CAO SCADA - Caiet Sarcini PDF

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:
Nr.5
ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA
C AI E T D E S AR C I NI
Asisten Tehnic pentru Managementul Proiectului "Reabilitarea i extinderea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare n judeul Olt Rev. 0123456
DOCUMENTAIE DE ATRIBUIRE
Pentru procedura de achizitie publica licitatie deschisa a contractului de furnizare:
Supervizare si control colectare date (SCADA)
Volumul 3.
Specificatii tehnice
Sectiunea 3.1 Cerintele Angajatorului (Caiet de sarcini)
Beneficiar Autoritate Contractant: Consultant:
S.C. Compania de Ap Olt S.A. Eptisa S.R.L. Romnia
Pg.
of 135
Nr.5
Cuprins
1.0 Prezentarea S.C. Compania de Apa Olt S.A. 1.1 Incadrare in profilul de servicii furnizate populatiei 8 1.2 Obiectivele strategice ale S.C. Compania de Apa Olt S.A. 9
2.0
Scopul Caietului de Sarcini 2.1 Metodologia de derulare a activitatilor de analiza si proiectare 11 2.2 Instrumente de lucru folosite 11 2.3 2.4 Terminologie adoptata 12
Considerente care trebuie vizate de ofertant in cadrul proiectarii sistemului ofertat 13
3.0
Introducere 3.1 Generalitati 15
4.0
Definirea Proiectului 4.1 Obiectivul Proiectului 17 4.2 Datele de plecare pentru realizarea proiectului 17
5.0
Situatia Contractelor de Lucrari aflate in derulare

Pg.
of 135
Nr.5
5.1
Contracte de lucrari pe activitatile de productie, distributie si tratare 18
5.1.1 Zona Metropolitana Slatina 18 5.1.1.1 Dispeceratul Local de Tratare Salcia 18 5.1.1.2 Dispeceratul Local de Nicolae Balcescu 20 5.1.1.3 Dispeceratul Local de Tratare Oituz 21 5.1.1.4 Dispeceratul Local de Tratare Crisan tr.2 22 5.1.1.5 Dispeceratul Local al statiei de Epurare Slatina 23 5.1.1.6 Bazin Gradiste 24 5.1.1.7 Statii de Pompare ape Uzate Slatina 25 5.1.2 Aglomerarea Potcoava 5.1.2.1 Dispeceratul Local de Tratare Potcoava 26 5.1.2.2 SPAU Potcoava 26 5.1.2.3 Dispeceratul Local al statiei de Epurare Potcoava 27 5.1.3 Aglomerarea Draganesti-Olt 28 5.1.3.1
25
Dispeceratul Local de Tratare Draganesti-Olt 28

Pg.
of 135
Nr.5
5.1.3.2
SPAU Draganesti-Olt 29
5.1.3.3
Dispeceratul Local al statiei de Epurare 29 30
Draganesti-Olt 5.1.4 Aglomerarea Piatra-Olt 5.1.4.1
Dispeceratul Local al statiei de Epurare Piatra-Olt 30
5.1.5 Aglomerarea Scornicesti 5.2
31
Contracte de Lucrari pe activitatea de debitmetrie/telemetrie de retea 32 5.2.1 Lucrari specifice pe partea electrica si de automatizari 33
5.3
Sinteza conditiilor de plecare in vederea realizarii proiectului 36
6.0
Descrierea Sistemului Regional de Dispecerizare SCADA-DTR 6.1 6.2 Generalitati Functii ale sistemului SCADA-DTR 41 6.2.1 Functii cu caracter general 41 6.2.2 Informatii minimale furnizate de sistem 41 6.2.3 Modul de prezentare al informatiilor 41 6.3 Principalii parametrii monitorizati 42 6.3.1 Activitatea de distributie apa potabila, statii de pompare, tratare 42
39
Pg.
of 135
Nr.5
6.3.1.1
Rezervoare simple 43
6.3.1.2
Rezervoare prevazute cu grup de pompare 43
6.3.1.3
Instalatii de clorinare apa potabila 43
6.3.2 Activitatea de canalizare 44 6.3.2.1 Statii de pompare si interventie rapida 44 6.3.2.2 Statii de pompare 44 6.3.3 Activitatea de pompare 6.4 Obiectele Proiectului Rezumat 45 6.5 Cerinte Solutii 47 44
6.5.1 Cerinte Generale ce trebuie indeplinite de catre solutiile ofertate 47 48
6.5.2 Cerinte specifice 6.5.3 Arhitectura Dispeceratului de Telecontrol Regional 49 6.5.4 Modul de routare al informatiei prelevate din proces 49 6.6 Cerinte hardware ale sistemului SCADA-DTR 52 6.7 Cerinte ale camerei Dispeceratului de Telecontrol Regional 56
Pg.
of 135
Nr.5
6.7.1 Modul geografic de amplasare al mobilierului si al echipamentelor de operator aferente sistemului SACADA de Dispecer 56
6.7.2 Modul geografic de amplasare al dulapurilor de echipamente aferente sistemului SCADA de Dispecer 57 6.7.3 Uzinarea echipamentelor de calcul si retelistica in dulapurile de echipamente (rack-uri) 58 6.7.3.1 Echiparea Dulapului Nr.1 58 6.7.3.2 Echiparea Dulapului Nr.2 59 6.7.4 Pardoseaua tehnologica si traseul fluxurilor de cabluri 60 6.7.4.1 Repartitia pardoselei tehnologice in enclava IT &
C si in camera de comanda 61 6.7.4.2 Descrierea pardoselei tehnologice 62 6.8 Cerinte Software ale sistemului SCADA-DTR 63 6.8.1 Cerinte de baza 6.8.2 Mediul de dezvoltare 64 6.8.3 Editorul grafic 67 6.8.4 Software-ul de aplicatie (SCADA) 68
Beneficiar Autoritate Contractant: Consultant: S.C. Compania de Ap Olt S.A. Eptisa S.R.L. Romnia
63
Pg.
of 135
Nr.5
6.8.5 Mecanismul de gestionare a alarmelor 72 6.8.6 Platforma SCADA. Interactiunea GUI cu operatorul 72 6.8.7 Nivele de selectie al controlului autoritatii 79 6.8.8 Capabilitati si functiuni platforma SCADA. Modulele software specifice sistemului SCADA 80 6.8.9 Comunicatii / Drivere 86 6.8.10 Licente 86 6.8.11 Mod de interactionare al SCADA cu GIS si MH 87 6.9 Cerinte pentru comunicatiile de date 89 6.9.1 Conceptul de comunicatii 89 6.10 Conceptul sincronizarii de timp (stabilirea timpului de referinta) 91 6.10.1 Sincronizarea in cadrul sistemului central SCADA-DTR 91 6.10.2 Sincronizarea in cadrul punctelor de achizitie a datelor 92 6.10.3 Echipament Hardware 6.10.4 Functii ale sistemului de sincronizare 92
92
Pg.
of 135
Nr.5
6.10.5 Functii de sincronizare a timpului global. Comutarea zonelor 93 6.11 Conceptul de redundanta 94 6.12 Conceptul de deschidere si interoperabilitate al sistemului 95
7.0
Securitatea informatiei 7.1 Cerinte de securitate a informatiei 97 7.1.1 Coduri de securitate 97 7.1.2 Grupuri de utilizatori 97 7.1.3 Operator 7.1.4 Inginer de sistem 7.1.5 Administrator 98 7.1.6 Consideratii generale de securitate 98 7.2 Cerinte de proiectare 98 7.2.1 Documentatie de proiect 99 7.3 Cerinte de livrare 7.3.1 Obligatii delivrare 7.3.2 Documentatia de livrare 7.3.3 Data de livrare a documentatiei 101 100 101 101 97 98
Pg.
of 135
Nr.5
7.3.4 Livrarea, indeplinirea, preluarea transferul riscurilor si transferul proprietatii 7.3.4.1 Livrarea 102 7.3.4.2 Locul unde va fi dus la indeplinire 102 7.3.4.3 Preluarea 102 7.3.4.4 Transferul riscurilor 103 7.3.4.5 Transferul proprietatii 103 7.4 Cerinte de asamblare, instalare si punere in functiune 103 7.4.1 Servicii oferite de beneficiar 104 7.4.2 Conceptul punerii in functiune 7.4.2.1 Etape preliminare 104 7.4.2.2 Instalarea efectiva 104 7.4.2.3 Punerea in functiune 104 7.5 Cerinte de testare 7.5.1 Modul de testare 7.5.1.1 Teste de acceptanta in fabrica (FAT) 105 7.5.1.2
102
104
105 105
Teste de acceptanta la fata locului (SAT) 106

Pg.
of 135
Nr.5
7.5.2 Perioada operatiunilor de testare 106 7.5.3 Durata testelor 7.5.4 Intreruperea testelor 107 7.5.5 Incetarea testelor 7.5.6 Mediul de testare 7.6 Cerinte de instruire 109 7.6.1 Cerinte privind scolarizarea personalului de exploatare 110 7.6.2 Cerinte privind scolarizarea personalului TESA dedicat informaticii de proces (IP) 110 108 108 107
8.0
Continutul Ofertei 8.1 Modul de prezentare si continutul ofertei 112 8.2 Oferta tehnica 113 8.3 Fisele tehnice ale echipamentelor 114 8.4 Metodologie 114 8.5 Riscurile si planul de reducere al riscurilor 115 8.6 Detalierea organizarii activitatilor propuse 115
Pg. 10 of 135
Nr.5
8.7
Declaratii ale ofertantului 115
8.8
Lista de cantitati a pieselor de schimb 118
8.9 8.10
Echipa de proiect Lista de activitati inclusa in graficul de implementare 121
119
9.0
Rapoarte ale proiectului 9.1 Cerinte privind raportarea 125 9.2 Depunerea si aprobarea rapoartelor 125 9.3 9.4 Monitorizarea proiectului Documentatia de proiect 127 9.5 9.6 9.7 Livrarea Asamblarea si instalarea Servicii oferite de beneficiar 129 9.8 Securitatea muncii 129 9.9 Mecanismul cooperarii 129 127 128 126
10.0 11.0
Lista standardelor Abrevieri
130 133
Pg. 11 of 135
Nr.5
1.0 1.1
Prezentare S.C. Compania de Apa Olt S.A. Incadrare in profilul de servicii furnizate populatiei
S.C. Compania de Apa Olt S.A. este principalul operator al judetului Olt in domeniul apa, canal, epurare. S.C. Compania de Ap Olt S.A. opereaz n Municipiul Slatina i oraele: Drgneti-Olt,
Scorniceti, Piatra-Olt i Potcoava. Judeul are o populatie de: 465.019 locuitori (2010) i o
suprafa de 5.507 km, Operatorul Regional, la nivelul anului 2010, deservind o populatie totala de 116.147 locuitori, dupa cum urmeaza: Slatina 78.815 locuitori, aductiune 33,2 km, o reea de ap de 133,372 km i canal 106,12 km (inclusiv extindere); Drgneti-Olt 12.195 locuitori, aductiune 5 km, o reea de ap de 29,652km i canal de 14,5 km (inclusiv extindere); Scorniceti 12.679 locuitori aductiune 3,8 km, o reea de ap de 27,8 km i canal de 14,5 km (inclusiv extindere); Piatra-Olt 6.347 locuitori aductiune 1,7 km, o reea de ap de 41,9 km i canal de 7,7 km (inclusiv extindere); Potcoava 6.111 locuitori aductiune 2,87 km, o reea de ap de 17,2 km i canal de 6,6 km (inclusiv extindere); Activitile principale ale S.C. CAO S.A. sunt: captarea, tratarea i distribuia apei precum i colectarea i epurarea apelor uzate n Municipiul Slatina i cele 4 orae (aglomerari urbane): Scorniceti, Drgneti-Olt, Piatra-Olt i Potcoava.
Pg. 12 of 135
Nr.5
Apa este preluat din surse subterane, puuri de mare i medie adancime 50120m (exceptie facand Piatra-Olt, care are asigurata sursa de alimentare cu apa din SP Salcia administrare sediu secundar Slatina);
1.2
Obiectivele strategice ale S.C. Compania de Apa Olt S.A.
Principalele obiective strategice ale SC Compania de Apa Olt S.A. sunt: 1. Asigurarea furnizrii continue a apei la o calitate conform cu standardele naionale i europene. 2. Asigurarea calitii apelor uzate epurate evacuate din staiile de epurare conform NTPA 11/2005. 3. 4. Asigurarea furnizrii continue a serviciilor de canalizare a apelor uzate; Meninerea i mbuntirea continu a Sistemului de Management Integrat Calitate, Protecia Mediului, Sntate i Securitate
Ocupaional, conform standardelor ISO 9001, ISO 14001 i OH SAS 18001; 5. 6. Meninerea orientrii activitii companiei ctre clieni; Contorizarea integral a consumatorilor deservii de Compania de Ap Olt S.A.; 7. Creterea volumului surselor atrase pentru investiii n infrastructura de ap i ap uzat. 8. 9. Reducerea consumului i a cheltuielilor cu energia electric. Lrgirea ariei de operare prin cooptarea altor localiti n cadrul operatorului regional. 10. Valorificarea nmolurilor din staiile de epurare, rezultate n urma epurrii apelor uzate.
Pg. 13 of 135
Nr.5
2.0
Scopul Caietului de Sarcini
Caietul de Sarcini cuprinde cerintele minime necesare pentru amenajarea i dotarea unui Dispecerat de Telecontrol Regional (DTR), in cadrul S.C. Compania de Apa Olt S.A., pentru monitorizarea unor parametri de baza aferenti sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, din cele cinci aglomerari urbane din judetul Olt administrate de catre Operatorul Regional. Suplimentar sistemul SCADA Regional trebuie sa ofere facilitatile necesare realizarii unei gestiuni performante a activitatilor si activelor Companiei de Apa precum si instruirea necesara Beneficiarului in vederea utilizarii sistemului implementat. Acest obiectiv se va realiza in mod concret prin achizitia, instalarea, verificarea si punerea in functiune a unui sistem informatic de proces SCADA Regional, in cadrul S.C. Compania de Apa Olt S.A., cu ajutorul caruia sa poata fi realizat telecontrolul si supervizarea sistemelor de alimentare cu apa (inclusiv a telemetriei de retea) si canalizare din aria proiectului. Ofertantul trebuie sa prezinte in oferta tehnica o descriere in detaliu (amanuntita) a metodologiei dupa care se vor derula activitatile de analiza si proiectare. De asemenea, ofertantul trebuie sa prezinte procedurile si instructiunile de lucru de analiza si proiectare implementate in cadrul propriei organizatii. Instrumentele utilizate in descrierea ofertantului vor trebui sa poata asigura: colectarea si evidentierea cerintelor;
Pg. 14 of 135
Nr.5
acoperirea integrala a tematicii proiectului; trasabilitatea cerintelor pornind de la obiectivele proiectului pana la specificatiile tehnice;
modelarea proceselor si activitatilor in conformitate cu standarde de modelare si reprezentare recunoscute.
Ofertantul va prezenta detaliat livrabilele care vor rezulta in urma prestarii serviciilor corespunzatoare etapelor de analiza si proiectare. Descrierea va trebui sa contina urmatoarele informatii: formularul/formularele care va fi utilizate pentru fiecare livrabil; descrierea continutului fiecarui livrabil; modul in care va fi interpretat continutul livrabilelor
2.1 Metodologia de derulare a activitatilor de analiza si proiectare

Metodologia de lucru presupune parcurgerea ciclului de viata al sistemului informational, cuprinznd urmatoarele obiective: activitatile specifice fiecarei etape; procedurile si regulile care se aplica in fiecare etapa; standardele asociate fiecarei activitati; metodele, tehnicile si instrumentele utilizate in realizarea diferitelor activitati si etape. Metodologia de realizare si dezvoltare a sistemului informational reprezinta in sine o colectie de metode, una sau mai multe, pentru fiecare activitate desfasurata in cadrul unei etape a proiectului de realizare si dezvoltare. Unele metodologii sunt asociate cu tehnologii specifice, pe cnd altele reflecta diferite abordari conceptuale in dezvoltarea sistemelor.
2.2
Instrumente de lucru folosite

Pg. 15 of 135
Nr.5
Instrumentele folosite de catre Ofertant pentru desfasurarea activitatilor de analiza si proiectare sunt instrumente ce trebuie sa asigure: colectarea si evidentierea cerintelor; acoperirea integrala a tematicii proiectului; evidentierea modificarilor cerintelor trasabilitatea cerintelor pornind de la obiectivele proiectului pana la specificatiile tehnice; modelarea proceselor si activitatilor in conformitate cu standarde de modelare si reprezentare recunoscute.
2.3
Terminologie adoptata
Pentru a respecta conceptul SCADA, definit in Studiul de Fezabilitate aferent acestui contract de furnizare, se va adopta in cuprinsul urmatoarea terminologie: o Entitate Server de dispecer (descris in studiul de fezabilitate) Sistem Informatic de Proces (SIP) implementat la nivelul Dispeceratului de Telecontrol Regional, care reprezinta totalitatea echipamentelor informatice si a dispozitivelor de retelistica si comunicatie care constituie sistemul SCADADTR. o Echipamentele PLC (descrise in studiul de fezabilitate) reprezinta punctele locale de achizitie a datelor sau sistemele SCADA locale care deservesc activitatile specifice de productie si telemetrie de retea. caietului de sarcini
Pg. 16 of 135
Nr.5
2.4
Considerente care trebuie vizate de ofertant in cadrul proiectarii sistemului ofertat
Proiectarea sistemului informatic de proces (sistemul SCADA-DTR) ce urmeaza a fi implementat in cadrul Dispeceratului Regional al S.C. Compania de Apa Olt S.A. este etapa de baza care va consta in stabilirea arhitecturii si a structurii sistemului, atat la nivel fizic cat si logic, in conformitate cu specificatiile si cerintele rezultate din faza de analiza a CS, astfel inct sa fie indeplinite toate obiectivele urmarite. Proiectantul de sistem (ofertantul) va avea obligatia de a detalia cerintele si specificatiile rezultate din faza de analiza, pentru toate nivelurile si
componentele sistemului care va fi proiectat si ulterior realizat si implementat.
W1
Pentru cuantificarea obiectiva a acestei sectiuni, ofertantul va trebui sa detalieze viziunea proprie privitoare la modalitatea de proiectare a sistemului
Pg. 17 of 135
Nr.5
informatic de proces, axata pe cele 2 planuri si anume: proiectarea logica si proiectarea fizica.
3.0 3.1
Introducere Generalitati
Acest caiet de sarcini sumarizeaza cerintele hardware si software, pentru noul sistem SCADA DTR ce urmeaza a fi achizitionat si implementat de catre S.C. Compania de Apa Olt S.A. Scopul acestui document este de a specifica conceptul sistemului informatic de proces precum si cerintele tehnice pentru dispozitivele si modulele ce alcatuiesc sistemul SCADA, faptul ca sunt conforme cu standardele tehnice actuale si ca aceste dispozitive prezinta o baza buna pentru dezvoltarea sistemului in urmatorii 10 ani, asa cum poate fi prevazut la acest moment.
Pg. 18 of 135
Nr.5
S.C. Compania de Apa Olt S.A. este principalul operator al judetului Olt in domeniul apa, canal, epurare si opereaz n Municipiul Slatina i oraele:
Drgneti-Olt, Scorniceti, Piatra-Olt i Potcoava. In prezent se afla in faza de implementare un proiect cu cofinantare UE, in vederea reabilitrii generale a infrastructurii de alimentare cu ap i canalizare din Regiunea oraselor: Slatina, Drgneti-Olt, Scorniceti, Piatra-Olt i Potcoava din Judeul Olt. Principalele activiti ale S.C. Compania de Apa Olt S.A. (OR) si prin urmare, procesele ce urmeaza a fi integrate, controlate si supervizate din Dispeceratul de Telecontrol Regional sunt: productia si distributia de apa potabila si colectarea i epurarea apelor uzate. Activitatea companiei cuprins n acest proiect, se va desfura n aria regiunii formate din oraele: o Slatina, o Draganesti-Olt, o Scornicesti, o Piatra-Olt, o Potcoava. a realizat o
n ceea ce privete activitatea de ntreinere i reparaii, OR
strategie pe termen scurt i mediu. Majoritatea activitilor de ntreinere i reparaii sunt si vor fi coordonate de la sediul central, acolo fiind localizate echipele mobile de intretinere si intervantie impreuna cu principalele echipamente de interventie.
Pg. 19 of 135
Nr.5
Pg. 20 of 135
Nr.5
4.0 4.1
Definirea Proiectului Obiectivul Proiectului
In conformitate cu cerinele specifice ale Caietului de Sarcini, obiectivul general de ndeplinit il reprezinta implementarea unei solutii integrate tip SCADA Regional, care sa permita managementul centralizat al informatiilor colectate din sistemele de alimentare cu apa si canalizare din 5 orase ale regiunii, si sa ofere facilitatile necesare realizarii unei gestiuni performante ale activitatilor si activelor companiei de apa. Acest obiectiv se va realiza prin amenajarea, dotarea, instalarea, verificarea si punerea in functiune a unui Dispecerat de Telecontrol Regional (DTR), in cadrul S.C. Compania de Apa Olt S.A., cu ajutorul caruia sa poata fi realizat controlul si supervizarea sistemelor de alimentare cu apa (inclusiv a telemetriei de retea/debitmetrie) si canalizare din aria proiectului, o gestiune performanta a activitatilor si activelor companiei, precum si instruirea necesara Beneficiarului in vederea utilizarii si exploatarii eficiente a sistemului astfel implementat.
4.2
Datele de plecare pentru realizarea proiectului
Dispeceratul de Telecontrol Regional, din cadrul S.C. Compania de Apa Olt S.A., va realiza controlul si supervizarea sistemelor de alimentare cu apa (productie apa si telemetrie de retea) si canalizare din 5 localitati ale regiunii enumerate anterior. In prezent, se afla in derulare, in fiecare dintre aceste localitati, o serie de contracte de lucrari, la finalul carora vor fi realizate sistemele de supervizare si control SCADA ale productiei de apa si ale epurarii si vor fi instalate puncte de monitorizare debit si presiune prevazute cu debitmetre cu transmisie GPRS corespunzatoare telemetriei de retea din fiecare locatie unde acestea sunt
Pg. 21 of 135
Nr.5
pozitionate. Toate acestea vor fi integrate in Dispeceratul de Telecontrol Regional, subiect al prezentului caiet de sarcini. In capitolul urmator vor fi descrise succint lucrarile aflate in derulare, in fiecare din cele 5 localitati ce determina aria proiectului.
5.0
Situatia contractelor de lucrari aflate in derulare
5.1 Contracte de lucrari pe activitatile de productie, distributie si tratare

5.1.1 Zona Metropolitana SLATINA n conformitate cu Cerin ele Angajatorului, pentru municipiul Slatina au fost prevzute Lucrri la sursele de ap potabil, tratare apa si retele de alimentare cu apa pentru urmtoarele locaii: Front captare dreapta, front captare stanga staia Salcia, staia N. Blcescu (tr.1), staia Oituz, staia Crian (tr.2). statii hidrofoare (nr buc = 12)
Pentru toate cele 4 staii anterior menionate n subsidiarul Slatina sunt prevazute pe contractele de lucrari, realizarea de staii de tratare noi dotate cu dispecerate locale de control (DL). Cu alte cuvinte, la finalizarea contractelor de lucrri vor exista 4 dispecerate locale care vor fi integral preluate n sistemul SCADA-DTR (conf. Anexei 1). Tot pentru municipiul Slatina sunt prevazute Lucrari la retelele de canalizare si tratare apa uzata pentru urmatoarele locatii: statii pompare ape uzate Gradiste si Pitesti statie epurare ape uzate Slatina
Pentru Statia de epurare ape uzate Slatina se va realiza un dispecerat local care va integra parametrii aferenti procesului de tratare a apei uzate, date care vor fi preluate integral in sistemul SCADA-DTR (conf. Anexei 1). DETALIEREA OBIECTIVELOR INTEGRABILE
Pg. 22 of 135
Nr.5
5.1.1.1
Dispeceratul Local de Tratare SALCIA (DLT SALCIA) va integra
informatia preluata de la urmatoarele obiective (vezi Anexa 1 / Ob.1, respectiv detalierea in Anexa 1.1): (a) Statia de tratare si clorinare Salcia impreuna cu debitmetria aferenta monitorizarii procesului de tratare (vezi Anexa 1.1 / Ob.1); (b) Fronturile de puturi (captare apa) de pe malul drept al Oltului (vezi Anexa 1.1 / Ob.1); (c) Debitmetria aferenta retelei de distributie a apei (pentru realizare balanta apa) (vezi Anexa 1.1 / Ob.2); (d) (e) Statia de pompare Salcia (vezi Anexa 1.1 / Ob.3); Debitmetria pentru masurarea debitului catre aglomerarea Piatra Olt (vezi Anexa 1.1 / Ob.4). Mentiuni Obiectivele (a) si (b) se vor integra complet in aplicatia SCADA gestionata de dispeceratul local de la Salcia, acest lucru fiind realizat prin contractele de lucrari specifice aflate in derulare. Obiectivul (c) se va finaliza in cadrul CL aferent, prin aducerea in cadrul camerei de comanda a unui tablou de monitorizare al debitelor intrare/iesire din SP Salcia. Obiectivul (c) este format fizic din 2 debitmetre (cu cablu de transmitere a datelor non wireless) si este un obiectiv de tip stand-alone, nefiind integrat in aplicatia SCADA al DL Salcia, motiv pentru care in vederea transmiterii in SCADA-DTR a datelor furnizate de acesta ofertantul va prevedea un echipament de achizitie a datelor de tip PLC la care se adauga suportul de comunicatie adecvat in vederea transmiterii pe protocol OPC a datelor obiectivului (c) catre sistemul de dispecer regional SCADA-DTR si serviciile de inginerie specifice (montare echipamente, configurare, testare comunicatie cu SCADA-DTR).
Pg. 23 of 135
Nr.5
Obiectivul (d) se va finaliza in cadrul CL aferent, prin aducerea in cadrul camerei de comanda Salcia a unui tablou sinoptic de automatizare (local). Obiectivul (d) este tot un obiectiv de tip standalone, nefiind integrat in aplicatia SCADA al DL Salcia, motiv pentru care in vederea transmiterii in SCADA-DTR a datelor furnizate de acesta precum si a controlului procesului de pompare din SP Salcia din GUI/SCADA-DTR, ofertantul va prevedea un echipament de achizitie a datelor de tip PLC la care se adauga suportul de comunicatie adecvat in vederea transmiterii pe protocol OPC a datelor aferente obiectivului (d) catre sistemul de dispecer regional SCADA-DTR si serviciile de inginerie specifice (montare echipamente, configurare, mapare semnale spre/dinspre SCADA-DTR, testare comunicatie cu SCADA-DTR, etc.).
Obiectivul (e) se va finaliza in cadrul CL aferent, prin instalarea a 1 buc. debitmetru folosit pentru masurarea debitului catre aglomerarea Piatra-Olt. Obiectivul este prevazut cu echipament de tip data logger pentru transmiterea wireless (via GPRS) a datelor prelevate precum si cu dispozitiv de comunicatie (modem GPRS). Integrarea obiectivului (e) in SCADA-DTR se va realiza de Integratorul de sistem (ofertant), fiind necesare a fi luate in considerare (bugetate) lucrarile de inginerie aferente acestei integrari.
5.1.1.2
Dispeceratul
Local
de
Tratare
NICOLAE
BALCESCU
(DLT
N.
BALCESCU) va integra informatia preluata de la urmatoarele obiective (vezi Anexa 1 / Ob.2, respectiv detalierea din Anexa 1.2): (a) Statia de tratare si clorinare N. Balcescu impreuna cu debitmetria aferenta monitorizarii procesului de tratare (vezi Anexa 1.2 / Ob.1);
Pg. 24 of 135
Nr.5
(b)
Fronturile de puturi (captare apa) de pe malul stang al Oltului, respectiv: Cmp Zona Nou, Cmp Vid, Cmp Zona D, Cmp Curtioara (vezi Anexa 1.2 / Ob.1);
(c)
Debitmetria aferenta retelei de distributie a apei (pentru realizare balanta apa) (vezi Anexa 1.2 / Ob.2);
(d) Mentiuni
Statia de pompare N. Balcescu (vezi Anexa 1.2 / Ob.3);
Obiectivele (a) si (b) se vor integra complet in aplicatia SCADA gestionata de dispeceratul local de la N. Balcescu, acest lucru fiind realizat prin contractele de lucrari specifice aflate in derulare.
Obiectivul (c) se va finaliza in cadrul CL aferent, prin aducerea in cadrul camerei de comanda a unui tablou de monitorizare al debitelor intrare/iesire din SP N. Balcescu. Obiectivul (c) este format fizic din 1 debitmetru (cu cablu de transmitere a datelor non wireless) si este un obiectiv de tip stand-alone, nefiind integrat in aplicatia SCADA al DL N. Balcescu, motiv pentru care in vederea transmiterii in SCADA-DTR a datelor furnizate de acesta ofertantul va prevedea un echipament de achizitie a datelor de tip PLC la care se adauga suportul de comunicatie adecvat in vederea transmiterii pe protocol OPC a datelor obiectivului (c) catre sistemul de dispecer regional SCADA-DTR precum si serviciile de inginerie specifice (montare echipamente, configurare, testare comunicatie cu SCADA-DTR).
Obiectivul (d) se va finaliza in cadrul CL aferent, prin aducerea in cadrul camerei de comanda N. Balcescu a unui tablou sinoptic de automatizare (local). Obiectivul (d) este tot un obiectiv de tip standalone, nefiind integrat in aplicatia SCADA al DL N. Balcescu, motiv pentru care in vederea transmiterii in SCADA-DTR a datelor furnizate de acesta precum si a controlului procesului de pompare din SP N.
Pg. 25 of 135
Nr.5
Balcescu din GUI/SCADA-DTR, ofertantul va prevedea un echipament de achizitie a datelor de tip PLC la care se adauga suportul de comunicatie adecvat in vederea transmiterii pe protocol OPC a datelor aferente obiectivului (d) catre sistemul de dispecer regional SCADA-DTR si serviciile de inginerie specifice (montare echipamente, configurare, mapare semnale spre/dinspre SCADA-DTR, testare
comunicatie cu SCADA-DTR, etc.).
5.1.1.3
Dispeceratul Local de Tratare OITUZ (DLT OITUZ) va integra
informatia preluata de la urmatoarele obiective (vezi Anexa 1 / Ob.3, respectiv detalierea din Anexa 1.3): (a) Statia de tratare si clorinare Oituz impreuna cu debitmetria aferenta monitorizarii procesului de tratare (vezi Anexa 1.3 / Ob.1); (b) Debitmetria aferenta retelei de distributie a apei (pentru realizare balanta apa) (vezi Anexa 1.3 / Ob.2); (c) Mentiuni Obiectivul (a) se va integra complet in aplicatia SCADA gestionata de dispeceratul local de la Oituz, acest lucru fiind realizat prin contractele de lucrari specifice aflate in derulare. Obiectivul (b) se va finaliza in cadrul CL aferent, prin aducerea in cadrul camerei de comanda a unui tablou de monitorizare al debitelor intrare/iesire din SP Oituz. Obiectivul (b) este format fizic din 1 debitmetru (cu cablu de transmitere a datelor non wireless) si este un obiectiv de tip stand-alone, nefiind integrat in aplicatia SCADA al DL Oituz, motiv pentru care in vederea transmiterii in SCADA-DTR a datelor furnizate de acesta ofertantul va prevedea un echipament de achizitie a datelor de tip PLC la care se adauga suportul de
Statia de pompare Oituz (vezi Anexa 1.3 / Ob.3);
Pg. 26 of 135
Nr.5
comunicatie adecvat in vederea transmiterii pe protocol OPC a datelor obiectivului (b) catre sistemul de dispecer regional SCADA-DTR precum si serviciile de inginerie specifice (montare echipamente, configurare, testare comunicatie cu SCADA-DTR). Obiectivul (c) se va finaliza in cadrul CL aferent, prin aducerea in cadrul camerei de comanda Oituz a unui tablou sinoptic de automatizare (local). Obiectivul (c) este tot un obiectiv de tip standalone, nefiind integrat in aplicatia SCADA al DL Oituz, motiv pentru care in vederea transmiterii in SCADA-DTR a datelor furnizate de acesta precum si a controlului procesului de pompare SP Oituz din GUI/SCADA-DTR, ofertantul va prevedea un echipament de achizitie a datelor de tip PLC la care se adauga suportul de comunicatie adecvat in vederea transmiterii pe protocol OPC a datelor aferente obiectivului (c) catre sistemul de dispecer regional SCADA-DTR precum si serviciile de inginerie specifice (montare echipamente, configurare, mapare semnale spre/dinspre SCADA-DTR, testare comunicatie cu SCADA-DTR, etc.).
5.1.1.4
Dispeceratul Local de Tratare CRISAN tr.2 (DLT CRISAN) va integra
informatia preluata de la urmatoarele obiective (vezi Anexa 1 / Ob.4, respectiv detalierea in Anexa 1.4): (a) Statia de tratare si clorinare Crisan impreuna cu debitmetria aferenta monitorizarii procesului de tratare (vezi Anexa 1.4 / Ob.1); (b) Debitmetria aferenta retelei de distributie a apei (pentru realizare balanta apa) (vezi Anexa 1.4 / Ob.2); (c) Mentiuni Statia de pompare Crisan (vezi Anexa 1.4 / Ob.3);
Pg. 27 of 135
Nr.5
Obiectivul (a) se va integra complet in aplicatia SCADA gestionata de dispeceratul local de la Crisan, acest lucru fiind realizat prin contractele de lucrari specifice aflate in derulare.
Obiectivul (b) se va finaliza in cadrul CL aferent, prin aducerea in cadrul camerei de comanda a unui tablou de monitorizare al debitelor intrare/iesire din SP Crisan. Obiectivul (b) este format fizic din 2 debitmetre (cu cablu de transmitere a datelor non wireless) fiind un obiectiv de tip stand-alone, nefiind integrat in aplicatia SCADA al DL Crisan, motiv pentru care in vederea transmiterii in SCADA-DTR a datelor furnizate de acesta ofertantul va prevedea un echipament de achizitie a datelor de tip PLC la care se adauga suportul de comunicatie adecvat in vederea transmiterii pe protocol OPC a datelor obiectivului (b) catre sistemul de dispecer regional SCADA-DTR precum si serviciile de inginerie specifice (montare echipamente, configurare, testare comunicatie cu SCADA-DTR).
Obiectivul (c) se va finaliza in cadrul CL aferent, prin aducerea in cadrul camerei de comanda Crisan a unui tablou sinoptic de automatizare (local). Obiectivul (c) este tot un obiectiv de tip standalone, nefiind integrat in aplicatia SCADA al DL Crisan, motiv pentru care in vederea transmiterii in SCADA-DTR a datelor furnizate de acesta precum si a controlului procesului de pompare SP Crisan din GUI/SCADA-DTR, ofertantul va prevedea un echipament de achizitie a datelor de tip PLC la care se adauga suportul de comunicatie adecvat in vederea transmiterii pe protocol OPC a datelor aferente obiectivului (c) catre sistemul de dispecer regional SCADA-DTR precum si serviciile de inginerie specifice (montare echipamente, configurare, mapare semnale spre/dinspre SCADA-DTR, testare comunicatie cu SCADA-DTR, etc.).
Pg. 28 of 135
Nr.5
5.1.1.5
Dispecerat Local al statei de Epurare SLATINA (DLE Epurare SLATINA)
(vezi Anexa 1 / Ob.5) realizeaza conducerea completa a procesului local aferent statiei de epurare Slatina. Constructorul de pe CL aferent statiei de epurare isi propune reabilitarea si extinderea statiei de epurare a orasului Slatina prin lucrari efectuate asupra: procesului tehnologic, instalatiilor electrice, instrumentatiei de masura si control, echipamentelor de automatizare si achizitie a datelor si lucrari civile si constructii. Din punctul de vedere al automatizarii, antreprenorul proiecteaza si implementeaza un sistem SCADA (local) complet automatizat care va fi interconectat la sistemul central SCADA-DTR, pentru a permite controlul si monitorizarea in intregime a procesului de epurare, cu personal minim. Lucrarile aferente modernizarii statiei de epurare Slatina vor include in linii mari: procurarea tuturor echipamentelor de automatizare si a
instrumentatiei necesare achizitionarii de semnale din proces, realizare conexiuni intre echipamentele de proces si sistemul SCADA local, pregatirea si adaptarea camerei de comanda-control a statei in conf. cu cerintele si standardele de automatizare, instalarea si punerea in functiune a tuturor echipamentelor de automatizare si teste intre acestea si sistemul SCADA local al statiei, asigurarea serviciilor de inginerie specifice integrarii statei de epurare in sistemul central SCADA-DTR. Ofertantul de sistem integrator SCADA-DTR va trebui sa realizeze integrarea sistemului SCADA local al statiei de epurare tinand cont de tipurile de semnale specifice unei statii de epurare, care vor fi detaliate la capitolele urmatoare.
5.1.1.6
Bazin GRADISTE (vezi Anexa 1 / Ob.6)

obiectiv echipat cu
debitmetre folosite pentru masurarea cantitatii de apa in retea.

Pg. 29 of 135
Nr.5
Obiectivul se va finaliza in cadrul CL aferent, prin aducerea in cadrul camerei de comanda Gradiste a unui tablou de monitorizare al debitelor masurate de cele 2 debitmetre. Obiectivul este format fizic din 2 debitmetre (cu cablu de transmitere a datelor non wireless) fiind un obiectiv de tip stand-alone, nefiind integrat in nici un fel de aplicatie SCADA locala, motiv pentru care in vederea transmiterii in SCADA-DTR a datelor furnizate de aceste debitmetre ofertantul va prevedea un echipament de achizitie a datelor de tip PLC la care se adauga suportul de comunicatie adecvat in vederea transmiterii pe protocol OPC a datelor obiectivului catre sistemul de dispecer regional SCADA-DTR precum si serviciile de inginerie specifice (montare echipamente, configurare, testare comunicatie cu SCADADTR).
5.1.1.7
Statii de Pompare Ape Uzate (SPAU) SLATINA Obiectivul SPAU are
in componenta urmatoarea constelatie de statii de pompare (Anexa 1): (a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) Statia de pompare ape uzate Gradiste (Anexa 1 / Ob.7); Statia de pompare ape uzate Pitesti (Anexa 1 / Ob.8); Statia de pompare ape uzate Eugen Ionescu (Anexa 1 / Ob.9); Statia de pompare ape uzate Manastirii (Anexa 1 / Ob.10); Statia de pompare ape uzate Alice Botez (Anexa 1 / Ob.11); Statia de pompare ape uzate Arcului (Anexa 1 / Ob.12); Statia de pompare ape uzate Vailor (Anexa 1 / Ob.13).
Pe contractele de lucrari sunt prevazute doar modernizari partiale ale echipamentului de proces pentru obiectele (a) si (b), fara a fi echipate cu instrumentatia necesara realizarii unor sisteme SCADA locale sau puncte de achizitie a datelor de tip stand-alone, motiv pentru care, in vederea unei
Pg. 30 of 135
Nr.5
integrari ulterioare in Sistemul de Telecontrol Regional (SCADA-DTR), ofertantul va prevedea un numar suficient de tagg-uri (min. 200 tag-uri/statie) in vederea unei integrari complete. Ofertantul va lua in considerare la dimensionarea sistemului integrator, faptul ca pentru constelatia de SPAU-ri se va realiza atat monitorizarea cat si controlul procesului de la nivelul SCADA-DTR. Monitorizarea procesului fara control pe aparatajul din proces se va face doar pentru statiile de epurare si in mod evident pentru activitatea de debitmetrie.
5.1.2 Aglomerarea POTCOAVA n conformitate cu Cerin ele Angajatorului, pentru aglomerarea Potcoava au fost prevzute Lucrri la sursele de ap potabil, retele de alimentare cu apa si canalizare i tratare ap uzat pentru care sunt prevazute pe contractele de lucrari, realizarea unei staii de tratare noi dotata cu dispecerat local de control (DL), respectiv o statie de epurare prevazuta de asemenea cu dispecer local. Cu alte cuvinte, la finalizarea contractelor de lucrri vor exista 2 dispecerate locale care vor fi integral preluate n sistemul SCADA-DTR (conf. Anexei 2). DETALIEREA OBIECTIVELOR INTEGRABILE 5.1.2.1 Dispeceratul Local Tratare POTCOAVA (DLT POTCOAVA) va integra
informatia preluata de la urmatoarele obiective (Anexa 2 / Ob.1): (a) Statia de tratare si clorinare Potcoava impreuna cu debitmetria aferenta monitorizarii procesului de tratare din statia Potcoava (Anexa 2 / Ob.1.1); (b) Fronturile de puturi (captare apa) (Anexa 2 / Ob.1.1); (c) Debitmetria aferenta retelei de distributie a apei (pentru realizare balanta apa) (Anexa 2 / Ob.1.2); Mentiuni Obiectivele (a) si (b) se vor integra complet in aplicatia SCADA gestionata de dispeceratul local de tratare de la Potcoava, acest
Pg. 31 of 135
Nr.5
lucru fiind realizat prin contractele de lucrari specifice aflate in derulare. Obiectivul (c) se va finaliza in cadrul CL aferent, prin aducerea in cadrul camerei de comanda a DLT Potcoava a unui tablou de monitorizare al debitelor care intra in reteaua de distributie. Obiectivul (c) este format fizic din 1 buc. debitmetru (cu cablu de transmitere a datelor non wireless) si este un obiectiv de tip stand-alone, nefiind integrat in aplicatia SCADA al DLT Potcoava, motiv pentru care in vederea transmiterii in SCADA-DTR a datelor furnizate de acesta ofertantul va prevedea un echipament de achizitie a datelor de tip PLC la care se adauga suportul de comunicatie adecvat in vederea transmiterii pe protocol OPC a datelor obiectivului (c) catre sistemul de dispecer regional SCADA-DTR si serviciile de inginerie specifice (montare echipamente, configurare, testare comunicatie cu SCADADTR).
5.1.2.2
Statii de Pompare Ape Uzate (SPAU) Potcoava Obiectivul SPAU are
in componenta urmatoarea constelatie de statii de pompare (Anexa 2): (a) Statia de pompare ape uzate 1 (Anexa 2 / Ob.3); (b) Statia de pompare ape uzate 2 (Anexa 2 / Ob.4); Pe contractele de lucrari sunt prevazute doar modernizari partiale ale echipamentului de proces, fara a fi echipate cu instrumentatia necesara realizarii unor sisteme SCADA locale sau puncte de achizitie a datelor de tip stand-alone, motiv pentru care, in vederea unei integrari ulterioare in Sistemul de Telecontrol Regional (SCADA-DTR), ofertantul va prevedea un numar suficient de tagg-uri (min. 200 tag-uri/statie) in vederea unei integrari complete. Ofertantul va lua in considerare la dimensionarea sistemului integrator, faptul ca pentru cele doua SPAU-ri se va realiza atat monitorizarea cat si controlul
Pg. 32 of 135
Nr.5
procesului de la nivelul SCADA-DTR. Monitorizarea procesului fara control pe aparatajul din proces se va face doar pentru statiile de epurare si in mod evident pentru activitatea de debitmetrie.
5.1.2.3
Dispecerat Local al statei de Epurare POTCOAVA (DLE POTCOAVA)
realizeaza conducerea completa a procesului local aferent statiei de epurare Potcoava. Constructorul de pe CL aferent statiei de epurare isi propune reabilitarea si extinderea statiei de epurare a orasului Potcoava prin lucrari efectuate asupra: procesului tehnologic, instalatiilor electrice, instrumentatiei de masura si control, echipamentelor de automatizare si achizitie a datelor si lucrari civile si constructii. Din punctul de vedere al automatizarii, antreprenorul proiecteaza si implementeaza un sistem SCADA (local) complet automatizat care va fi interconectat la sistemul central SCADA-DTR, pentru a permite controlul si monitorizarea in intregime a procesului de epurare, cu personal minim. Lucrarile necesare modernizarii statiei de epurare Potcoava vor include in linii mari: procurarea tuturor echipamentelor de automatizare si a instrumentatiei necesare achizitionarii de semnale din proces, realizare conexiuni intre echipamentele de proces si sistemul SCADA local, pregatirea si adaptarea camerei de comanda-control a statei in conf. cu cerintele si standardele de automatizare, instalarea si punerea in functiune a tuturor echipamentelor de automatizare si teste intre acestea si sistemul SCADA local al statiei, asigurarea serviciilor de inginerie specifice integrarii statei de epurare in sistemul central SCADA-DTR. Ofertantul de sistem integrator SCADA-DTR va trebui sa realizeze integrarea sistemului SCADA local al statiei de epurare tinand cont de tipurile de semnale specifice unei statii de epurare, care vor fi detaliate la capitolele urmatoare.
Pg. 33 of 135
Nr.5
5.1.3 Aglomerarea DRAGANESTI-OLT n conformitate cu Cerin ele Angajatorului, pentru aglomerarea Draganesti-Olt au fost prevzute Lucrri la sursele de ap potabil i ap uzat pentru care sunt prevazute pe contractele de lucrari, realizarea unei staii de tratare noi dotata cu dispecerat local de control (DL) respectiv o statie de epurare prevazuta de asemenea cu dispecer local. Cu alte cuvinte, la finalizarea contractelor de lucrri vor exista 2 dispecerate locale care vor fi integral preluate n sistemul SCADA-DTR (conf. Anexei 3). DETALIEREA OBIECTIVELOR INTEGRABILE 5.1.3.1 Dispeceratul Local Tratare DRAGANESTI-OLT (DLT DRAGANESTI-OLT)
va integra informatia preluata de la urmatoarele obiective (Anexa 3 / Ob.1): (a) Statia de tratare si clorinare Draganesti-Olt impreuna cu debitmetria aferenta monitorizarii procesului de tratare din statia Draganesti-Olt; (b) Fronturile de puturi (captare apa); (c) Debitmetria aferenta retelei de distributie a apei (pentru realizare balanta apa); Mentiuni Obiectivele (a) si (b) se vor integra complet in aplicatia SCADA gestionata de dispeceratul local de tratare de la Draganesti-Olt, acest lucru fiind realizat prin contractele de lucrari specifice aflate in derulare. Obiectivul (c) se va finaliza in cadrul CL aferent, prin aducerea in cadrul camerei de comanda a DLT Draganesti-Olt a unui tablou de monitorizare al debitelor care intra in reteaua de distributie. Obiectivul (c) este format fizic din 1 buc. debitmetru (cu cablu de transmitere a datelor non wireless) si este un obiectiv de tip stand-alone, nefiind integrat in aplicatia SCADA al DLT Draganesti-Olt, motiv pentru care in
Pg. 34 of 135
Nr.5
vederea transmiterii in SCADA-DTR a datelor furnizate de acesta ofertantul va prevedea un echipament de achizitie a datelor de tip PLC la care se adauga suportul de comunicatie adecvat in vederea transmiterii pe protocol OPC a datelor obiectivului (c) catre sistemul de dispecer regional SCADA-DTR si serviciile de inginerie specifice (montare echipamente, configurare, testare comunicatie cu SCADADTR).
5.1.3.2
Statii de Pompare Ape Uzate (SPAU) Draganesti Olt Obiectivul
SPAU are in componenta urmatoarea constelatie de statii de pompare (Anexa 3): (a) (b) Statia de pompare ape uzate 1 (Anexa 3 / Ob.3); Statia de pompare ape uzate 2 (Anexa 3 / Ob.4);
Pe contractele de lucrari sunt prevazute doar modernizari partiale ale echipamentului de proces, fara a fi echipate cu instrumentatia necesara realizarii unor sisteme SCADA locale sau puncte de achizitie a datelor de tip stand-alone, motiv pentru care, in vederea unei integrari ulterioare in Sistemul de Telecontrol Regional (SCADA-DTR), ofertantul va prevedea un numar suficient de tagg-uri (min. 200 tag-uri/statie) in vederea unei integrari complete. Ofertantul va lua in considerare la dimensionarea sistemului integrator, faptul ca pentru cele doua SPAU-ri se va realiza atat monitorizarea cat si controlul procesului de la nivelul SCADA-DTR. Monitorizarea procesului fara control pe aparatajul din proces se va face doar pentru statiile de epurare si in mod evident pentru activitatea de debitmetrie.
5.1.3.3
Dispecerat Local al statei de Epurare DRAGANESTI-OLT (DLE
DRAGANESTI-OLT) (Anexa 3 / Ob.2) realizeaza conducerea completa a procesului local aferent statiei de epurare Draganesti-Olt. Constructorul
Pg. 35 of 135
Nr.5
de pe CL aferent statiei de epurare isi propune reabilitarea si extinderea statiei de epurare a orasului Draganesti-Olt prin lucrari efectuate asupra: procesului tehnologic, instalatiilor electrice, instrumentatiei de masura si control, echipamentelor de automatizare si achizitie a datelor si lucrari civile si constructii. Din punctul de vedere al automatizarii, antreprenorul proiecteaza si implementeaza un sistem SCADA (local) complet
automatizat care va fi interconectat la sistemul central SCADA-DTR, pentru a permite controlul si monitorizarea in intregime a procesului de epurare, cu personal minim. Lucrarile de modernizare ale statiei de epurare Draganesti-Olt vor include in linii mari: procurarea tuturor echipamentelor achizitionarii de de automatizare din si a instrumentatiei realizare necesare intre
semnale
proces,
conexiuni
echipamentele de proces si sistemul SCADA local, pregatirea si adaptarea camerei de comanda-control a statei in conf. cu cerintele si standardele de automatizare, instalarea si punerea in functiune a tuturor echipamentelor de automatizare si teste intre acestea si sistemul SCADA local al statiei, asigurarea serviciilor de inginerie specifice integrarii statei de epurare in sistemul central SCADA-DTR. Ofertantul de sistem integrator SCADA-DTR va trebui sa realizeze integrarea sistemului SCADA local al statiei de epurare tinand cont de tipurile de semnale specifice unei statii de epurare, care vor fi detaliate la capitolele urmatoare. 5.1.4 Aglomerarea PIATRA-OLT n conformitate cu Cerin ele Angajatorului, pentru aglomerarea Piatra-Olt au fost prevzute Lucrri la sursele de ap uzat pentru care sunt prevazute pe contractele de lucrari, realizarea unei staii noi de epurare prevazuta cu dispecerat local. Cu alte cuvinte, la finalizarea contractelor de lucrri va exista 1 dispecerat local care va fi integral preluat n sistemul SCADA-DTR (conf. Anexei 4).
Pg. 36 of 135
Nr.5
DETALIEREA OBIECTIVELOR INTEGRABILE 5.1.4.1 Dispecerat Local al statei de Epurare PIATRA-OLT (DLE PIATRA-OLT)
realizeaza conducerea completa a procesului local aferent statiei de epurare Piatra-Olt. Constructorul de pe CL aferent statiei de epurare isi propune reabilitarea si extinderea statiei de epurare a orasului Piatra-Olt prin lucrari efectuate asupra: procesului tehnologic, instalatiilor electrice, instrumentatiei de masura si control, echipamentelor de automatizare si achizitie a datelor si lucrari civile si constructii. Din punctul de vedere al automatizarii, antreprenorul proiecteaza si implementeaza un sistem SCADA (local) complet automatizat care va fi interconectat la sistemul central SCADA-DTR, pentru a permite controlul si monitorizarea in intregime a procesului de epurare, cu personal minim. Lucrarile de modernizare ale statiei de epurare Piatra-Olt vor include in linii mari: procurarea tuturor echipamentelor de automatizare si a instrumentatiei necesare achizitionarii de semnale din proces, realizare conexiuni intre echipamentele de proces si sistemul SCADA local, pregatirea si adaptarea camerei de comanda-control a statei in conf. cu cerintele si standardele de automatizare, instalarea si punerea in functiune a tuturor echipamentelor de automatizare si teste intre acestea si sistemul SCADA local al statiei, asigurarea serviciilor de inginerie specifice integrarii statei de epurare in sistemul central SCADA-DTR. Ofertantul de sistem integrator SCADA-DTR va trebui sa realizeze integrarea sistemului SCADA local al statiei de epurare tinand cont de tipurile de semnale specifice unei statii de epurare, care vor fi detaliate la capitolele urmatoare.
5.1.5 Aglomerarea SCORNICESTI
Pg. 37 of 135
Nr.5
n conformitate cu Cerin ele Angajatorului, pentru aglomerarea Scornicesti au fost prevzute Lucrri partiale la sursele de ap, precum si la retelele de alimentare cu apa si canalizare pentru care sunt prevazute pe contractele de lucrari, realizarea unei retehnologizari a fronturilor de captare, executia a doua statii de pompare apa potabila: SP Suica, respectiv SP Constantinesti, precum si o statie hidrofor Teius, obiecte destinate deservirii populatiei din localitatile invecinate Scornicesti-ului. Lucrarile la sursele de apa vor presupune instalarea si punerea in functiune a echipamentelor hidraulice si mecanice specifice functionarii puturilor care alcatuiesc fronturile de captare. In aceste conditii, Ofertantul va lua in considerare realizarea unui PLC local a carui locatie va fi ulterior stabilita de catre Ofertant impreuna cu Autoritatea Contractanta, PLC in care vor fi preluate datele de la nivelul fiecarui debitmetru cu care sunt echipate puturile care alcatuiesc frontul de captare. Statia de tratare a apei existente nu detine instrumentatia necesara achizitionarii datelor de proces. Mai mult, pe reteaua de canalizare sunt prevazute executia a doua noi statii de pompare ape uzate SP1 si SP2 la care se vor rraliza doar modernizari partiale ale echipamentului de proces, fara a fi dotate cu instrumentatia necesara realizarii unor sisteme SCADA locale sau puncte de achizitie a datelor de tip stand-alone. Astfel, in vederea unei integrari ulterioare in Sistemul de Telecontrol Regional (SCADA-DTR), Ofertantul va prevedea un numar suficient de tagg-uri (min. 200 tag-uri/statie) in vederea unei integrari complete. Ofertantul va lua in considerare la dimensionarea sistemului integrator, faptul ca pentru cele doua SPAU-ri se va realiza atat monitorizarea cat si controlul procesului de la nivelul SCADA-DTR. Cu alte cuvinte, va trebui sa exite posibilitatea integrarii ulterioare in sistemul SCADA-DTR atat a liniei aferenta procesului de tratare a apei cat si a liniei apei uzate. Orasul Scornicesti mai detine si o statie de epurare partial retehnologizata (conf. Anexa 5 / Ob.2), in sensul ca nu are prevazuta instrumentatia necesara achizitionarii datelor din proces, motiv pentru care nu va putea fi integrata in
Pg. 38 of 135
Nr.5
aceasta etapa in sistemul central SCADA-DTR. Ofertantul va dimensiona insa sistemul central SCADA-DTR astfel incat pe viitor sa poata fi integrata si statia de epurare Scornicesti in sistemul de telecontrol regional. Dimensionarea se va face cu un nr. de tagg-uri identic ca si pentru celelalte statii de epurare enumerate la subpunctele anterioare.
5.2 Contracte de lucrari pe activitatea de debitmetrie / telemetrie de retea

n vederea asigurrii unui sistem eficient de monitorizare al debitelor gestionate de Operatorul Regional, adiional fa de lucrarile deja contractate n cadrul proiectului Extinderea i reabilitarea sistemelor de apa i ap uzat n judeul Olt (implementarea unui sistem SCADA Regional, prevederea de debitmetre la nivelul surselor de ap, a staiilor de tratare ap i pe reelele de distribuie pentru monitorizarea reelei n mprirea acesteia n zone de msurri de debite DMA), se vor concretiza n teren puncte de monitorizare a debitelor. Conceptul de Punct de monitorizare debit include ansamblul de lucrari civile, mecanice, electrice i/sau de automatizare ce au ca scop final furnizarea, ctre dispeceratul Regional SCADA, de date privind n principal mrimea i evoluia n timp a debitelor vehiculate n sistemul de alimentare cu ap. Prin contractul de debitmetrie aflat n derulare, se propune realizarea a 43 de puncte de monitorizare a debitelor prin montarea de debitmetre
electromagnetice cu imersie dotate cu dispozitive de transmitere la distan (loggere i GSM). Instalatia de monitorizare, pentru fiecare amplasament in parte, se compune dintr-un ansamblu debitmetru electromagnetic data logger, care are functia de culegere, stocare si transmitere a datelor la distanta printr-un sistem GPRS/GSM catre dispeceratul central.
Pg. 39 of 135
Nr.5
Citirea debitelor i a altor parametri se poate face att local (pe display-ul debitmetrului) ct i la distan prin intermediul dataloggerului. Acesta va avea sarcina de a monitoriza i transmite valoarea debitului vehiculat pe conduct prin intermediul senzorului ncorporat. Alimentarea cu energie electrica a fiecarui echipament se va realiza independent, prin prevederea unei surse de alimentare locale (baterie intern sau pachet de baterii externe). Se vor avea n vedere debitmetre electromagnetice cu senzor de tip inserie, cu dimensiuni, funcie de diametrul nominal (DN) al tronsoanelor monitorizate, diametrul interior (Di) al conductelor respective, debitul i implicit viteza apei n conduct.
5.2.1 Lucrri specifice pe partea electric i de automatizri Sistemul SCADA Regional ce urmeaz a fi implementat, va fi o structur centralizat care presupune realizarea unui Dispecerat de Telecontrol Regional (DTR) n municipiul Slatina, prevzut cu echipamente industriale de fiabilitate ridicat, funcionnd n topologie redundant pentru asigurarea continuitii fr ntreruperi. Rolul DTR este acela de coordonare a tuturor subreelelor de achiziie de date din aglomerrile aflate n aria de interes a Companiei. Dispeceratele Locale reprezint de fapt reele locale de date (LAN) situate n aglomerarile aflate n aria/zona de interes a Operatorului Regional, care achiziioneaz i proceseaz (n funcie de specificul activitii) informaiile primare ale procesului (nivelul apei, monitorizare debite, telemetrie, semnale de diagnosticare, etc.) i le pune la dispoziia att a operatorului local al entitii conduse ct i dispecerului teritorial aflat la nivel central. Datele vor fi transmise utilizind acelasi protocol de comunicatie pentru toate punctele de lucru, pentru a putea asigura integrarea la nivelul dispecerului zonal. Integrarea sistemelor de puncte de monitorizare debite presupune montarea echipamentului de msura i transmisie de la aceste puncte de
Pg. 40 of 135
Nr.5
msura, transmisia datelor la SCADA-DTR, preluarea, afiarea i stocarea datelor din cmp. Tipul de transmisie de la punctele de msura debit va fi 3G/GPRS/GSM, cu posibilitatea de transmitere de SMS / e-mail de avertizare (la depire praguri debit i presiune, lips alimentare, lipsa ap n conduct). Pentru partea de telemasur se va urmari achiziia i transmiterea catre SCADA-DTR a cel puin urmtorilor parametri: Afiare debit instantaneu; Afiare debit totalizator pozitiv, negativ i total, avertizare lips ap n conduct; Avertizare depire debit maxim admis; Avertizare depaire presiune maxim admis; Indicare presiune; Alarmare n caz de putere minim baterie; Indicare stare comunicaie GPRS.
Sistemul SCADA-DTR va include afiarea de grafice de tendin (Trend View) pe diferite perioade a tuturor mrimilor transmise i stocarea acestora pe o perioad de minim 1 an. Intervalul de comunicaie / actualizare a datelor va fi 1 data / 60min, cu posibilitatea configurrii ulterioare funcie de necesiti. Datele stocate de ctre datalogger vor avea posibilitatea de a fi descrcate i pe un dispozitiv tip laptop sau PDA, direct din acesta la faa locului prin conexiune directa pe cablu sau wireless (ex. Bluetooth). Lucrri electrice i de automatizare Lucrarile electrice aferente punctelor de monitorizare a debitelor sunt realizate pe un contract de lucrari separat (contractul CL8/2), care nu face obiectul actualului caiet de sarcini, insa pentru ca ofertantul sa aiba o idee exacta asupra situatiei existente s-au detaliat in cele ce urmeaza actiunile derulate pe contractul de lucrari care includ: montare echipamente debitmetru, datalogger, antena GSM (acolo unde
Pg. 41 of 135
Nr.5
puterea semnalului este insuficienta pentru comunicaie, antena GSM se va monta pe un suport n exteriorul cminului); setare parametri debitmetru, datalogger conform instruciunilor de montaj ale productorilor; executare legturi electrice i semnalizare la debitmetru, datalogger i anten GSM; execuie branament electric (doar pentru debitmetrele instalate n incinta staiilor de tratare); integrarea i corelarea cu sistemul SCADA-DTR ce care se
implementeaz la sediul OR; n anexele 6.1, 6.2 i 6.3 sunt prezentate detaliat schemele de funcionare i poziionare a debitmetrelor n zonele: Potcoava i Drgneti-Olt (Anexa 6.1); Scorniceti, Piatra-Olt i Bistria Nou (Anexa 6.2); Slatina (Anexa 6.3).
W2
Pentru a demonstra intelegerea exacta atat a conditiilor existente (expuse in capitolul 5) care reprezinta conditii de plecare (start-up), cat si a amplorii proiectului, ofertantul va trebui sa: expuna o schema completa (arhitectura de retea functionala) cu obiectivele Companiei de Apa Olt, integrabile in sistemul SCADA-DTR ofertat; expuna o schema bloc (in viziune proprie) cu obiectivele integrabile in SCADA-DTR in care sa fie accentuat suportul de comunicatie si modalitatea de routare a informatiei / datelor intre punctele de achizitie si sistemul central SCADA-DTR;
Pg. 42 of 135
Nr.5
expuna o arhitectura software a sistemului care sa cuprinda solutia completa (in viziunea ofertantului) de integrare a obiectivelor in sistemul central SCADA-DTR. Elemente ale arhitecturii tebuie sa puncteze software-ul de proces utilizat la integrare; protocolul de comunicatie care realizeaza schimbul informational intre punctele de achizitie si sistemul central SCADA-DTR; submodulele software ale platformei SCADA
implementata la Dispeceratul Regional Slatina; alte elemente care sunt considerate solicitata; expliciteze modalitatea concreta (in propria viziune) in care se realizeaza integrarea obiectivelor descrise in CS (o descrierea sintetizata a situatiei existente si a obiectivului de realizat in cadrul propunerii ofertate). Solutia de integrare ofertata va fi detaliata pentru a se putea face o evaluare corecta a functionalitatii optime a acesteia. semnificative pentru a explicita arhitectura software
5.3
Sinteza conditiilor de plecare in vederea realizarii proiectului
Asa cum s-a explicitat in subcapitolul anterior, in urma contractelor de lucrari aflate in derulare vor fi realizate urmatoarele: sisteme SCADA locale pentru productia de apa; sisteme SCADA locale pentru epurarea apei uzate; se vor instala debitmetrele cu transmisie GPRS pentru
telemetria/debitmetria de retea. Productia include: puturile, rezervoarele, canalizare, statiile de pompare, statie de tratare. Pentru toate aceste elemente exista un singur sistem SCADA numit aici generic, "Productie".
Pg. 43 of 135
Nr.5
Caracteristicile generale ale celor tipuri 3 obiective, ce vor fi folosite de catre ofertanti ca informaii de plecare pentru proiectarea sistemului centralizat de telecontrol i supervizare, sunt urmtoarele: Toate staiile locale dispun de acoperie minim GPRS; Sistemele SCADA aferente dispeceratelor locale dispun de cate un PLC, care centralizeaz informaiile, fie de producie ap (puuri, rezervoare, staie de tratare, etc.), fie de epurare ap (etape epurare, rezervoare, pompare, etc). Sistemele SCADA locale vor dispune de funcionaliti compatibile cu standardul OPC (OLE (Object Linking and Embedding) for Process Control) si vor putea mapa informatia (in vederea integrarii in SCADADTR). Pentru sistemele SCADA locale (executate pe contractele de lucrari) se va avea in considerare in vederea dimensioarii si integrarii, un numar de minim 500 de tag-uri si 20% rezerve pentru dezvoltari ulterioare; Parametri monitorizati in cadrul DTR vor fi cei oferiti de catre sistemele SCADA locale; Toate staiile sunt autonome, iar funcionarea lor nu depinde de starea comunicaiilor cu Dispeceratul DTR; Pentru telemetria de retea, in cele 5 localitati vor fi instalate un numar de 43 de debitmetre cu transmisie de date GPRS (distributia per localitati a debitmetrelor fiind reprezentata in anexele 6.1, 6.2 si 6.3). Transmiterea informatiei de la echipamentele de tip data logger aferente echipamentelor de telemetrie (debitmetre) catre sistemul central SCADADTR se va realiza pe protocoale de comunicatie pe proces (ex. DNP 3.0 sau Modbus) pentru a se pastra sincronizarea de timp cu referinta generata de sistemul central.
Pg. 44 of 135
Nr.5
Procesele derulate la nivel de dispecerate locale au fost modelate ca reele de date locale LAN (Local Area Network) care achiziioneaz i proceseaz fluxul informaional primar (nivelul apei, monitorizare debite, telemetrie, semnale de diagnosticare, etc.) si apoi il transmit prin intermediul reelei de comunicaie ctre nivelul ierarhic superior (Dispeceratul de Telecontrol Regional - DTR). Instalaiile de comand, automatizare, msur i semnalizare aferente punctelor de lucru locale (sistemele SCADA locale) se bazeaza pe utilizarea automatelor programabile slave, montate n dulapurile electrice locale, de la fiecare locatie (captari de apa bruta, statii de tratare a apei brute, statii de pompare apa potabila, rezervoare de apa potabila, sisteme de canalizare ape uzate, statii de epurare ape uzate) i pe serverele master, montate dispeceratul central aflat la sediul Companiei de Apa Olt. Serverele master vor fi n legtur permanent (on-line) cu serverele aferente sistemelor SCADA locale. Pe contractele de lucrari care nu fac obiectul acestei documentatii se vor realiza operatiunile de setare/parametrizare i urmrirea parametrilor de funcionare care se va face prin intermediul terminalelor om-main (HMI Human Machine Interface), instalate deasemenea la fiecare locatie, pe panourile frontale ale dulapurilor electrice care vor asigura alimentarea, comanda si monitorizarea instalatiilor, sistemelor si elementelor de camp dorite. Automatele programabile locale (din statii) vor permite colectarea semnalelor furnizate de traductoare, senzori si echipamente de masurare (debitmetre, traductoare de presiune, de nivel, control clorinare i aparate dedicate pentru masura consumului energetic) si vor fi montate in locatiile specificate pe contractele de lucrari. la
Pg. 45 of 135
Nr.5
Tipul debitmetrelor utilizate va fi definitivat in functie de caracteristicile tehnice (diametre conducte, gama de masurare, etc.) specifice fiecarei locatii monitorizate.
Senzorii de nivel vor fi de dou tipuri: traductoare cu ultrasunete pentru informatii privind nivelul real si senzori cu plutitoare pentru semnalizare nivel minim si maxim.
Alimentarea cu energie electrica a traductoarelor, senzorilor se va face cu ajutorul unor acumulatoare speciale (cu durata lunga de viata, cca. 5ani), iar a celorlalte echipamente prin racordarea lor la instalatiile electrice existente sau la bransamentele noi care vor fi realizate.
Transmiterea informatiilor colectate de la punctele locale spre/dinspre sistemul central SCADA se va face folosind sistemul de comunicatie GSM / GPRS. Sistemul SCADA-DTR propus va avea o configuraie modular i deschis (scalabilitate), astfel nct sa permita dezvoltari ulterioare (racordarea la sistem i a altor echipamente sau module software de aplicatie).
6.0 6.1
Descrierea a sistemului regional de dispecerizare SCADA-DTR Generalitati
Sistemul SCADA ofertat va trebui sa fie o platform scalabil cu urmatoarele caracteristici: sa utilizeze o tehnologie bazat pe obiecte care sa permita configurarea, nregistrarea datelor, obinerea i mentenana informaiei istorice i a celei n timp real.
Pg. 46 of 135
Nr.5
sa dispuna de un modul specializat de istorice de procese, de nalta performan, care sa permita: o stocarea istoricului de producie; o compresia eficient a datelor; o autoconfigurarea stocrii de istorice, ce elimin efortul de a crea variabilele de doua ori; o un server de gestiune a informaiei care permite printre alte faciliti, vizualizarea unor ferestre i grafice (forme de unda trends) din SCADA.
In cadrul Dispeceratului Regional vor fi controlate, supervizate si vizualizate numai informatiile/datele oferite de sistemele SCADA locale / dispeceratele locale (realizate sau in curs de realizare in contractele de lucrari, sau in cazul telemetriei de retea, ce vor fi realizate in cadrul acestui contract). (a). Integrarea de variabile presupune ca: se pot importa variabilele definite n PLC-uri; Pentru majoritatea PLC-urilor de pe pia, tagg-urile care se definesc n PLC se transfera automat n platforma SCADA-DTR; (b). Programare / Configurare presupune ca: Proiectarea sistemului utilizeaza T-POO (Tehnologia de Proiectare
Orientat pe Obiecte); Fiecrui Obiect i se pot defini urmtoarele proprietti/ atribute: o Intrri / Ieiri (I/O); o Semnale preventive i de avarie (Alarme i Evenimente); o Aplicaii / scripturi si configurare de istorice; o Atribute de securitate; o Caracteristici obiect (cod de culori, dinamic, etc.); Aceste obiecte se vor include n librrii de obiecte, ce vor avea urmtoarele caracteristici:
Pg. 47 of 135
Nr.5
Posibilitatea de a crea abloane (templaturi); Orice modificari n librrie vor fi actualizate n tot sistemul; Posibilitatea de a crea / definii noi librrii pornind de la cele existente; Posibilitatea crerii unor librrii de obiecte standard; Posibilitatea crerii de obiecte prin programe personalizate (ex. Vizual Basic, Active X, .Net, etc.)
(c).
Posibilitatea de dezvoltare a proiectului ntr-un mediu multi-utilizator. Istorice
Baza de date se va construi pe o baza de date relationala si va suporta intre 250 si 1.000.000 de variabile ce vor fi inregistrate in istoric. Tipuri minime de variabile ce vor fi inregistrate in istoric: Analogice: din cadrul SCADA se vor vizualiza graficele acestora; Digitale: Toate alarmele / evenimentele vor putea fi inregistrate in baza de date; Recuperarea de istorice: posibilitatea de a recupera istoricele direct in baza de date pornind de la importul de fisiere in format text, din RTU-uri. (d). Accesul la distanta si publicarea datelor via Web SCADA va include un portal web cu urmatoarele caracteristici: Gestiune a continutului Web pentru a oferi informatia in timp real; Configurare de rapoarte, grafice si generarea automata a acestora cum ar fi: o Balanta consumului de apa incluzand bilantul pe surse/consum tehnologic o Situatia consumului de energie electrica aferenta sistemului de alimentare cu apa; o Situatia consumului de energie electrica aferenta sistemului de canalizare;
Pg. 48 of 135
Nr.5
6.2
Functiile sistemului SCADA-DTR
6.2.1 Functii cu caracter general vizualizarea grafica a sistemelor si instalatiilor monitorizate; monitorizarea parametrilor de funcionare; emiterea comenzilor de functionare de la distanta; nregistrarea evenimentelor; managementul alarmelor; stocarea datelor; realizarea rapoartelor; urmrirea operaiilor de ntreinere;
6.2.2 Informatii minimale furnizate de sistem debitele de apa (potabile si uzate) vehiculate; nivelul apei (potabile sau uzate) in locatiile monitorizate; presiunea apei n locatiile monitorizate; consumul de energie electric; numr ore de funcionare echipamente.
6.2.3 Modul de prezentare al informatiilor Debit valoarea instantanee; valoarea pe zi; afiare grafic pe orice perioad selectat cu funcie de mrire zoom; stocarea datelor pe perioada dorita Nivel valoarea instantanee; afiare grafic pe orice perioad selectat cu funcie de mrire
zoom;
Pg. 49 of 135
Nr.5
stocarea datelor pe perioada dorita.
Presiune valoarea instantanee; afiare grafic pe orice perioad selectat; stocarea datelor pe perioada dorita
Control clorinare n pct. de msur (statia de pompare si rezervoare) valoarea instantanee; afiare grafic pe orice perioad selectat; stocarea datelor pe perioada dorita.
Numr ore de funcionare pompe valoarea instantanee; afiare tabelar; alarmarea personalului de ntreinere la data reviziei;
6.3
Principalii parametrii monitorizati
In functie de tipul obiectivelor monitorizate (retea distributie, statii pompare, rezervoare, sisteme clorinare, statii epurare/tratare, etc.), sistemele SCADA sau RTU-urile implementate pe contractele de lucrari vor transmite catre sistemul de dispecerizare regional (si nu se vor rezuma doar la acestea)
semnalele/parametrii prezentati in cele ce urmeaza. 6.3.1 Activitatea de distributie apa potabila, statii de pompare, tratare apa presiunea actual din sistem; prezen tensiune alimentare sistem SCADA
Pg. 50 of 135
Nr.5
6.3.1.1
Rezervoare simple
volum ap n rezervor; comanda distanta (telecomanda) de la dispecerat pentru operatiunile de comutatie de tipul inchidere/deschidere vana, intrare/iesire rezervor;
debit intrare sau ieire instantaneu / total (unde este cazul); alarmare (senzor) anti-efracie incint/perimetru obiectiv; prezen tensiune alimentare punct SCADA; Rezervoare prevazute cu grup de pompare
6.3.1.2
volum ap n rezervor; comanda distanta (telecomanda) de la dispecerat pentru operatiunile de comutatie de tipul inchidere/deschidere vana, intrare/iesire rezervor;
presiune aspiraie grup pompare; presiune refulare grup pompare; debit distribuit gravitaional instantaneu / total; debit pompat instantaneu / total; stare (on/off/avarie) grup pompare; starea (on/off/avarie) si frecvena de lucru a convertizoarelor (unde este cazul);
automatizare locala a grupului de pompare pentru functionare n regim automat n funcie de nivelul din rezervor (automat ntre niv. min/max, rotire automat a pompelor);
alarmare (senzor) anti-efracie incint / perimetru obiectiv; prezen tensiune alimentare sistem SCADA;
6.3.1.3
Instalatii de clorinare apa potabila
doz clor introdus;

Pg. 51 of 135
Nr.5
cantitate clor disponibil n container (se poate afla n funcie de presiunea din container);
valoarea clorului rezidual n apa distribuit; stare (caracteristici) grup injecie clor (pompe on/off); comanda la distanta de la dispecerat a opririi/pornirii grupului de injectie clor
alarmare (senzor) anti-efracie incint / perimetru obiectiv; prezenta tensiune alimentare punct SCADA; doz clor introdus;
6.3.2 Activitatea de canalizare 6.3.2.1 Statii de pompare si interventie rapida
Nivel apa in cheson; Presiune refulare grup pompare; Stare (caracteristici) grup pompare (pompe on/off); Debit pompat instantaneu / total; Alarmare (senzor) anti-efractie incinta/perimetru obiectiv; Prezenta tensiune alimentare punct SCADA. Statii de pompare
6.3.2.2
Presiune refulare grup pompare; Stare (caracteristici) grup pompare (pompe on/off); Debit pompat instantaneu / total; Comanda la distanta de la dispecerat a opririi/pornirii grupului de pompare;
Alarmare (senzor) anti-efractie incinta/perimetru obiectiv; Prezenta tensiune alimentare punct SCADA.
6.3.3 Activitatea de Epurare

Pg. 52 of 135
Nr.5
Pentru staiile de epurare mici, n funcie i de schema tehnologic adoptat, se vor avea n vedere achizitionarea urmtoarelor informatii: monitorizarea i controlul debitului incident de ap uzat n staia de epurare n vederea nivelrii ncrcrii hidraulice i cu poluani pe parcursul celor 24 ore ale zilei; monitorizarea nivelului de funcionare al pompelor de ape brute; supravegherea automat a strii de funcionare a pompelor (pornit/oprit, valoare curent absorbit, existena tuturor fazelor la alimentarea cu energie electric, corelarea strii de funcionare cu debitul pompat); controlul evacurii de nmol primar, dac staia este prevzut cu decantor primar, prin controlul debitului evacuat; controlul concentraiei de oxigen din bazinul de aerare, dac staia este cu nmol activat; controlul evacurii de nmol secundar, indiferent de schem
tehnologic, prin controlul debitului evacuat, sau a timpului de evacuare, n cazul n care se opteaz pentru acest sistem; controlul debitului de nmol activ de recirculare n cazul n care staia este cu nmol activat; controlul strii suflantei pentru aer comprimat, a pompei de recirculare, a vanelor de evacuare a nmolului n exces; monitorizare, mcar TS (suspensii) la ieirea din staie; dac staia de epurare este prevzut cu treapt biologic cu pelicul biologic, se va monitoriza sistemul pe care se fixeaz pelicula biologic (biodiscuri, biotambur, elemente ale filtrului biologic), stare de
funcionare, turaie, debit; dac staia este prevzut cu sistem de colectare i dezhidratare mecanic a nmolului, se va monitoriza starea de funcionare i a acestei instalaii;
Pg. 53 of 135
Nr.5
6.4
Obiectivele proiectului rezumat.
Obiectivele urmarite prin realizarea acestui proiect, sunt urmatoarele: 1. Amenajarea, dotarea, instalarea, verificarea si punerea in functiune a unui Dispecerat de Telecontrol Regional (DTR), in cadrul Companiei de Apa Olt, cu ajutorul caruia sa poata fi realizat controlul si supervizarea sistemelor de alimentare cu apa (inclusiv a telemetriei de retea) si canalizare din aria proiectului, o gestiune performanta a activitatilor si activelor companiei, precum si instruirea necesara beneficiarului in vederea utilizarii sistemului implementat. 2. Sistemul SCADA regional centralizat, la nivelul Dispeceratului de
Telecontrol Regional (DTR), va integra urmatoarele sisteme SCADA (va realiza corelarea cu sistemele SCADA existente): Productie apa, epurare apa (existente sau implementate in viitor, in cadrul contractelor aflate in derulare) din municipiul Slatina. Productie apa, epurare apa (existente sau implementate in viitor, in cadrul contractelor aflate in derulare) din orasul Potcoava. Productie apa, epurare apa (existente sau implementate in viitor, in cadrul contractelor aflate in derulare) din orasul Draganesti-Olt. Epurare apa (existente sau implementate in viitor, in cadrul
contractelor aflate in derulare) din orasul Piatra-Olt. Productie apa (existente sau implementate in viitor, in cadrul contractelor aflate in derulare) respectiv in viitor statia de epurare neretehnologizata din orasul Scornicesti. Se va prevedea posibilitatea integrrii n viitor i a staiei de epurare din Scornicesti precum si a celor 7 statii de pompare ape uzate (SPAU) din
Pg. 54 of 135
Nr.5
municipiul Slatina. Aceasta nseamn c sistemul SCADA de dispecer trebuie prevzut cu posibilitatea hardware i software de a integra complet in viitor nc un 8 subsisteme informatice cu toate funciunile sale plus procentul de 20% rezerve pentru dezvoltarile ulterioare. 3. Se va integra complet in SCADA-DTR informatia preluata de la debitmetrele cu transmisie GPRS din municipiul Slatina si localitatile mentionate la activitatea de debitmetrie.
4. Se solicita o solutie integrata, la cheie, care sa cuprinda urmatoarele: furnizare echipamente necesare (hardware, software inclusiv licente); instalare; verificare; punere in functiune; dezvoltare aplicatii; training utilizatori; manuale de intretinere, operare si exploatare.
6.5
Cerinte solutii
6.5.1 Cerinte generale ce trebuie indeplinite de catre solutiile ofertate (1). (2). Cerinte principiale Comanda & controlul instalatiilor de productie a apei; Monitorizarea instalatiilor de epurare a apei reziduale; Telemsura debitmetriei de retea;
Cerinte de Sistem Informatic de Proces
Pg. 55 of 135
Nr.5
Arhitectur deschis (Open Architecture) trebuie asigurata posibilitatea interconectrii si a integrrii ulterioare (upgrade/extension) a
echipamentelor si/sau a sistemelor provenite de la productori diferiti; Interoperabilitate/Interconectivitate trebuie asigurata posibilitatea
integrrii complete si a functionrii optime n structura existent de retea si a altor echipamente diferite de cele ale sistemului initial prin utilizarea unor protocoale de comunicatie standardizate; Portabilitate si Interschimbabilitate formatul fisierelor de configurare
concepute pentru un anumit echipament trebuie s poat fi utilizate (eventual printr-un proces de reconversie) si pe un echipament realizat de un alt productor ns respectnd acelasi standard. Echipamentele unui sistem IT&C trebuie s poat fi nlocuite, la nevoie (fr pierderea partial sau total a functiunilor) atat cu alte echipamente de acelasi tip de la acelasi productor cat si cu echipamente de la productori diferiti, fara a fi necesare investitii suplimentare. Creterea fiabilitii prin introducerea unui proces de validare a datelor si prin existenta unei baze de date comune. Arhitectur distribuit trebuie sa asigure o segregare virtual a functiunilor de proces pe noduri de retea n vederea descongestionrii sistemului central. Partajarea resurselor. Trebuie sa devina accesibilila oricrui utilizator care poate avea acces att la bazele de date ct i la programele care gestioneaz procesul n derulare. Gradul de securizare trebuie sa fie unul crescut. Se vor utiliza in acest sens comunicaii de date criptate si a aplicatiilor de tip firewall si a programelor antivirus.
Pg. 56 of 135
Nr.5
Asigurarea compatibilitatii cu tehnologia broadband. Conceptul sistemul trebuie sa asigure permisiunea utilizatorilor distani de a accede n mod autorizat la informaia pus la dispoziie de sistemul complex care gestioneaz procesul prin intermediul conectivitii tip broadband, mrindu-le astfel flexibilitatea i eficiena.
Asigurarea cresterii rentabilitii (economie de cost), trebuie asigurat un raport pre / performan mai bun, prin utilizarea unor capaciti de
prelucrare i comunicaie performante, integrate n sistemele proiectate, care s elimine necesitatea unor reele dedicate i scumpe.
6.5.2 Cerinte specifice Sistemul integrat tip SCADA dispecer din cadrul Companiei de Apa Olt, trebuie sa fie o structur centralizat n municipiul Slatina, prevzut cu echipamente industriale de fiabilitate ridicat, funcionnd n topologie redundant pentru asigurarea continuitii fr ntreruperi. Dispeceratele Locale (DL) reprezint de fapt reele locale de date (LAN) situate n oraele aflate n aria/zona de interes a Companiei de Apa Olt (care vor fi realizate in cadrul contractelor separate aflate in derulare), care achiziioneaz i proceseaz (n funcie de specificul activitii) informaiile primare ale procesului i le pun la dispoziia att a operatorului local al entitii conduse prin intermediul sistemului SCADA local, ct i dispecerului regional DTR, aflat la nivel central.
6.5.3 Arhitectura Dispeceratului de Telecontrol Regional Arhitectura Dispeceratului de Control Regional este reprezentat n Anexa 7 si a fost conceput inndu-se cont de contractele de modernizare aflate n derulare (n diverse stadii) precum i de solicitrile Beneficiarului de a se realiza
Pg. 57 of 135
Nr.5
un sistem informatic integrat capabil s managerieze n timp real activele i resursele care conduc/emuleaz procesul specific companiei de ap.
6.5.4 Modul de routare al informatiei prelevate de la nivelul procesului Soluia optimizat pentru routarea i procesarea informaiei prelevate de la nivel de proces respect urmtorul mecanism: (i) Integrarea (n vederea telecontrolului) fluxului informational provenit de la unitile de cost: surse si statii de tratare, statii de pompare si ridicare a presiunii se va face exclusiv la nivelul DTR CAO Slatina. Sub aceast inciden se afl unitile de cost din aglomerrile urbane: Slatina, Potcoava, Draganesti-Olt, Piatra-Olt i Scornicesti. La nivel de dispecer va exista o interfa grafic unitar care va colecta ntreg fluxul informaional achiziionat din proces, oferind operatorului exploatare. Interfaa grafic de operator (GUI Graphical User Interface) va avea o structur dinamic (colorarea dinamic) bazat pe medii vizuale; structura ecranelor i detalierea elementelor constitutive va fi punctat n capitolul de grafic i va fi detaliat i elaborat n format final n faza de inginerie (premergtoare fazei de SAT Site Acceptance Test). Grafica va fi construit n conformitate cu solicitrile i strategia de exploatare a Beneficiarului. (ii) Debitmetria de reea din cele 5 aglomerari urbane va fi monitorizat n timp real direct de la nivelul de conducere al dispeceratului regional. Cu alte cuvinte pentru aceste locaii DTR va realiza o monitorizare in timp real i o generare de rapoarte n vederea controlului permanent al acestui tip de activitate.
posibilitatea
monitorizrii
controlului
activitii
de
Pg. 58 of 135
Nr.5
(iii)
Protocolul de comunicaie ntre dispeceratele locale i sistemul SCADA de dispecer va fi OPC (OLE for Process Control). Protocolul de comunicatie folosit pentru achizitionarea informatiei de la echipamentele de
telemetrie (debitmetre) respectiv echipamentele care se vor interfata cu dulapurile de automatizare ale statiilor de pompare sau monitorizare debitmetrie pentru realizare balanta, va fi unul din protocoalele de proces: DNP3.0 sau Modbus, in functie de solutia aleasa de fiecare ofertant. (iv) Pachetul software-ului de aplicaie care va rula constitui platforma SCADA a sistemului de dispecerizare regional de dispecer va cuprinde obligatoriu urmtoarele module: Not Detalierea modulelor software aferente platformeu SCADA este prezentat explicit n seciunea dedicata software-ului de aplicatie. Achiziie i control proces; Rapoarte; Centralizare i procesare si validare a datelor achiziionate; Portal web;
W3
Pentru a demonstra intelegerea exacta a solicitarilor, ofertantul va trebui sa: Detalieze in viziune proprie (particularizat pe solutia ofertata) dar bazata pe arhitectura de retea detaliata la capitolele anterioare, modalitatea
Pg. 59 of 135
Nr.5
de rutare a informatiei prelevate de la nivelul procesului si interschimbata cu nivelul central SCADA-DTR. Sa prezinte schematic (schema bloc/schema logica) si in descriere functionala, fluxul datelor in sistemul informatic propriu proiectat si ofertat, tinand totodata cont de fluxul informational furnizat de sistemele SCADA locale, modulele de validare de date si analiza, baza de date in timp real (RTDB), etc. Schema de la punctul anterior va trebui ca SCADA-DTR sa includa
posibilitatea de integrare in viitor a modulelor de GIS si Modelare Hidraulica, module care au fost dezvoltate independent de Compania de Apa Olt pe alte proiecte. Descrierea solicitata trebuie sa evidentieze in viziunea proprie a ofertantului modalitatea prin care arhitectura propusa realizeaza
urmatoarele deziderate: o Utilizabilitatea, ergonomia si accesibilitatea modulelor functionale; o Scalabilitatea, flexibilitatea si modularitatea; o Utilizarea standardelor de interoperabilitate; o Actiuni sau unelte (tools-uri) orientate clar spre medii
descentralizate; o Generarea de rapoarte care sa se realizeze in conformitate cu o soluie deschis i flexibil.
Pg. 60 of 135
Nr.5
6.6
Cerinte Hardware ale sistemului SCADA-DTR
n cele ce urmeaz sunt descrise principalele echipamente hardware (i funciunile acestora) care stau la baza constituirii Dispeceratului de Telecontrol Regional.
Pozitie
Denumire echipament
Cantitat e
Functiuni generale de echipament
1.0 Echipamente amplasate in enclava IT & C a Dispeceratului de Telecontrol Regional Slatina 1.1 Dulap industrial servere rack-abil 19 [Network cabinet] + conectica aferenta acestuia. Server SCADA rack-abil 19 [Rack PC 19] Server WEB rackabil 19 [Rack PC 19] Staie de lucru operator tip rackPC 19 (HMI). Server de aplicatii de tip rack-PC 19. 2 Conine rack PC-urile (staii de lucru operator, servere SCADA, server date) i echipamentele de reelistic i alimentare utilizate pentru telecontrolul staiilor.
1.2
1.3
Servere industriale rack-abile 19 cu funcia de servere de proces n conexiune redundant (master-reset), pe care ruleaz exclusiv aplicaiile specifice sistemului SCADA. Server utilizat pentru difuzarea informaiilor n format web accesibil tuturor utilizatorilor (autorizai printr-un proces prealabil de autentificare). Staie de lucru operator (HMI) pe care ruleaz interfaa grafic om-main (GUI) care asigur interfaarea operatorului cu procesul condus. Server utilizat pentru rularea aplicatiilor conexe specifice platformei SCADA (ex. modulul de gestiune a informatiei, modulul de generare rapoarte, modulul de management si facturare automata a consumurilor). Server utilizat pentru rularea bazei de date aferente platformei SCADA.
1.4
1.5
1.6
1.7
Server de tip rackPC 19 pentru gestionarea bazei de date. Switch Ethernet cu 24 de porturi, cu management
Interconectarea tuturor echipamentelor n LAN-ul sistemului SCADA de dispecer (ex. servere, staii de lucru, imprimante). Pg. 61 of 135
Nr.5
Asisten Tehnic pentru Managementul Proiectului "Reabilitarea i extinderea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare n judeul Olt Surs de tensiune nentreruptibil (UPS 5kVA) 2 Rev. 0123456
1.8
1.9
1.10
1.11
1.12
Consol management (sertar glisant + tastatur ncorporat + trackball ncorporat). Switch KVM cu 8 seturi de intrri + conectic aferent. Modul monitorizare IP temperatur i umiditate montat n dulapurile de servere Sistem de Back-up
Alimenteaz cu tensiune nentreruptibil server-ele i echipamentele de retelistica considerate consumatori vitali nentreruptibili. UPS-urile sunt configurante n structur redundant pentru a se asigura alimentarea continu n cazul apariiei eventualelor indisponibiliti. Managementuladministrare/configurare/ment enan) integrat al serverelor i staiilor de lucru rack-ate n dulapurile de servere. Consola de management va conine urmtoarele componente: monitor LCD 17 rabatabil i tastatur + track ball ncorporat, montate pe sertar glisant. Conectarea consolei de management la PCurile sistemului SCADA+DTR pentru operaiuni de service-are sau alte intervenii specifice. Msurarea ambientului (temperatur/umiditate) camerei IT&C cu avertizare n sistemul de management al sistemului SCADA (soft de management). Va fi inclus n furnitura de dulapuri de servere 19. Cabin de discuri + software-ul aferent dimensionat pentru a asigura o politic de Back-up pentru sistemele existente n sistemul informatic al DTR. Router cu VPN i mecanisme de securizare a accesului n Internet Este folosit pentru a furniza serverelor SCADA tampila de timp cu care vor fi amprentate evenimentele prelevate din proces. Acest timp este considerat referin (etalon) pentru toate evenimentele din sistem.
1.13 1.14
Router Ansamblu GPS (anten, conectic, convertor) folosit pentru sincronizarea de timp data/or Echipament de climatizare instalaie de aer condiionat
2 1
1.15
1 ansablu
Numrul de echipamente din camera/locaia IT fiind suficient de mare este necesar asigurarea unui microclimat adecvat pentru o funcionare n condiii optime. Acest lucru presupune echiparea camerei sau locaiei n care sunt plasate dulapurile cu servere cu un dispozitiv de climatizare care s asigure o temperatur i Pg. 62 of 135
Nr.5
1.16
Ansamblu pardosea tehnologica Router GPRS
1 furnitura
umiditate n limitele prescrise de furnizorul de echipamente IT. Va acoperi integral toata enclava IT&C in care se vor instala echipamentele de calcul si retelistica aferente sistemului SCADA-DTR. Router GPRS folosit la realizarea comunicatiei intre sistemul central SCADA-DTR si punctele de achizitie din cele 5 aglomerari ale Companiei de Apa Olt, inclusiv pentru activitatea de debitmetrie.
1.17
In functie de solutia propusa
1.18
USB Token
USB Token folosit pentru a securiza accesul la Staiile de lucru operator.
2.0 Echipamente amplasate in camera de comanda a Dispeceratului de Telecontrol Regional Slatina 2.1 Monitor LCD 21 inch Periferice: Tastatura + Mouse 2 2 monitoare sunt alocate staiilor de lucru operator (descrise la pct.1.4) pe care ruleaz interfaa grafic om-main (GUI); 2 seturi (K+M) sunt alocate staiilor de lucru operator (descrise la pct.1.4) pe care ruleaz interfaa grafic om-main (GUI); respectiv statiilor de lucru operator din punctele de lucru implementate pe activitatea de telemetrie. Folosit pentru prelungirea perifericelor de tip Keyboard+Video+Mouse aferente staiilor de lucru HMI din dulapurile unde sunt rack-ate unitile pn la pupitrul operatorului unde sunt plasate aceste periferice. Imprimant matricial numit i on-line printer, folosit pentru listarea n timp real a fiecrui eveniment (schimbare de stare) aprut n sistem. Se foloseste un display LCD min.42 pentru vizualizare tuturor schemelor sinoptice aferente staiilor integrate n SCADA/DTR, cu posibilitatea de expandare pe ntreg ecranul a oricrei scheme sinoptice. Folosirea LCD se justific prin faptul c schemele sinoptice sunt Pg. 63 of 135
2.2
2.3
Extender KVM
2 kit-uri
2.4
Imprimant de evenimente [Event Printer] Dispozitiv integrat de vizualizare expandat a schemelor sinoptice disponibile n HMI-
2.5
Nr.5
Asisten Tehnic pentru Managementul Proiectului "Reabilitarea i extinderea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare n judeul Olt uri (LCD) + toat conectica necesar i switchul de conectare la HMI-uri. Rev. 0123456
statice i dup o funcionare ndelungat pot impregna (impresiona) stratul de luminofor al unor eventuale display-uri n tehnologie CRT sau Plasm. 1 Este o imprimant de tip laser-jet color A4 care va fi folosit pentru listarea rapoartelor / evenimentelor / ecranelor / sau a situaiilor neconforme care pot apare n exploatarea sistemelor SCADA. Informaia hard-copy livrat de aceasta va fi utilizat pentru ntocmirea rapoartelor de evenimente sau constituirea unor arhive fizice utile n procesele de mentenan/service a sistemelor SCADA. Aceast imprimant este o imprimant de reea fiind partajat tuturor PC-urilor LAN-ului. Realizarea legturilor telefonice cu toate entitile cu care interacioneaz. Postul telefonic va fi programat astfel nct s asigure accesul rapid i sigur la toate interioarele Companiei, ieire dedicat (necondiionat) pe orice reea de telefonie fix i mobil a operatorilor naionali i legturi directe cu punctele de lucru ale staiilor rmase cu personal. Mobilierul este compus din pupitru operator specific dispeceratelor de telecontrol, 2 scaune ergonomice de dispecer i o vitrin dubl pentru stocarea documentaiei i 2 suporturi de mobil speciale pentru imprimantele alarme si evenimente. Va acoperi partial (o mica fasie) camera de comanda in care se vor instala perifericele aferente sistemului SCADA-DTR.
2.6
Imprimant rapoarte [Report Printer]
2.7
Post telefonic cu afiaj (Consol telefonic operator)
2.8
Ansamblu mobilier pentru posturile de lucru
1 furnitura
2.9
Ansamblu pardosea tehnologica
1 furnitura
3.0 Echipamente amplasate in site-uri 3.1 Echipamente de comunicatie bazate pe tehnologie GSM/GPRS Echipamente de In functie de solutia propusa Ofertantii vor trebui sa detalieze solutia oferita si sa explice in detaliu cum se va realiza conectarea site-urilor la SCADA DTR, justificand numarul si tipul echipamentelor alese astfel incat sa fie indeplinite cerintele din Anexele 1.0, 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2, 3, 4, si 5. Ofertantii vor trebui sa detalieze solutia oferita Pg. 64 of 135
3.2
In functie
Nr.5
Asisten Tehnic pentru Managementul Proiectului "Reabilitarea i extinderea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare n judeul Olt achizitie a datelor si/sau conversie de protocol (in functie de solutia ofertata) de solutia propusa Rev. 0123456
si sa explice in detaliu cum se va realiza conectarea site-urilor la SCADA DTR, justificand numarul si tipul echipamentelor alese astfel incat sa fie indeplinite cerintele din Anexele 1.0, 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2, 3 Router GPRS folosit la realizarea comunicatiei intre punctele de achizitie din cele 5 aglomerari ale Companiei de Apa Olt si sistemul central SCADA-DTR, inclusiv pentru activitatea de debitmetrie.
3.3
Router GPRS
In functie de solutia propusa
4.0 Echipamente specifice formatiei de inginerie de sistem SCADA 4.1 PC notebook 1 Folosit de echipa tehnic (coordonatorul echipei IT i inginerii de sistem) exclusiv pentru informatica de proces (management IT, comunicaii, networking administration). Folosit de echipa tehnic (inginerii de sistem) pentru lucrri minimale de mentenan / intervenii accidentale exclusiv pentru partea de informatic de proces. USB Token folosit pentru a securiza accesul la PC notebook.
4.2
Trus portabil de scule electronist
4.3
USB Token
6.7
Cerinte ale camerei Dispeceratului de Telecontrol Regional
6.7.1 Modul geografic de amplasare al mobilierului i al echipamentelor de operator aferente sistemului SCADA de Dispecer. Amplasamentul echipamentelor de retelistica si de calcul atat n camera de comand i locaia IT este cel prezentat n Anexa 7. Pentru creterea gradului de securitate, siguran n funcionare, ergonomie i optimizare a spaiului s-a propus ca activele hardware de reelistic i servere s
Pg. 65 of 135
Nr.5
fie rack-ate n camera IT iar camera de comand a turei operative s conin doar display-urile LCD i perifericele (tastaturi i track-ball / mouse). (1) Monitoarele LCD 21 [2 + 1 buc.] aferente statiilor de lucru operator HMI1 si HMI2 respectiv serverului pentru aplicatiile de gestiune vor fi poziionate pe pupitrul de teleconducere la cele 2 extremiti ale acestuia mpreun cu periferice (KV) aferente (vezi Anexa nr.8). (2) Imprimanta de Raport [1 buc.] tehnologie laser jet, color, format A4 (Anexa nr.8), dispus n partea din mijlocul pupitrului de operator. Este o imprimant de retea care este partajat tuturor PC-urilor aferente sistemului SCADA de dispecer. (3) Imprimanta de Evenimente [1 buc.] tehnologie matricial, format A4 (Anexa nr.8), dispus n partea din fata pupitrului de operator. Este o imprimant on-line care este conectat la serverele de SCADA aferente sistemului de dispecer. (4) Consola telefonic de operator [2 buc.] vor fi amplasate pe pupitrul de operator (Anexa nr.8), fiind folosit pentru comunicatia DTR cu
subsistemele SCADA distribuite si alte entitti ale Companiei. (5) Dispozitiv integrat pentru vizualizarea schemelor sinoptice plus conectica aferent de tip LCD Wall. Pentru o conducere operativ optim de
dispecer se va folosi proiectarea imaginilor generate de PC-urile HMI (ieirile HDMI) pe un sistem de afiaj bazat pe tehnologia cu cristale lichide (LCD). Dimensiunea dispozitivului de afiaj va fi de 42 iar acesta va fi prevzut cu toat conectica necesar i cu echipamente specifice (switch HDMI, splitere VGA, etc) care s permit comutarea fr intervenie extern (hands-off) de pe un HMI pe celalalt n caz de defect (HMI failure point). Din motive de ergonomie i eficien operativ,
Pg. 66 of 135
Nr.5
poziionarea echipamentului se va face pe tavan, frontal i centrat fa de pupitrul de operator (Anexa 9). (6) Ansamblu mobilier pentru posturile de lucru operator, compus din urmtoarele elemente: birou sectorizat operator tip desk (Anexa 9); vitrin dubl pentru stocarea documentaiei (Anexa 8); suport office dedicat imprimantei de evenimente (Anexa 8).
Observaie Dimensionarea pupitrului de operator i a ansamblului mobilier pentru arhiva de documente va fi stabilit n faza de DdE (Dtalii de Execuie) in functie de amplasamentul acestuia in camera de comanda si a cerintelor specifice ale Beneficiarului.
6.7.2 Modul geografic de amplasare al dulapurilor de echipamente aferente sistemului SCADA de Dispecer Amplasamentul n camera de comand i locaia IT al celor 2 dulapuri de echipamente aferente sistemului SCADA de dispecer se recomand a fi ca cel prezentat n Anexa 7. De asemenea, n vederea asigurrii unui microclimat adecvat sistemului informatic, enclava IT&C va fi izolat de camera de comand prin intermediul unui paravan de form dreptunghiular realizat din PVC i sticl, complet ermetizat, prevzut cu un control securizat al uii de acces, n interiorul cruia se va monta o instalaie de climatizare care s asigure temperatura i umiditatea n limitele specificate de productorii de echipamente IT&C.
Pg. 67 of 135
Nr.5
Observaie Dimensionarea cadrului PVC + sticl care asigur enclava IT&C va fi stabilit n faza de DdE (detalii de execuie) cnd se va definitiva exact amplasamentul pupitrului de operator si al separatiei intre enclava IT&C si camera de comanda propriu-zisa.
6.7.3 Uzinarea echipamntelor de calcul si echipamente (rack-uri)
retelistica in dulapurile de
n vederea asigurrii unui microclimat optim de functionare al echipamentelor IT&C precum si al unui grad de securitate si fiabilitate cat mai ridicat, toate echipamentele de calcul si retelistic vor fi rack-ate in cele 2 dulapuri de servere in conformitate cu Anexa 11. 6.7.3.1 Echiparea dulapului Nr.1
Dulapul Nr.1 va contine rack-ate urmtoarele echipamente (Anexa 11): Panou de conexiuni pentru cablurile de retea (UTP, STP) patch panel care contine frontal un numr suficient de posturi (prize) la care se pot conecta diverse cabluri de semnal (patch-cord), permitand astfel inginerului de sistem sa modifice rapid (dar manual) calea (ruta) anumitor semnale fara costuri suplimentare ale echipamentelor de comutatie. Priza pentru server-rack multipost care contine un numr suficient de posturi de alimentare (prize) nct s fie capabil s alimenteze (din unitatea UPS 5kVA Nr.1) toi consumatorii vitali neintreruptibili ai panoului (echipamentele de reelistic i echipamentele de calcul); Convertor GPS conectat cu antena GPS care are rolul de a diviza impulsul de tact de 1 secund receptionat de antena la o rezoluie de
Pg. 68 of 135
Nr.5
milisecund necesara sistemului SCADA. Convertorul GPS este conectat la serverele SCADA pentru a furniza tampila de timp (timpul de referin) cu care vor fi marcate toate mesajele preluate din proces. Consol de management (glisant, retractabil) folosit pentru managementul echipamentelor de calcul (PC-urilor) din Dulapul Nr.1 ct i cele din Dulapul Nr.2. Serverele SCADA Server SCADA_1 (Principal) i Server SCADA_2 (Redundant) care funcioneaz n conexiune Master-Reset (Hot-StandBy), avnd aceeai prioritate n controlul procesului. Server Baza de Date utilizat pentru stocarea bazelor de date ale platformei SCADA. Server Aplicatii de Gestiune utilizat pentru rularea aplicatiilor de gestiune specifice platformei SCADA. Server Portal WEB utilizat pentru aplicatiile de tip WEB client. Sistem de Back-up format dintr-o cabina de discuri plus pachetul software necesar; trebuie sa fie dimensionat pentru o politic de Backup suficient pentru sistemele existente n dispeceratul regional. Sursa de alimentare nentreruptibil 5kVA, Unitatea Nr.1 folosit pentru alimentarea tuturor echipamentelor IT&C din dulapul nr.1.
6.7.3.2
Echiparea dulapului Nr.2
Dulapul Nr.2 va contine rack-ate urmtoarele echipamente (Anexa 11): Panou de conexiuni pentru cablurile de retea (UTP, STP) patch panel care contine frontal un numr suficient de posturi (prize) la care se pot conecta diverse cabluri de semnal (patch-cord), permitand astfel
Pg. 69 of 135
Nr.5
inginerului de sistem sa modifice rapid (dar manual) calea (ruta) anumitor semnale fara costuri suplimentare ale echipamentelor de comutatie. Priza tip server-rack multipost care contine un numr suficient de posturi de alimentare (prize) nct s fie capabil s alimenteze (din unitatea UPS 5kVA Nr.2) toi consumatorii vitali neintreruptibili ai panoului
(echipamentele de reelistic i echipamentele de calcul); Staie de lucru operator HMI 1 i HMI 2 pe care ruleaz simultan interfetele grafice om-main i care permit interacionarea interactiv a operatorului cu procesul telecontrolat; Router GPRS utilizat pentru interconectarea tuturor punctelor de achizitie la platforma SCADA a sistemului de dispecer. Switch de comunicaie cu management folosit pentru interconectarea n LAN a tuturor echipamentelor de IT. Switch KVM management folosit pentru conectarea tuturor PC-urilor sistemului SCADA la consola de management din Dulapul Nr.1. Extender KVM master folosit pentru extensia perifericelor: tastatur + mouse + video (LCD) la pupitrul de operator. Perechile acestor extendere KVM, respectiv extender KVM slave vor fi pozitionate mascat pe pupitrul de operator. Switch de comunicaie cu management (back-up) folosit pentru interconectarea n LAN a tuturor echipamentelor de IT. Sursa de alimentare nentreruptibil 5kVA, Unitatea Nr.2 folosit pentru alimentarea tuturor echipamentelor IT&C din dulapul nr.2.
6.7.4 Pardoseaua tehnologica si traseul fluxurilor de cabluri
Pg. 70 of 135
Nr.5
Fluxurile de cabluri care asigur interconectarea echipamentelor dintre cele 2 locaii (incint IT i camera de comand operatori) vor fi pozate prin pardosea tehnologic. ntruct la momentul realizrii documentaiei, Beneficiarul detine doar schita amplasamentului camerei de comanda (Anexa 10), insa nu s-a stabilit concret partitionarea acesteia in vederea crearii enclavei IT&C, pentru o cotatie realista a operatiunii de montare a pardoselii tehnologice se va lua n considerare de ctre Ofertant faptul c suprafaa util (estimat) care trebuie acoperit cu pardosea tehnologic este n jur de 20 25 m2. Pardoseaua tehnologic va acoperi integral enclava IT n care sunt plasate dulapurile cu serverele i echipamentele de reelistic si partial camera de comanda (Anexa 12). Podeaua tehnologic va trebui s aib o nlime de maxim 180 mm pentru a nu afecta nlimea camerei.
6.7.4.1
Repartitia pardoselei tehnologic in enclava IT & C
si in
camera de comanda Pardoseaua tehnologica care trebuie sa acopere complet enclava IT&C si partial camera de comanda a dispeceratului regional, va fi realizat integral de ofertant, nainte de instalarea propriu-zis a echipamentelor de calcul i reelistic (servere, routere, etc. Anexa 12). Repartitia prezentata in Anexa 12 este o propunere in vederea obtinerii unui optim in ceea ce priveste ergonomia si eficientizarea activitatii de dispecerizare in cadrul DTR. Beneficiarul va pune la dispoziia integratorului dupa semnarea contractului, date exacte despre modalitatea de realizare a separarii celor 2 locatii (camera de comanda si enclava IT&C) precum si dimensionarea exacta a suprafetei acoperite
Pg. 71 of 135
Nr.5
cu pardoseaua tehnologica. Pentru bugetarea corecta a ofertei se va lua in considerare ca suprafata acoperita va fi in jur de 20 25 m2. Se va prevede de asemenea ca pardoseaua tehnologic a enclavei IT & C s fie dotat i cu o doz cu prize alimentata din consumatori nevitali, folosita pentru utilitati in cadrul enclavei. De asemenea, ofertantul va prevedea pentru climatizarea enclavei IT&C un sistem integrat de climatizare i ventilaie complet integrat n pardosea (Anexa 13). 6.7.4.2 Descrierea pardoselei tehnologice
Sistemul pardoselei tehnologice (supranlate) este de fapt, o podea "ridicat", montat peste podeaua de baz (de obicei, peste podeaua de beton a imobilului). Pardoseala este compus din panouri de marimea 60 60 m fabricate din diferite materiale: pal, gips, oel, care asigur o structur rezistent i far zgomot a pardoselei dar i comod n timpul exploatrii. Aceste panouri se monteaz pe supori care se regleaz n dependena de nalime. Sistemul pardoselei supranalate (panourile pardoselei i suporii) creaz un spaiu liber ntre plcile de beton i suprafa inferioar a pardosele. Acest spaiu poate fi utilizat pentru trasarea economic a oricaror sisteme de comunicaie n imobil. Sistemele de comunicaie includ cablurile electrice, cablurile reelelor de calculatoare i telefonie, sistemele de control i de condiionare a aerului, sistemele automate de detectare i stingere a incendiilor, sistemele de siguran i multe alte sisteme. Construcia pardoselei permite scoaterea lor de pe supori, fapt care face posibil accesul fr probleme la cablurile distribuite sub pardoseal.
W4
Pentru a demonstra intelegerea exacta a solicitarilor, ofertantul va trebui sa:
Pg. 72 of 135
Nr.5
Completeze matricea de complianta cu echipamentele hardware aferente sistemului central SCADA-DTR, utilizate in solutia proprie ofertata. Totodata se va descrie si detaliat si modalitatea de amplasare a acestor echipamente atat in locatia sistemului central cat si in locatiile (obiectivele) care se vor integra in sistemul central SCADA-DTR.
Descrie tipul de pardosea tehnologica propus / ofertat, pentru a fi utilizat la echiparea celor 2 locatii (camera de comanda si enclava IT&C) ale dispeceratului regional precum si modalitatea prin care se va realiza climatizarea folosind infrastructura de pardosea tehnologica. Descrierea va fi obligatoriu insotita si de o schita/schema generala de amplasament si functionare a ansamblului pardosea-climatizare.
6.8
Cerinte Software ale sistemului SCADA-DTR
6.8.1 Cerinte de baza Sistemul SCADA trebuie sa fie un sistem integrat, deschis, interoperabil, scalabil, modular. Aplicarea acestor concepte va trebui sa fie
explicata si detaliata de fiecare ofertant in cadrul ofertei sale. Scopul proiectului il reprezinta realizarea unui sistem SCADA care sa integreze toate sistemele SCADA locale si punctele de achizitie a datelor intr-un dispecerat regional. Aceste sisteme SCADA locale fac obiectul altor contracte de lucrari. Ofertantul va demonstra capacitatea sa tehnica de a integra sisteme de SCADA locale diferite, provenite de la producatori / furnizori diferiti, prin certificari de partener integrator de la cel putin 2 producatori diferiti de software SCADA.
Pg. 73 of 135
Nr.5
Sistemul
SCADA
va
include
un
software
SCADA
si
aplicatii
complementare care sa dezvolte si sa imbogateasca sistemul, aplicatii realizate in tehnologii deschise, modulare la randul lor si cu o perfecta adaptare la specificul sistemului. Software-ul SCADA trebuie sa dispuna de redundanta, scalabilitate, independenta de producatorul de hardware, astfel incat beneficiarul sa aiba libertatea de a achizitiona ulterior componente, module sau produse de la mai multi producatori cu conditia asigurarii
compatibilitatii intre sisteme. Software-ul de SCADA va fi format dintr-o interfata om-masina (HMI) cu suport pentru supervizare si control al proceselor, achizitie de date in timp real, alarme si gestiune a evenimentelor, recolectare a datelor istorice, generare de rapoarte, comunicatii de telecontrol cu PLC/RTUuri locale sau aflate la distanta si acces la intranet/internet. Software-ul trebuie sa fie usor de utilizat . Platforma software trebuie sa fie flexibil, pentru a permite o usoara configurare in conformitate cu specificatiile utilizatorului. Platforma software trebuie sa poata fi scalabila. Software-ul SCADA trebuie sa suporte medii de virtualizare, incluzand Microsoft Hyper-V si Vmware (ESX Server). De asemenea, software-ul trebuie sa suporte hardware cu procesoare multi core si multiprocesor. Trebuie sa se poata configura limbaje multiple (mai mult de doua).
6.8.2 Mediul de dezvoltare Mediul de dezvoltare trebuie sa ofere un mediu de programare multiutilizator, in care, programatorii sa aiba permise de securitate bazate pe roluri individuale sau de grup.
Pg. 74 of 135
Nr.5
Mediul de dezvoltare al software-ului de SCADA trebuie sa fie orientat spre obiecte si sa foloseasca un model de obiect care sa ii permita sa reprezinte cat mai fidel caracteristicile fizice ale unui sistem SCADA, incluzand topologia geografica, trebuie sa echipamentele foloseasca si locatiile de
calculatoarelor.
Sistemul
conceptul
Application Objects. Aceste obiecte trebuie sa reprezinte atat echipamente/instrumentatie reale (bucle PID, motoare, vane, pompe, etc.) cat si obiectele de informatii (legaturile cu bazele de date, etc). Application objects trebuie sa prezinte o imagine cat mai reala a sistemului si sa sa nu fie legata de o topologie tag-only, oferind posibilitatea de a crea structuri de date complexe, multi-variabile. Obiectele trebuie sa poata sa execute rutine logice pentru a creste nivelele de alarmare, pentru a realiza sume si pentru a verifica valorile parametrilor proceselor si pentru a executa actiunile de raspuns corespunzatoare. Pe de alta parte, sistemul va suporta configurarea obiectelor care vor realiza operatiuni de control de procese, pentru schimbarea starii semnalelor, pentru prezentarea ferestrelor, etc. Mediul de dezvoltare trebuie sa includa un manager de comunicatii pentru instalarea la distanta a obiectelor servere de comunicatii de intrari si iesiri, sa activeze configuratii la distanta si sa realizeze operatiuni si diagnostice de functionari incorecte. Mediul de dezvoltare trebuie sa permita importul si exportul modelului aplicatiei catre un format ca de exemplu CSV (comma separated value) pentru editarea sa intr-o aplicatie de tip Microsoft Excel. Mediul de dezvoltare trebuie sa poata fi executat dintr-o sesiune Terminal Services.
6.8.3 Editorul Grafic

Pg. 75 of 135
Nr.5
Editorul grafic va include o serie de unelte de desenare pentru crearea obiectelor simple si complexe. Selectand un icon din bara de unelte pentru desen, se vor putea crea obiecte simple precum linii, dreptunghiuri, poligoane, elipse, cercuri sau text. Oricaruia dintre aceste obiecte li se va putea atasa o serie de atribute precum culoarea liniei, culoarea fondului, marimea, orientarea si se va putea alege daca obiectul va fi static sau dinamic. Obiectele text vor avea optiuni de scalare, ingrosare, subliniere sau inclinare.
Toate obiectele vor fi scalabile si vor putea fi deplasate cu cate un pixel sau va putea fi realizat drag and drop cu mouse-ul. Editorul de grafice va suporta functii standard pentru manipularea obiectelor, de ex. copy, cut, paste si erase. Va include unelte pentru alinierea obiectelor, pentru distribuirea in spatiu , vertical sau orizontal, pentru deplasare, rotatie, grupare sau eliminare a grupului.
Editorul grafic va include o bogata librarie de obiecte complexe si simboluri de proces, cum ar fi: aparate de masura, butoane de comanda, pompe, motoare, rezervoare, vane, alarme, etc. Editorul grafic va trebui sa permita configurarea obiectelor in asa fel in cat acestea sa se poata activa in functie de conditii din proces. Sistemul va suporta librarii de obiecte configurabile care isi vor schimba proprietatile in functie de optiunile selectionate in ferestrele de dialog. Sistemul va permite importul de fisiere DXF, ca obiecte native ale platformei. Editorul grafic va permite de asemenea importul desenelor in format BMP, JPEG, PCX si TGA. Utilizatorul va trebui sa poata defini ecrane grafice in timp ce sistemul este in modul de functionare run.
Editorul grafic va dispune de o paleta predefinita de cel putin 48 de culori si va fi posibil sa fie create palete personalizate de minim 16,7 milioane de culori. Aceste palete vor putea fi exportate si stocate.
Pg. 76 of 135
Nr.5
Sistemul va putea suporta folosirea de transparente, texturi pentru toate obiectele si fondurile.
6.8.4 Software-ul de aplicatie (SCADA) Software-ul SCADA trebuie sa poata suporta cel putin OLE , tehnologia OCX. SCADA trebuie sa fie un depozit ActiveX cu suport pentru metode, proprietati si evenimente pentru obiectele ActiveX. Faptul ca va suporta tehnologia ActiveX va permite utilizatorului acesul imediat la o multitudine de OCX dezvoltate de catre terti. Inregistrarea acestor controale in sistem trebuie sa poata fi facuta in mod automat. Pe langa suportul ActiveX, software-ul SCADA trebuie sa ofere un suport integrat pentru controale .NET. Sistemul trebuie sa poata distribui in mod automat assemblies de .NET nodurilor-client, in timpul procesului de publicare si desfasurare. Software-ul SCADA va da posibilitatea instalarii la distanta, cu toate functionalitatile, a unei aplicatii, a derivatelor aplicatiei sau a oricarui software de care este nevoie pentru executia aplicatiei. Acest lucru inseamna ca din centrul de control se va putea actualiza un program client aflat la distanta fara a mai fi nevoie de o deplasare in locatia clientului. Astfel se va putea realiza un control centralizat al actualizarii aplicatiilor din tot sistemul. Sistemul trebuie sa fie capabil sa execute aplicatii de control prin scripting, actiuni de la tastatura sau schimbari ale unui tag-name. Sistemul trebuie sa fie capabil sa poata informa si alerta in legatura cu resursele utilizate de catre sistem (folosire CPU, memorie, etc). Software-ul SCADA trebuie sa ofere redundanta pentru toate functiile incluse in mod normal intr-o aplicatie SCADA: aplicatia, obiectele,
Pg. 77 of 135
Nr.5
alarmele, comunicatiile si istoricele de date de proces. Redundanta aplicatiei trebuie sa fie nativa in cadrul softului fara sa fie nevoie de o programare speciala, ci doar activarea unui check-box si nu trebuie sa depinda de producatorul de hardware. Software-ul SCADA trebuie sa detecteze cel putin urmatoarele evenimente din retea: eroare de comunicatie cu un PLC/RTU, eroare de comunicatie cu un grup de PLC/RTU, eroare de comunicatie cu serverul de comunicatii, eroare de aplicatie, eroare la imprimanta de alarme (off-line, lipsa hartie), eroare managerul de alarme, eroare comunicatii cu partea de istorizare, abatere date istorizare, spatiu insuficient pe hard disk. Software-ul SCADA trebuie sa detecteze orice posibila eroare si sa permita ca statia client sa se conecteze fara interventia utilizatorului. Software-ul SCADA va dispune de o unealta pentru conversia protocolului DDE la OPC si viceversa pentru a realiza comunicatii cu servere de comunicatii oferite de terti. Software-ul SCADA trebuie sa dispuna de servere de device integration pentru a putea stabili o interfata de comunicare cu echipamente de camp adica PLC-uri, RTU-uri sau sisteme DCS. Aceste servere device integration trebuie sa fie disponibile pentru toti marii fabricanti de PLC-uri de pe piata, cum ar fi Allen Bradley, GE, Modicon, Siemens si pentru diverse RTU-uri si sisteme DCS. Serverele de comunicatii cu PLC-urile trebuie sa suporte interfete via direct serial, local control network precum Data Highway Plus, Modbus Plus sau via TCP/IP Ethernet. Software-ul SCADA trebuie s includ un set de instrumente pentru analiza datelor istorice i n timp real, uor de utilizat. Software-ul de analiz trebuie s poat fi utilizat pentru inginerie, ntreinere i de catre operatorii de supervizare care au nevoie de informatii din sistemul
Pg. 78 of 135
Nr.5
SCADA, dar nu au nevoie de acces la ecranele grafice. Instrumente de raportare trebuie s poat accesa mai multe servere de istorice. Utilizatorul acceseaz sistemul de rapoarte dupa ce se va nregistra ca utilizator / parola n sistem. Software-ul SCADA va include o baz de date relaional, in timp real, pentru a stoca datele procesului pentru o lung perioad de timp. Baza de date trebuie sa suporte intre 250 si 1.000.000 de variabile ce vor fi inregistrate in istoric. Baza de date trebuie sa fie ne proprietara, bazata pe Microsoft SQL Server, ORACLE, MySQL sau PostgreSQL cu arhitectura client server, pentru a permite accesul dinspre aplicatii externe, spre datele stocate, intr-o forma transparenta, de exemplu ODBC, fara a fi nevoie sa se utilizeze programe proprietare. Software-ul de SCADA trebuie sa poata importa variabilele definite in PLC-uri, iar tagurile definite in PLC-uri sa se transfere automat in SCADA. Software-ul SCADA trebuie sa includa un portal web care sa asigure: administrarea continutului WEB pentru a oferi informatia in timp real, configurarea de rapoarte, grafice si generarea automata a acestora si va trebui sa includa posibilitatea de a vizualiza ecranele SCADA, utilizand tehnologia de acces la distanta Terminal Services.
6.8.5 Mecanismul de gestionare a alarmelor Alarmele trebuie sa fie detectate si raportate de catre un Servici de Administrare a alarmelor. Acest servici treebuie sa fie capabil sa suporte cel putin 500 de ferestre client simultan. In cazul unei cascade de alarme (sute si mii de alarme detectate intr-o secunda) managerul de alarme trebuie sa raporteze si operatorul trebuie sa poata vizualiza cel putin 200 de alarme intr-un interval de 10 secunde de la detectarea alarmelor.
Pg. 79 of 135
Nr.5
Alarmele trebuie sa fie stocate intr-o baza de date Microsoft SQL Server sau MSDE (Microsoft Database Engine). Evenimentele de alarma ce se vor stoca trebuie sa contina alarma, return-to-normal si identificarea alarmei. Elementele ce se vor stoca pe langa evenimentul de alarma, trebuie sa includa data si ora alarmei, grupul alarmei, tagname, tipul de tag (real/enter/boolean), tipul alarmei (LoLo, Lo, Hi, HiHi, ROC, Deviere, disc, etc), numele operatorului, nodul operatorului care a identificat alarma si prioritatea alarmei. Trebuie sa fie disponibil un servici de curatire a alarmelor si trebuie sa se poata stoca alarme anterioare unei anumite date definite de catre utilizator.
Alarmele trebuie sa poata fi trimise catre o imprimanta locala sau de retea. Alarmele imprimate dintr-un anume nod, vor fi cel putin: toate alarmele, doar cele identificate, alarmele unui grup sau a mai multor grupuri, alarmele cu un anumit grad de prioritate sau alarmele de la diversi furnizori de alarme.
6.8.6 Platforma SCADA. Interactiunea GUI cu operatorul. Aplicatia SCADA va fi bazata pe o arhitectura distribuita. Trebuie sa fie posibila scalarea arhitecturii de la un nod fara comunicatie cu alta aplicatie , pana la o arhitectura de cel putin 100 de noduri. Arhitectura trebuie sa cuprinda un model cu multiple calculatoare, care trebuie vazut ca o singura aplicatie in mediul de executie, si care sa nu necesite replicarea datelor de la un nod la celalalt. Obiectele aplicatiei si atributele trebuie sa fie accesibile dupa numele ierarhizate ale obiectelor sau prin tagname. Arhitectura trebuie sa poata sa suporte instalarea la distanta a programelor de comunicatii fara a fi nevoie sa se reinstaleze software-ul manual, sa permita administrarea centralizata si controlul in starea run
Pg. 80 of 135
Nr.5
a sistemului, se se opereze in timp real manevrand date tranzactionale si evenimente in intervale de milisecunde, sa se monitorizeze si sa se raspunda la mari volume de date asioncrone si mesaje de mii de evenimente pe secunda. Trebuie sa suporte pana la 100.000 de puncte de comunicatii si pana la 50 de noduri in reteaua distribuita. Obiectele aplicatiei trebuie sa se poata conecta la orice driver de comunicatii folosind protocoale tip DDE/NetDDE, Suitelink sau OPC. SCADA trebuie sa permita marca de timp in origine, adica va putea sa ia ca marca de timp a evenimentului cea propusa de PLC sau RTU. Datele cu marca de timp vor putea fi vizualizate pe ecran sau stocate in istorice de proces sau de alarme. Atat mediul de dezvoltare cat si cel de runtime trebuie sa poata utiliza serviciile de securitate ale sistemului de operare propus, pentru a permite utilizatorilor sa vada, sa configureze sau sa modifice sabloane sau Obiecte de aplicatie. Sistemul de securitate trebuie sa suporte un model ierarhizat si bazat pe obiecte care sa permita atribuire de permise pentru configurarea bazei de date si a permiselor operative legate de runtime si accesul la vizualizarea anumitor ferestre. Permisele operative pentru rutime ar trebui sa permita cel putin: accesul sau blocarea identificarii alarmelor, modificarea atributelor de configurare, modificarea atributelor
operative care permit operatorilor acceptati sa realizeze activitatile de zi cu zi, (cum ar fi schimbarile de valori limita, iesirile, modul de lucru pentru un obiect PID sau comanda unui dispozitiv), deschiderea si vizualizarea unei ferestre de proces sau a aplicatiei, modificarea atributelor care permit utilizatorului sa regleze un atribut in mediul runtime (sensibilitate PIDE sau valorile limita pentru alarme). Din motive
Pg. 81 of 135
Nr.5
de securitate toate schimbarile in runtime ale valorilor obiectelor trebuie sa fie supuse autorizarii. Utilizatorii vor trebui sa se identifice in sistem prin procedura de sutentificare inainte de a putea realiza orice schimbare. Orice schimbare in runtime a unei variabile trebuie sa provoace o supervizare-audit al ID-ului utilizatorului, numelui complet al acestuia, al valorii anterioare si al noii valoari. Operatorul Software-ul SCADA trebuie sa poata realiza de la statia sa de lucru toate functiile de supervizare si control. Comenzile cele mai comune includ modificarea de valori limita, recunoasterea alarmelor si limitelor acestora, activarea automata si manuala a dispozitivelor din teren. Operatorul va trebui sa poata avea acces la toate functiile SCADA , din orice statie de lucru din retea, fara a avea nevoie sa cunoasca in ce server al sistemului SCADA este baza de date de istorice si configurarea ecranelor postului sau de lucru. Platforma de dezvoltare va include o unealta pentru generarea de ecrane grafice color cu animatie completa, in asa fel in cat sa se poata prezenta operatorului o imagine cat mai reala a procesului. Operatorul va interactiona cu aplicatia SCADA prin intermediul iconurilor usor de recunoscut si a meniurilor lista sau de ecran complet. Operatorul va putea avea acces simultan la mai multe ecrane si la un numar nelimitat de ecrane de ajutor sensibile la context prin apasarea unei taste sau a unui buton de mouse. Navigarea prin diferite ecrane nu va necesita in general utilizarea tastaturii alfanumerice. Statia de lucru operator va utiliza modelul de securitate definit in baza de date de configurare. Sistemul de securitate trebuie sa permita inutilizarea/inhibarea controlurilor ferestrelor (inchidere, diminuare
fereastra, etc) si a comenzilor via tastatura (Ctrl-Esc, Alt-Tab, Ctrl-Alt-Del).

Pg. 82 of 135
Nr.5
Sistemul va putea fi pornit in mod automat, fara compromiterea securitatii sistemului operativ, fiind executat ca servici Windows.
Toate actiunile operatorului se vor inregistra intr-un registru de evenimente care va permite trasabilitatea operatorilor, a modificarilor parametrilor de control sau a controlului dispozitivelor. Fiecare registru va stoca data, ora, operatorul care a realizat modificarea si tipul de actiune realizata.
Operatorul trebuie sa poata vizualiza informatiile despre alarmele actuale si istorice intr-o fereastra cu un rezumat al alarmelor sau intr-o zona dedicata , in partea inferioara a oricarui ecran. Informatiile despre alarme trebuie sa fie afisate in ordine cronologica, cu alarma cea mai recenta in partea superioara. Informatiile alarmelor care pot fi vizualizate trebuie sa includa data si ora, descrierea, tagname, starea alarmei, tipul de alarma (lo, lo-lo, hi, hi-hi, rate-of-change, etc), valoare, identificare, operator, nivelul de prioritate a nodului de identificare, alarma sau numele si sablonul grupului din aria de proces.
Trebuie s fie posibil ca operatorul sa poata filtra fereastra de alarme, bazandu-se pe nivelul de prioritate, grupuri de alarme sau zona de
proces. n sistemele de reea distribuite, alarmele trebuie s fie vizualizate i identificate de la orice statie de lucru i informaiile trebuie s fie distribuite tuturor clienilor. Numele operatorului si nodul de identificare a alarmei trebuie sa poata fi vazute in rezumatul alarmelor. Sistemul trebuie s fie configurat astfel nct operatorul sa fie anuntat de alarma, indiferent de fereastra in care se afla. Avertizarea trebuie s includ opiunea unei alarme pop-up, un simbol intermitent (de exemplu, un rezervor), un mesaj de text de alarm disponibil n toate ferestrele sau un ecran de alarm dedicat oriunde pe ecran.
Pg. 83 of 135
Nr.5
Ecranul rezumat de alarm trebuie s furnizeze scroll orizontal i vertical. Afiarea acestor bare trebuie s fie configurabila . Ecranul rezumat de alarm ar trebui s poat s fie redimensionabil n runtime, prin selectarea liniei de coloane i definind limea. Ecranul de alarm trebuie s suporte pn la 8 combinatii de culori diferite, n funcie de prioritatea de alarm i daca a fost identificata sau nu. Culorile trebuie s fie selectabile de catre utilizator, dintr-o paleta de 256 de culori. Sistemul trebuie s fie capabil de a notifica utilizatorul atunci cnd se produce o alarm nou. Ecranul de alarme trebuie s se deplaseze la noua alarma n mod automat atunci cnd utilizatorul s-a mutat n jos n list.
Ecranul alarmelor trebuie s poat recupera informaii de la alarme realizand o interogare serverului pentru alarme. Interogarea de alarme trebuie s permita specificarea unui nivel de "prioritate", stari de identificare, grup de alarma sau alarma istorica sau insumata. De asemenea, trebuie sa fie posibila combinarea acestor parametri pentru interogare i filtrarea rezultatelor.
Operatorul trebuie s aib posibilitatea de a crea noi interogari de alarme in runtime i de a le salva pentru reutilizarea posterioara.
Operatorul trebuie s fie poata s identifice alarme individual, de grup sau de zon.
Operatorul trebuie s poata s identifice doar acele alarme vizibile pe ecran, numai cele selectate, doar cele mai recente sau toate ale sistemului. Ecranului de alarme trebuie s permit selectarea alarmelor doar realizand un click deasupra lor, in runtime.
Pg. 84 of 135
Nr.5
Operatorul trebuie s aib posibilitatea de a suprima alarme pe ecranul local. Suprimarea de alarme de ctre un operator nu trebuie s afecteze ecranele altor operatori.
Trebuie s fie posibil re-afiarea unei alarme suprimate, printr-un simplu click de mouse.
Operatorul trebuie poat s selecteze o alarm din ecranul de alarme i sistemul trebuie s comute la fereastra corespunzatoare seciunii particulare a sistemului din care provine alarma.
Platforma SCADA trebuie s fie capabil de a efectua notificarea de alarme la distan, prin email i / sau telefon, pentru personalul selectat pe baza unei programari. Notificarea telefonica va dispune de un sistem de securitate si va putea sa interactioneze cu SCADA prin tastatura, pentru a introduce codurile de securitate necesare,
introducerea parolei, recunoaterea alarmelor i schimbarea de valori limita. Operatorul va putea efectua toate funciile de control ale monitorizarii i supervizarii, dintr-o statie de lucru thin client. Nu va fi nevoie s se instaleze nici un software specific de client SCADA n aceasta statie de lucru. Va fi suficient doar ca statia de lucru sa dispuna de firmware-ul sau software-ul necesar pentru a realiza o sesiune de terminal intr-un mediu cum ar fi sistemul de operare Windows 2000 sau 2003. Software-ul SCADA HMI trebuie sa suporte Microsoft Terminal Services Advanced Client pentru a putea fi executat din Microsoft Internet Explorer . Utilizatorul trebuie s fie capabil sa creeze foldere pentru gruparea i vizualizarea de tagNames. Utilizatorul trebuie s aiba, de asemenea, posibilitatea de a salva tendinele pentru a le viziona ulterior. Trebuie sa
Pg. 85 of 135
Nr.5
dispuna de posibilitatea de a comuta ntre tendinta in timp real si cea istorica, cu o caset de selectare simpl. Rapoartele trebuie sa poata fi prezentate in format HTML, Excel sau Word si nu se va realiza/utiliza niciun tip de macro pentru realizarea acestora. Istoricul va permite stocarea datelor pentru fiecare variabila analogica , discreta sau in format text si , de asemenea, evenimente, alarme i datele de configurare. Baza de date de istorice va obtine si stoca datele fr a realiza niciun proces de comprimare i va include o serie de instrumente de analiz a datelor i raportare. Baza de date trebuie s suporte achiziionarea de date la vitez mare i compresia eficient a acestora. Fiecare valoare discreta stocat, scrisa in istoric trebuie s ocupe un spaiu de aproximativ 7 octei. Fiecare valoare analogic stocata n modul Delta sau Ciclic , scrisa in istoric trebuie s ocupe un spaiu de aproximativ 10 bytes. Istoricul trebuie s poat stoca iruri de text sau date, fiecare ir de text de pn la 512 de caractere si stocat impreuna cu campul de calitate a datelor corespunzator. Procesul de stabilire a tabelelor bazei de date trebuie s fie automat i sa nu necesite nici o inginerie. Definiiile datelor, inclusiv crearea de obiecte n baza de date, cum ar fi tabele, indexuri, reguli, proceduri stocate, triggere, i views trebuie s respecte un standard, cu o schem a bazei de date uor de citit. Datele ce vor fi introduse in istoric, vor fi configurate din acelai editor al obiectelor. Trebuie s fie posibil configurarea ratei de stocare pentru
Pg. 86 of 135
Nr.5
fiecare data a obiectului dupa o frecventa definta de utilizator (stocare ciclica) sau dupa schimbarile de valoare (stocare delta). Stocarea ciclica trebuie s fie posibil de la 1 secunda pana la ore. Istoricul trebuie s accepte rezoluiile de pn la 5 milisecunde pentru tagnames configurare pentru stocare delta. Istoricul trebuie s poat obine date n mod automat i manual. Achiziia de date automata trebuie s fie realizata prin mijloace de transport de date standard. Trebuie s suporte achiziionarea de date prin intermediul Dynamic Data Exchange (DDE) i OLE pentru Controlul Procesului (OPC), n plus fa de utilizarea unor sisteme proprietare. Metoda de recuperare a datelor trebuie s fie Structured Query Language (SQL). Trebuie s fie posibil stocarea datelor cu o rezolutie si recuperarea lor cu o alta rezolutie. Trebuie s existe metode de interogare i recuperare a datelor ciclic, cu rezoluie de milisecunde, indiferent de metoda de stocare. 6.8.7 Nivele de selectie al controlului autoritatii. In vederea selectarii controlului autoritatii in sistemul SCADA-DTR se vor prevedea urmatoarele ierarhii: Nivel 0 (Nivel local) Nivelul 0 este nivelul de prioritate cel mai ridicat, definit ca fiind cel al punctelor monitorizare presiuni, debite, clor remanent, dispecerate locale, staii pompare ape, staii pompare ape uzate, camere deversoare, hidrofoare, nivele rezervoare. Funcionarea punctelor care au doar funcia de transmitere date se realizeaz automat, autonom, fr supraveghere permanent. Toate funciile punctelor acestora se vor realiza local, la acest nivel, i vor fi dependente de starea activ de funcionare a sistemului dispecer a sistemului de comunicaie. Periodic
Pg. 87 of 135
Nr.5
(sptmnal) se vor realiza inspecii n cadrul programului de exploatare i ntreinere. Centrul dispecer va achiziiona datele n timp real, n scopul observrii i monitorizrii funcionrii sistemului. Sistemul de automatizare va fi monitorizat, iar n cazul evenimentelor neplanificate, se va activa o alarm cu prioritate n funcie de tipul evenimentului. Centrul dispecer poate, la cerere, activa/porni respectiv dezactiva/opri activitile i regimurile de lucru la nivelul punctelor monitorizate. Nivelul 1 (la distan) Nivel camera de comanda Este un nivel intermediat transpus intre nivelul 0 (nivel local) si nivelul 2 (nivel de dispecer la distanta). Acest nivel este specific doar obiectivelor in care exista deja implementat un sistem SCADA local (ex. statiile de epurare, dispeceratele locale ale statiilor de tratare/clorinare). Din punctul de vedere al sistemului SCADA-DTR acest nivel intermediar este vazut tot ca si un nivel local, existent la nivel de proces. Se va tine cont de acest nivel la implementarea logicii de control al procesului de la nivel de dispecerat (doar acolo unde este cazul).
Nivelul 2 (la distanta) Nivel Dispecer Regional Nivelul 2 (la distanta) de Dispecer este nivelul ierarhic superior al sistemului integrator SCADA-DTR, considerat centrul de decizie in controlul procesului avand prioritatea cea mai scazuta din punct de vedere al controlului procesului (comenzi directe catre proces). Centrul dispecer va funciona permanent, principalele funcii fiind: monitorizarea performanelor sistemelor de automatizare, a locaiilor monitorizate; optimizarea proceselor specifice punctelor monitorizate; diagnoza i urmrirea entitilor sistemelor de automatizare ale punctelor monitorizate;
Pg. 88 of 135
Nr.5
managementul alarmelor i rapoartelor, n vederea iniierii unor aciuni corective sau adoptrii unor decizii executive sau de management;
Operatorul trebuie aiba capabilitatea de urmarire in in timp real folosind GUI/HMI a datelor mapate din punctele de achizitie, ntr-un format care depinde de instalaia monitorizat i de tipul datelor: schemele sinoptice, curbele grafice de evoluie, tabele de date, hri specifice. Operatorul va avea drepturi pentru efectuarea unor comenzi de, dup o schem de acces configurabil. Operatorul va urmri alarmele care apar n sistem, pe toata perioada pe timp . Va fi posibil definirea datelor care se achiziioneaz n mod constant, n timp real. Definirea datelor se va realiza mpreun cu Beneficiarul. Aceste faciliti sunt aplicate punctelor de monitorizare unde se vor efectua comenzi de la distan asupra pornirii/opririi pompelor din staiile de pompare n funcie de presiunea reelei i nivelului din rezervoare.
6.8.8 Capabilitati si Functiuni Platforma SCADA. Module software specifice. Sistemul integrat SCADA va trebui sa fie capabil sa realizeze urmatoarele functii: Achizitie date, control si operare a intregului sistem. Sa ofere o baza de date in care datele vor fi stocate si accesibile in tabele, conform formatului datelor relationale. O baza de date relationale are un nume si coloane , care o definesc. Datele sunt stocate pe randuri. Tabelele pot fi relationate intre ele; Baza de date este organizata fizic in fisiere, iar corespondenta intre fisiere si tabele este posibila datorita structurii interne a bazei de date, care permita ca diferite tipuri de date sa fie stocate in locatii diferite. Aceasta impartire logica se realizeaza cu ajutorul spatiilor pentru tabele; Baza de date trebuie sa dispuna de o unealta grafica de administrare, intuitiva si foarte usor de utilizat; Unealta de administrare a bazei de date oferit cu Baza de date trebuie s includ urmtoarele caracteristici: o fereastr SQL pentru a
Pg. 89 of 135
Nr.5
construi i executa scripturi, o fereastr pentru a salva i afia scripturi SQL, o fereastr grafic pentru a aduga i terge urmtoarele obiecte ale bazei de date i pentru a le modifica proprietile: tabel, index, vedere, constrngere, declansator, procedur stocat, o interfa pentru a efectua sarcini legate de urmtoarele funcii ale bazei de date: stocare, backup, recuperare. Baza de date trebuie s permita restricionarea accesului la nivelul obiectelor bazei de date in functie de drepturile de acces ale utilizatorilor; Tipuri de date suportate: XML, text, documente, imagini, audio, video; Accesul la date se realizeaza prin interfete standardizate, precum SQL, JDBC, ODBC, SQLJ, OLE DB, SQL/XML si Xquery; Baza de date trebuie sa poata lucra in sistemele de operare de tip enteprise precum cele ale platformelor Windows, Linux, Unix, trebuie s ofere o facilitate pentru salvarea totala i/sau parial a bazei de date;Trebuie s ofere o facilitate pentru restaurarea totala i/sau parial a bazei de date; Trebuie s permit salvarea online a bazei de date direct pe band; Trebuie s aiba posibilitatea scrierii si citirii n mai multe fiiere pe disc simultan n timpul unei operaii de salvare, in vederea cresterii performantei; Trebuie s permita constrngeri de tip cheie primar si cheie straina; Trebuie s ofere abilitatea de impunere a constrngerilor pe coloane asupra tipurilor i valorilor datelor; Trebuie s ofere o facilitate de catalog (sau dicionar de date) care este modificat automat de fiecare dat cnd instruciuni de tipul Data Definition Language (DDL Limbajul de definire a datelor) i Database Control Language (DCL - Limbajul de Control al Bazei de Date) se aplic pe acea baz de date; Trebuie s permit o arhitectur de nalt disponibilitate; Trebuie s poata rula pe sisteme de tip cluster in mod activ-activ; Trebuie sa asigure partajarea automata a incarcarii intre nodurile cluster-ului in vederea maririi productivitatii; Trebuie s ofere abilitatea s partiioneze tabele in vederea cresterii performantei si administrarii facile a datelor din
Pg. 90 of 135
Nr.5
tabele; Trebuie s permit unei tabele s fie partiionate bazndu-se pe una sau mai multe valori specifice de date, aa cum este hotrt de ctre administratorul bazei de date; Trebuie s aib un optimizator bazat pe cost pentru a optimiza interogrile; Trebuie s suporte indeci in vederea regasirii rapide a informatiilor; Sa ofere posibilitatea de
partitionare logica a tabelelor mari in scopul reducerii timpului de acces la date dupa diverse criterii de partitionare (list, range, hash) si toate combinatiile acestora (range-list, range-hash, etc.); Sa ofere un sistem de raportare inteligent care sa ofere informatii provenite din toate sursele de date ale bazei de date a sistemului si sa permita consultarea si prezentarea de rapoarte, analiza interactiva, balanced scorecards, integrare de date / ETL si minerit de date. Aplicatia trebuie sa dispuna de urmatoarele module: un modul de reporting care sa ofere acces la date si prezentarea informatiei catre organizatie, acces la date din diferite surse RDBMS, XML, export in diferite formate - HTML, Excel, PDF, Text si difuzare de rapoarte via web sau e-mail; un modul de analiza care sa usureze explorarea si analiza de date in mod interactiv, cu raspuns rapid, un modul de dashboards cu ajutorul caruia sa se poata obtine o vizualizare imediate in metrici si KPI (Key Performance Indicators) si sa se poata crea dashboards de tip web-based si end-user, un modul de integrare de date care sa permita accesarea si integrarea datelor, indiferent de locul de provenienta - aplicatii ERP si CRM, baze de date, legacy systems si un modul de data mining care sa dea posibilitatea utilizatorilor de a extrage informatii implicite si potential utile, din baze de date, care ajuta la stabilirea unor sabloane de comportament ale sistemului si care pot constitui baza unor dezvoltari ulterioare dar si a imbunatatirii randamentului sistemului. Sa ofere o unealta care sa asigure fiabilitatea datelor generate in sistem, prin verificarea acestora intr-un proces automat si manual, care sa
Pg. 91 of 135
Nr.5
asigure vizualizarea n form grafic a datelor ce trebuie analizate si care sa permita definirea de valori limita pentru validarea datelor prin raportare la valorile instantanee i la cele medii, sa ofere posibilitatea de a eticheta valori ca fiind nevalide si sa permita , de asemenea, vizualizarea valorilor unei variabile sau tag, n timp, n form grafic sau tabelar cu posibilitatea de evidenia acele valori care sunt n afara limitelor, pentru a putea fi marcate ca nevalide evitnd astfel procesarea lor de ctre sistemele expert. Aplicarea validrii datelor permite utilizatorilor s identifice valori obinute in teren care sunt n afara limitelor sau foarte diferite de tendinele prevzute, putand astfel sa evite utilizarea acestora n sistemele expert tocmai pentru a preveni
distorsionarea procesului de analiz a datelor. Aplicaia poate fi bazat pe o dezvoltare proprie sau pe un produs comercial consacrat n domeniu. Sa ofere o unealta pentru gestionarea mentenantei tuturor activelor companiei (incluzand aici, instrumentatia, echipamentele din teren, retelele de apa si canalizare, statiile atat la nivel de edificiu cat si la nivel de echipamente, cladirile, etc). Sistemul de management al mentenantei va dispune de Web Client, server de aplicatii PHP si arhitectura orientata spre servicii si trebuie sa fie prevazut cu posibilitatea de a lucra in doua moduri: offline in care trebuie sa permita tehnicienilor care merg pe teren, sa caute, sa accesese si sa completeze ordinele de lucru, fara a avea o conexiune de retea, atat in cazul laptopurilor cat si in cazul dispozitivelor si modul mobil - care permite tehnicienilor care merg pe teren, sa caute, sa acceseze si sa completeze ordinele de lucru cu ajutorul telefoanelor mobile sau PDA-urilor. Aplicatia de management a mentenantrei trebuie sa includa urmatoarele module dedicate: ordine de lucru (atribuire resurse umane, materiale in stock, costuri, documentare si urmarire a informatiilor relevante privitoare la cauza evenimentului, durata
Pg. 92 of 135
Nr.5
de
nefunctionare
si
recomandari
pentru
actiuni
viitoare,
etc),
mentenanta preventiva (are functii de urmarire a activitatilor de mentenanta, crearea instructiunilor pas cu pass au checklists, liste de materiale necesare si alte detalii. Trebuie sa permita procese de mentenanta, in mod automat, bazandu-se pe lectura diferitilor parametri ai sistemului SCADA), gestiunea activelor (cuprinde registri referitori la echipamente si proprietati ale institutiei, incluzand detalii, informatii despre garantii, contracte de servicii, procese verbale pentru piese de schimb, si orice alt parametru ce poate fi de ajutor pentru gestiune. In plus, trebuie sa poata genera parametri, cum ar fi indicele de stare al infrastructurii), controlul Inventarelor (cuprinde gestionarea pieselor de schimb, uneltelor si altor materiale, incluzand aici stocurile de materiale destinate unor anumite lucrari, evidenta materialelor din stoc, previziuni de achizitie de noi materiale, etc.), securitate (cuprinde gestiunea permiselor si documentatiei necesare pentru a indeplini normativele de securitate. Aceste specificatii vor include: accesul restrans, pericole de natura electrica, izolare de produse si materiale sau informatii despre riscuri, printre altele.). Sa contina modul specializat pentru management, calcul productie si facturare automata a consumurilor de apa , modul integrat cu aplicatia SCADA. In scopul imbunatatirii activitatii societatii se solicita ca modulul specializat pentru management, calculul productiei si facturare automata a consumurilor sa permita dezvoltarea unor servicii transparente si de inalta calitate pentru consumatorii abonati si care sa contina urmatoarele functiuni obligatorii: 1) Gestiunea clientilor 2) Gestiunea bransamentelor 3) Gestiunea contoarelor
Pg. 93 of 135
Nr.5
4) Gestiunea contractelor, a conventiilor de facturare / incasare si a locurilor de furnizare 5) Gestiunea tarifelor, baremelor si a algoritmilor de calcul pentru consumuri 6) Gestiunea citirilor 7) Calcularea si analiza consumurilor pentru facturat 8) Calcul si emitere facturi, stornare, regularizare 9) Gestiunea incasarilor 10) Culegere avansata de date 11) Notificri, debransari si actionari in justitie 12) Mentenanta parcului de contoare
6.8.9 Comunicatii / Drivere n principiu se impune ca necesar ndeplinirea cel puin a urmtoarelor condiii: Suport pentru standardul OPC i protocolul de comunicaie standard folosit; Suport pentru principalii fabricani de PLC-uri; Bradley, Motorola, Siemens, etc) ; Realizarea gestiunii comunicaiilor cu echipamentele externe (RTU, PLC, Data Logger, etc.); Posibilitatea de a lucra ca OPC Server pentru comunicaiile cu alte sisteme. (de ex. Omron, Allen
6.8.10 Licente Ofertantul va avea obligativitatea furnizarii licentelor pentru toate aplicatiile (de proces sau de operare) instalate pe PC-urile si echipamentele aferente sistemului SCADA-DTR integrator. In acest sens, se vor respecta recomandarile ORDA (Organizatia Romana a Drepturilor de Autor) in ceea ce priveste licentierea, dupa cum urmeaza:
Pg. 94 of 135
Nr.5
Licentierea presupune existenta pentru fiecare produs a urmatoarelor elemente: 1. Factura de achizitie (in original) a produsului software din care sa reiasa in mod explicit denumirea acestuia. 2. Kit-ul de instalare pe suport optic (CD/DVD) al produsului software licentiat. 3. Stick-er-ul holograma cu serialul aferent licentei software utilizate.
6.8.11 Modul de interactiune al software-ului platformei SCADA cu aplicatiile de GIS si Modelare Hidraulica In prezent exista achizitionat de catre OR, si aflat in implementare cu sprijinul asistentei tehnice pentru managementul proiectului licente pentru urmatoarele programe specifice gestionarii sistemelor de alimentare cu apa si canalizare: 1. ARC GIS profesional, ESRI ARC EDITOR 9.3.1., pentru implementarea sistemului GIS la nivelul OR. 2. Softwere DHI Mike Urban, pentru programele de modelare hidraulica a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare Aplicatiile propuse in cadrul subcap. 6.8 trebuie sa integreze softwere-ul deja existent.
W5
Pentru a demonstra intelegerea exacta a solicitarilor detaliate la subcapitolul 6.8 precum si asumarea acestora, ofertantul va trebui ca in baza principiilor descriese sa detalieze urmatoarele: Modalitatea prin care aplicatia/aplicatiile ofertate indeplinesc cerintele de baza ale platformei SCADA; descrierea editorului grafic punandu-se
Pg. 95 of 135
Nr.5
accent pe cerintele specifice ale CS; detalierea mecanismului de gestionare al alarmelor si al interfetei grafice cu utilizatorul; explicitarea modalitatii de implementare si gestionare in cadrul SCADA-DTR al nivelelor ierarhice de selectie al controlului autoritatii. Sa descrie cat mai detaliat (bazat pe produsul oferta) modulele software constituente ale platformei SCADA utilizata in cadrul DTR, in conf. cu cerintele CS. Sa specifice aplicatiile software licentiate si modalitatea prin care se face licentierea. Sa descrie cat mai detaliat modul specializat pentru management, calcul productie si facturare automata a consumurilor de apa, cu detalierea fiecarei functiuni solicitate precum si cu detalierea modului in care se conecteaza automat la aplicatia SCADA.
6.9
Cerinte pentru comunicatiile de date
6.9.1 Conceptul de Comunicatii Potrivit situatiei, solutiile de comunicatii trebuie sa fie construite pe baza serviciilor unui furnizor de servicii de comunicatii. In consecinta, odata cu cresterea latimii de banda necesara vom avea si o crestere a costurilor de comunicatie. Comunicatiile de date, care in acest context inseamna schimbul informatiilor pe baza cailor suportului radio de comunicatie, se fac prin intermediul canalelor inchiriate de la unul sau mai multi furnizori de servicii de comunicatii GSM. In ceea ce priveste sistemul de comunicatii, subiect al acestui Caiet de Sarcini, in cadrul acestui contract / proiect trebuie realizate urmatoarele activitati: Transmiterea informatiilor de masura si control SCADA intre dispeceratele locale sau sistemele SCADA locale aferente statiilor de epurare si Dispeceratul de Telecontrol Regional.
Pg. 96 of 135
Nr.5
Transmiterea in sistemul SCADA-DTR a informatiilor de masura si control provenite de la debitmetrele de masurare a debitelor din retelele celor 5 localitati: Slatina, Draganesti-Olt, Piatra-Olt, Scornicesti si Potcoava. Sistemul de comunicatii al debitmetrelor descrise la subcap.5.2 nu face parte din acest contract / proiect, urmand a fi realizat in cadrul unui contract separat.
Arhitectura
de
comunicatii
presupune
implementarea
unei
retele
de
comunicatii private pentru transmiterea informatiilor de masura si control SCADA de la punctele de achizitie a datelor catre sistemul central SCADA-DTR. Canalul de comunicatii utilizat va fi de tip GPRS/3G deoarece echipamentele de masura si control sunt dispersate pe o suprafata mare care nu poate fi acoperita de un furnizor ISP traditional. Pentru realizarea redundantei procesului de comunicatie, echipamentele (modem-urile) ofertate in cadrul acestui contract vor fi de tip dual-SIM, pentru a putea fi echipate de catre Beneficiar cu cartele de comunicatii date provenite de la furnizori diferiti de telefonie mobila. In acest scop Beneficiarul va contracta de la operatorii de telefonie mobila un abonament de conectivitate caruia ii va fi asignat un APN individual pentru acest proiect astfel incat canalul de comunicatie sa se comporte precum o retea privata in care numai pachetele de date ale Beneficiarului vor fi routate cu prioritate maxima. La Dispeceratul de Telecontrol Regional operatorul de telefonie mobila va oferi o conectivitate traditionala astfel incat echipamentele de tip router locale vor putea comunica cu routerele GPRS instalate in punctele de masura si control. Arhitectura de comunicatii va fi de tip stea, fiecare punct de achizitie a datelor avand comunicatie directa cu Dispeceratul de Telecontrol Regional.
Pg. 97 of 135
Nr.5
Echipamentul de tip router din cadrul Dispeceratului de Telecontrol Regional permite interconectarea sistemului SCADA-DTR cu sistemele dispeceratele SCADA din teritoriu sau cu alte puncte de achizitie si se vor realiza cu ajutorul unui tunel VPN (Virtual Private Network) peste Internet. Echipamentele de comunicatie din punctele de achizitie a datelor transmit si receptioneaza spre/dinspre sistemul central SCADA-DTR informaii full-duplex.
6.10 Conceptul sincronizarii de timp (stabilirea timpului de referinta)

Ansablu sincronizare de timp va fi folosit pentru a asigura reacia potrivit a sistemului i pentru a face posibil analiza pertinent a evenimentelor, n mod special n cazul defectelor, unde sunt
necesare reacii rapide i toate elementele trebuie sa funcioneze pe acelai timp pentru a exista o corelare. furnizeaz Sistemul referina de de sincronizare timp de timp toate
pentru
elementele sistemului SCADA-DTR precum i pentru semnalele provenite de la sistemele SCADA distribuite.
Sincronizarea de timp presupune doua implementari tehnice si anume: Implementarea unei referinte de timp. Referina de timp trebuie s fie un semnal furnizat de GPS. Sincronizarea de timp va fi executat utilizand protocolul standard RFC 1305, cunoscut ca si NTP (Network Time Protocol). Echipamentul trebuie sa fie format dintr-un receptor GPS / server NTP, o anten GPS i conectica si conexiunile necesare pentru recepia timpului de referin.
Pg. 98 of 135
Nr.5
Toate echipamentele, statiile de lucru si serverele vor fi sincronizate temporal cu ajutorul unui echipament de tip server de timp cu receptor GPS integrat.
6.10.1
Sincronizarea in cadrul sistemului central SCADA-DTR
In cadrul sistemului central SCADA-DTR va fi instalat un server de timp bazat pe un semnal GPS ca referinta de timp si NTP ca protocol de sincronizare. Toate celelalte elemente ale sistemului central vor fi clienti NTP, care vor avea serverul de timp ca referinta. Implementarea protocolului NTP trateaza deasemenea toate aspectele legate de redundanta. Starea operationala a serverului de timp va fi supravegheata de catre sistemul SCADA-DTR.
6.10.2
Sincronizarea in cadrul punctelor de achizitie a datelor
Punctele de achizitie a datelor (sistemele SCADA locale, unitatile de achizitie, debitmetrele) nu au fost prevazute cu sisteme locale de sincronizare temporara, motiv pentru care sincronizarea acestora se va realiza folosind serverul de sincronizare al sistemului central SCADA-DTR. Sincronizarea ceasului intern al acestor puncte de achizitie cu sistemul central se va face utilizand protocoalele de comunicatie afente procesului de integrare. Sistemul central va
supraveghea starea operationala a procesului de sincronizare al punctelor de achizitie si va genera alarme la iesirea din sincronism al acestora.
6.10.3
Echipament Hardware Receptor GPS inclusiv antena montata (instalare externa) pe acoperis sau pe perete conform cerintelor specifice ale Beneficiarului;
Pg. 99 of 135
Nr.5
Inclusiv dispozitivele conexe, antena, cablul pana la antena, mufe, prize si orice alt echipament necesar;
Inclusiv ingineria, montarea, instalarea, punerea in functie, testarea; Dispozitiv de 19 (rack-abil) integrat in integrat in dulapul de servere; Nu sunt acceptate carduri PC-Slot; Adaptor de retea RJ 45, Ethernet 802.3, 100BASETX, TCP/IP; Management si monitorizare via interfata SNMP si web.
6.10.4 Functii ale sistemului de sincronizare Informatia de timp va fi distribuita catre toate componentele sistemului central (inclusiv dispozitive de retea) via NTP; Informatii SNMP catre serverele de sistem; rezolutie <= 1 ms; acuratete <= 10 ms; urmatoarele evenimente si opusul lor trebuie sa fie inregistrate in lista cronologica de evenimente si sa declanseze alarme potrivit cerintelor specifice ale beneficiarului: o Dispozitive lipsa sau care nu sunt in operare; o Semnal de la antena lipsa; o Antena lipsa sau nu este in functie
6.10.5 Functii de sincronizare a timpului global. Comutarea zonelor orare. HMI-urile si toate reprezentarile de date trebuie sa afiseze ora oficiala a Romania; Toate functiile de afisare si raportare trebuie sa indeplineasca cerintele legale aplicabile; Toate mecanismele de filtrare si interogari de date trebuie sa integreze functionalitatea de timp si sunt bazate pe ora oficiala a Romaniei;
Pg. 100 of 135
Nr.5
Data comutarii zonei orare trebuie sa fie parte a modelului de date si poate fi schimbata sau extinsa prin intermediul modelarii de date;
Schimbarea de la ora de iarna la ora de vara: Golurile din arhive (e.x. intre 3:00 si 4:00) trebuie sa fie inregistrate ca nu au fost culese; Este atribuit INV; Ziua respectiva este definita ca avand 23 ore; Schimbarea zonei orare trebuie sa fie inregistrata in lista cronologica de evenimente. Schimbarea de la ora de vara la ora de iarna: Afisarea orelor a si b in lista cronologica de evenimente; Inregistrarea orelor a si b in arhive; Ziua respectiva va fi definita ca avand 25 ore; Schimbarea zonei orare trebuie sa fie inregistrata in lista cronologica de evenimente
W6
Pentru a demonstra intelegerea exacta a solicitarilor, referitoare la conceptul de sincronizare de timp, ofertantul va trebui ca in baza principiilor anterior prezentate sa detalieze insotit de scheme/schite, solutia proprie
propusa/ofertata pentru sincronizarea temporara a sistemului SCADA-DTR si a punctelor de achizitie integrate in acesta.
Pg. 101 of 135
Nr.5
6.11 Conceptul de Redundanta

Conceptul de redundanta implica satisfacerea urmatoarelor considerente: Nivelul server de sistem redundant consta in 2 sisteme construite identic; Fiecare sarcina de procesare de date functioneaza identic pe ambele servere; Fiecare server este alimentat cu aceleasi informatii din proces; Verificari de consistenta si sincronizari sunt executate peste intreaga retea; Unul dintre servere este serverul master, iar celalalt este server rezerva calda (HSB); Pornire automata a serverului dupa repornire calda/rece in modul Master simplex, doar daca nu este gasit alt server master. Sincronizare automata cu serverul Frontend master, la starea actuala a procesului. Daca in timpul procesului de pornire initiala serverul detecteaza un alt server master, atunci serverul respectiv va porni in modul rezerva calda, se va sincroniza cu starea acuala a serverului master in ceea ce priveste starea actuala a procesului si a arhivelor. Daca un server care porneste detecteaza un alt server care este de asemenea in curs de pornire, acest server va primi rolul de server master care va asigura pierderea minima de date in arhiva, respectand timpul actual de pornire.
W7
Pentru a demonstra intelegerea exacta a solicitarilor, referitoare la conceptul de redundanta, ofertantul va trebui ca in baza principiilor anterior prezentate sa detalieze insotit de schema logica, solutia proprie propusa/ofertata pentru mecanismul de redundanta al sistemului SCADA-DTR punctand in clar functiile
Pg. 102 of 135
Nr.5
serverului master si functiile serverului rezerva calda in contextul conceptului de redundanta. Pentru o descriere completa, solicitarile acestui subpunct (W6) vor fi coroborate cu solicitarile legate de conceptul de redundanta specificate in tabelul cu Declaratii ale Ofertantului.
6.12 Conceptul de Deschidere si Interoperabilitate al sistemului

Conceptul de deschidere in sensul OSI ISO, presupune ca sistemul sa dispuna de posibilitati care permit implementarea aplicatiilor astfel incat: s poat fi implementate pe sisteme provenind de la mai muli furnizori de echipamente; s poat conlucra cu alte aplicaii realizate pe sisteme deschise; s prezinte un stil consistent de interaciune cu utilizatorul;
Cea mai mare deschidere pe care conceptul open-system o aduce n proiectarea sistemelor SCADA este posibilitatea de a distribui funciuni n diferite noduri de prelucrare. Fiecare nod funcional trebuie sa fie independent ca resurs hardware. Serverele de proces trebuie sa constituie astfel de noduri care sa degreveze statiile de lucru operator de alte sarcini de proces. Gradul de dependen ntre noduri este variabil; totui prin hardware va trebui sa fie asigurat o independen ct mai mare deoarece, pe aceast cale, se poate obine posibilitatea de extindere ulterioar sau de nlocuire. De asemenea, independena nodurilor de prelucrare servete la minimizarea mesajelor i ncrcrii reelei de transmisie de date. Redundana n cadrul nodului mrete gradul de disponibilitate al acestuia i micoreaz riscul pierderii lui i a distribuirii funciunilor pierdute n alte noduri. O caracteristic a sistemelor deschise o constituie faptul c nodurile pot fi situate la orice distan; arhitectura distribuit devine o necesitate i folosete ca suport de comunicaie reelele locale de date (LAN Local Area Network) i
Pg. 103 of 135
Nr.5
cele la distan (WAN Wide Area Network) realizate pe baza unor proceduri i interfee standard. Sistemul SCADA-DTR ofertat trebuie sa satisfaca totdata si conceptul de interoperabilitate, adica capabilitatea de a se interconecta si opera in aceleasi conditii cu alte sisteme conexe sau adiacente care utilizeaza aceeasi platforma sau standarde de comunicatie.
W8
Pentru a demonstra intelegerea exacta a solicitarilor, referitoare la conceptele de sistem deschis, respectiv sistem interoperabil, ofertantul va trebui ca in baza principiilor enuntate anterior sa detalieze pe baza solutiei ofertate modalitatea prin care sistemul propus / ofertat intruneste dezideratele de sistem OSI interoperabil.
Pg. 104 of 135
Nr.5
7.0 7.1
Securitatea Informatiei Cerinte de Securitate a Informatiei
Sigurana SCADA se va baza pe folosirea Codurilor de Securitate i a Conturilor de Utilizator.
7.1.1 Coduri de Securitate Alocarea autorizaiilor de acces este controlat de ctre funcia de Administrator, unde autorizaiile sunt acordate n conformitate cu nevoile utilizatoriilor de sistem la accesarea diferitelor nivele de operare. Cnd un utilizator se va autentifica n sistem, accesul i va fi permis doar pentru acele funcii autorizate i configurate de ctre administratorul de sistem toate celelalte fiindui interzise.
7.1.2 Grupuri de utilizatori Grupurile de utilizatori opereaz n conjuncie cu autorizarea seciunii precedente. Fiecare utilizator va avea identitate proprie caracterizat prin nume de utilizator (user_name) i o parol (password). Fiecare utilizator va fi identificat ca aparinnd unui grup artat mai jos i va avea definit explicit autorizaia asignat. Va fi posibil totodata si repartizarea mai multor grupe cu diferite coduri de acces, de ex.: grup de supervizare. Urmtoarele conturi vor fi orientative pentru accesul permis fiecrui grup de acces.
Pg. 105 of 135
Nr.5
7.1.3 Operator Grupul utilizatorilor de tip Operator va fi capabil s vizualizeze toate ecranele aplicaiei i s navigheze n sistem. n plus, va fi posibil (n funcie de decizia Beneficiarului i politica de IT a Companiei) s aduc modificri minore punctelor de setare i prilor de control din staie. Operatorul va fi abilitat s controleze procesul prin transmiterea de comenzi (acolo unde este cazul) si sa confirme i sa anuleze alarme. 7.1.4 Inginer de sistem Grupul utilizatorilor de tip Inginer de sistem vor avea acces securizat similar grupului Operator. n plus, grupul utilizatorilor de tip Inginer de sistem va fi abilitat s realizeze configuraii complexe, setri i parametri n sistem, de ex.: ecrane, logici n PLC i n software-ul de aplicaie, management al bazei de date, articole, alarme, direcii etc.
7.1.5 Administrator Administratorul de sistem va avea acces necondiionat la toate zonele sistemului. Aceasta include abilitatea de a manageria aplicaiile software i de setri i configurri n sistemul de operare. Orice nou cont de utilizator sau modificri ale codurilor de acces deja existente, vor fi configurate doar de ctre Administrator.
Pg. 106 of 135
Nr.5
7.1.6 Consideraii generale de securitate Toate instalaiile trebuie s intre n modul de operare (run mode) atunci cnd sistemul este pornit. Bara de sarcini va fi auto-ascuns n fiierele de setare ale sistemului de operare. Abilitatea de a comuta aplicaii, folosind Alt+Tab sau Ctrl+Alt+Del de expunere a menu-ului de start, etc., vor fi anulate n modul de pornire. Acestea vor fi anulate din fiierul proprietile computerului (Computer Properties), n modul editare. Un buton va fi configurat s permit doar Administratorului nchiderea sesiunii de software SCADA.
7.1.7 Acces securizat la statiile de lucru operator Tinand cont de importanta statiilor de lucru operator si pentru a impiedica accesul neautorizat la acestea, toate statiile vor avea acces securizat prin USB Token cu caracteristicile solicitate sau superioare.
7.2
Cerinte de Proiectare
In nici un moment sarcinile de proiectare sau de inginerie nu vor fi in responsabilitatea Beneficiarului. In acest sens cerintele specifice ale
beneficiarului trebuie privite ca o documentare a modului de realizare a proiectului, acceptata de echipa de implementare a proiectului, care nu aduce termeni contractuali noi. Se vor organiza intalniri cu privire la proiect (detaliile de executie), intre ofertant si Beneficiar pentru a demonstra starea derularii proiectului la acea data si
Pg. 107 of 135
Nr.5
pentru derularea in continuare a lui. Aceste intalniri vor avea loc in locatii apartinand Beneficiarului. Frecventa acestor intalniri va fi stabilita ulterior. Separat de cerintele specifice ale Beneficiarului, intalnirile de proiect trebuie documentate cu rapoarte sau minute scrise. In aceste rapoarte ale intalnirilor vor fi trecute toate informatiile, specificatiile si deciziile, starea prezenta a derularii proiectului, intarzieri fata de programul proiectului, dificulatati, procedurile urmatoare etc. Rapoartele, minutele de proiect vor fi scrise in maximum 3 zile lucratoare (preferabil in timpul intalnirii de proiect in sine) si trebuie prezentate echipei de implementare proiect a beneficiarului pentru a fi acceptate. Schimbarile in ceea ce priveste extindere livrarilor sunt deasemenea
documentate in cerintele specifice ale Beneficiarului. Acest lucru nu va genera costuri suplimentare.
7.2.1 Documentatia de proiect Documentatia sistemului in cadrul cerintelor specifice ale Beneficiarului, inclusiv descrierea partii hardware, software si a sistemului ca un intreg, va fi executata intr-un software standard cum ar fi Word, Excel, Access, PowerPoint; desenele trebuie prezentate cu Microsoft Visio si/sau ACAD. La data livrarii, software-ul folosit la executarea documentatiei trebuie sa fie la ultima versiune, sau in mod alternativ sa fie up-datat la ultima versiune. Trebuie sa fie inmanata echipei de implementare proiect a Beneficiarului impreuna cu rapoartele de proiect si avertizari de schimbare. Documentatia de proiect trebuie prezentata pe suport de hartie (hardcopy) precum si in format electronic (softcopy) pe suport optic (CD/DVD). Desenele sau schemele sunt executate in AUTOCAD.
Pg. 108 of 135
Nr.5
Pentru conturarea cerintelor specifice ale beneficiarului se vor respecta cele mai noi standarde tehnice, toate normele IEC, ISO si romanesti, standardele EN, precum si normele relevante, indrumare si obligatii legale. Indrumarele tehnice si normativele interne stipulate de Beneficiar trebuie de asemenea respectate cu strictete.
7.3
Cerinte de Livrare
Conditia pentru livrare este acceptarea de a livra emisa de catre Beneficiar. Livrarea componentelor sistemului, inclusiv ambalajele, la locatia de santier va fi facuta fara costuri aditionale. Livrarea se va face in entitati diferite, confom planului de desfasurare a proiectului. Echipa de receptie trebuie anuntata cu cel putin 2 saptamania inaintea livrarii, astfel incat masurile necesare sa poata fi luate din timp. In general este de asteptat ca livrarile sa aiba loc la momentele stabilite. Toate componentele sistemului, parti de echipamente, dispozitive si facilitati care ofertantului ii sunt comandate, sunt parte integranta a livrarii, asa cum sunt si sursa de alimentare cu energie electrica, distributia energiei electrice, cabluri de retea, precum si toate materialele necesare pentru instalare, ansamblare si fixare. Oferta trebuie sa includa transportul, impachetarea, livrarea, asigurare de transport si indepartarea materialelor folosite la ambalare. Datele livrarilor trebuie sa fie specificate conform cu programul proiectului. Documentatia livrata trebuie sa arate clar si fara echivoc, fara sa necesite ajutor din partea ofertantului, relatiile intre punctele de intersectie si punctele de intrare-iesire ale dispozitivelor si echipamentelor instalatiei, la fel ca si functiile lor.
Pg. 109 of 135
Nr.5
In mod aditional, planurile si schemele trebuie sa fie etichetate folosind modul de etichetare utilizat de echipa de receptie din partea Beneficiarului. Livrarea este permisa daca verificarile functionale nu au evidentiat greseli grave sau erorile din timpul verificarilor functionale au fost corectate. Daca instalatiile testate prezinta erori grave livrarea nu poate fi facuta si nu va fi permisa. 7.3.1 Obligatii pentru Livrare: Dupa inchierea perioadei de garantie, ofertantul este obligat sa livreze piese de schimb hardware compatibile pentru o perioada de 1 an si module hardware si software precum si module software de extindere pentru o perioada de cel putin 10 ani.
7.3.2 Documentatia de livrare Documentatia de livrare trebuie sa corespunda cu lista de cantitati si trebuie sa contina urmatoarele documente: Note de livrare si returnare; Liste cu piese si dispozitive.
7.3.3 Data de livrare a documentatiei Intreaga documentatie trebuie sa fie livrata cat mai repede posibil, dar cel mai tarziu la:
Pg. 110 of 135
Nr.5
Livrarea completa a partii hardware la locul instalarii; Punerea in functie completa a partii software la fata locului;
Documentatia de insotire a proiectului trebuie realizata in timpul proiectului. Odata cu aprobarea finala a sistemului trebuie predata documentatia completa, revizuita si finala. 7.3.4 Livrarea, indeplinirea, preluarea, transferul riscurilor si transferul proprietatii 7.3.4.1 Livrarea In mod normal, sunt valide intelegerile stipulate in contract; In cazul in care nu s-au incheiat alte intelegeri, toate livrarile, la locul unde contractul trebuie indeplinit, sunt facute fara costuri
suplimentare, deasemenea sunt asigurate, descarcate si amplasate la locul instalarii fara alte costuri. 7.3.4.2 Locul unde contractul va fi dus la indeplinire Adresa furnizata de catre beneficiar este locul unde contractul va fi dus la indeplinire. Data indeplinirii Termenul (le) limita stipulat (e) in contract este (sunt) considerat (e) ca data a indeplinirii. Beneficiarul nu trebuie sa preia lucrarile inainte de data specificata de indeplinire. Ofertantul trebuie sa instiinteze Beneficiarul asupra terminarii lucrarilor in forma scrisa. 7.3.4.3 Preluarea Beneficiarul este obligat, sa preia in mod oficial acele activitati a caror preluare necesita o anumita forma.
Pg. 111 of 135
Nr.5
Dupa ducerea la indeplinire, asa cum este stipulat in contract, preluarea livrarilor si activitatilor are loc in locatiile unde contractul este dus la indeplinire.
Lucrarile sunt considerate ca duse la indeplinire doar in momentul in care preluarea a fost efectuata de catre beneficiar sau de catre o companie pe care beneficiarul a mandatat-o.
7.3.4.4
Transferul riscurilor Imediat ce sistemul a fost acceptat de catre beneficiar are loc transferul riscurilor de la ofertant catre Beneficiar.
7.3.4.5
Transferul proprietatii Odata cu plata ultimei facturi, bunurile livrate si serviciile devin proprietatea Beneficiarului.
7.4
Cerinte de Asamblare, Instalare si Punere in Functiune
Toate masurile necesare pentru ansamblare, instalare, constructie, fixare si conectare trebuie luate si indeplinite de catre ofertant. Separat fata de ansamblare, instalare, construire, fixare si conectare, intocmirea si inmanarea documentatiei preliminare privitor la ansamblare trebuie
deasemenea sa fie inclusa in oferta. Documentatia livrata trebuie sa arate clar si fara echivoc, fara sa necesite ajutor din partea ofertantului, relatiile intre punctele de intersectie si punctele de intrare-iesire ale dispozitivelor si echipamentelor instalatiei, la fel ca si functiile lor. In mod aditional, planurile si schemele trebuie sa fie etichetate folosind modul de etichetare utilizat de echipa de receptie din partea beneficiarului.
Pg. 112 of 135
Nr.5
In plus, aprovizionarea cu aparate de masura si testare, precum si alte scule, unelte si echipamente necesare pentru o ansamblare si instalare rapida si corespunzatoare trebuie incluse in oferta. In timpul ansamblarii, instalarii si punerii in functie, ofertantul va tine un jurnal al instalarii in modul sugerat de beneficiar.
7.4.1 Servicii oferite de Beneficiar Beneficiarul confirma ca locatiile folosite vor fi curate si gata pentru procesul de ansamblare si instalare, astfel incat lucrarile sa demareze cat mai curand. Este sarcina ofertantului sa curete periodic si la final incaperile folosite de el.
7.4.2 Conceptul punerii in functiune Procesul punerii in functie trebuie sa se desfasoare dupa cum urmeaza: 7.4.2.1 Etape preliminare Crearea unui program detaliat inclusiv servicii aflate in
responsabilitatea Beneficiarului; Intalniri de inceput la fiecare locatie, analize de risc, instruirea personalului furnizorului cu privire la normele de securitate a muncii, facilitati si proceduri de urgenta; Pregatirea locatiei (locatiilor), alimentarea cu energie electrica, traseele paturilor de cable, etc; 7.4.2.2 Instalarea efectiva Livrarea si instalarea sistemului central de dispecer (SCADA-DTR) complet; Integrarea in sistemul SCADA-DTR a sistemelor SCADA locale;
Pg. 113 of 135
Nr.5
7.4.2.3
Punerea in functiune
Dupa ansamblare si instalare, sistemul trebuie pus in functie. Aceasta faza include: Instalarea tuturor modulelor software necesare; Instalarea tuturor parametrilor si fisierelor bazelor de date; Up-datarea si testarea intregului model de date; Probe functionale in conditiile procesului; Stabilirea conexiunii cu procesul, testarea la nivel de bit si teste de functionare; Punerea in functie conform cu buletinul de verificare
Dupa emiterea Ordinului de Incepere de catre Autoritatea Contractanta, Antreprenorul va elabora si inainta spre analiza Reprezentantului Autoritatii Contractante Graficul de executie al tuturor lucrarilor care fac obiectul prezentului Caiet de Sarcini. Ofertantul va primi, la cerere, asistenta, prin intermediul personalului local, in timpul procesului de punere in functie. Operatiuni privind punerea in functiune: Punerea in functiune / testarea tuturor componentelor SCADA-DTR; Punerea in functiune / testarea tuturor componentelor periferice aferente acestuia; Punerea in functie / testarea tuturor dispozitivelor si a canalelor de comunicatii; Punerea in functie / testarea tuturor componentelor software; Testarea tuturor punctelor de achizitie a datelor;
Pg. 114 of 135
Nr.5
Integrarea complet functionala a tuturor sistemelor SCADA locale in sistemul SCADA/DTR
7.5
Cerinte de Testare
7.5.1 Modul de testare 7.5.1.1 Teste de acceptanta in fabrica (FAT Factory Acceptance Test) Ofertantul va recrea la locul de testare o parte a sistemului, care este reprezentativa pentru functionarea sistemului ca un intreg. Functionarea generala a sistemului trebuie sa fie demonstrata in detaliu. Aceasta parte a sistemului va fi specificata de catre echipa implementare a proiectului in timpul crearii cerintelor specifice ale beneficiarului. Scopul testelor FAT este de a demonstra ca toate sistemele hardware si software functioneaza corespunzator. 7.5.1.2 Teste de acceptanta la fata locului (SAT Site Acceptance Test)
Executia testelor SAT de catre ofertant are loc: Dupa incheierea cu succes a testelor FAT; Dupa ce eventualele erori/defectiuni care au aparut in timpul testelor de fabrica au fost remediate cu succes de catre ofertant; Dupa instalarea la fata locului a intregului sistem (hardware si software)
Aceste testari on site nu trebuie intelese ca si o inspectie sau receptie ci doar ca teste preliminare punerii efective in functiune, pentru a se asigura faptul ca sistemul este complet functional. Inaintea receptiei sistemului ca un intreg, instalatiile trebuie sa indeplineasca toate caracteristicile functionale descrise in
Pg. 115 of 135
Nr.5
contract. La receptia finala, ofertantul va preda toata documentatia de care dispune. Beneficiarul trebuie sa elibereze o acceptare scrisa a operatiilor de testare imediat ce ofertantul si-a indeplinit obligatiile. Imediat ce aceptarea a fost emisa, operatiile de testare pot demara.
7.5.2 Perioada operatiilor de testare Perioada de testare se stabileste in conditii normale de activitate si serveste pe de o parte ca dovada a indeplinirii calitative a caracteristicilor sistemului, iar pe de alta parte ca un test al functionalitatii sistemului pe termen lung. Perioada operatiilor de testare va dovedi: Timpul de reactie al sistemului; Disponibilitatea si interoperabilitatea; Indeplinirea completa a sarcinilor.
Perioada operatiilor de testare va fi luata in considerare ca si proba de functionalitate a sistemului instalat. Intrega perioada a operatiilor de testare se presupune ca va fi efectuata cu o singura versiune de software. Daca din cauza defectelor sunt necesare efectuarea de module hard sau software, beneficiarul are dreptul sa repete testele de acceptare la fata locului pentru aceste noi componente sau pentru intreg sistemul. In acest caz, testul de acceptare la fata locului, este definit ca respins. Din acest lucru vor deriva si consecinte legale si contractuale; proiectul va continua in mod corespunzator.
7.5.3 Durata testelor Perioada operatiilor de testare va dura maxim 3 luni si trebuie incheiata cu succes in termen de maxim 6 luni de la inceperea ei. Daca din motive care nu
Pg. 116 of 135
Nr.5
tin de beneficiar, perioada operatiilor de testare nu poate fi incheiata cu succes in termen de 6 luni, se va acorda o perioada aditionala de 1 luna. Dupa aceasta perioada aditionala operatiile trebuie terminate. Daca nici dupa aceasta perioada aditionala operatiile de testare nu pot fi incheiate cu succes, beneficiarul are dreptul sa se retraga din contract.
7.5.4 Intreruperea testelor De comun acord, perioada operatiilor de testare poate fi intrerupta pentru o anume perioada de timp pentru remedierea defectiunilor minore. Este datoria liderului echipei de implementare a proiectului sa informeze seful de echipa al ofertantului despre erorile/defectiunile majore sau minore imediat ce acestea au fost constatate. Dupa aceasta liderii celor doua echipe de proiect trebuie sa cada de comun acord asupra masurilor care trebuie luate pentru corectarea erorilor/defectelor. Deasemenea trebuie sa solicite o intrerupere a perioadei operatiilor de testare. Dupa remedierea erorilor/defectiunilor, perioada operatiilor de testare va continua. Costurile aferente remedierii erorilor/defectiunilor, vor fi exclusiv responsabilitatea ofertantului. 7.5.5 Incetarea testelor Daca apar greseli grave in ceea ce priveste livrarea si performanta, lucruri care afecteaza folosirea specifica a sistemului sau o fac imposibila, operatiile de testare vor inceta. In acest caz este de datoria sefului de echipa implementare proiect al beneficiarului sa informeze seful echipei de proiect din partea ofertantului imediat despre greselile grave, defectiuni si erori. Dupa aceasta, seful echipei de proiect din partea ofertantului, trebuie sa ia toate masurile necesare pentru remedierea imediata a erorilor/defectiunilor. Imediat ce erorile/defectiunile au fost remediate, perioada operatiilor de
Pg. 117 of 135
Nr.5
testare se va relua in cazul in care beneficiarul nu solicita reluarea in intregime a testelor de acceptanta la fata locului. Costurile pentru remedierea
erorilor/defectiunilor, precum si pentru repetarea testelor in cazul in care sunt solicitate, sunt responsabilitatea ofertantului. Daca perioada operatiilor de testare este intrerupta sau incheiata din cauza instalatiilor defecte, toate costurile ce deriva din extinderea perioadei de testare si/sau din oprirea si reluare perioadei de testare sunt responsabilitatea ofertantului.
7.5.6 Mediul de testare Mediul de testare trebuie sa realizeze urmatoarele: (1) Software-ul sa poata fi controlat prin meniuri si mouse pentru simularea starilor, valorilor si a atributelor definite; (2) Sa fie integrat in interfata SCADA folosind acelasi aspect si abordare (look and feel); (3) Accesibil in concordanta cu drepturile de utilizator atribuite separat; (4) Sa suporte punerea in functie/parametrizarea/service-
ul/intretinerea/diagnosticarea sistemului SCADA/ echipamentului de comunicatie/ RTU-uri; (5) Sa suporte crearea, testarea si mentinerea valorilor calculate si aplicatii specifice de utilzator prin simularea intrarilor/valorilor de
iesire/atributelor/starilor; (6) Sa permita selectarea punctelor de date conform cu cele specificate in acest document;
Pg. 118 of 135
Nr.5
(7) Sistemul sa permita simularea intrarilor din proces sau de utilizator si sa aiba posibilitatea sa blocheaze actualizarea din proces a valorilor digitale/analogice (pentru facilitatea de mentenanta). (8) Sistemul sa permita simularea emiterii de comenzi fara transmiterea telegramelor necesare catre PLC-urile sistemelor SCADA locale si sa simuleaza semnalele de feedback corecte. (9) Sistemul sa permita simularea valorilor de proces care vor fi furnizate ca alegere libera a utilizatorului bazata pe valori brute (valoare conform cu specificatiile protocolului) sau valorilor tehnologice.
7.6
Cerinte de Instruire
Furnizorul va asigura pregtirea personalului Beneficiarului n domeniile legate de operare, engineering, exploatare, ntretinere si dezvoltare aplicatii. . Ofertantul trebuie sa ofere un concept de pregatire complet aferent partii de aplicatie dedicate sistemului SCADA integrat. Planul pentru pregatirea angajatilor conform programului va fi sincronizat cu cel intocmit de Consultantul pentru managementul proiectului, astfel incat activitatile sa nu se suprapuna. Acesta va tine seama si de progresul inregistrat in cadrul contractelor de lucrari. Pregatirea se va organiza la sediul Beneficiarului. Ofertantul trebuie sa furnizeze pregatire pentru 5 dispeceri, fiecare
beneficiind de cate 2 zile de pregatire in cate 2 seminarii distincte. Pentru managementul aplicatiilor din cadrul sistemului se vor pregati 2 persoane fiecare timp de 10 zile. Ofertantul va face propuneri detaliate n acest sens n oferta sa.
Pg. 119 of 135
Nr.5
7.6.1 Cerine privind colarizarea Personalului de Exploatare Prin personal de exploatare se nelege personalul TESA care manageriaz activitatea de exploatare a staiilor aferente Companiei. Personalul de exploatare cuprinde efii CED i adjuncii CED sau personal care programeaz activitatea de exploatare. Activitile de colarizare ale personalului de exploatare au ca scop mbuntairea capabilitii personalului Beneficiarului de a permite o urmarire mai corect a activitii de exploatare bazat pe informaia (materia prim) furnizat de sistemul SCADA de Dispecer. colarizarea personalului de exploatare se va rezuma la o prezentare principial a sistemului, a modulelor software ale acestuia precum i a principalelor funciuni. Totodat se vor prezenta Beneficiarului din domeniul de exploatare toate posibilitile oferite de sistem n ceea ce privete modul de culegere a informaiilor necesare procesului de exploatare (rapoarte, analiz evenimente, etc.). 7.6.2 Cerine privind colarizarea Personalului TESA dedicat Informaticii de Proces (IP) Prin personal de informatic de proces se nelege personalul TESA care manageriaz resursele hardware i software ale sistemul SCADA-DTR i a sistemelor SCADA distribuite din staii. Personalul operativ cuprinde eful de servici al compartimentului de informatic de proces (coordonator IP) i minim 2 ingineri de sistem. Activitile de colarizare ale personalului de informatic de proces au ca scop mbuntairea capabilitii personalului Beneficiarului n vederea administrrii (operaiuni de: parametrizare, setare, configurare) si ntretinerii sistemelor informatice de proces i reelistic din cadrul companiei. Etapa de colarizare trebuie s prevad o operare maximal pe un simulator care s emuleze ct mai detaliat interfaa grafic de operator care urmeaz a
Pg. 120 of 135
Nr.5
fi implementat la nivel de sistem SCADA-DTR (ecrane, subecrane, alarme, semnalizri, comenzi, etc.). precum si o detaliere a capacittilor hardware i software ale sistemului n vederea necesitilor de a realiza administrarea, ntreinerea (mentenana) preventiv de rutin, de a efectua testele de diagnosticarea ale echipamentelor i a Sistemului n ansamblu i de a remedia anumite categorii de disfuncionaliti. Furnizorul va asigura pregtirea personalului Beneficiarului n domeniile legate de engineering, exploatare, ntretinere si dezvoltare a Sistemului. Ofertantul va face propuneri n acest sens n Oferta sa. Scolarizarea personalului Beneficiarului n domeniul software va avea n vedere necesittile de intretinere, exploatare si dezvoltare a Sistemului precum si pentru integrarea n sisteme ierarhic superioare. Scolarizarea personalului Beneficiarului n domeniul hardware va avea n vedere necesittile de a realiza ntretinerea preventiv de rutin, de a efectua testele de diagnosticarea echipamentelor si a Sistemului n ansamblu si de a remedia anumite categorii de disfunctionalitti. De asemenea se va avea n vedere pregtirea operatorilor care vor exploata Sistemul. Scolarizarea va putea fi realizat att la sediul Furnizorului ct si la sediul Beneficiarului, n functie de specificul cursurilor si logistica necesar. Ofertantul va face o propunere n acest sens incluznd costurile aferente.
Pg. 121 of 135
Nr.5
8.0 8.1
Continutul Ofertei Modul de prezentare si continutul ofertei
Modul de prezentare si continutul ofertei va contine in mod obligatoriu urmatoarea structura: descrierea detaliata a cerintelor; descrierea formei in care trebuie prezentate ofertele: capitole sunt incluse in oferta, ce explicatii si pana le ce nivel de detaliu trebuie mers cu explicatiile. Explicatiile trebuie sa fie clare, sugestive, detaliate insotite de schite, scheme, diagrame, desene, etc., necesare pentru o intelegere deplina a solutiei propuse. Ofertele care prezinta solutii confuze, fara descrieri sau cu descrieri insuficiente, incomplete sau necorelate cu descrierea din menoriul tehnic, nu vor fi considerate oferte valabile, putand fi respinse ca fiind neconforme. Fisele tehnice de echipament se vor completa integral cu caracteristicile corespunzatoare, pentru a demonstra indeplinirea cerintelor. Se va pastra structura tabelara si ordonarea caracteristicilor propusa in DA. Evaluarea va tine cont de viziunea de integrator de sisteme SCADA a ofertantului, de experienta acestuia in domeniu, toate acestea fiind necesar a fi transpuse intr-o solutie tehnica detaliata, completa, performanta care sa poata sa reprezinte o unealta flexibila si eficienta pentru OR.
Pg. 122 of 135
Nr.5
Pentru o evaluare corecta, dar totodata si pentru a asigura o uniformitate a ofertelor din punct de vedere al structurii, continutului si a formei de prezentare, ofertantii vor trebui sa-si structureze ofertele respectand urmatoarele cerinte tehnice: 1. 2. 3. 4. 5. Descrierea solutiei; Arhitectura hardware a sistemului propus; Arhitectura software a sistemului propus; Fluxul datelor; Interactiunea modulelor software ca si parti constituente ale platformei SCADA; 6. Detalierea modulului de management si facturare automata a consumurilor; 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. Comunicatiile de Date; Conceptul de Redundanta al sistemului SCADA-DTR; Interoperabilitatea sistemului; Deschiderea sistemului (bazat pe conceptul OSI-ISO); Descrierea conceptului de Modularitate al sistemului; Descrierea conceptului de Scalabilitate al sistemului; Descrierea conceptului de Adaptabilitate al sistemului; Descrierea modalitatii de realizare a Securitatii informatice a sistemului; Metodologie de realizare/implementare; Identificare Riscuri si masuri/planuri de reducere a riscurilor; Prezentarea unui Grafic de Implementare realist; Descrierea modalitatii de realizare a Implementarii, Testarilor si Punerii in Functiune a sistemului. 19. 20. 21. Modalitatea de realizare a Instruirii Beneficiarului; Asistenta Tehnica; Fise Tehnice de echipamente;
Pg. 123 of 135
Nr.5
22.
Prospecte tehnice pentru echipamentele propuse (extrasul relevant din cataloagele originale de la producator )
Nerespectarea mentiunilor referitoare la formatul si continutul de prezentare al ofertei tehnice mentionat la subcapitolul 2.4 poate conduce la respingerea ofertei considerata ca fiind neconforma cu cerintele CS.
8.2
Oferta Tehnica
Solutia trebuie sa indeplineasca si sa prezinte in mod explicit urmatoarele cerinte tehnice: Utilizabilitate, ergonomie si accesibilitate a modulelor functionale; Scalabilitate, flexibilitate si modularitate; Utilizarea standardelor de interoperabilitate sau implementarea de module, metodologii sau unelte in definirea si dezvoltarea solutiei; Actiuni sau unelte clar orientate spre medii descentralizate; Generarea de rapoarte in conformitate cu o soluie deschis i flexibil; Utilizarea unei metodologii de testare pentru gestionarea probelor si in gestionarea configurarii si implementarii produselor rezultate
8.3
Fisele Tehnice ale Echipamentelor
Fiecare oferta trebuie sa contina fisele tehnice ale echipamentelor, completate corespunzator. Acestea vor fi insotite de prospecte tehnice pentru echipamentele propuse (extrasul relevant din cataloagele originale de la producator si traducerea autorizata in limba romana, pentru fiecare echipament ofertat).
Pg. 124 of 135
Nr.5
8.4
Metodologie
Oferta trebuie sa fie bazata pe o metodologie standardizata, conform normelor nationale sau internationale. Se va prezenta in oferta metodologia propusa. Oferta trebuie sa acopere complet toate cerintele privind livrarile si
performantele, inclusiv activitatile specifice legate de implemnetarea sistemului SCADA. In consecinta livrarile si performantele care nu sunt mentionate in
caietul de sarcini in mod expres insa sunt fara doar si poate necesare pentru buna functionare a sistemului, trebuie incluse in proiect deasemenea. Subcapitolele Organizare si Metodologie vor cuprinde o descriere detaliat, punct cu punct, a caracteristicilor tehnice si functionale esentiale ale produselor si activitatilor pe durata de implementare n conformitate cu specificaiile tehnice din Volumele 3 si 4 care fac parte integranta din prezenta documentatie de atribuire. De asemenea va fi inclusa procedura de testare la punerea in functiune a echipamentelor, avizata de catre producator. Procedura de testare trebuie sa evidentieze faptul ca echipamentele indeplinesc cerintele caietului de sarcini, deoarece va fi utilizata in timpul receptiei sistemului, iar rezultatul aplicarii acesteia vor fi consemnate in procesul verbal de punere in functiune. Propunerea tehnica va respecta n documentatia de atribuire. totalitate cerinele impuse n
8.5
Riscurile si planul de reducere al riscurilor
Oferta trebuie sa identifice riscurile si sa elaboreze un planul de reducere al acestora.
8.6
Detalierea Organizarii Activitatilor Propuse

Pg. 125 of 135
Nr.5
Ofertantul trebuie sa specifice fazele si activitatile proiectului indicand durata, dependenta, efortul si dedicarea de resurse. Prin activitatile proiectului se intelege nu numai implementarea efectiva ci si testele de acceptanta.
8.7
Declaratii ale ofertantului
Asa cum este mentionat in partile anterioare ale acestui document, ofertantul trebuie sa prezinte anumite declaratii si explicatii referitoare la modul de indelinire al contractului. Acestea vor fi incluse in subcapitolul Organizare si
Metodologie sunt prezentate mai jos in siteza: 1. Furnizorul trebuie sa confirme dimensionarea sistemului pentru punctele de achizitii de date (punctele de lucru locale) pentru care a dimensionat sistemul, conform caietului de sarcini. Acestea vor fi definite ca pozitie ulterior, dupa semnarea contractului, in functie de modul de implementare al subsistemelor SCADA prevazute in contractele de lucrari. 2. Furnizorul trebuie sa confirme ca nu exista nici o alta limitare in ceea ce priveste configurarea si operarea cu punctele de date deja configurate pe contractele de lucrari individuale. Acest lucru presupune ca
furnizorul/integratorul sa confirme faptul ca sistemele SCADA locale realizeaza deschiderea necesara pe protocolul industrial de
comunicatie OPC, si faptul ca informatia mapata din aceste sisteme SCADA locale poate fi preluata integral in sistemul SCADA-DTR in vederea prezentarii intr-un format unitar. 3. Furnizorul trebuie sa confirme ca a proiectat sistemul in concordanta cu
Pg. 126 of 135
Nr.5
parametrii si valorile date 4. Ofertantul trebuie sa confirme faptul ca a inclus integrarea in sistemul SCADA-DTR a sistemelor SCADA locale pentru activitatile specificate in tabela prezentata la subcapitolul 3.2.2, in conformitate cu specificatiile prezentate, cantitati / dimensiuni si viitoare extinderi ale acestora. De
asemenea, ofertantul va explica si detalia metoda si activitatile necesare pentru indeplinirea acestei sarcini. 5. Ofertantul trebuie sa explice in intregime daca trebuie sa fie realizate dezvoltari specifice pentru acest proiect, pentru a indeplini in totalitate cerintele de integrare. Daca este cazul atunci Ofertantul trebuie sa descrie explicit urmatoarele: Intreaga enumerare a cerintelor despre care este vorba Descrierea explicita a interfetelor de comunicatie
In cazul incheierii contractului, intreaga documentatie a interfetelor de comunicatie va fi pusa la dispozitie, chiar daca interfetele sunt interne sistemului/sistemelor. 6 Ofertantul trebuie sa explice detaliat conceptul sau de redundanta, iar in mod special trebuie sa explice: Cum lucreaza componentele impreuna in modul normal de operare si cum sunt manevrate componentele care sunt in standby Cum reactioneaza sistemul la defectiuni ale componentelor care sunt in functiune Cum reactioneaza sistemul la defectiuni ale componentelor care sunt in stand-by Ofertantul trebuie sa ilustreze explicatiile sale cu o digrama schematica
Pg. 127 of 135
Nr.5
(schema logica) a sistemului. 7 Ofertantul trebuie sa confirme ca va respecta acesti parametri de performanta. 8 Ofertantul trebuie sa specifice cerintele minime care trebuie respectate pentru statiile de lucru operator . Aceasta presupune ca ofertantul sa sintetizeze conditiile de lucru specifice unei functionari optime a aplicatiilor grafice care ruleaza pe statiile de lucru operator, (de ex.
conditii de microclimat (temperaturi / umiditare), perioada de intretinere (mentenanta), operatiuni executate pe derularea procesului de
mentananta, modul de realizare a mentenantei hardware si software, etc. 9 Ofertantul trebuie sa-si explice conceptul de servere de proces distributia functiilor software pe aceste servere. 1 0 Intr-o Declaratie pe proprie raspundere, care va fi inclusa in oferta, ofertantul declara ca toate pisele de schimb necesare pot fi furnizate pentru o perioada de inca cinci ani dupa ce perioada de garantie s-a incheiat. Ofertantul va declara in scris la depunerea ofertei faptul ca trebuie sa asigure pe termen mediu/lung facilitati de service si intretinere (contra-cost doar dupa iesirea din garantie). si
8.8
Lista de Cantitati a Pieselor de Schimb (Spare Parts)
In lista de cantitati a pieselor de schimb trebuie completata fiecare rubrica de pret si trebuie completata fiecare pozitie de tip. Pozitiile care nu au atribuit un pret vor fi considerate ca facand parte din oferta si vor fi furnizate in cadrul contractului.
Pg. 128 of 135
Nr.5
Lista pieselor de schimb propusa este urmatoarea: server = 2 buc.; identic cu flota de servere folosite la Dispecerat pentru sistemul SCADA-DTR (Subcapitolul 6.6 Cerinte Hardware, pozitia 1.2 din Tabela); baterii (acumulatoare) = 1 set pentru UPS-urile care asigura autonomia sistemului (Subcapitolul 6.6 Cerinte Hardware, pozitia 1.8 din Tabela); monitor 21" = 1 buc.;acestava fi identic cu monitoarele aferente statiilor de lucru operator HMI (Subcapitolul 6.6 Cerinte Hardware, pozitia 2.1 din Tabela); 1 pereche KVM extender + conectica aferenta (Subcapitolul 6.6 Cerinte Hardware, pozitia 1.10 din Tabela); consumabile (cartuse, ribon) pentru imprimantele de evenimente si raport de la Dispecer. Daca pozitiile de pret sunt goale sau declarate ca nu sunt incluse, oferta poate fi respinsa ca fiind incompleta. Trebuie mentionat ca ofertantii care prezinta o lista de cantitati care nu este completata in intregime sau schimba continutul ei, pot fi exclusi din procesul de licitatie. Ofertele alternative nu sunt admise. Lista de cantitati este parte integranta a acestui caiet de sarcini si este detaliata in Sectiunea 6.6 din prezenta documentatie. Toate pozitiile trebuie sa fie ofertate.
8.9
Echipa de Proiect
Dupa primirea ordinului de incepere a lucrarii, ofertantul va mobiliza imediat echipa responsabila pentru acest proiect. Aceasta echipa va ramane
Pg. 129 of 135
Nr.5
responsabila pe tot parcursul derularii Contractului. Va fi condusa de un director de proiect care serveste ca partener de comunicare central cu beneficiarul si consultantul si va fi responsabil pentru continutul livrarilor si realizarii tuturor activitatilor prevazute in cadrul acestui contract precum si pentru respectarea programului proiectului. Toata echipa de proiect va fi desemnata nominal. Urmatorii membri ai personalului vor fi considerati personalul cheie si constituie criteriu de calificare. Expertul 1 Director de proiect, responsabil cu urmrirea progresului i a rezultatelor aflat n contact direct cu Autoritatea Contractant Absolvent de invatamant superior, de lunga durata in domeniul aplicabil obiectului contractului (IT&C, Automatizari, etc.); Cunotine privind o metodologie de project management, dovedite prin certificare cum ar fi Project Management Professional sau echivalent. Participare, in calitate de director de proiect, in cel putin 1 proiect de implementare sisteme SCADA .
Expertul 2 Responsabil de dezvoltare SCADA, cu rol de a coordona toate activitatile de dezvoltare si implementare a sistemului informatic Absolvent de invatamant superior, de lunga durata in domeniul aplicabil obiectului contractului (IT&C, Automatizari, etc.) cu o experienta de minim 5 ani in domeniu. Cunostinte privind dezvoltarea de sisteme de control , dovedite prin certificari emise de producatori de sisteme SCADA Participare in calitate de responsabil de dezvoltare, in cel putin 1 proiect de implementare sisteme SCADA .
Pg. 130 of 135
Nr.5
Expertul 3 Responsabil cu controlul calitatii, desemnat pentru a controla ca toate fazele proiectului sa respecte normele de calitate Absolvent de invatamant superior, de lunga durata in domeniul aplicabil obiectului contractului (IT&C, Automatizari, etc.) . Cunotine privind auditul sistemelor informatice dovedite prin certificate Participare in calitate de responsabil de calitate in cel putin 1 proiect de implementare sisteme SCADA .
8.10 Lista de Activitati Inclusa in Graficul de Implementare

In cadrul duratei totale a contractului de 6 luni + 12 luni perioada de garantie pentru remedierea defectelor, ofertantul este liber sa propuna termene intermediare proprii, cu conditia respectarii succesiunii activitatilor prezentate mai jos:
Activitatea
Termenul de executie
Livrarea echipamentelor conform graficului de livrare propus de ofertat Predarea documentatiei referitoare la caracteristicile
individuale ale echipamentelor care vor fi montate in dispecerat (documentatie de producator, certificate de garantie, atestate de calitate, certificate de conformitate, pachetele software (kit-urile de instalare) si licentele atat pentru sistemele de operare cat si pentru aplicatiile software specifice procesului, etc), exceptie facand
manualul de exploatare al sistemului care se va cere doar dupa integrarea completa a tuturor sistemelor SCADA
Pg. 131 of 135
Nr.5
locale. B. Instalarea sistemului informatic la nivel de Dispecer care necesita:
Instalarea tuturor componentelor hardware (echipamente de retelistica, echipamente de comunicatie, servere, imprimante, UPS-uri, monitor de vizualizare, instal. de climatizare, pardosea tehnologica si infrastructura de protectie la nivelul enclavei IT&C, cablarea structurata specifica camerei de comanda, etc.) si a mobilierului aferent locatiei de dispecer, mobilier care deserveste operatorul (dispecerul);
Instalarea software-ului de operare aferent serverelor sistemului SCADA (sistemele de operare), instalarea
pachetului software de aplicatie cu toate modulele ofertate, instalarea pachetului software antivirus si a altor aplicatii software utilitare (arhivatoare, office, vizualizatoare, etc.). 3 Testarea preliminara a aplicatiilor SCADA, testarea stabilitatii si integritatii comunicatiei intre sistemul SCADA-DTR si entitatile (punctele de achizitie a datelor) ce urmeaza a fi integrate, testarea redundantei surselor neintreruptibile de alimentare si a autonomiei de functionare a acestora, testarea redundantei serverelor de proces preluarea automata a controlului de catre server-ul aflat in standby, testarea sistemului automat de Back-up, testarea locala a mecanismului de sincronizare prin GPS, testarea avertizarii acustice, verificarea structurilor de ecrane specifice
Pg. 132 of 135
Nr.5
aplicatiei SCADA precum si a elementelor / obiectelor continute in aceste ecrane, stabilirea unei ierarhizari / prioritizari in ceea ce priveste alarmele si evenimentele ce urmeaza a fi achizitionate, realizarea inscriptionarii si a etichetarilor in vederea identificarii a tuturor panourilor, echipamentelor de calcul si retelistica, cablurilor,
sigurantelor automate, sirurilor de cleme, etc. folosindu-se codul de identificare din DdE (Detaliile de Executie).
Predarea documentatiei referitoare la sistemul informatic in ansamblu (toate licentele pentru Softwere si aplicatiile dedicate, etc), exceptie facand manualul de exploatare al sistemului care se va cere doar dupa integrarea completa a tuturor sistemelor SCADA locale.
C.
Integrarea sistemului local de control si monitorizare (SCADA local) in sistemul SCADA-DTR care necesita:
Configurarea bazei de date la nivel de sistem SCADA-DTR astfel incat sa fiecapabila sa achizitioneze toata informatia mapata de la nivel de sistem SCADA local;
Realizarea testarii functionalitatii structurilor de ecrane generale (globale) si individuale pentru sistemul SCADA local ce urmeaza a fi integrat;
3.
Stabilirea exacta a listei de semnale analogice & digitale (Signal I/O List) ce urmeaza a fi mapata in aplicatia grafica de dispecer. Asignarea gradului de prioritate pentru fiecare semnal din lista de semnale mentionata anterior.
Realizarea lucrarilor de inginerie in punctele de achizitie a

Pg. 133 of 135
Nr.5
datelor privind integrarea efectiva (maparea semnalelor din sistemul SCADA local si preluarea integrala a acestora in serverele de proces aferente sistemului SCADA-DTR).
Aplicarea tuturor semnalelor astfel achizitionate a criteriilor de selectie descrise la punctul 3. 5. Elaborarea de catre Integrator a procedurilor de testare specifice aplicatiei (Site Test Procedure), buletine de verificare (Site Test Sheets) si a unei metodologii de testare (Methode Statement) care sa cuprinda detaliat
operatiunile si actiunile intreprinse pe durata testarii. Nota: Toate aceste proceduri de testare si metodologii trebuie in prealabil sa fie avizate de catre Beneficiar care-si rezerva dreptul de a le completa cu eventuale teste suplimentare pentru a se certifica corecta functionare a sistemului. Realizarea procedurilor anterior mentionate
trebuie sa fie bazata pe standardele internationale de specialitate aflate in vigoare cu particularizare pe aplicatia Beneficiarului. elaborarea Totodata trebuie sa si se tina cont la
acestei
documentatii
de
eventualele
standarde sau politici interne ale Companiei. 6. Teste de acceptanta (SAT Site Acceptance Test) efectuate dupa realizarea procesului de integrare de la punctul 3. Acest lucru presupune testarea completa in serverele de proces ale sistemului SCADA-DTR a tuturor semnalelor preluate din proces de PLC-uri si mapate ulterior pe protocol OPC. 7. Probe functionale (FT Functional Test) sau probe cap la cap (end to end test) initiate dupa finalizarea testelor de
Pg. 134 of 135
Nr.5
acceptanta. Aceste teste cuprind simularea semnalelor din proces (de la sursa) si urmarirea feedback-ului acestora direct in sistemul SCADA-DTR, inclusiv modalitatea de functionare a ecranelor generale si a subecranelor
orientate pe aplicatie integrata. D. Integrarea presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1.
Verificarea functionalitatii tuturor ecranelor, subecranelor, mecanismelor de avertizare optica si acustica si a tuturor modulelor software care constituie aplicatia integrata de supervizare. De asemenea, subpunctul se considera finalizat doar daca este asigurata stabilitatea comunicatiei dintre dispecer si site-urile monitorizate. Nota: Toate aceste verificari vor urmari operatiunile descrise in procedurile de testare la care s-a facut referire la punctul 5 al sectiunii C.
2.
Predarea documentatiei aferente: STS Site Test Sheets (buletine de verificare rezultate in urma testelor si a documentatiei de executie reactualizata cu situatia din teren (DdE Detalii de Executie + As Built).
Nota: Toate aceste proceduri de testare si metodologii trebuie in prealabil sa fie avizate de catre Beneficiar care-si rezerva dreptul de a le completa cu eventuale teste suplimentare pentru a se certifica corecta functionare a sistemului. Realizarea procedurilor anterior mentionate trebuie sa fie bazata pe standardele internationale de specialitate aflate in vigoare cu particularizare pe aplicatia Beneficiarului. Totodata trebuie sa se tina cont la elaborarea acestei documentatii si de eventualele standarde sau politici interne ale Companiei.
Pg. 135 of 135
Nr.5
Avand in vedere faptul ca acest grafic de activitati este legat cu graficul de executie al platilor, activitatea se considera finalizata in momentul in care Conform precizarilor din Vol. 2 au fost indeplinite toate conditiile pentru aprobarea fiecarei subactivitati.
9.0 9.1
Rapoarte ale Proiectului Cerinte privind raportarea
Principalele activitati derulate in cadrul contractului sunt detaliate in cap. 5 Descrierea modului de indeplinire a activitatilor va face obiectul unor rapoarte lunare de activitate, insotite de documente suport, care trebuie redactate i prezentate de ctre furnizor in baza propriei propusa in cadrul ofertei tehnice. Furnizorul va trebui s ntocmeasc i sa depun documentatiile att n format electronic ct i pe hrtie n limba romn. Se vor depune trei exemplare pe hartie + 1 CD din fiecare raport. Rapoartele menionate n continuare vor acoperi toate activitile Proiectului i vor puncta toate rezultatele obinute de ctre Prestator. metodologii de organizare
9.2
Depunerea si Aprobarea Rapoartelor
In termen de o luna de la finalizarea subactivitatilor, asa cum au fost acestea detaliate in cap. 5, ofertantul va transmite Beneficiarului un raport complet de activitate insotit de toate documentele suport definite in prezentul caiet de sarcini. Formatul Rapoartelor se va stabili de comun acord cu Reprezentantul Autoritatii Contractante desemnat cu urmarirea executiei lucrarilor care fac obiectul prezentului Caiet de Sarcini.
Pg. 136 of 135
Nr.5
Reprezentantul Autoritatii Contractante cu rol in supravegherea punerii n oper (montajul) a echipamenteleor SCADA in conformitate cu continutul cap.5 din prezentul Caiet de Sarcini precum si cu corelarea lucrrilor cuprinse n cele 7 contracte de lucrri aflate in derulare (vezi tabelul urmator) este Consultantul pentru Supervizare desemnat in cadrul Contractului de Servicii Asisten Tehnic pentru Supervizarea Lucrrilor Extinderea i reabilitarea sistemelor de ap si ap uzat n Judeul Olt Toate rapoartele vor fi inaintate spre analiza si aprobare Reprezentantului Autoritatii Contractante, in conformitate cu graficul de executie stipulat in capitolul 5, la datele mentionate in oferta tehnica a furnizorului. Reprezentantul OR va aproba rapoartele sau va prezenta observaiile sale n termen de 28 zile de la data depunerii. In cazul n care n termen de 30 zile de la depunere Furnizorul nu primete nici aprobarea i nici observaii asupra unui anume raport, atunci acesta se consider ca fiind aprobat n mod implicit.
9.3
Monitorizarea Proiectului
Se vor organiza intalniri lunare cu privire la progresul lucrarilor, intre ofertant, Reprezentantul Autoritatii Contractante (Inginerul) si beneficiar/Autoritatea Contractanta pentru a analiza stadiul realizarii proiectului la acea data si pentru planificarea activitatilor viitoare destinate implementarii in termenele stabilite in graficul de executie propus de Ofertant. Aceste intalniri vor avea loc la sediul Reprezentantului Autoritatii Contractante. Frecventa si calendarul acestor intalniri vor fi stabilite ulterior emiterii Ordinului de Incepere a lucrarilor. Separat de cerintele specifice ale beneficiarului, intalnirile de proiectare sau intalniri ad-hoc trebuie documentate cu rapoarte (acolo unde este cazul) sau minute scrise. In aceste rapoarte ale intalnirilor vor fi trecute toate informatiile,
Pg. 137 of 135
Nr.5
specificatiile si deciziile, starea prezenta a derularii proiectului, intarzieri fata de programul proiectului, dificultati, procedurile urmatoare etc. Minutele de proiect vor fi scrise in maximum 3 zile lucratoare de la data sedintei (preferabil in timpul intalnirii de proiect in sine) si trebuie prezentate tuturor participantilor la sedinta pentru a fi acceptate. De asemenea, dupa emiterea Ordinului de incepere a lucrarilor, Ofertantul desemnat castigator va transmite Reprezentantului Autoritatii Contractante un grafic de plati corelat cu graficul de executie al contractului spre analiza. Procedurile specifice intocmirii situatiilor de lucrari in vederea decontarii, corespondenta, etc vor fi stabilite in cadrul unei sedinte de inceput organizata la o data comunicata ulterior de catre Reprezentantul Autoritatii Contractante.
9.4
Documentatia de Proiect
Documentarea sistemului in cadrul cerintelor specifice ale beneficiarului, inclusiv descrierea partii hardware, software si a sistemului ca un intreg, va fi executata intr-un software standard cum ar fi Word, Excel, Access, PowerPoint; desenele trebuie prezentate cu Microsoft Visio si/sau ACAD sau cu un soft compatibil cu cele pe care Beneficiarul le are in dotare. La data livrarii, software-ul folosit la executarea documentatiei trebuie sa fie la ultima versiune, sau in mod alternativ sa fie up-datat la ultima versiune. Intreaga documentatie aferenta software-ului folosit precum si software-ul trebuie inaintate spre verificare Inginerului impreuna cu rapoartele de proiect si eventuale notificari privind modificari fata de solutia initiala. Documentatia de proiect trebuie prezentata pe suport de hartie precum si in format electronic (CD). Desenele sau schemele se vor executa in AUTOCAD sau similar. Lucrarile vor fi executate doar in concordanta cu documentele verificate de Inginer si aprobate de Beneficiar. Acceptarea de catre Inginer nu absolva ofertantul de
Pg. 138 of 135
Nr.5
responsabilitatile in ceea ce priveste livrarile, performanta si responsabilitatea pentru intreg proiectul. In nici un moment sarcini de proiectare sau de inginerie nu vor fi responsabilitatea Beneficiarului. In acest sens cerintele specifice ale Beneficiarului trebuie privite ca o documentare a modului de realizare a proiectului, acceptata de Inginer, care nu aduce termeni contractuali noi.
9.5
Livrarea
Livrarea este conditionata de acceptarea prealabila emisa de catre Beneficiar, pe baza recomandarilor facute de catre Inginer. Livrarea componentelor sistemului, inclusiv ambalajele, la locatia de santier va fi facuta fara costuri aditionale. Livrarea se va face confom planului de livrare propus de Ofertantul desemnat castigator si aprobat de Inginer. Inginerul trebuie anuntat cu cel putin 2 saptamani inaintea livrarii, astfel incat masurile organizatorice sa poata fi luate din timp. In general este de asteptat ca livrarile sa aiba loc la momentele stabilite. Toate componentele sistemului, parti de echipamente, dispozitive si facilitati care ii sunt comandate Furnizorului sunt parte integranta a livrarii, asa cum sunt si cabluri de retea si de distributie, precum si toate materialele necesare pentru instalare, ansamblare si fixare. Oferta trebuie sa includa transportul, impachetarea, livrarea, asigurare de transport si indepartarea materialelor folosite la ambalare. Datele livrarilor trebuie sa fie specificate conform cu programul de livrare acceptat de Inginer.
9.6
Asamblarea si Instalarea
Toate masurile necesare pentru ansamblare, instalare, constructie, fixare si conectare trebuie luate si indeplinite de catre ofertant.
Pg. 139 of 135
Nr.5
Ansamblarea, instalarea, construirea, fixarea si conectarea, intocmirea si inmanarea documentatiei preliminare privitor la ansamblare trebuie
deasemenea sa fie incluse in oferta. Documentatia livrata trebuie sa arate clar si fara echivoc, fara sa necesite ajutor din partea ofertantului, relatiile intre punctele de intersectie si punctele de intrare-iesire ale dispozitivelor si echipamentelor instalatiei, la fel ca si functiile lor. In mod aditional, planurile si schemele trebuie sa fie etichetate folosind modul de etichetare utilizat de echipa de Proiect din partea beneficiarului. In plus, aprovizionarea cu aparate de masura si testare, precum si alte scule, unelte si echipamente necesare pentru o ansamblare si instalare rapida si corespunzatoare trebuie incluse in oferta. In timpul ansamblarii, instalarii si punerii in functie, ofertantul va tine un jurnal al instalarii in modul sugerat de beneficiar.
9.7
Servicii Oferite de Beneficiar
Beneficiarul confirma ca locatiile folosite vor fi curate si gata pentru procesul de ansamblare si instalare, astfel incat lucrarile sa demareze cat mai curand. Este sarcina ofertantului sa curete periodic si la final incaperile folosite de el.
9.8

Securitatea Muncii
Se vor respecta prevederile IPSSM 001/2007 Se va completa fisa analiza de risc pentru locatiile in care se lucreaza Se va face o prezentare introductiva a locurilor in care se va lucra Se vor prezenta proceduri de lucru in instalatiile beneficiarului
Pg. 140 of 135
Nr.5
Toate lucrarile asociate realizarii proiectului trebuie realizate cu urmarirea atenta a tuturor:
Prevederilor legale, Normelor tehnice, Regulamente interne de lucru ale Electrica Distributie Transilvania Sud.
Contractorul va efectua o analiza detaliata de risc, in conformitate cu prevederile legii nr. 319 / 2006, privind siguranta si securitatea muncii. Aceasta va fi parte a planului de management al calitatii, mediului si sigurantei muncii.
9.9
Mecanismul Cooperarii
Furnizorul va colabora direct cu Inginerul-Consultantul pentru supervizarea lucrarilor, care reprezinta Autoritatea Contractanta. Astfel, intreaga corespondenta, documentatie tehnica, organizare intalniri, etc se vor derula prin intermediul Inginerului. Acesta, va instiinta
Beneficiarul/Autoritatea Contractanta prin Unitatea de Implementare a Proiectului, din cadrul OR. Ori de cate ori este necesar, Ofertantul desemnat castigator va solicita, prin Inginer, prezenta expertului SCADA desemnat in cadrul contractului de Asistenta tehnica pentru
managementul proiectului in baza urmtoarelor principii: Consultare i consens Transfer de experien Eficienta Mecanismul de cooperare cu AC va fi dezvoltat n cel mai eficient mod, pentru a evita orice ntrziere sau discontinuitate n procesul decizional, evitnd diminuarea responsabilitii Prestatorului. Prin natura lor, serviciile care fac obiectul prezentului contract implic o cooperare direct ntre Furnizor i personalul desemnat de ctre CAO s gestioneze proiectul; simultan, se va asigura necesar.
transferul de experien
Pg. 141 of 135
Nr.5
Personalul CAO va fi direct implicat n procesul de implementare i n toate activitile aferente cu obiectivul de a acumula suficient
competen i experien pentru a gestiona sistemul SCADA implementat in cadrul acestui contract. Personalul CAO va fi implicat n activitile de zi cu zi mpreun cu experii din echipa Furnizorului.
10.0 Lista Standardelor

SR CEI Seria 60050 Vocabular Electrotehnic International; SR CEI Seria 60300 Managementul siguranei n functionare; SR HD Seria 60364 Instalaii electrice de joasa tensiune; SR EN Seria 60446 Principii fundamentale si de securitate pentru interfata om-masina; SR EN 60529 Grade de protectie asigurate prin carcase (cod IP); SR CEI Seria 60706 Ghid de mentenabilitate a echipamentului; SR EN Seria 61000.4-12 Compatibilitate electromagnetica (CEM Standard de baza n CEM ncercari de imunitate); SR EN Seria 61140- Protectia mpotriva socurilor electrice; SR EN 61508 Securitatea functionala a sistemelor electrice / electronice; SR EN 50263: Compatibilitatea electromagnetica (CEM). Standard de produs pentru relee de masura si dispozitive de protectie; ISO 9001-2008 : Sisteme de managementul calitaii. Cerine. IEC 60255-21-1 Vibration requirements IEC 60255-21-2 Shock requirements
Pg. 142 of 135
Nr.5
IEC 60446 Conductors identification using colours and numbers IEC 61000 Electromagnetic compatibility IEC 61346 Industrial systems, installations and equipment and industrial products PE 505/73 Regulament de Exploatare Tehnica a camerelor de control si de supraveghere a instalatiilor LEGE 608/2006 privind evaluarea conformitaii produselor IEC60834-1 Command and Control Systems IEC 60068 Environmental Testing IEC 60073 Basic Safety principles for human-machine interface (HMI), marking and identification IEC 600297 19 inch rack IEC 60870 Telecontrol equipment and systems IEC61000 Electromagnetic compatibility (EMC) IEC61131 PLC Programming IEC 61158 Industrial communication network Fielbus specification IEC 61588 Precision clock synchronization protocol for networked measurement and control systems IEC 62040 Uninterruptible power systems IEC 62264 Enterprise-control system integration IEC 62351 Power System Control and Associated Communications - Data and Communication Security
Pg. 143 of 135
Nr.5
IEC 62443 Industrial communication networks - Network and system security (DRAFT) IEC 62455 Internet protocol (IP) and transport stream (TS) based service access
Abrevieri
CAO CL
Compania de Ap Olt Contracte de Lucrari

Pg. 144 of 135
Nr.5
DL DTR
Dispecerat Local Dispecerat de Telecontrol Regional
EMMI
Echipe Mobile de Mentenan i Intervenie
GPRS
General Packet Radio System [Serviciul de transfer radio bazat pe pachete de date] Global Positioning System [Sistem de radio-navigaie global] Graphycal User Interface [Interfa Grafic cu utilizatorul]
GPS
GUI
HMI
Human Machine Interface [Interfa grafic om-main]
IT & C
Information Technology and Communication [Tehnologia informaiei i telecomunicaii] Integrated System for Digital Network [Reele digitale/numerice cu integrarea serviciilor RNIS] International Standard Organization
ISDN
ISO
Pg. 145 of 135
Nr.5
LAN
Local Area Network [Reea de date cu arie limitat de acoperire]
MIS
Management Information System [Sistem informatic integrat pentru managementul companiei]
OR OSI
Operator Regional Open System Interconnection
PL POO
Punct de Lucru Proiectare Orientat pe Obiecte
RTDB
Real Time Data Base [Baz de date n timp real] Remote Aquisition and Process Point [Punct distant de achiziie i proces]
RAPP
Pg. 146 of 135
Nr.5
SAT SCADA
Site Acceptance Test (Teste de acceptan n site) Supervisory Control And Data Aquisition [Sisteme de supervizare, control i achiziie a datelor] Sistem de Dispecerizare Local Sistem de Dispecerizare Zonal Sisteme Informatice de Proces Statie de Pompare
SDL SDZ SIP SP
WAN
Wide Area Network [Reea de date cu acoperire mare/extins]
Pg. 147 of 135
Digitally signed by MIHAI-DAN NEDELEA Date: 2012.01.10 09:07:17 +02:00 Reason: Aprobare ANRMAP

CAO SCADA - Caiet Sarcini PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAO SCADA - Caiet Sarcini PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Supervizare si control colectare date (SCADA)

Sectiunea 3.1 Cerintele Angajatorului (Caiet de sarcini)

Beneficiar Autoritate Contractant: Consultant:

S.C. Compania de Ap Olt S.A. Eptisa S.R.L. Romnia

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Considerente care trebuie vizate de ofertant in cadrul proiectarii sistemului ofertat 13

Introducere 3.1 Generalitati 15

Situatia Contractelor de Lucrari aflate in derulare

Beneficiar Autoritate Contractant: Consultant:

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Contracte de lucrari pe activitatile de productie, distributie si tratare 18

Dispeceratul Local de Tratare Draganesti-Olt 28

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Dispeceratul Local al statiei de Epurare 29 30

Draganesti-Olt 5.1.4 Aglomerarea Piatra-Olt 5.1.4.1

Dispeceratul Local al statiei de Epurare Piatra-Olt 30

5.1.5 Aglomerarea Scornicesti 5.2

Sinteza conditiilor de plecare in vederea realizarii proiectului 36

Beneficiar Autoritate Contractant: Consultant:

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Rezervoare prevazute cu grup de pompare 43

Instalatii de clorinare apa potabila 43

6.5.1 Cerinte Generale ce trebuie indeplinite de catre solutiile ofertate 47 48

Beneficiar Autoritate Contractant: Consultant:

S.C. Compania de Ap Olt S.A. Eptisa S.R.L. Romnia

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Beneficiar Autoritate Contractant: Consultant:

S.C. Compania de Ap Olt S.A. Eptisa S.R.L. Romnia

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Teste de acceptanta la fata locului (SAT) 106

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Beneficiar Autoritate Contractant: Consultant:

S.C. Compania de Ap Olt S.A. Eptisa S.R.L. Romnia

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Declaratii ale ofertantului 115

Lista de cantitati a pieselor de schimb 118

Echipa de proiect Lista de activitati inclusa in graficul de implementare 121

Lista standardelor Abrevieri

Beneficiar Autoritate Contractant: Consultant:

S.C. Compania de Ap Olt S.A. Eptisa S.R.L. Romnia

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA

Obiectivele strategice ale S.C. Compania de Apa Olt S.A.

Beneficiar Autoritate Contractant: Consultant:

S.C. Compania de Ap Olt S.A. Eptisa S.R.L. Romnia

Tip Activitate: Faz: Obiectiv:

ACHIZIIA UNUI SISTEM SCADA