LUCRAREA NR.

CALCULUL DATELOR CMD, CMT, CALCULUL MARJELOR

ACTIVITĂŢILOR ŞI STABLIREA DRUMULUI CRITIC

2.1 OBIECTIVELE LUCRĂRII

Lucrarea are ca obiective:

- cunoaşterea şi însuşirea noţiunilor necesare calculului datelor CMD, CMT şi a
marjelor activităţilor;
- cunoaşterea şi însuşirea noţiunilor necesare stabilirii drumului critic într-o reţea
logică a unui proiect;
- calculului datelor CMD, CMT, a marjelor activităţilor şi stabilirea drumului critic
în Studiul de caz nr.1.

2.2 ASPECTE TEORETICE

Managementul proiectelor în funcţie de timp presupune parcurgerea următoarelor

etape care provin din modelul PERT-timp şi se referă la:
 calculul datelor “cel mai devreme” (CMD);
 calculul datelor “cel mai târziu” (CMT);
 calculul marjelor activităţilor;
 stabilirea drumului critic.
Exprimările “cel mai devreme” şi “cel mai târziu” sunt introduse prin convenţie şi nu
au nimic comun cu subînţelesuri atribuite exprimării în limbaj curent.
 Datele CMD se obţin prin tratarea reţelei logice a proiectului în raport cu o scară
de timp ce are ca origine o dată t0 şi se derulează spre viitor. Întrebarea la care răspund
intuitiv acest tip de date este: dacă proiectul începe la momentul t0, când se va termina el şi
care sunt termenele intermediare importante?
 Datele CMT se obţin prin tratarea reţelei logice a proiectului în raport cu o scară
de timp ce are ca origine o dată tf şi se derulează spre trecut. Întrebarea la care răspund
intuitiv acest tip de date este: dacă proiectul se încheie la momentul tf, când trebuie să înceapă
el şi care sunt termenele intermediare importante?
 Marja fiecărei activităţi este definită ca diferenţă între data de început CMT şi
data de început CMD. Calculul marjelor activităţilor se realizează cu scopul de a determina
activităţile ce alcătuiesc drumul critic pentru reţeaua analizată. Acest calcul impune realizarea
unei corespondenţe a scărilor de timp utilizate la calcularea datelor CMD, respectiv CMT.
În general, se consideră că, dacă marja unei activităţi este nulă, activitatea respectivă
nu poate să aibă întârziere.
Acest lucru nu este adevărat, cel puţin în maniera de tratare din această lucrare.

1
  Drumul critic este definit ca ansamblu (şi nu ca succesiunea) de activităţi ale căror
marje sunt nule. Drumul critic, determinat în acest mod, nu este întotdeauna cel mai scurt,
pornind de la începutul spre sfârşitul proiectului.
În calculul datelor CMD timpul se scurge în sensul său natural şi, în consecinţă,
succesiunea stărilor fiecărei activităţi este următoarea: activitatea nu este începută; începutul
activităţii; activitatea este în curs de desfăşurare; sfârşitul activităţii; activitatea este terminată.
În calculul datelor CMT, timpul se scurge în sens invers celui natural. Deci,
succesiunea de stări a fiecărei activităţi este următoarea: activitatea este terminată; sfârşitul
activităţii; activitatea este în curs de desfăşurare; începutul activităţii; activitatea nu este încă
începută.
STUDIU DE CAZ 1
Fie proiectul reprezentat prin reţeaua logică din fig. 2.1. Se cere:
 Efectuarea calculelor CMD şi CMT;
 Calculul marjelor activităţilor şi stabilirea drumului critic;

A4 15z

A1 25z A8 20z

A5 10z

A2 20z A9 10z

A6 5z

A3 10z

A7 10z

Fig. 2.1 Schema logică a proiectului

2.3 MOD DE LUCRU

Pentru rezolvarea primului punct al studiului de caz se parcurg următoarele etape:

1. Pentru efectuarea calculelor CMD, activităţile din reţea trebuie plasate pe o scară de timp
care are ca origine momentul t0 şi se derulează spre viitor (fig. 2.2). Astfel, la momentul t0
poate să înceapă activitatea A1. Între activitatea A1 (25 zile) şi A2 (20 zile) există legătură de
tip Î-Î, deci activitatea A2 poate începe odată cu A1. Între activitatea A2 şi A3 există legătură
de tip S-S, deci activitatea A3 se termină odată cu A2, durează 10 zile, deci va începe “cel mai
2
devreme”, la momentul t0 + 10. Activitatea A4 are legătură de tip S-Î cu activitatea A1 deci,
va începe după ce s-a terminat A1 sau mai târziu. Având în vedere că, suntem pe o scară
CMD, A4 va începe după ce s-a terminat A1. Activitatea A5 are legătură de S-Î cu activitatea
A2 deci, va începe după ce s-a terminat A2 sau mai târziu. Lucrând pe o scară CMD, aceasta
va începe imediat după terminarea activităţii A2. Activitatea A6 are legătură de S-Î cu A3
deci, începe după ce s-a terminat A3 sau mai târziu dar, având în vedere şi legătura de S-S cu
activitatea A4 (A6 durează 5 zile, iar A4, 15 zile), activitatea A6 va începe la momentul t0 +
35. În acest fel sunt respectate ambele legături.
Activitatea A7 are cu A6 atât legătură de Î-Î cât şi legătură de S-S. Pentru a fi
respectate ambele legături, A7 va începe la momentul t0 + 35. Activitatea A8 va începe după
ce se termină A4 şi A5, deci va începe “cel mai devreme”, la momentul t0 + 40. Activitatea
A9 are legătură de tip S-Î cu A5 şi A6 deci va începe după ce s-au terminat A5 şi A6 dar are şi
legătură de S-S cu A8. Pentru respectarea tuturor legăturilor, activitatea A9 care durează 10
zile va începe “cel mai devreme”, la momentul t0 + 50 şi se va termina la momentul t0 + 60,
care este şi momentul de sfârşit al proiectului (fig.2.2).

A1

A2

A3
A4

A5

A6
A7

A8

A9

t0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 zile
Fig. 2.2 Calculul datelor CMD
2. Pentru efectuarea calculelor CMT, din analiza reţelei logice se observă că
activităţile A9 şi A8 se termină la momentul tf (între cele două există o legătură de tip S-S).
De asemenea, se observă că, nici activitatea A7 nu are succesori direcţi sau indirecţi deci, se
poate termina la fel ca A9 la momentul tf. Activitatea A6 se poate termina “cel mai târziu” la
debutul activităţii A9 dar, A6 are legături de tip S-S şi Î-Î cu A7. Pentru a fi respectate şi
aceste legături A6 va începe “cel mai târziu” la momentul tf –15.
Activitatea A5 are succesori pe A8 şi A9 deci, se va termina “cel mai târziu” la

3
debutul activităţii A8. Activitatea A4 are succesori pe A6 şi A8 deci, se va termina “cel mai
târziu” la debutul activităţii A8, adică tf – 20 şi va începe la momentul tf – 35.
Activitatea A3 are succesor pe A6 deci, se va termina “cel mai târziu” la debutul
activităţii A6, adică tf – 15 şi va începe la momentul tf – 25.
Activitatea A2 are succesori pe A3 şi A5 deci, se va termina “cel mai târziu” la
debutul activităţii A5, adică tf – 30 şi va începe la momentul tf – 20.
Activitatea A1 are succesor activitatea A4 deci, se va termina “cel mai târziu” la
debutul activităţii A4, adică la tf – 35 dar are şi legătură de tip Î-Î cu A2 deci, va începe la
momentul tf – 65 care este şi momentul de început al proiectului (fig.2.3).
A9

A8

A7

A6

A5

A4

A3

A2
A1

zile -60 -55 -50 -45 -40 -35 -30 -25 -20 -15 -10 -5 tf
Fig.2.3 Calculul datelor CMT

3. Pentru calculul marjelor, în etapele anterioare, s-a dedus că durata totală a proiectului este
de 60 zile, atât pe scara CMD, cât şi pe scara CMT.
Duratele egale pe cele două scări, CMD şi CMT, reprezintă o regulă, fără excepţie, în
analiza PERT – timp, atunci când activităţile nu au date impuse.
Calculul marjelor se bazează pe punerea în corespondenţă a scărilor CMD şi CMT.
Corespondenţa se face considerând că:
tf = t0 + 60 zile (2.1)
Această relaţie ne arată că datele CMT pot fi exprimate în funcţie de t0, respectiv:
tf - k zile = t0 + (n – k) zile , (2.2)
fapt ce permite calculul analitic al marjelor (tabelul 2.1).
Marja fiecărei activităţi se determină ca diferenţă dintre data de început CMT şi data de
început CMD.
Corespondenţa între punctul de plecare al datelor CMT (tf) şi punctul de sosire al

4
datelor CMD (to + n zile) se numeşte suprapunerea scărilor CMD şi CMT. Această
suprapunere permite compararea rapidă a datelor CMD cu datele CMT, precum şi calculul
marjelor.
Tabelul 2.1 Calculul analitic al marjelor
Activitatea Date CMD Date CMT Marja [zile]
A1 t0 + 0 tf - 60 = t0 + 0 0
A2 t0 + 0 tf - 50 = t0 + 0 10
A3 t0 + 10 tf - 25 = t0 + 10 25
A4 t0 + 25 tf - 35 = t0 + 25 0
A5 t0 + 20 tf - 30 = t0 + 20 10
A6 t0 + 35 tf - 15 = t0 + 35 10
A7 t0 + 35 tf - 10 = t0 + 35 15
A8 t0 + 40 tf - 20 = t0 + 40 0
A9 t0 + 50 tf - 10 = t0 + 50 0

4. Se observă din tab.2.1 că patru activităţi au marja nulă. Drumul critic este ansamblul
activităţilor cu marjă nulă: A1, A4, A8, A9.

2.4 CONCLUZII PRIVIND STUDIUL DE CAZ

În mod obişnuit, o activitate critică este interpretată ca având următoarea proprietate:

dacă ea se prelungeşte cu o anumită durată, întreg proiectul se va prelungi cu durata
respectivă.
Însă acest punct de vedere este unul particular, deoarece exemplul reţelei logice din
fig. 2.1 arată că drumul critic nu este o simplă înşiruire de activităţi critice, care se succed
după o regulă strictă de sfârşit – început; la diferite momente, mai multe activităţi critice se
derulează în paralel.

5
2.5 FIŞA CU REZULTATELE LUCRĂRII

GRUPA…………………………………. DATA EFECTUĂRII LUCRĂRII……………………

NUME STUDENT………………………………… NOTA ……………………

STUDIU DE CAZ 2
Fie proiectul reprezentat prin reţeaua logică din fig. 2.4. Se cere:
 Efectuarea calculelor CMD şi CMT;
 Calculul marjelor activităţilor şi stabilirea drumului critic;

A3 10z

A1 15z A9 10z
A4 20z

A8 15z A10 10z

A5 25z
A2 5z

A7 20z
A6 25z

Fig.2.4 Schema logică a proiectului

Criterii de notare:

1.Calculul datelor CMD………………………………….………………..……….……………(3 pct)

2.Calculul datelor CMT…………….…………………………………..……………..…………(3 pct)

3.Calculul marjelor şi stabilirea drumului critic..…………… ………………………………(2 pct)

4. Concluzii asupra studiului de caz…………………………………………….…..………….(2pct.)