FACULTATEA TRANSPORTURI MASTER LOGISTICA TRANSPORTURILOR

MANAGEMENTUL LUCRARE NR. 7

INTREPRINDERILOR DE TRANSPORT
–partea I

Prognoza şi planificarea în transporturi. Studii de caz

Se cunoaște evoluţia în timp a volumului de mărfuri transportate pe o secție de cale ferată
dată în Tabelul 1.
Tabelul 1. Evoluția volumului de mărfuri transportate.
Anul (t) 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cantitatea 142 150 158 162 165 177 190 202
 103[t]
(y)

Considerând că evoluția factorilor socio-economici se va păstra și în perioada următoare

trebuie să se stabilească cea mai potrivită expresie care să aproximeze în viitor valorile actuale
ale volumelor de mărfuri transportate.
Modelul exponențial
Un alt model folosit este modelul exponențial, care se scrie sub forma:
.
Modelul se poate scrie ca un model liniar prin logaritmare
.
Notăm

și obținem .
Prin analogie cu modelul liniar pentru cazul când originea timpului s-a ales astfel încât

, coeficienții a și b se calculează cu expresiile:

1
 .

Calitatea ajustării prin modelul exponențial este dată, ca și la modelul parabolic, de

raportul de corelație .
Raportul de corelație se calculează cu relaţia:

unde reprezintă valorile observate

– valorile calculate prin funcția de ajustare
– media valorilor observate.
Folosind datele de evoluție a volumului de mărfuri transportate din Tabelul 1 se determină
parametri modelului exponențial.

-7 142 49 4,956 -34,691 141,074 0,926 0,858 -26,25 689,063

-5 150 25 5,011 -25,053 148,007 1,993 3,970 -18,25 333,063
-3 158 9 5,063 -15,188 155,282 2,718 7,387 -10,25 105,063
-1 162 1 5,088 -5,088 162,914 -0,914 0,836 -6,25 39,063
1 165 1 5,106 5,106 170,922 -5,922 35,066 -3,25 10,563
3 177 9 5,176 15,528 179,323 -2,323 5,394 8,75 76,563
5 190 25 5,247 26,235 188,136 1,864 3,473 21,75 473,063
7 202 49 5,308 37,158 197,383 4,617 21,313 33,75 1139,063
Σ 1346 168 40,954 4,008 1343,042 2,958 78,298 0,00 2865,500

Funcția este

2
 .

Se observă că modelul exponențial ajustează mai bine valorile decât modelul liniar (valori
calculate în Platforma 6) dar totuși cel mai bine ajustează modelul parabolic .
Modelul Logistic
Un model folosit pentru prognoze este și cel logistic denumit și curba Pearl Reed. Modelul
logistic are expresia:

cu coeficienții a, b și c care îndeplinesc condiția a, b, c > 0.

Valoarea a este asimilată ca limită de saturație.
Modelul se folosește în studiul evoluției populației, estimarea cererii de bunuri de folosință
îndelungată, ecologie, evoluția parcului de vehicule și se foloseşte, în general, pentru a modela
fenomene care au în timp o limită de saturație.
Din figura 1 se observă că funcția logistică este totdeauna pozitivă și monoton crescătoare.
y
a

a
1 b t

Fig. 1 Variația funcției logistice

Parametri a, b, și c ai curbei logistice se calculează dacă se cunosc trei puncte echidistante
din seria dinamică, după regula din tabelul 2 și condiția .
Tabelul 2. Condițiile necesare pentru determinarea parametrilor funcției logistice
t 0 t 2t

3
 y y1 y2 y3

În tabelul 2, t este numărul de valori din seria dinamică care separă două valori consecutive
ca yi.
Se recomandă ca valorile y i să fie alese astfel încât y 3 să fie ultima valoare din seria
cronologică iar y1 să fie cât mai apropiată în timp de prima valoare a seriei.
Coeficienții din funcția modelului de prognoză (a, b și c) se determină cu relațiile:

Folosind parametrii din tabelul 3 se determină parametrii a, b și c ai modelului logistic. În

acest caz se consideră că valorile din tabelul 3 reprezintă evoluția numărului de vehicule înscrise
în circulație.
Pentru a stabili care valori se vor folosi pentru calculul parametrilor modelului se
întocmește tabelul 3 în care s-a stabilit și originea timpului.
Tabelul 3. Evoluția parcului de vehicule
ti -1 0 1 2 3 4 5 6
yi 70 76 84 92 107 116 130 144

Valorile care se aleg sunt y3 = 144, y2 = 107 și y1 = 76, pentru t = 3.

corespunde cu ce este în tabel.

Fie t = 40

4
 .

Fie .
Fie t = 50

Fie .
Fie .
Fie .
Fie .
Fie .
Tabelul 4. Valorile viitoare seriei obținute cu funcția logistică.
ti 40 45 50 60 70 80 90 100
yi 347,38 348,80 349,46 349,91 350,01 350,024 350,026 350,028

Din tabelul 4 se observă că valorile seriei se apropie asimptotic de valoarea a (a = 350,028)

și dincolo de valoarea t = 70 creșterile sunt nesemnificative.
Tabelul 5. Valorile seriei înregistrate şi obținute cu funcția logistică
ti -1 0 1 2 3 4 5 6
yi 70 76 84 92 107 116 130 144
67,17 75,92 85,48 95,81 106,89 118,65 131,02 143,87
– 4,28 – 0,11 1,76 4,14 – 0,10 2,28 0,708 – 0,09

Din tabelul 5 se observă că diferențele între valorile observate și cele aproximate prin
funcția logistică sunt cuprinse între – 4,28% și –0,09% ca valori negative și 4,14% și 0,708% ca
valori pozitive (rezultatele în tabelul următor). Deci, diferențe atât pozitive cât și negative se
încadrează sub pragul de ±5%.
Spre deosebire de modelul exponențial de ajustare, care crește la infinit, modelul logistic
are o creștere finită. Această curbă este importantă pentru că modelează creșterile din
transporturi, multe dintre acestea având creșteri finite. Exemplu: creșterea traficului care are
limita finită dictată de capacitatea arterelor și a parcărilor existente sau chiar proiectate. Creșterea
volumului mărfurilor transportate în oricare dintre sistemele de transport, are de asemenea o

5
limită. Creșterea parcului de vehicule sau, mai nou, dependența vitezei de densitate în teoria
fluxurilor de trafic. Aici există chiar o funcție logistică inversă care are o asimptotă la partea
inferioară.

Temă de laborator

Modelul exponenţial
Se cunoaște în timp a volumului de mărfuri transportate pe o secție de cale ferată dată în
Tabelul 1.
Tabelul 1. Evoluția volumului de mărfuri transportate.
Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cantitatea 142+2n 150+2n 158+2n 162+2n 165+2n 177+2n 200+2n 240+2n
 103[t]

Considerând că evoluția factorilor socio-economici se va păstra și în perioada următoare

trebuie să se stabilească cea mai potrivită expresie care să aproximeze în viitor valorile actuale
ale volumelor de mărfuri transportate.
Modelul exponenţial se scrie sub forma:
.
Modelul se poate scrie ca un model liniar prin logaritmare
.
Notăm

și obținem .
Prin analogie cu modelul liniar pentru cazul când originea timpului s-a ales astfel încât

, coeficienții a și b se calculează cu expresiile:

6
 .

Calitatea ajustării prin modelul exponențial este dată, ca și la modelul parabolic, de

raportul de corelație .
Folosind datele de evoluție a volumului de mărfuri transportate din Tabelul 1 se determină
parametri modelului exponențial.

-7
-5
-3
-1
1
3
5
7
Σ

.
Funcția este
Intensitatea legăturii neliniare este dată de raportul de corelație .

unde reprezintă valorile observate

– valorile calculate prin funcția de ajustare
– media valorilor observate.

7
 .

Să se concluzioneze care dintre cele 3 modele de previziune (liniar, parabolic sau

exponenţial) aproximează cel mai bine datele de evoluţie actuale. Valorile comparate se vor
extrage din rezultatele obţinute de la Platforma 6.

Modelul logistic
Cunoscând evoluţia parcului de vehicule din tabelul 3.1 şi folosind pentru prognoza viitoare
funcţia logistică de evoluţie, să se determine variatia parcului de vehicule la momentele t=40, 45,
50, 60, 70, 80, 90 si 100.
Sa se interpreteze rezultatele obţinute.

Tabelul 3.1. Evoluția parcului de vehicule

ti -1 0 1 2 3 4 5 6
yi 70+n 76+n 84+n 92+n 107+n 116+n 130+n 144+n

Se determina paramentri modelului logistic.

Se scrie expresia modelului logistic:

Se calculează valorile viitoare ale seriei obţinute folosind functia logistica. Acestea se
inscriu in tabelul 4.1
Tabelul 4.1. Valorile viitoare seriei obținute cu funcția logistică.

8
 ti 40 45 50 60 70 80 90 100
yi

Se intocmeste tabelul 5.1 in care se inscriu valorile seriei înregistrate şi obținute cu funcția
logistică.

Tabelul 5.1 Valorile seriei înregistrate şi obținute cu funcția logistică

ti -1 0 1 2 3 4 5 6
yi 70+n 76+n 84+n 92+n 107+n 116+n 130+n 144+n

Concluzii şi interpretarea rezultatelor

Bibliografie
Dima, I. C. – Management industrial – Lucrări practice şi studii de caz, Ed.
AGIR, Bucureşti, 2007
Fayol, H. – Administration industrielle et generale, Dundod, Paris, 1966
Lăzăroiu, Gh. – Problematica dezvoltării durabile, Conferinţa Naţională pentru
Dezvoltarea durabilă, Bucureşti, 13 iunie 2003, pag. 109 -116
Martin, M. – A sustenaible Comunity Profile, from Places Winter, 1995
Măcriş, A., ş.a. – Optimizări în ingineria energetică – Culegere de probleme
pentru ingineri, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984
Mihuţ, I. – Bazele conducerii întreprinderii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1981
Nicolescu, O. ş.a. – Management, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992
Rădăceanu, E. – Managementul de succes – Metode – Realităţi – Perspective,
Ed. AGIR, Bucureşti, 2008
Rădăceanu, E. – Metode decizionale în conducerea sistemelor complexe, Ed.
Militară, Bucureşti, 1985
Ruckelshaus, W. D. – Toward a Sustainable Word, Scientific American,
September, 1989
Simuţ, V. – Managementul transportului feroviar, Ed. ASAB, Bucureşti,
2001
Taylor, F. W. – La direction scientifique des entreprises, Dundod, Paris, 1957;

9
*** – Johannesburg Summit 2002
*** – Summitul Pământului de la Rio de Janeiro, 1992
*** – Protocolul de la Montreal din 1987, reconfirmat în 1996
*** – Summitul Mileniului, 2000
*** – Agenda 21
*** – Protocolul de la Kyoto, 1997
*** – Raportul Viitorul nostru comun (Raportul Brundtland), Comisia
Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, 1987

10