Sunteți pe pagina 1din 17

Simularea evolutiei structurii unor indicatori economici

Se da structura unui indicator sintetic I in varianta de descompunere


dihotomica. Se cere sa se simuleze evolutia acestuia pe un orizont de timp de
cinci ani stiind ca:

a. La momentul initial coeficientii de structura au fost: α=0.9, β=0.8,


γ=0.8, ∑ =0.5, iar nivelul indicatorului de 50 mil. lei.
b. Pentru orizontul de previziune:
α=0.9 + 0.1*t , t ε [1,5]
β e o variabila aleatoare distribuita uniform in intervalul [0.75, 0.85].
Valorile generate au fost: 0.5, 0.7 si 0.9;
∑ - constant
γ - a avut in anii precedenti urmatoarea evolutie: 0.65, 0.70, 0.75 si
0.80.
Observatie: Problema de mai sus incomplet formulata. Completati
datele necesare rezolvarii acesteia si calculati dupa valoarea finala a
indicatorului

Rezolvare

Pentru a trece la rezolvarea problemei vom reaminti cateva reguli de


baza:
1. In cazul unui indicator sintetic descompus dihotomic e suficienta
cunoasterea unui singur indicator de nivel la un moment dat de
timp si a indicatorilor de structura pentru a putea fi evaluati toti
ceilalti indicatori de nivel, respectiv indicatorul sintetic (la
momentul respectiv)
2. In cazul in care se da indicatorul If si cel de structura ω, atunci
indicatorul de nivel Ik de pe un nivel inferior lui If, se va
determina cu ajutorul uneia dintre relatiile : I k = I f* ω sau Ik = If *
(1- ω). Daca Ik se gaseste pe un nivel ierarhic superior lui If atunci
Ik = If * ω-1 sau Ik = If * (1- ω)-1
La momentul initial I = 50 mil.lei , rezulta:
I1 = α * I =0.9 *50 = 45 mil.lei
I2 = (1-α) * I = 5 mil.lei
I11 = β * I1 =0.8 *45 = 36 mil.lei
I12 = (1- β) * I1 = 9 mil.lei
I121 = γ * I11 =0.8 *36 = 28.8 mil.lei
I112 = (1- γ) * I11 =7.2 mil.lei
I21 = ∑* I2 =0.5 *5 = 2.5 mil.lei
I22 = (1- ∑)* I2 = 2.5 mil.lei
Pentru orizontul de previziune [1, 5] vom analiza datele existente si
le vom completa pe cele necesare.
Indicatorii de structura :
α va lua valorile: 0.91, 0.92, 0.93 , 0.94 si 0.95.
β poate fi estimat doar pentru primii trei ani:
β1 =0.75 + (0.85 – 0.75) * 0.5
β2 =0.75 + (0.85 – 0.75) * 0.7
β3 =0.75 + (0.85 – 0.75) * 0.9
Pentru ultimii doi ani vom emite ipoteza ca se mentine intervalul din
care este distribuita uniform β si ca s-au generat noi numere
aleatoare: 0.6 si 0.8.
β 4 =0.75 + (0.85 – 0.75) * 0.6
β 5 =0.75 + (0.85 – 0.75) * 0.8
∑ - se mentine constant
γ – poate fi determinat prin extrapolare dupa o ecuatie de
regresie liniara doar pentru maximum patru ani, dar in anul al
patrulea va avea valoarea 1, ceea ce economic e posibil sa nu se
justifice. In plus, pentru a putea recurge la metoda exrapolarii
va trebui sa emitem ipoteza mentinerii tendintei de evolutie a
fenomenului.
Asadar, pentru primii trei ani vom estima valorile lui γ prin
extrapolare si vom obtine:0.85, 0.90, 0.95 iar pentru ultimii doi ani
vom emite ipoteza (aici exista numeroase variante de decizie) ca se
mentine constanta valoarea din anul trei.

Indicatorii de nivel:

Pe orizontul de previziune nu este formulata nici o ipoteza


asupra evolutiei acestora. In consecinta pentru fiecare an va trebui sa
delimitam nivelul / tendinta de evolutie a unuia dintre indicatorii de
nivel. Variantele posibile de actiune sunt multiple (la seminar fiecare
student va testa o varianta distincta). Noi vom emite ipoteza ca
indicatorul I1 creste anual cu un ritm de 2%.Deci valorile lui I1 vor fi:
I1 1 = 45* 1.02 = 45.9 mil.lei
I1 2 = 45.9 * 1.02 = 46.8 mil.lei
I1 3 = 46.8 * 1.02 = 47.75 mil.lei
I1 4 = 47.75* 1.02 = 48.7 mil.lei
I1 5 = 48.7 * 1.02 = 49.68 mil.lei
Avand datele de ma sus e posibila rezolvarea problemei
formulate.Pentru ultimul an al orizontului de previziune vom avea:
I = α-1 * I1 = 1.05 * 49.68 = 52.164 mil.lei
I2 = (1-α) * I = I- I1 = 2.484mil.lei
I11 = β * I1 = 0.83 * 49.68 = 41.234 mil.lei
I12 = I1- I11 = 49.68 – 41.234 = 8.446 mil.lei
I 21= ∑* I2 = 1.242 mil.lei
I 22= 1.242 mil.lei
I 111= γ * I11 = 0.85 * 41.234 = 35.079mil.lei
I 112= I11 - I111= 41.234 - 35.079 = 6.185 mil.lei

I
α
I2
β
I 12 I 21 I 22
γ I 112
I 111
1
12

Legenda:

Indicator de nivel

Indicator de structura
1. Metoda lanturilor Markov
Formularea problemei:
Se stie ca firmele “OGIP SRL”si “Simtrans” ofera aceleasi servicii ca si
firma “C&I”. In momentul actual structura pe piata a celor trei firme de taxi are
urmatoarea configuratie:
- 40% detine OGIP;
- 35% detine Simtrans;
- 25 % detine C&I.
Coeficientii de fidelitate sunt constanti de la o luna la alta, avand
urmatoarele valori:
- 55% din clienti fideli firmei OGIP;
- 60% din clienti fideli firmei Simtrans;
- 85% din clienti fideli firmeiC&I.

Ceilalti clienti se orienteaza spre serviciile altor societati dupa cum urmeaza:

Reorientari
Taxi
OGIP Simtrans C&I
OGIP - 0.15 0.30
Simtrans 0.20 - 0.20
C&I 0.075 0.075 -

☻ Cerintele problemei:
a) considerandu-se constante probabilitatile de tranzitie, sa se calculeze
evolutia in continuare a ponderilor celor 3 firme de maxi-taxi pe durata a 6
luni;
b) sa se reprezinte grafic in coordonate probabilitate-timp evolutia celor trei
firme de maxi-taxi concurente si in functie de grafic sa se faca analiza
economica.

☺ Rezolvare:

a) Vom avea matricea probabilitatilor de trecere P(0,1) la momentul T 0 si care


va ramine aceeasi in fiecare luna (este constanta conform metodei):

Taxi OGIP Simtrans C&I


OGIP 0.55 0.15 0.30
Simtrans 0.20 0.60 0.20
C&I 0.075 0.075 0.85
Mai cunoastem si vectorul structurii initiale S0 :

Taxi OGIP Simtrans C&I


Structura 40% 35% 25%

Cu aceste date se poate realiza calculul iterativ folosind formula de iterare:


S(t+1)= S(t) * P

TIMPUL  STRUCTURA  PIETEI  PROGNOZATE


  OGIP Simtrans C&I
T1: S1=S0*P 0.33 0.28875 0.3375
T2: S2=S1*P 0.27225 0.238219 0.455625
T3: S3=S2*P 0.22460625 0.19653 0.615094
T4: S4=S3*P 0.185300156 0.162138 0.830377
T5: S5=S4*P 0.152872629 0.133764 1.121008
T6: S6=S5*P 0.126119919 0.110355 1.513361
In concluzie se poate spune ca structura pietei peste 6 luni va avea
urmatoarea forma:
- Firma de maxi-taxi OGIP va detine 12.6%;
- Firma de maxi-taxi Simtrans va detine 11%;
- Firma de maxi-taxi C&I va detine 151.3 %.

a) Clientii se orienteaza catre firma de maxi-taxi C&I, ceea ce inseamna

pierderea clientilor de catre cele doua firme concurente. Acest fapt poate fi
evidentiat in urmatorul grafic:

STRUCTURA PIETEI

2
1.5 OGIP
1 Simtrans
0.5 C&I
0
1 2 3 4 5 6
TIMPUL

2. Metoda vectorilor spectrali

Programarea intrarilor de materiale livrate dupa un spectru dat

Comanda lansata de catre un santier de constructii in luna ianuarie


unei statii de betoane se prevede a fi onorata pe parcursul a patru luni, dupa
urmatorul grafic:
 In luna curenta - 20%
 In luna a doua - 40%
 In a treia - 25%
 In luna a patra – 15%
In lunile anterioare au fost lansate comenzi pentru urmatoarele
cantitati: 10, 30 si 70 m3. Cunoscand ca pentru primele trei luni ale anului s-
au lansat comenzi pentru cantitatile de 200, 300 si 600 m 3 , se cere (in
ipoteza mentinerii spectrului satisfacerii comenzilor):
a) sa se previzioneze intrarile din produsul comandat pentru
primul semenstru al anului
b) In ipoteza in care cererea din produsul respectiv va creste in
primele trei luni cu 20%, 10% ,-10% , sa se determine care ar
trebui sa fie volumul comenzilor lansate de santier. Dar daca s-
ar cere doar modificarile necesare a fi aduse comenzilor, care
ar fi procedura de calcul?
c) Care este volumul total al comenzilor lansate in anul precedent
si onorate in anul curent?
Rezolvare

a) Una din metodele posibile de rezolvare a problemei formulate mai sus o


reprezinta vectorii spectrali. Relatia de calcul a intrarilor de materiale
pe primele sase luni va fi:
i t, t+τ1 =C t+ τ1,t+ τ2 * v

unde: i t, t+τ reprezinta vectorul intrarilor pe perioada (t, t+ τ1);


C t+ τ1,t+ τ2 – matricea comenzilor pe perioadele (t, t+ τ1), succesive
lunii curente t si (t, t+ τ2), precedente acesteia;
Matricea comenzilor pentru primul semestru al anului curent se va
construi dupa urmatoarele reguli:
1. Numarul coloanelor este egal cu numarul elementelor vectorului
spectral, iar cel al liniilor cu numarul subperioadelor (lunilor) in
care se divide intregul orizont de timp pentru care se efectueaza
programarea intrarilor
2. Pe prima linie se inregistreaza comenzile incepand cu luna curenta
si continuand cu cele lansate in lunile precedente
3. pe prima coloana sunt inregistrate comenzile lansate incepand cu
luna curenta si continuand cu lunile urmatoare acesteia
4. Elementele de pe prima coloana si linie sunt translatate pe
diagonala in cadrul matricei comenzilor.
200 10 30 70 62
300 200 10 30 0.2 147
600 300 200 100 0.4 = 291.5
0 600 300 200 0.25 345
0 0 600 300 0.15 195
0 0 0 600 90

Deci, in luna ianuarie vor intra 62 m3 de beton, in februarie 147 m3 ,


in martie 291.5 m3, in aprilie 345 m3 , in mai 195 m3, iar in iunie 90 m3. In
total, pe promul semestru santierul va beneficia de 1130.5 m3 beton.

b) Necesarul de beton in primele luni ale anului va creste in ianuarie cu


12.4 m3 , in februarie cu 14.7 m3 , in timp ce in martie va scadea cu
29.15 m3. Vom nota cu x modificarea care trebuie facuta comenzii
lansate in ianuarie, cu y celei din februarie si cu z celei din martie si
vom determina noul nivel al comenzilor care trebuie lansate.
c)
200+x 10 30 0.2 74.4
300+y x 10 0.4 = 161.7
600+z y 200+x 0.25 262.35
0/15

Scriem sistemul de ecuatii si il rezolvam.Obtinem in final:


0.2 x = 12.4 deci: x = 62
0.2y + 0.4x =14.7 y = -50.5
0.2z + 0.4y + 0.25 x= -29.15 z = -122.25
Asadar, in luna ianuarie se va lansa o comanda de 262 m 3 , in
februarie de 249.5 m3, iar in martie de 477.75 m3. In cazul in care dorim sa
cunoastem doar modificarile necesare a fi aduse comenzilor se va pleca de la
urmatoarea relatie de calcul:

x 0 0 0.2 12.4
y x 0 0.4 = 14.7
z y x 0.25 29.15
0/15

Deteminarea efectiva a lui x, y si z s-a realizat mai sus.


d) Volumul comenzilor lansate in anul precedent si livrate in anul curent
se va determina astfel:
0 10 30 70 0.2 22
0 0 10 30 0.4 = 7
0 0 0 10 0.25 1.5
0/15

Total: 30.5 m3.

3. Metoda coeficientilor de elasticitate

Formularea problemei:

Se cunoaste evolutia incasarilor totale rezultate din aprovizionarea cu


produse alimentare, tutun si bauturi pe trei luni consecutive, sintetizate in tabelul
urmator:

Indicatori Martie Aprilie Mai


Incasari totale (mil
lei) 450 500 465

Incasari produse
215 235 224
alimentare(mil. lei)

☻ Cerinte:
a) Se cere sa se determine elasticitatea incasarilor inregistrate pentru
produsele alimentare in raport cu elaticitatea incasarilor totale.
b) In ipoteza in care volumul total al incasarilor va creste in iunie 2005 cu
12%, sa se previzioneze incasarile ce se vor inregistra pentru
produsele alimentare.

☺ Rezolvare:

a) Datele problemei le vom sintetiza in urmatorul tabel:


Indicatori Martie Aprilie Mai
Incasari totale 450 500 465
Incasari produse alimentare 215 235 224

Conform regulilor de calcul (E=(dy/y)/(dx/x) ), au rezultat urmatoarele valori ale


elasticitatii:
Elast.
Apr/Mar Mai/Apr
medie
Elasticitatea incasarilordin
0.85106 0.65242 0.75174
produse alimentare in raport cu
incasarile totale

In luna aprilie fata de martie, o creştere cu 1% a incasarilor totale a


determinat o creştere cu 0.85106% a incasarilor la produsele alimentare
spre deosebire de luna aprilie cand, la o scădere de 1% a incasarilor
totale, incasarile din produsele alimentare au scăzut cu 0.65242%. Se
apreciaza ca cererea inelastica din luna aprilie a ramas tot inelastica si in
luna urmatoare.
Analizand elasticitatea medie, se poate aprecia ca, cererea este
inelastica, adica la o reducere (creştere) cu 1% a incasarilor totale, cererea se va
reduce (creşte) cu 0.75174%.

b) D t 1 =D t (1+Emedie*  x/x)
Iunie=224*(1+0.75174*0.12)=
=244.206 mil. lei

Conform ipotezelor de lucru, daca volumul incasarilor totale ar inregistra o


crestere de 12%, atunci incasarile provenite din aprovizionarea cu produse
alimentare s-ar cifra la 244.206 mil. lei.

4. Metoda ajustarilor (lisajului) exponentiale (Brown)

Xp(t)=Xp(t-1)+  [X(t)-Xp(t-1)],

unde:
Xp(t)= previziunea la momentul t pentru momentul t+1;
Xp(t-1)= previziunea la momentul t-1 pentru momentul t;
X(t)=valoarea reala la momentul t;
 =coeficient de ajustare 0<  <1.

Formularea problemei:

Se cunoaste nivelul incasarilor efective din ultimele 4 luni (ianuarie,


februarie, martie, aprilie) ale anului 2005, in cazul societatii „C&I”, sectia de
transport intern de calatori :

Perioada Incasari efective (mil. lei)


t X(t)
Ianuarie 2005 t-3 425
Februarie 2005 t-2 380
Martie 2005 t-1 370
Aprilie 2005 t 395

Se mai stie nivelul previzionat pentru luna februarie a anului 2005 este
de 440 milioane lei.
Mai cunoastem coeficientul de ajustare:
 =0,1 pt. previziune nivel minim;
 =0,9 pt. previziune nivel maxim.
☻ Cerinte:
Se cere sa se previzioneze nivelul incasarilor pe luna mai a anului 2005.

☺ Rezolvare:
Intocmim un tabel de calcul al relatiilor de recurenta pe baza valorilor initiale,
dupa cum urmeaza:

Incasari Nivel prevz. Nivel prevz. Media incas.


Perioada
efective max min Efective
X(t) Xp(t-1) Xp(t-1)
Ianuarie (t-3) 425 440 440 392.5
Februarie (t-2) 380 434 386 392.5
Martie (t-1) 370 427.6 371.6 392.5
Aprilie (t) 395 424.34 392.66 392.5
Mai (media) 392.5 431.485 397.565

De aici rezulta ca valoarea maxima previzionata pentru luna mai ( adica


utilizand un coeficient de ajustare  =0.9) este de 431.48 mil. lei, iar valoarea
minima (corespunzatoare ceficientului de ajustare  =0.1) este de 397.56 mil.
lei.
De asemenea, putem constata ca valoarea medie a incasarilor se ridica la
392.5 milioane lei.
Grafic, situatia se prezinta astfel:
SITUATIA INCASARILOR
Media incas.

MILIOANE LEI
2000
Efective
1500 Nivel prevz.
1000 min
500 Nivel previz.
max
0 Incasari
ie ie ie
ar uar ar t prili
e ai efective
u M
n r M A
Ia eb
F
LUNA

Se observa ca nivelul minim previzionat se apropie cel mai mult de


valoarea incasarilor efective, deci pentru luna mai a anului 2005 consideram
valoarea previzionata a incasarilor ca fiind de 397.565 mil. lei.

5. Metoda arborilor decizionali

IK = IF* ω, K<F

Se da structura indicatorului “Incasari totale” (reprezentand veniturile


inregistrate), in varianta descompunerii dihotomice:

Incasari totale


 1-

Datorate calit. serviciilor Datorate reclamei

1- 1-

Aprovizionare cu Serviciu de Reclama Panouri publicitare


produse alimentare transport maxi- televizata
taxi
☻ Cerinte:

Sa se previzioneze evolutia acestui indicator si a celorlalti indicatori de nivel


pe un orizont de timp de 5 luni, stiind ca:
a) La momentul initial, coeficientii de structura au fost:  =0.75,  =0.65,
 =0.55, iar nivelul indicatorului la momentul initial (luna aprilie) este de 550
milioane lei.
b) Pentru orizontul de previziune (t=1,5),  ,  si  au urmatoarele forme:
 =0.75+0.02t
 =constant functie de timp
 =0.55+0.08t.

☺ Rezolvare: a) Incasari totale=550

=0.75 1-=0.25

Datorate calit. serviciilor = 412.5 Datorate reclamei = 137.5

=0.654 1-=0.35 =0.5550 1-=0.45

Serviciu de maxi- Reclama Panouri


Aproviz. cu produse televizata =
taxi = 144.375
75.625 publicitare= 61.875
alimentare = 268.125

Conform valorilor rezultate, 412.5 mil. din totalul incasarilor se datoreaza calitatii
serviciilor si 137.5 mil. reclamei facute firmei. La randul lor, din cele 412.5 de
milioane, 268.125 se datoreaza aprovizionarii cu produse alimentare si numai
144.375 mil. celorlate serviciului detransport calatori cu maxi-taxi. In ceea ce
priveste incasarile datorate reclamei, acestea sunt distribuite astfel: 75.625
milioane din reclama televizata si 61.875 milioane din reclama facuta prin
panourile publicitare.
b)

Indicatori Mai Iunie Iulie August Sept.


 0.77 0.79 0.81 0.83 0.85
 0.65 0.65 0.65 0.65 0.65
 0.63 0.71 0.79 0.87 0.95

Indicatori/Luni Mai Iunie Iulie August Sept


Incasari totale 550 550 550 550 550
Incasari datorate calitatii
423.5 434.5 445.5 456.5 467.5
serviciilor
Incasari datorate reclamei 126.5 115.5 104.5 93.5 82.5
Incasari din aprovizionarea 303.87
275.275 282.425 289.575 296.725
cu produse alimentare 5
Incasari din serviciul de 163.62
148.225 152.075 155.925 159.775
maxi-taxi 5
Incasari datorate reclamei
79.695 82.005 82.555 81.345 78.375
televizate
Incasari datorate reclamei
46.805 33.495 21.945 12.155 4.125
prin panouri publicitare

6. Metoda exploziilor sumarizate

Este utilizata la determinarea numarului de angajati dintr-o


intreprindere productiva. Cum firma C&I este o societate comerciala
specializata in transport, deci nu are o activitate de productie,
aceasta metoda nu poate fi aplicata.

7. Fluxul de numerar (CASH-FLOW-UL)


FORMULAREA PROBLEMEI PT CONSTRUIREA

CASH FLOW-ULUI
Societatea comerciala X S.R.L. si-a propus modernizarea procesului
de producţie care va presupune:
-O investitie în echipamente în valoare de 7000+10Q mii u.m.
-Firma va contribui la afacere cu un aport în numerar de 7.000 +10Q
mii u.m.
- -Veniturile lunare obţinute din desfacerea productiei vor fi de 2.000
mii u.m. Intreaga suma va fi incasata in numerar in luna curenta.
- -Se prevede contractarea unui credit bancar in valoare de 1.200+Q mii
u.m. pentru completarea necesarului de finanţare. Durata creditului este
de 4 luni cu rambursare lunara în cote egale si o rata anuală a dobânzii
de 60%.
- : nu sunt prevazute alte venituri
- Cheltuielile lunare directe de aprovizionare cu materii prime şi materiale
vor fi de 600+Q mii um.
- Salariile lunare ale personalului direct productiv vor fi de 200 mii um.
- Cheltuieli indirecte:
a) chirii pentru spaţii 150 mii um platibili la sfârşitul (in ultima
luna a) (trimestriale) trimestrului
b) utilitati 25 mii um platibili lunar
c) cheltuieli de intretinere si functionare 10 mii um lunar
d) salarii TESA 35 mii um platibili lunar
e) reclama, protocol 20 mii um platibili
lunar
f) cheltuieli administrativ – gospodaresti 8 mii um platibili lunar
g) asigurari 0.5% din valoarea investitiei
(mii um platibili in luna in care se face investitia )
h)amortizari 20%din valoarea fara TVA a
echipamentelor in luna urmatoare achizitiei lor, iar diferenta in cote egale
pentru urmatoarele 59 de luni.(durata normala de functionare e de 5 ani)
P.S. Impozitul pe venit este de 1% din vânzari (varianta optionala
impozit pe profit 10%) iar taxa pe valoarea adaugată este de 19%
Q= Numărul grilei x 100
Să se elaboreze fluxul de numerar pentru primele şase luni

Reguli de completare a Fluxului de Numerar

 Cazul 1: Microintreprindere cu CA <220 000 LEI


neplatitoare de TVA, impozit pe venit trimestrial 1 (1/3)%

-Impozit pe Venit = 1(1/3%) Venituri vanzari


-Total iesiri de numerar =Total Cheltuieli+Ch.Inv.+Imp.Ven.de plata
-Surplus de numerar = Total Venituri – Total iesiri de numerar

 Cazul 2: Microintreprindere cu 220 000< CA< 1 000 000


EURO platitoare de TVA, impozit pe venit trimestrial 1 (1/3%)

-Impozit pe Venit = 1/3% (Venituri vanzari- TVA colectat)


-Total iesiri de numerar =Total Cheltuieli+Ch.Inv.+Imp.Ven.de
plata+TVA plata
-Surplus de numerar = Total Venituri – Total iesiri de numerar

 Cazul 3: Intreprindere cu CA>1 000 000 EURO platitoare de


TVA, impozit pe profit trimestrial 10%
 Sau Societatea comerciala are CAPITALUL SOCIAL
45 000 lei si minim 2 angajati

-Profitul Brut= Ven vanzari-TVA colectat – (Total Ch. –TVA


deductibil pt Total Ch.-Rate de credit scadente)
-Impozit pe Profit = 10% Profitul Brut
-Total iesiri de numerar =Total Cheltuieli+Ch.Inv.+Imp.profit.de
plata+TVA plata -Amortizari
-Surplus de numerar = Total Venituri – Total iesiri de numerar

TVA = 19%