Cuprins

Cap.1. Judetul Giurgiu caracterizare generala 1.1. Asezarea geografica a judetului Giurgiu 1.2. Relieful - caracterizare generala 1.3. Clima caracterizare generala (temperatura, precipitatii 1.!.Resurse naturale 1.!.1. Resursele naturale neregenera"ile 1.!.2. Resurse naturale regenera"ile 1.#. Reteaua $idrografica 1.%. &olul 1.'. (adurile 1.). *auna 1.). +ate demografice 1.,. (rocesul de ur"anizare 1.1-. (rincipalele programe de dez.oltare de care a "eneficiat judetul Giurgiu Cap.2. Structura economica in profil sectorial a judetului 2.1. &tructura generala 2.2. Agricultura 2.2.1. /.olutia utilizarii solului 0n agricultura 2.2.2. /.oluta terenurilor ara"ile retrase din circuitul agricol 2.2.3./.olutia suprafetelor de paduri regenerate 2.2.!./.olutia septelului( "o.ine, porcine, pasari 2.2.#.Agricultura ecologica 2.2.%.1tilizarea dura"ila a solului 2.3. 2ndustria 2.3.1. &tructura produc3iei industriale pe principalele acti.it43i 2.3.2.(oluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului 2.3.3. Consumul "rut de energie 2.3.!./.olutia energiei 0n perioada 1,,, 2--' 2.!. 2nfrastructura 2.!.1. 5ransporturile 2.!.2. &ituatia parcului auto

2.#. 2ndustria forestiera 2.#.1. *ondul forestier 2.#.2. *unctia economica a padurilor 2.#.3.6asa lemnoasa pusa 0n circuitul economic 2.%. Comer3, ser.icii 7i turism 2.%.1.5urismul 2.%.2.+ez.oltarea zonelor comerciale Cap.3. Tendinte de dezvoltare a judetului Cap.4. Strategia de dezvoltarea a judetului Giurgiu in zone rurale !.1. (rezentare generala a zonelor rurale din judetul Giurgiu !.2. Cadrul de programe al dez.oltarii zonelor rurale !.3. Analiza &895- analiza zonelor rurale din judetul Giurgiu !.#. Recomandari pentru implementarea strategiei de dez.oltare rurala in judetul Giurgiu Cap. . !ozitia judetului Giurgiu in cadrul regiunii Sud "untenia #.1.Caracterizarea Regiunii &ud-6untenia Analiza &895 #.2. 9rgnizarea administrati.a #.3. *or3a de munc4 7i migra3ia #.!. /conomia regional4 #.#. 2nfrastructura #.#.1. 5ransport #.#.2. 1tilit43i pu"lice #.#.3. /ducatie #.#.!. &4n4tate #.#.#. &er.icii sociale Concluzii

!ozitia judetului Giurgiu in cadrul #egiunii Sud "untenia

Cap.1. Judetul Giurgiu caracterizare generala

1.1. Asezarea geografica a judetului Giurgiu

Judetul Giurgiu este situat n partea de sud a tarii, n cadrul marii unitati geografice numita Cmpia Romna si este strabatut de paralela 4353` latitudine nordica si meridianul 255 ` longitudine estica! "uprafata #udetului este de 3 52$ %m2, repre&entnd ',5 ( din suprafata tarii! )n partea nordica se n*ecinea&a cu #udetul +mbo*ita, la ,ord-.st cu #udetul /lfo*, la 0est cu #udetul 1eleorman, la .st cu #udetul Calarasi, iar la "ud, pe o lungime de 2$ %m, flu*ial +unarea l desparte de 3ulgaria!

1.2. Relieful - caracterizare generala

3

1eritoriul #udetului Giurgiu face parte din Cmpia Romna! Relieful #udetului este format din 5 unitati principale ale Cmpiei Romne4 3urnas, 0lasia, Ga*eanu-3urdea, 1itu si 5unca +unarii! 6ltitudinea ma7ima este de '3$ m deasupra ni*elului marii, nregistrata n nordul #udetului 8satul Carto#ani9, iar cea minima este de '2 m, deasupra ni*elului marii, n 5unca +unarii!5unca +unarii, influentata de actiunea directa a flu*iului, cu latimi ce pot a#unge n unele locuri la ': %m, este ndiguita si canali&ata pe mari suprafete, fiind transformata n teren agricol! 6spectul, e7tinderea si structura 5uncii +unaii au fost conditionate de modificarile petrecute n dinamica flu*iului, ca urmare a *ariatiilor climatice eustatice si neotectonice din postglaciar! +epo&itele de alu*iuni au grosimi cuprinse ntre '5 m si 35 m, fiind constituite structural din doua comple7e litologice4 comple7ul ba&al, alcatuit din nisipuri si pietrisuri si comple7ul superior, predominant argilo-nisipos! 6lu*ionarea si colmatarea intensa ulterioara a luncii au dus la de&*oltarea unui microrelief *ariat si la ridicarea ni*elului albiei +unarii! )n &ona n care este amplasat municipiul Giurgiu lunca are altitudini de 2:-22 m, fiind indiguita si canali&ata pe mari suprafete si transformata n teren agricol! )n apropiere de Giurgiu se ntlnesc brate si canale, adaptate pe foste grle, a caror utilitate este legata de na*igatie, agricultura sau potential turistic! "pre nord se profilea&a Cmpia 3urnasului, care domina cu peste ;: m ni*elul apelor flu*iului, a*nd o suprafata tabulara slab fragmentata, cu mici deni*elari datorate cro*urilor sau *ailor temporare!

1.3. Clima caracterizare generala (temperatura, precipitatii

Clima este de tip continenta, cu *eri foarte calde, cu cantitati de precipitatii nu prea imprtante ce cad sub forma de a*erse, si ierni reci, marcate la inter*ale neregulate de *sicole, puternice dar si de incal&iri frec*ente! /n e7tremitatea sudica a #udetului se indi*iduali&ea&a topoclimatul specific al luncii +unarii, cu *eri foarte calduroase si ierni mai blande decat in restul campiei! <entru anul 2::2 temperatura medie anuala a fost de '3,4 :C, ma7ima absoluta a fost de 43,':C, nregistrata n luna iulie, iar minima a fost de =':,$: C 8luna ianuarie9! Cantitatea anuala de precipitatii din anul 2::2 a fost de 24',; l>mp cantitate mai ridicata comparati* cu anul 2::$ 842'l>mp9!

1.!.Resurse naturale

Resursele naturale repre&inta totalitatea surselor pe care mediul geografic le ofera societatii spre a fi *alorificate! 6cestea sunt mpartite n doua categorii4 resurse regenerabile si resurse neregenerabile 8epui&abile9!

1.!.1. Resursele naturale neregenera"ile

3ogatiile naturale ale subsolului sunt constituite de &acamintele de petrol si ga&e din partea centrala si nordica a #udetului si pietrisurile si nisipurile care se e7trag din albiile si terasele rurilor si din albia flu*iului +unarea! <e teritoriul #udet?ului Giurgiu functionea&a doua grupuri de &acaminte care apartin "!C! <.1R@A "!6! +e asemenea, pe teritoriul #udetului Giurgiu, n anul 2::2 s-au aflat n e7ploatare mai multe balastiere care au e7tras agregate minerale din terasele si albiile rurilor din #udet si ale flu*iului +unarea, dupa cum urmea&a4 - Bn albia rului 6rges au functionat ': balastiere, dintre care $ n acumularile AiCailesti si @gre&eniD n albia flu*iului +unarea au functionat 3 balastiereD - Bn terasele rurilor interioare 86rges si "abar9 au functionat 33 de balastiere! 0olumele de nisip si pietris e7ca*ate n anul 2::2 pe teritoriul #udetului Giurgiu sunt4 - Bdin cu*etele lacurilor si din cursurile de apa = 252!;'2 mcD - din albia minora a +unarii = ;'5!442 mcD - din terasele rurilor interioare = '! 2:!2$4 mc! .7tractia de agregate minerale n cursul anului 2::2 a a*ut n *edere una din urmatoarele finalitati4 - n ca&ul e7ploatarilor care s-au reali&at n cadrul albiilor rului 6rges si a flu*iului+unarea4 - Breprofilarea sau regulari&area albiilor cursurilor de apaD - Bsistemati&area cu*etei acumularilor AiCailesti si @gre&eni - Bn ca&ul e7ploatarilor reali&ate n terasele rurilor4 - Bamena#area de ba&ine piscicoleD - Bcoborrea cotei terenului n *ederea redarii acestuia n circuitul sil*ic sau agricolD - desfiintarea unor depo&ite de agregate minerale e7istente pe diferite amplasamente! 1.!.2. Resurse naturale regenera"ile Caracteristica principalt a acestor resurse consta n capacitatea lor de regenerare continua, n conditii normale de *iata a ecosistemelor n care se gasesc 8e74 apa, aerul,
5

*egetatia, energia eoliana etc!9! .le sunt practic inepui&abile, dar n acelasi timp sunt destructibile fiind sub influenta unor factori e7terni care produc transformari, uneori ire*ersibile asupra cadrului lor e7istential! )n conditiile date, stocul disponibil la un moment dat se poate mentine stabil sau poate creste! Resursele de materii prime regenerabile sunt cele mai importante resurse care sustin economia #udetului n pre&ent si se prefigurea&a ca ponderea acestora este n continua crestere!

1.#. Reteaua $idrografica

5ungimea retelei Cidrografice pe teritoriul #udetului Giurgiu este de ;42 %m, fiind compusa din4 - ba&inul Cidrografic al flu*iului +unarea pe o lungime de '22 %mD - ba&inul Cidrografic al rului 6rges pe o lungime de 225 %m! +ensitatea medie a retelei Cidrografice pe teritoriul #udetului Giurgiu este de :,24 %m>%mp! <rincipalele cursuri de apa sunt4 +unarea si rul 6rges cu afluenti sai4 ,ea#lo*, Clnistea, +mbo*nic, "abar si Ciorogrla! 0olumele de apa, propuse a se prele*a, respecti* prele*ate din cele doua ba&ine Cidrografice, n cursul anului 2::2, sunt pre&entate n tabelul urmator!

Reteaua Cidrografica este completata de lacuri naturale 8'3,44 %mp9 precum si de lacuri artificiale 82;, :2 %mp9! <e teritoriul #udetului Giurgiu se afla un numar de ''5 lacuri de acumulare din care4

- 2 8$ permanente si ' nepermanent9 aflate n administrarea 6, 6<.5. R@AE,. a*nd folosinta comple7a 8atenuare *iituri, producere energie electrica, irigatii, piscicultura si agrement9D - 4: aflate n administrarea Companiei ,ationale de 6dministrare a Fondului <iscicolD - $; aflate n administrarea consiliilor locale si di*ersilor agenti economici! Fluviul Dunarea Flu*iul +unarea, al doilea ca marime din .uropa, ar putea fi cea mai bogata sursa de apa, nsa caracterul sau international impune anumite limitari n utili&area apelor sale! 6lbia flu*iului +unarea poate transporta pe teritoriul aferent #udetului, n regimul parametrilor Cidrologici modificati, prin ndiguirea aproape continua de pe malul romnesc, debite ma7ime anuale, ntre '3!4:: mc>s 8asigurarea de 5(9-'2!':: mc>s 8asigurarea de '(9!Regimul debitelor ma7ime naturale este influentat si controlat prin cele doua acumulari de la <ortile de Fier! <rincipalele sisteme Cidroameliorati*e de pe teritoriul #udetului Giurgiu, care au ca sursa de alimentare flu*iul +unarea sunt4 - Bamena#area Gostinu-Greaca-6rges si 1erasa AiCai 3ra*u 8';,$5 mc>s = pri&a de mal, %m 4239D - Bamena#area Aalu Rosu-Gostinu-3aneasa 82,4 mc>s - pri&a de tip gra*itational, -%m 42;9D - amena#area Giurgiu-Ra&miresti 6GC 823,;; mc>s - pri&a de mal, %m 4 :9D - amena#area 0edea-"lobo&ia 84 mc>s = sifon, %m 5:39D - Bamena#area C!6 <ietrisu 8",/F-"uc! 1eleorman9 82,:; mc>s, cu pri&a9! )n *ederea desfasurarii acti*itatii de piscicultura e7ista amena#area piscicola "lobo&ia pre*a&uta cu statie de pompare re*ersibila 8 ',$25 mc>s9! Rul Arges Rul 6rges se caracteri&ea&a printr-o *ale lunga cu multe meandre, iar n a*al de bara#ul AiCailesti secsiunea de scurgere este amena#ata a*nd forma trape&oidala cu latimea de $: m, pentru debite u&uale de 25: mc>s! Resurse subterane <rincipalele resurse subterane aflate n e7ploatare, n #udetul Giurgiu, pentru alimentarea cu apa sunt urmatoarele 4 - Bpentru municipiul 3ucuresti4 - BFront 6rcuda- 4:: mc>&i-'3: puturi de medie adncime 85 n functiune9D - Front Hlmi-44 ::: mc>&i si 2$3 puturi de mics si medie adncime 8255 n funcsiune9 si intrat n conser*are la sfrsitul anului 2::$! - Bpentru municipiul Giurgiu4
2

- fronturile 3slanu, "lobo&ia / si //, 0ieru, la care se adaugs doua - fora#e locali&ate n intra*ilanul orasului Giurgiu, nsumnd un numsr de 4 puturi de mica adncime cu debitul de 3'!' : mc>&i si '5 puturi de mare adncime cu un debit de 3$!324 mc>&iD - Bpentru orasul AiCailesti4 trei fora#e de medie adncimeD - Bpentru orasul 3olintin 0ale4 2 fora#e de medie adncimeD - Balimentarea cu apa a agentilor economici4 "C <etromser*ice "6 3ucuresti = "ucursala <etromserice 0idele = punct de lucru Roata4 - BFront / Roata = 35: mc>&i = 4 fora#e de medie adncime 8n functiune 2 fora#e9D - Front // Roata = 35' mc>&i = 3 fora#e de medie adncime!

1.%. &olul
Judetul Giurgiu are o suprafata agricola de 222 235 Ca, din care teren arabil 2$: 233 Ca! "olurile caracteristice pentru aceasta &ona fac parte din clasa molisolurilor, cele mai frec*ente tipuri fiind solurile cerno&iomice si cele cambice! )n luncile rurilor se ntlnesc solurile alu*iale, iar pe alocuri, de-a lungul rurilor Clnistea si ,ea#lo*, datorita e7cesului de umiditate, apar solonesurile 8cu e7ces de saruri9!

1.'. :egetatie
<adurile au att *aloare economica, prin masa lemnoasa e7ploatata, ct si *aloare ecologica, un Cectar de padure producnd circa ': t o7igen pe &i 8de 5 -': ori mai mult dect orice alt co*or *egetal cu conditia ca arborii sa fie sanatosi9! 6cestea au rolul cel mai important n mentinerea si reglarea ecCilibrului ecologic pe mari suprafete! "uprafata ocupata de paduri pe teritoriul #udetului Giurgiu, n anul 2::2 a fost de 34 $:2 Ca! <adurile de lunca sunt constituite din specii lemnoase moi4 salcie 8"ali7 alba9, plop 8<opulus alba9, aninul negru 86lnus glutinosa9! 0egetatia forestiera este constituita la nord de 5unca +unarii, din paduri de ste#ar pedunculat 8Iuercus robur9, ste#ar pufos 8Iuercus pubescens9, ste#ar brumariu 8Iuercus pedunculiflora9, ulm 8Hlmus foliacea9, corn 8Cornus mas9! 0egetatia este de tipul sil*ostepa, n cuprinsul #udetului distingndu-se subraioanele *egetatiei tipice luncilor, a cmpurilor cu graminee n alternanta cu plcuri de padure n care predomina specii de salcmi si subraionul padurilor de cmpie #oasa = *ecCiul codru al 0lasiei! /n pre&ent n mare parte distruse n beneficiul suprafetelor agricole!

1.). *auna

Cuprinde specii termofile4 Fauna ste#aretelor cuprinde4 soarecele pitic 8AicromJs minutus9, soarecele de camp 86podemus agrarius9, pri*igCetoarea 85uscinia luscinia9, ciocanitoarea de ste#ar 8+rendocopus medius9, gusterul 85acerta *iridis *iridis9, soprla de padure 85acerta taurica9! Fauna pa#istilor de lunca, a stufariilor si &a*oaielor cuprinde4 strcul cenusiu 86rdea cinerea9, broasca rioasa 83ufo *iridis9, sarpele de apa 8,atri7 tessellata9, broasca de lac 8Rana esculenta9, rata mare 86nas platJrCincCos9, pitigoiul de stuf 8<anurus biarmicus9, mierla 81urdus merula9, graurul 8"turnus *ulgaris9 si cucul 8Cuculus canorus9! Aamiferele se impun prin cte*a specii4 mistretul 8"us scrofa9, diCorul 8Austela e*ersmanni9, popndaul 8Citellus citellus9, soarecele de cmp 8Aicrotus ar*alis9, iepurele 85epus europaeus9 si *ulpea 80ulpes *ulpes9! Fauna ac*atica se impune prin specii de animale tipice ca4 nurca 85utreola lutreola9, *idra 85utra lutra9, stiuca 8.so7 lucius9, crapul 8CJprinus carpio9, salaul 8"ti&ostedion lucioperca9, scrumbia de +unare 86losa pontica9!

1.). +emografie
)n #udetul Giurgiu &ona urbana este formata de municipiul Giurgiu si orasele Mihailesti si Bolintin Vale! Conform studiului de fundamentare pri*ind situasia demografics n ultimii ': ani, numarul de locuitori ai municipiului Giurgiu a sca&ut datorita situatiei economice care a generat soma# 8ncCiderea marilor agenti economici9! 6stfel, fata de anul ' 2 cnd populatia municipiului Giurgiu era de 24 ::: locuitori, n anul 2::2 numarul locuitorilor a sca&ut la $; 23 locuitori! )n celelalte orase Mihailesti si Bolintin Vale populatia a ramas aproape constanta ntruct n aceste orase nu au fost nregistrate modifictri ma#ore ale acti*itatilor economice! "e preconi&ea&a ca numarul locuitorilor n &onele urbane sa creasca datorita faptului ca economia a nceput sa se redrese&e si *a creste necesarul fortei de munca!

1.,. Gradul de ur"anizare

Hrbani&area, definita ca fenomen de crestere accelerata a populatiei urbane, de aparite de noi orase si de e7tindere n teritoriu a celor e7istente, presupune si necesita de&*oltarea unor facilitati semnificati*e din punct de *edere al sanatatii populatiei si protectiei mediului4 - alimentarea centrali&ata cu apa potabilaD - racordarea la reteaua de canali&are si epurarea apelor u&ate mena#ereD

- sistem corespun&ator de management al deseurilor! +in punct de *edere teritorial-administrati* #udetul Giurgiu cuprinde4 - municipiul GiurgiuD - orasul AiCailestiD - orasul 3olintin 0aleD - 54 de comune cu '$$ sate! @rasul Giurgiu este ca ordin de marime de rangul /// conform studiilor de amena#are a teritoriului .uropean a*nd populasia cuprinsa n categoria 5: ::: - ':: ::: locuitori! Aunicipiul Giurgiu are o suprafata de 4 ;$5 Ca! Celelalte doua orase, AiCailesti si 3olintin0ale au suprafete de $ ;'2 Ca, respecti* 4 :42 Ca! +ate fiind fa&ele parcurse si tendintele care se manifesta n e*olutia oraselor n conte7t .uropean, orasul Giurgiu s-a de&*oltat ca o localitate de interes regional! <rincipalele functii ale municipiului Giurgiu sunt4 - BFunctii administrati*e si ser*icii publice superioare de interes regional, cu unele functii internationale 8de e7emplu pentru &ona de frontiera si dunareana9D - Functii de ser*icii legate de caile de comunicatie datorita faptului ca Giurgiu este un oras plurinodal de circulatie rutiera, fero*iara si na*alaD - Functii comerciale la ni*el national, international si regionale! Concentrarile ur"ane +e&*oltarea unei ase&ari urbane este determinata semnificati* de scCimbarile care se produc n structura economiei locale, n structura populatiei si n cultura comunitara! .a este influentata de aplicarea unui management adec*at, care trebuie sa fie a7at pe urmatoarele 4 directii principale4 - de&*oltarea infrastructuriiD - asigurarea accesului la locuintaD - protectia mediului ambiantD - diminuarea saraciei! +e&*oltarea unui sistem urban trebuie sa tina seama de caracterul limitat al resurselor, urmarind permanent alocarea ecCilibrata a acestora! "ituatia concentrarilor urbane, la ni*elul #udetului Giurgiu, este pre&entata n tabelul de mai #os4 Concentrarea urbana
;udetul <ona ur"ana 2ntra.ilan = zona ur"ana din +ensitatea populatiei in suprafata judetului zona ur"ana

Giugiu

1# '1,

! 22,.,!

!.!#

1'.#1

<opulatia e7istenta n mediul urban 8n cele 3 orase9 raportata la populatia #udetului Giurgiu este pre&entata n tabelul urmator4
':

,r! '! 2! 3!

+enumirea orasului Judetul Giurgiu Aun!Giurgiu @rasul AiCailesti @rasul 3olintin 0ede

"uprafata 8Ca9 4;$5 $;'2 4:42

,umar locuitori 2;34:; $; 23 22 2 '2 '22

Concentrarile urbane repre&inta 3','2 ( din totalul populatiei #udetului Giurgiu!

"ituatia ase&arilor umane 1ipuri ase&ari umane "ub 2: ::: locuitori 2: ::: = ':: ::: locuitori ,umar localitati 2 ' ,umar locuitori ' 424 $; 23

5a ni*elul #udetului Giurgiu e7ista un numar de '25 4 : locuinte dintre care 33 '4$ locuinte sunt n mediu urban! Concluzii +atorita amplasarii pe cursul inferior al +unarii, #udetul Giurgiu are legaturi flu*iale cu cele ; tari ri*erane si iesire la Aarea ,eagra! 6ceasta i ofera posibilitatea de&*oltarii

''

economice si sociale, dar si de&*oltarea turismului n &ona datorita potentialului de care dispune!

1.1-. (rincipalele programe de dez.oltare de care a "eneficiat judetul Giurgiu

<rincipalele programe de mediu de care a beneficiat #udetul Giurgiu sunt4 '! 6sistenta teCnica pentru imbunatatirea capacitatii institutionale a beneficiarilor /"<6 in sectorul apa potabila>apa u&ata in Romania = obiecti* principal = crearea operatorului unic general 2! asitenta teCnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul apa potabila>apa un&ata = obiecti* general = 6sigurarea unui management corespun&ator al apei potabile si al apei u&ate, in conformitate cu pre*ederile +irecti*elor H.! 3! /ntroducerea contori&arii indi*iduale la alimentarea cu apa a consumatorilor din municipoiul Giurgiu - obiecti* general = Reducerea consumului de apa in municipiul Giurgiu 4! introducerea contori&arii indi*iduale la alimentarea cu apa a consumatorilor din municipiul Giurgiu - obiecti* general = Reducerea consumului de apa 5! 6sistenta teCnica pentru pregatirea proiectelor din sectorul deseuri - obiecti* general = <regatirea aplicatiei in *ederea obtinerii finantarii $! "istem integrat &onal de management al deseurilor pentru #udetul Giurgiu obiecti* general = +e&*oltarea unui sJstem de management al deseurilor si ameliorarea problemelor ecologice 2! Aonitori&area si gestionarea consumurilor energetice = programul 651.,.R al Comisiei .uropene prin asociatia @rase .nergie Romania - obiecti* general = /mbunatatirea eficientei energetice si asigurarea unui management energetic efficient in cladireile scolare>municipale ;! Aoderni&area sistemului de alimentare cu caldura si apa calda de consum <!1!'2 din municipiul Giurgiu - obiecti* general = /mbunatatirea conditiilor de locuit la blocuri prin eficienti&area sistemului de alimentare cu caldura si apa calda de consum

'2

! <anouri solare pentru locuinte sociale, in municipiul Giurgiur - obiecti* general = /mbunatatirea conditiilor de locuit prin asigurarea apei calde de consum pet imp de *ara ':!Reali&area drumului de centura> imbunatatirea infrastructurii de acces la granite obiecti* general = Facilitatea accesului spre port, imbunatatirea conditiilor de traffic in Giurgiu si reducerea emisiilor in traficul rutier! ''!Reali&area retelei de aductiune si distributie ga&e naturale = Crearea unor conditii optime de locuit pentru populatia municipoiului, imbunatatirea calitatii aerului '2!KLona re&identiala si de agreement 0ama ,oua = Giurgiu 2M Racordarea la utilitati apa-canal - obiecti* general = Reali&area conditiilor optime pentru derularea in*estitiilor in aria proiecului Racordarea la utilitati apa-canal! <romo*area unui turism ecologic '3!6mena#are 5ac <rietenia in &ona de agreement <arc "teaua +unarii = obiecti* general - <romo*area unui turism ecologic '4! 6nsamblul K"teaua +unarii>Lona de agreement "teaua +unariiM - obiecti* general = <romo*area unui turism ecologicN '5!Consolidarea, restaurarea, amanea#area si e7tinderea 6teneului ,icolae 3alcescu = obiecti* general = Consolidarea si punerea in *aloare a obiecti*elor culturale si turistice '$!Consolidarea 1urnului Ceasornicului si amena#area &onei adiacente - obiecti* general = Consolidfarea si punerea in *aloare a obiecti*elor culturale si turistice '2!Crearea de noi spatii *er&i si de recreere la ni*el orasenesc si de cartier - obiecti* general = 6sigurarea rapostului locuitor>spatiu *erde in conformitate cu standardele in *igoare Cap.2. Structura economica in profil sectorial a judetului

2.1. &tructura generala

/n tabelul de mai #os sunt pre&entate domeniile de acti*itate cu cea mai mare pondere n economia #udeOului -(>r. crt. +omeniile de acti.itate 1--,' 2 3 agriculturP industrie total, din care4 - e7tracti*P
'3

3$,3 '3,2 3,'

4 5 $ 2 ;

- prelucrPtoare - energie electricP Qi termicP, ga&e Qi apP construcOii comerO celelalte domenii

,' ',: $,4 5,5 3;,$

"e obser*a faptul ca Judetul Giurgiu este un #udet preponderent agricol 83$!3(9!

2.2. Agricultura
Fondul funciar al #udeOului n profil teritorial n suprafaOP de 352!$:2 Ca, cuprinde 222! $5 Ca teren agricol 8din care ( n sectorul pri*at 9 Qi 24!$32 Ca teren neagricol! "uprafaOa arabilP este de 2$'!:;2 Ca din care ( n domeniul pri*at, *ii 4!' 4 Ca, li*e&i ;3' Ca, pPQuni ''!22$ Ca Qi fneOe ;2 Ca! )n pre&ent pe teritoriul #udeOului Giurgiu funcOionea&P ' 2 e7ploataOii cu personalitate #uridicP cu o suprafaOP arabilP utili&atP de :!'$2 Ca, 3'5 e7ploataOii de tip familial cu o suprafaOP arabilP utili&atP de 5!$42 Ca, restul suprafeOei arabile de '$5!22; Ca 8$3,3(9 se regPseQte n gospodPriile indi*iduale ale populaOiei!1ipul de sol care predominP este cerno&iomul 8ncadrat n &ona / de fertilitate n sudul #udeOului, n &ona // de fertilitate n centrul Qi estul #udeOului9 Qi sol brun roQcat Qi brun de pPdure 8n &ona /// de fertilitate n nordul #udeOului9!"ub aspectul suprafeOelor ct Qi al producOiilor obOinute predominP culturile de gru 825! :; Ca9, porumb 8$5!:;' Ca9 Qi floarea soarelui83$!53 Ca9! 6lte plante culti*ate4 or&, or&oaicP, soia, rapiOP, legume, plante de nutreO! )n sectorul &ooteCnic, la ni*elul #udeOului Giurgiu, repre&entati*e sunt efecti*ele de bo*ine 832!;4: capete9, porcine853!53' capete9, o*ine 82:!5' capete9 Qi pPsPri 82!:;2!'$; capete9! <escuitul, ca meserie Qi agrement, este facilitat de e7istenOa unui fond piscicol impresionant Qi di*ers 8crap, caras, somn, QalPu, QtiucP, etc!9 ntins pe o suprafaOP de 2!444 Ca luciu de apP administrate de 6genOia ,aOionalP pentru <escuit Qi 6c*aculturP, filiala CPlPraQi! <e ra&a #udeOului Giurgiu e7istP 2; unitPOi de producOie n ac*aculturP cu o suprafaOP de 2!3;3 Ca, 3 asociaOii de pescuit sporti*, o asociaOie de pescari profesioniQti pentru pescuitul comercial e7ercitat n apele flu*iului +unPrea! 2.2.1. /.olutia utilizarii solului 0n agricultura

'4

.*olutia utili&arii solului n agricultura n perioada ' -2::2 este pre&entata n tabelul si figura de mai #os!, unde se obser*a ca ncepnd cu anul 2::4, la ni*elul #udetului Giurgiu are loc o crestere a suprafetelor agricole!
/.olutia utilizarii solului in agricultura

'5

2.2.2. /.oluta terenurilor ara"ile retrase din circuitul agricol 1erenurile retrase din circuitul agricol pot a*ea caracter temporar sau definiti*! )n anul 2::2, suprafata de teren arabil scoasa din circuitul agricol a a*ut caracter definiti* si a fost utili&ata pentru constructia de noi locuinte! .*olutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol, n perioada 2:::-2::2 este pre&entata n tabelul si figura de mai #os, de unde se poate obser*a o crestere a acestor suprafete n perioada 2::5-2::2! .*olutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol 6n 2::: 2::: 2::2 2::3 2::4 ' "uprafata 8Ca9 ''!2' '!:3 2;!33 52!; 3$!; ' 2::5 455!4 ' 2::$ ;; !3 2::2 4 2!52

2.2.3./.olutia suprafetelor de paduri regenerate

'$

.cosistemele forestiere prote#ea&a calitatea principalilor factorilor de mediu = aer, apa, sol, flora si fauna! )n cadrul reconstructiilor ecologice padurea repre&inta un mi#loc de mare eficienta, de cele mai multe ori indispensabila! .7tinderea suprafetei padurilor se face prin regenerarea tuturor suprafetelor de padure si prin mpadurirea terenurilor fara *egetatie forestiera care nu au alte folosinte! .*olutia suprafetelor mpadurite n perioada ' -2::2 este pre&entata n tabelul!

2.2.!./.olutia septelului( "o.ine, porcine, pasari +atorita po&itiei geografice, n #udetul Giurgiu sunt conditii fa*orabile cresterii animalelor n gospodariile indi*iduale ale populatiei! .*olutia efecti*elor de animale n perioada ' -2::2 este pre&entata n tabelul
+inamica septlului

'2

2.2.#.Agricultura ecologica 6gricultura *a trebui n *iitor sa se preocupe mai mult de acti*itati direct legate de protectia mediului, societatea doreste ca oamenii sa refaca peisa#ele si cadrul natural afectat de acti*itatile umane daunatoare, spatiile rurale *iabile sa fie pastrate si ocrotite! 6gricultura ecologica este un sector dinamic n Romnia, care a cunoscut n ultimii ani o e*olutie ascendenta, att n sectorul animalier, ct mai ales, n sectorul *egetal! 5a ni*elul #udetului Giurgiu agricultura ecologica este aplicata la scara mica la ni*elul unitatilor gospodaresti indi*iduale! 2.2.%.1tilizarea dura"ila a solului Htili&area durabila a solului implica di*erse actiuni pe termen lung prin care sa se asigure, n paralel cu obtinerea unor re&ultate economice po&iti*e si o pastrare si o mbunatatire a calitatii solului! 6plicarea principiilor agriculturii moderne 8rotatia culturilor, utili&area biofertili&atorilor, promo*area lucrarilor de mbunatatire calitati*a

';

a solului9 repre&inta un pas nainte n asigurarea unei de&*oltari durabile a acestui sector! Gestionarea durabila a solului nseamna combinarea teCnologiilor si a acti*itatilor, urmnd politica menita sa asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocuparile pri*ind protectia mediului ncon#urator, astfel nct sa se reali&e&e concomitent4 bioproducti*itatea, securitatea alimentara, protectia calitatii solului, *iabilitatea economica si acceptabilitatea sociala!

2.3. 2ndustria
2.3.1. &tructura produc3iei industriale pe principalele acti.it43i
- (-

595A? 2ndustria e@tracti.4 .7tracOia Cidrocarburilor Qi ser*icii ane7e 6lte acti*itPOi e7tracti*e 2ndustria prelucr4toare 6limentarP Qi bPuturi 1e7tilP Qi produse te7tile ConfecOii din te7tile, blPnuri Qi piele <ielPrie Qi ncPlOPminte <relucrarea lemnulului 8e7clusi* mobilP9
'

1--,1#,3 2,' '3,2 %),' 34,4 5,; 3,4 :,5 ',2

CCimie Qi fibre sintetice Qi artificiale :,' 6lte produse din minerale nemetalice 3,2 Aetalurgie 2,2 ConstrucOii metalice Qi produse din metal 3,$ AaQini Qi ecCipamente 2,5 Ai#loace de transport rutier :,' 6lte mi#loace de transport '',5 Aobilier Qi alte acti*itPOi neclasificate :,2 /nergie electric4 7i termic4, gaze 7i ap4 1%,<roducOia, transportul Qi distribuOia de energie '3,; electricP Qi termicP, ga&e Qi apP caldP GospodPrirea resurselor de apP, captarea, tratarea Qi 2,2 distribuOia apei /ndicatorii statistici pentru producOia industrialP4 - indicii producOiei industriale =serie brutP 8anul 2::2 faOP de 2::$9 R ':2,2( - indicii *olumului cifrei de afaceri 8anul 2::2 faOP de 2::$9 R ': ,2(! )n #udeO e7istP 2 parcuri industriale4 - Parcul Tehnologic i Industrial Giurgiu Nord - unde Qi desfPQoarP acti*itatea '3 societPOi comerciale cu cca! '!5:: salariaOi cu posibilitPOi de e7tindere de pnP la 3!5:: salariaOi, n domeniile urmPtoare4 OesPtorie, finisa#, confecOii, cCimicale, prelucrarea Qi fasonarea sticlei plate, mobilPD - Parcul Industrial Bolintin Deal = n suprafaOP de '43 Ca nu este ncP funcOional! )n municipiul Giurgiu funcOionea&P de asemenea S.C. Administraia onei !i"ere Giurgiu S.A., care este ntinsP pe o suprafaOP de '$: Ca Qi care beneficia&P de lucrPri de infrastructurP, de suprastructurP, legPturi telefonice prin fibrP opticP, spaOii libere pentru producOie Qi comerO! )n pre&ent aici Qi desfPQoarP acti*itatea cca! 3::: de persoane n cele peste 2:: de societPOi comerciale cu capital strPin, mi7t sau romnesc, precum Qi firme strPine! /nteresul pentru Lona 5iberP Giurgiu nu se limitea&P la facilitPOile fiscale Qi *amale, in*estitorii apreciind amplasamentul fa*orabil care conferP legPturi de transport cu principalele culoare de trafic rutiere, fero*iare Qi flu*iale internaOionale! <rintre companiile care Qi desfPQoarP acti*itatea n Lona 5iberP Giurgiu menOionPm4 Flamingo Computers, 6ger 3usiness 1ecC, A3 +istribution, SJundai 6uto Romnia, etc!

2:

<entru atragerea de noi clienOi, 6dministratia Lonei 5ibere Giurgiu a nceput o noua acti*itate, de operare containere Qi mPrfuri generale n 1erminalul din Lona 5iberP Giurgiu! <nP la momentul descCiderii acestui prim terminal, n nici unul dintre porturile flu*iale si flu*ial-maritime romneQti nu a e7istat nici un terminal de containere pe +unare, att in sectorul de na*igaOie la graniOa dintre Romnia Qi 3ulgaria, ct Qi n sectorul strict romnesc! @biecti*ul este integrat ntr-o structurP generatoare de flu7uri de trafic prin legPturile cu principalele terminale la +unPre 8din OPri ca Hngaria, "lo*acia, 6ustria, Germania9, cu terminalele de containere din Constanta, dar Qi cu traficul de marfuri din @rientul apropiat catre .uropa de 0est! 2.3.2.(oluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului 6cti*itatea industriala n #udetul Giurgiu este di*ersificata fiind repre&entata de un numar de apro7imati* ;'2 agenti economici! <rincipalele ramuri industriale sunt4 industria alimentara si a bauturilor alcoolice, industria constructiilor metalice, industria de confectii si mbracaminte, industria prelucrarii lemnului, productia de mobilier, industria e7tracti*a, a produselor te7tile si a ncaltamintei, industria cCimica, industria produselor minerale, nemetalice, a masinilor si ecCipamentelor, ponderea fiind ilustrata n tabelul de mai #os!
(rincipalele ramuri industriale

2'

)n #udetul Giurgiu e7ista o crestere de 33, '( a agentilor economici, fata de anul 2::$! +aca industria a nregistrat o oarecare stagnare ca numar de agenti economici, dar o scadere ca pondere a ramurii din totalul numarului de agenti, o crestere e*identa au nregistrat ser*iciile si mai ales, comertul, care repre&inta $$,33( din acti*itatea economica declarata a #udetului! +e asemenea, s-a nregistrat si cresterea numarului de agenti economici care desfasoara acti*itati de constructii! 6ceste date sunt pre&entate, astfel4

22

/ndustria poate genera poluarea tuturor factorilor de mediu daca nu sunt respectate pre*ederile din actele de reglementare emise de autoritatea de mediu 8a*i&e, acorduri, autori&atii de mediu si autori&atii integrate de mediu9! 2.3.3. Consumul "rut de energie )n anul 2::2, singura centrala electrica de termoficare de pe ra&a #udetului Giurgiu "C H&ina 1ermoelectrica Giurgiu "!6!, a utili&at urmatoarele cantitati de combustibil n *ederea producerii de energie electrica si termica, pre&entate n tabelul '2!3!2! Cantitatile de combustibil folosite de "CH1 Giurgiu "6 Judet Carbune 8t9 <aucra 8t9 Giurgiu 2223 ; $;; Ga&e naturale -

1otodata, la ni*elul #udetului Giurgiu *olumul de ga&e naturale distribuite, n anul 2::2, a fost de $: mc, din care pentru u& casnic s-a utili&at o cantitate de 2$'3 mc! Consumul de energie, l putem mparti n doua categorii importante4 - energie electrica - energie termica!

23

<rincipalii consumatori de energie electrica sunt4 industria, iluminatul public si populatia! /ndustria detine nca o pondere ridicata din totalul de consum energetic, apro7imati* $:(, desi n ultima perioada consumul industrial a sca&ut continuu si se remarca o crestere consumului la ni*elul populatiei! 2.3.!./.olutia energiei 0n perioada 1,,, 2--' <roblemele legate de poluarea atmosferei au determinat ca politicile energetice si include o componenta importanta orientata spre cresterea eficientei utili&arii energiei! Cantitatea de energie electrica furni&ata de "C K.lectrica Auntenia "udM- "6 "ucursala Giurgiu ntre anii ' -2::2 este pre&entat n tabelul si graficul de mai #os! Cantitatea de energie furni&ata de .lectrica Auntenia "ud An 1,,, 2--2--1 2--2 2--3 2--! ATC 3'3:' 3'5'2 2 '3; 2 344 3';4' 2;;:' : 5 4 4 ; 2 2--# 2 222 4 2--% 2 2' : 2--' 2$$;25

1endintele generale ale e*olutiei consumului n anii urmatori la ni*el de #udet sunt pentru o crestere de pna la ':(!

Cantitatea de energie electrica furni&ata de "CH1 "6 ntre anii '

24

-2::2 este

pre&entat n tabelul urmator4 Cantitatea de energie furni&ata de "CH1 "6 An 1,,, 2--- 2--1 2--2 2--3 ATC 5;$'' 34:2: 55;45 '22:4 : 2--! '' $4 2--# '2'; : 2--% '2 '2 ; 2--' '''

<entru anii urmatori "C H&ina 1ermoelectrica Giurgiu "!6! preconi&ea&a o crestere de apro7imati* 2-3 ( a consumului de energie termica la ni*elul mun! Giurgiu! Cantitatea de energie electrica produsa ntre anii ' - 2::2 n microCidrocentrala de la AiCailesti apartinnd "!C! Sidroelectrica "!6! este pre&entata n tabelul si graficul urmator! An 1,,, 2--2--1 2--2 2--3 2--! 2--# 2--% 2--' ATC 2444 ': $' 422; 5'22; ':; 4 23:23 3'$45 342$2 ';33:

2.!. 2nfrastructura
2.!.1. 5ransporturile 1ransportul fero*iar, auto, maritim, aerian, repre&inta un domeniu important al acti*itatii economico-sociale prin intermediul caruia se reali&ea&a deplasarea sau stramutarea n spatiu a bunurilor si persoanelor n scopul satisfacerii intereselor materiale si spirituale ale societatii omenesti! <e teritoriul #udetului Giurgiu e7ista4 transport rutier, transport fero*iar si transport na*al! 5a ni*elul #udetului Giurgiu e7ista
25

o retea de drumuri publice cu o lungime de ':;5 %m, a*nd o densitate de 3:,;> ':: %m2! 5ungimea cailor ferate din #udet este de ''' %m, din care 4; %m cai ferate electrificate! +atorita faptului ca Aunicipiul Giurgiu este locali&at n &ona de frontiera, fiind legat de orasul Ruse, 3ulgaria prin <odul <rieteniei si este port la +unare este e7pus att traficului rutier ct si celui na*al! 2.!.2. &ituatia parcului auto 5a ni*elul #udetului Giurgiu situatia parcului auto este pre&entata n tabelul &ituatia parcului auto

5a ni*elul #udetului Giurgiu situatia parcului auto a fost mbunatatita, ca si n multe alte #udete, printr-un program de re*alorificare! <rogramul actual de re*alorificare a auto*eCiculelor *ecCi din Romnia, gestionat de Ainisterul Aediului ofera proprietarilor de automobile cu *ecCimea de peste '2 ani o suma care este folosita ca a*ans pentru acCi&itionarea unui nou automobil, fiind un mi#loc de stimulare a nlocuirii treptate a acestor auto*eCicule mai *ecCi si aduce beneficii substantiale pentru calitatea aerului din &onele urbane! 6celasi program de renoire ar trebui sa fie aplicat n *iitor si n ca&ul autocamioanelor pe motorina si prost ntretinute, ceea ce ar contribui la reducere, ntr-o masura mai mare, a reducerii emisiilor totale de particule n ga&ele de esapament ale motoarelor! <olitica de transport a Gu*ernului romn are drept obiecti* principal asigurarea unui sistem de transport fle7ibil, sigur si eficient, pentru deplasarea interna a bunurilor si a

2$

persoanelor! @ prioritate urgenta este alinierea sistemului de transport romnesc la standardele europene

2.#. 2ndustria forestiera

2.#.1. *ondul forestier "ubunitatile +irectiei "il*ice Giurgiu pe ra&a #udetului sunt4 @colul "il*ic 3olintin @colul "il*ic Comana @colul "il*ic GCimpasi @colul "il*ic Giurgiu "uprafata de padure gospodarita de acestea pe ra&a #udetului Giurgiu 32 ;22 Ca! .*olutia suprafetelor de teren acoperite cu paduri pe grupe functionale este pre&entata n tabelul de mai #os!

2.#.2. *unctia economica a padurilor Functia economica a padurii se reflecta n principal n productia de masa lemnoasa, nsa importanta economica a acesteia nu se limitea&a numai la resursele naturale pe care le ofera 8lemn, *nat, fructe, ciuperci, plante medicinale, miere, etc9, ci si la faptul ca are un rol esential n conser*area mediului, asigurnd ser*icii a caror *aloare depaseste cu mult pe cea a produselor ei! "ituatia suprafetelor de fond forestier pe detinatori si masa lemnoasa bruta la ni*elul anului 2::2 este pre&entata n tabelul urmator4

22

&uprafetele de fond forestier

.*olutia suprafetelor de fond forestier, pentru perioada 2::3-2::2, pe detinatori si masa lemnoasa bruta este pre&entata n tabelul si figura de mai #os! /.olutia suprafetelor de fond forestier

2;

2.#.3.6asa lemnoasa pusa 0n circuitul economic "ituatia productiei de lemn a anului 2::2, pusa n *aloare prin ocoalele sil*ice ale +irectiei "il*ice Giurgiu, este pre&entata n tabelul urmator! .*olutia masei lemnoase *alorrificata 6nul 2::3 6asa lemnoasa pusa in circuit '''!3
economic (mii mc

2::4 '''!'

2::5 '24!4

2::$ '2

2::2 ''2!4

2.%. Comer3, ser.icii 7i turism

5a 3'!'2!2::2, la ni*elul #udeOului Giurgiu, erau nregistraOi 2225 de agenOi economici, din care4 2 regii autonome, '4 societPOi pe acOiuni, 522$ societPOi cu rPspundere limitatP, 2333 persoane fi&ice Qi asociaOii familiale, '5 societPOi cooperatiste! 2.%.1.5urismul Regiune tipica de cmpie, #udetul Giurgiu dispune de un important si *ariat potential turistic, legat fiind prin ntreaga acti*itate din trecut si pre&ent de +unare! @rasul Giurgiu a repre&entat unul dintre cele mai importante porturi internationale dunarene, situndu-se pe traseul coridorului de transport <an - .uropean nr! ! Aunicipiul Giurgiu 8situat la $5 %m sud de 3ucuresti9, a fost primul oras legat fero*iar de capitala tarii 8';$ 9! <rin constructia podului rutier si fero*iar de peste +unare, numit U<odul <rietenieiM 82!2:: m lungime9, orasul a de*enit un important centru de tran&it rutier, fero*iar si flu*ial! Hn alt punct de atractie poate fi <odul 3i&et&, construit n anul ' :5 de inginerul 6ngCel "alingJ, primul pod rutier si fero*iar construit n curba din .uropa! <rintre obiecti*ele simbolice pentru municipiul Giurgiu se numaresc ruinele *ecCii cetati medie*ale, Au&eul de istorie, 1urnul Ceasornicului 8constructe din piatra masi*a ridicata de turci n '2::9 sau monumentele ncCinate eroilor ra&boiului de independenta si ostasilor france&i ca&uti la Giurgiu n primul ra&boi mondial! )n #udetul Giurgiu se gasesc de asemenea numeroase *estigii care atesta de&*oltarea *ietii sociale si culturale pe aceste meleaguri din cele mai *ecCi timpuri! 2.%.2.+ez.oltarea zonelor comerciale Comertul repre&inta una din ocupatiile principale ale locuitorilor acestei &one, fiind fa*ori&at de e7istenta Giurgiului ca *ecCi *ad comercial la +unare! Comertul repre&inta 3,22( din *olumul ser*iciilor #udetului Giurgiu! Reteaua comerciala e7istenta n #udetul Giurgiu cuprinde un numar de apro7imati* 3 2:: societati comerciale! )n acest an4 - s-a pus n functiune maga&inul 3illa, pe o suprafata de 2'35 mp! - pentru "!C! Aetropolis Real .state +e*elopers "!R!5!, 6!<!A! Giurgiu a emis notificare de mediu pentru <!H!+! pri*ind o suprafata de ' 5!232 mp, amplasata Lona 0ama ,oua, n *ederea reali&arii unui CJpermar%et, galerii comercilae, parcare, spatii de alimentatie publica, spatii *er&i, lucrari de terasamente, retele teCnico edilitare, alei de acces carosabile si pietonale, alte lucrari

3:

Cap.3. Tendinte de dezvoltare a judetului$regiunii 6ctualmente, tara noastra se afla ntr-o perioada de rascruce, cnd, dupa aderarea la Hniunea .uropeana, n*ata sa functione&e si sa traiasca la standardele acesteia din toate punctele de *edere, inclusi* ecologice! <rin accesarea fondurilor pe care Comunitatea .uropeana le pune la dispo&itie pentru a accelera acest proces comple7 si dificil al integrarii totale, se descCid Romniei si implicit si #udetului Giurgiu, oportunitati care se cer a nu fi irosite, ele constituind o sansa reala pentru iesirea din starea de anormalitate! <rin urmare, daca se tine seama de de&ideratele si eforturile continue ale autoritatilor teritoriale, de potentialul autoCton, precum di de corelarea cu strategiile generale sau sectoriale care *i&ea&a de&*oltarea durabila la ni*el national, se poate afirma ca tendintele de de&*oltare ale #udetului nostru sunt la rndul lor orientate catre Hniunea .uropeana, ca reper deocamdata unic ce garantea&a o mbunatatire neta a starii de fapt! Judetul Giurgiu si cauta calea, iar de&*oltarea turismului pe teritoriul sau este una din pietrele de Cotar n drumul catre de&*oltarea durabila! 6stfel, pentru anul 2:: Consiliul 5ocal Giurgiu si-a anuntat intentia de a continua demersurile care se impugn pentru de&*oltarea durabila a municipiului Giurgiu si cresterea potentialului turistic al &onei, prin proiectele4 - U 6mena#are 5ac <rietenia n &ona de agrement <arcul "teaua +unarii din municipiul GiurgiuM a obtinut finantare n cadrul <rogramului <Care C3C de cooperare transfrontaliera Romnia =3ulgaria si urmea&a a fi implementat n 2::; - UCrearea &onei re&identiale si de agrement 0ama ,oua Giurgiu //M - UReali&area unui pasa# rutier peste calea ferata Giurgiu ,ord = Ruse si a drumului de centura ntre pasa# si +,5 Giurgiu = 3ucurestiM - UReali&are +rum de centura tronson <enitenciar sos!"lobo&iei +,53-+,5CM - U1abara pentru ele*i n <adurea 3noaia- proiect n curs de reali&are 8n anul 2::2 s-au cCeltuit de#a 2$::: R@, pentru reali&area acestui obiecti*9M! - 6mena#are parc n &ona Clopotari 8cca 25:: m29

3'

.7ista, de asemenea, premise pentru o planificare strategica a turismului n Giurgiu, n scopul identificarii si articularii unor trasee turistice comune romno-bulgare, n interesul de&*oltarii durabile pe ambele maluri! <e termen mai lung, respecti* pna n anul 2:':, Consiliul 5ocal Giurgiu si propune sa duca la ndeplinire mai multe proiecte mari, pentru de&*oltarea turistica a municiupiului Giurgiu! <rintre ele, sunt4 - U+ig &ona re&identiala si de agrement 0ama ,oua = Giurgiu 2, tronson 1R = Aalu RosuM 8proiect naintat ca propunere pentru <lanul ,ational de 6ctiune pentru <rotectia Aediului9 - U6mena#area unui debarcader pentru agrement si sport pe Canalul <lantelorM - <roiectulM /tinerarii turistice integrate n .uroregiunea Ruse-Giurgiu, moderni&are ba&a de ambarcatiuni pentru agrementM - <roiectul K<unerea n *aloare a Cetatii lui Aircea cel 3atrnM, care pre*ede restaurarea si reconstructia partiala a portiunilor deteriorate, amena#area aleilor de acces pentru *i&itatori, mpre#muire si semnali&are iluminare pe timpul noptii - /nfiintarea unui birou informati* turistic K3irou al +unsriiM - Construirea fale&ei pe malul +unariiM - Construirea unei piste moderne pentru biciclete de-a lungul +unarii - U6mena#are &one de agrement si mbaiere pe flu*iul +untrea, n &ona %m 4;24;$ - U6mena#are mu&eu de sit si punerea n *aloare a "itului arCeologic Aalu RosuM, care pre*ede pregstirea terenului arCeologic, prote#area obiectelor descoperite cu rasini speciale, reali&area utilitatilor si a infrastructurii de acces la situl arCeologic, construirea mu&eului de sit si n cele din urma redarea n circuit a sitului! 6ceste proiecte si propun ndeplinirea obiecti*ului UCrearea unei &one turistice de atracti*itate la sud de 3ucuresti, pe malul +unariiM din cadrul <lanului 5ocal de 6ctiune pentru, Aediu al #udetului Giurgiu! 5a rndul sau, Consiliul 5ocal Gradinari a naintat propunerea de proiect pentru <lanul ,ational de 6ctiune pentru Aediu M6grement si recreere n conditii ecologice la comuna Gradinari, #udetul GiurgiuM pentru amena#area unei &one de agrement si turism ecologic la marginea padurii Gradinari, pe malurile rului 6rgea prin asigurarea de facilitati pentru colectarea si depo&itarea deseurilor la standarde europene, spatii *er&i cu alei, amena#ate cu spatii pentru #oaca, strand si pla#a si pescuit sporti* si de agrement! <roiectul raspunde obiecti*ului U6mena#area si ntretinerea &onelor pentru practicarea turismului ecologic n padurile si &onele din #udetul GiurgiuM din <lanul 5ocal de 6ctiune pentru Aediu al #udetului Giurgiu!

32

<roiectul pre*ede amena#area unei suprafete de '5 Ca, corespun&ator standardelor europene de turism ecologic4 construirea unui strand pentru mbaere n conditii desigurantaD 2 Ca pla#a amena#ata si ntretinuta corespun&atorD facilitati pentru colectarea si depo&itarea deseurilor la standarde europene, 4 Ca spatii *er&i amena#ate pentru campare, pre*a&ute cu alei si cu spatii pentru #oaca, trei terenuri sporti*e! 1oate acestea pentru a asigura conditii de practicare a unui turism ecologic pentru minimum '::: de turisti saptamnal, n se&onul esti*al! +e asemenea, pna n anul 2:':, +irectia "il*ica prin 6dministratia <arcului ,artural Comana, mpreuna cu Consiliul Judetean Giurgiu si Consiliile locale din aria <arcului ,atural Comana si propun <roiectul K<arc ,atural Comana- mentinerea biodi*ersitatii si protectia CabitatelorM, care intentionea&a sa sporeasca gradul de atracti*itate turistica al parcului! )n acest conte7t, proiectul 6gentiei pentru <rotectia Aediului Giurgiu K@amenii iubesc frumusetea batrnei naturiVM- <.@,W, daca *a beneficia de spri#in financiar n cadrul 67ei prioritare 4 a <@" Aediu *a pregati populatia locala pentru cunoasterea si respectarea patrimoniului natural al parcului si pentru practicarea unui turism ecologic n &ona! Cap.4. Strategia de dezvoltarea a judetului Giurgiu in zone rurale

!.1. (rezentare generala a zonelor rurale din judetul Giurgiu

"ituat n Cmpia +unarii, #udetul Giurgiu si-a pastrat de-a lungul timpului caracterul sau predominant agricol, n ciuda faptului ca portul Giurgiu, resedinta sa traditionala, a cunoscut o *reme un proces de industriali&are fortata care a concentrat grupuri nsemnate din populatia satelor n perimetru urban! Fenomenul depopularii rurale a a*ut consecinte negati*e pentru ambele &one ale Cabitatului4 - &ona urbana a fost supusa unei puternice presiuni din partea celor *eniti la oras, - &ona rurala a deca&ut demografic, ramnnd golita si de elementul genetic calitati*! Judetul fiind situat n imediata *ecinatate a municipiului 3ucuresti, un segment repre&entati* din rndul celor care au dobndit calificari au migrat catre capitala, n cautarea unui trai mai bun! +atorita transformarilor profunde inter*enite n sectorul agricol din tara dupa ' :, si agricultura #udetului a capatat un caracter e7tensi*, de sub&istenta! )n urma farmitarii e7cesi*e a e7ploatatiilor agricole si a ofertei de materii prime agricole s-a accentuat
33

nclinatia producatorilor agricoli indi*iduali spre autoconsum, iar capacitatile de prelucrare din industria alimentara au ramas n mare parte neutili&ate, ele fiind dimensionate pentru furni&orii mari de materii prime agricole! Gradul redus de utili&are a capacitatilor de productie a determinat ca pe unitatea de produs finit sa se nregistre&e costuri fi7e mari si, mpreuna cu diminuarea drastica a puterii de cumparare a populatiei, au condus la diminuarea cererii interne de produse alimentare, aspect ce s-a transformat n principalul factor de frnare a relansarii cresterii productiei si a performantei n acest sector! <rintre alte probleme identificate n regiune, se numara4 - infrastructura #udetului slab de&*oltata 8trei unitati administrati* teritoriale au alimentare cu apa n sistem centrali&at, alte sapte sunt n fa&a de receptie, retea de canali&are aproape ine7istenta n &ona rurala, drumuri nemoderni&ate9D - probleme sociale 8lipsa societatii ci*ile, lipsa ser*iciilor sanitare educationale9D - oportunitati de afaceri sca&uteD - lipsa unei strategii localeD - agricultura ineficienta 8ferme mici, piata desfacere nefunctionala, problema restituirii pamntului, sistem de irigatii de&afectat, pret sca&ut al produselor agricole, acces greu la credite, mediu de afaceri necompetiti*9

!.2. Cadrul de programe al dez.oltarii zonelor rurale

(rintre o"iecti.ele 1niunii /uropene pri.ind politica agricola se numaraA - agricultura competiti*a 8abandonarea garantarii preturilor9D - de&*oltare rurala integrata 8noi posibilitati de *enituri si locuri de munca9D - asistarea prin programe integrate de finantare structurala a regiunilor Hniunii .uropene defa*ori&ate 8denumite regiuni de obiecti* '9! .dificarea unei strategii de apropiere trebuie sa permita tuturor tarilor candidate adoptarea cadrului #uridic comunitar si accelerarea alinierii la normele comunitare, la politica economica, sociala si ambientala! )n paralel cu acordurile referitoare la .uropa, trebuie ncCeiate parteneriate indi*iduale de aderare si intensificate a#utoarele comunitare! <arteneriatele de aderare contin prioritati, principii si obiecti*e! /@perienta 1niunii /uropene si caracteristicile zonelor rurale ale celor doua regiuni permit formularea urmatoarelor principii ale politicii de dez.oltare rurala la ni.el nationalA

34

- de&*oltarea integrata4 re*igorarea economiei rurale, a infrastructurii, mediului, culturii si societatiiD crearea conditiilor pentru oferirea de bunuri si ser*icii utili&nd mestesugurile si intelectualitatea rurala, ncura#area de&*oltarii de ntreprinderi mici si mi#lociiD - sporirea *alorilor rurale po&iti*e4 traditii de familie, ntarirea identitatii localeD pastrarea specificului istoric si cultural al regiunilor ruraleD - aplicarea bunelor practici pentru de&*oltare durabila, cum ar fi principiile de utili&are rationala si durabila a resurselor naturale! ?uBnd 0n considerare cele de mai sus, (lanurile >ationale de +ez.oltare ale Agriculturii si zonelor Rurale formuleaza urmatoarea prioritateA C+ez.oltarea integrata a zonelor rurale cu scopul de a 0ntari economia acestora si de a limita depopulareaD. )n cadrul politicilor de de&*oltare o importanta capitala o are implementarea structurilor administrati*e eficace si formarea personalului administrati*, eliminarea disfunctionalitatilor pietei funciare si elaborarea normelor specifice domeniilor *eterinar si fitosanitar! 6#utoarele de preaderare n domeniul agricol permit sub*entionarea unei serii de masuri4 - sporirea eficientei si calitatii la ni*elul productiei, prelucrarii si comerciali&arii produselor agricoleD - nfiintarea grupurilor de productie si di*ersificarea economicaD - mbunatatirea controlului *eterinar si fitosanitar precum si a conditiilor de igienaD - mbunatatirea protectiei mediului, gestiunii mediului si apeiD - actuali&area cadastruluiD - mbunatatirea acti*itatilor sil*ice si adoptarea unor programe de mpadurireD - pregatirea si perfectionarea profesionalaD - de&*oltarea infrastructurii si reabilitarea satelor!

35

!.3. Analiza &895- analiza zonelor rurale din judetul Giurgiu

(1>C5/ &?AE/ - -calitate sca&uta a *ietii, ni*el ridicat al soma#ului, putere financiara slaba - -lipsei oportunitati de anga#are - -teCnologii n*ecCite de culti*are a pamntului si management neperformant - -diminuarea populatiei acti*e datorita migrarii acestora catre &onele urbane - -infrastructura de transport n*ecCita, lipsa ser*iciilor de internetD - -infrastructura comunala si turistica nede&*oltata- probleme de protectie a mediului - -acces greu la pietele de desfacere - -lipsa grupurilor de initiati*a locala si a @,G-urilor cu e7perienta suficienta pentru planificare si implementare de proiecte si programe - -slabe relatii de parteneriat ntre administratii publice si @,G - -producti*itate si profitabilitate sca&ute! 9(9R51>25A52 C9>&5RF>G/R2 -strategii si politici de de&*oltare durabila -decala#ele dintre &onele urbane si a &onelor rurale 8programe de asistenta rurale, moti* de migrare a tinerilor financiara ale Hniunii .uropene9 -deteriorarea infrastructurii sociale n -acces la e7periente de buna practica din &onele rurale, care conduc la Hniunea .uropeana si de asemenea deteriorarea integrarii sociale si a oportunitati pentru scCimb de e7perienta calitatii *ietii si %noX-CoX! -fragmentarea e7ploatatiilor agricole! (1>C5/ 5AR2 -pondere mare a terenului arabil -fertilitate ridicata a solului -forta de munca calificata -sectorul pri*at ma#oritar -infrastructura pentru irigatii 8canalul Giurgiu-Ra&miresti9 -conditii pentru producerea plantelor medicinale 8mostenire culturala si istorica a districtului Ruse9 -infrastructura de ba&a locala si sociala disponibila apa si electricitate, retea locala de drumuri, ser*icii de posta si telefonie, gradinite, scoli, biblioteci satesti, centre de prim a#utor -cultura rurala bine ase&ata4 traditii familiale si identitate rurala nationala -preconditii pentru de&*oltarea turismului rural!

3$

!.!. &cop, prioritati, cadru strategic si masuri pentru dez.oltarea dura"ila a zonelor rurale
&copul principal pentru de&*oltarea &onelor rurale este4 U Cresterea bunastarii si prosperitatii indi*iduale si a comunitatii locale pe ba&a unei de&*oltari rurale durabile, n limitele suportabilitatii capitalului natural astfel nct sa garante&e calitatea *ietii pentru generatiile *iitoareM! <otentialul &onelor rurale din #udetul Giurgiu pentru di*ersificarea acti*itatilor n agricultura este relati* bun! Conditiile clima-sol, posibilitatile de irigare n cele mai multe localitati sunt fa*orabile productiei agricole! (rioritati 0n dez.oltarea zonelor rurale (rioritatea principala n de&*oltarea &onelor rurale l repre&inta spri#inirea procesului de di*ersificare a agriculturii, inclu&nd acti*itati de afaceri rurale alternati*e! A doua prioritate pentru &onele rurale o repre&inta de&*oltarea resurselor umane si n special nfiintarea si ntarirea unor grupuri de initiati*a si @,G-uri pentru de&*oltarea &onelor rurale! "copul este de a promo*a si implementa acti*itati de training *ocational pentru tineri! A treia prioritate este reabilitarea infrastructurii pentru ntarirea comunitatilor rurale din punct de *edere economic si social! Cadru strategic "trategia face legatura ntre anali&a "T@1, prioritati si masuri! @biecti*ele generale re&ultate n urma anali&ei "T@1 *or fi reali&ate printr-un numar de masuri si sub-programe! 6nali&a "T@1 ofera rationamentul pentru strategia de de&*oltare a &onelor rurale! "-a formulat un set de obiecti*e strategice si anume4 - restructurarea radicala prin di*ersificarea afacerilor din domeniul agricol n concordanta cu oportunitatile de anga#are n &onele rurale 8sub-program'9D - adaptarea resurselor umane la ne*oile economiei de piata si n conte7tul aderarii la Hniunea .uropeana, prin mbunatatirea educatiei *ocationale si nfiintarea de grupuri de initiati*a locala pentru de&*oltare 8sub-program 29D - de&*oltarea infrastructurii n &onele rurale precum si conser*area bunurilor e7istente 8sub-program 39D

32

9"iecti.ele programului @biecti*ele programului strns legate de scopurile strategice, sunt concentrate n 4 0i&iune globala asupra &onelor rurale din #udetul Giurgiu! 0i&iune4 U+ez.oltarea dura"ila prin 0ntarirea economica, sociala si ecologica a zonelor rurale din judetul Giurgiu, astfel 0ncBt "unastarea populatiei sa ai"a un ni.el compara"il cu cel din /uropa CentralaD 9"iecti.e generaleA .conomie ba&ata Forta de munca /nfrastructura +e&*oltarea )mbunatatirea pe o de&*oltare fle7ibila si cu abilitati mbunatatita durabila acalitatii *ietii durabila mediului 9"iecti.e specificeA '! Restructurarea radicala a afacerilor rurale prin di*ersificarea acti*itatilor agricole, pentru a mari posibilitatile de anga#are n &onele rurale 8sub-program '9!

2! 6daptarea resurselor umane din3! +e&*oltarea &onele rurale la ne*oile economieiinfrastructurii si de piata, prin mbunatatirea training-conser*area ului *ocational si abilitatilor,bunurilor precum si formarea de grupuri de8sub-program 39 initiati*a si @,G-uri pentru de&*oltarea rurala 8sub-program 29!

@biecti*ele restructurarii afacerilor din &onele rurale4 - mbunatatirea performantelor firmelor e7istente prin a#utorarea lor cu teCnologie care sa implice productii ba&ate pe agricultura alternati*aD - sporirea *n&arii de bunuri si ser*icii prin masuri acti*e de mar%eting. @biecti*ele training-ului de resurse umane - spri#inirea si ncura#area training-ului pentru anga#ati si pentru someriD - spri#inirea nfiintarii si consolidarii @,G-urilor si grupurilor de initiati*a! @biecti*ele de infrastructura n &onele rurale - ntretinerea retelei de drumuri si facilitarea accesului turistilor n &onele ruraleD - e7tinderea retelelor de alimentare cu apa si canali&areD - prote#area cadrului natural si mbunatatirea calitatii *ietii rurale!

3;

!.!. 6asuri pentru implementarea strategiei de dez.oltare rurala dura"ila

Aasurile de de&*oltare a &onelor rurale au caracter de acti*itati organi&ationale necesare pentru utili&area oportunitatilor de finantare oferite de programul "6<6R+ 8<rogram "pecial de <re-6derare pentru 6gricultura si +e&*oltare Rurala9! Aasurile specifice pentru perioada de planificare sunt4 - +e&*oltarea si raspndirea de practici agricole ecologice, di*ersificarea acti*itatilor rurale care sa furni&e&e *enituri alternati*eD - <lanificarea pe termen lung a procesului de spri#inire a trainingului *ocational si recalificarii fortei de munca n concordanta cu masurile de restructurare si di*ersificarea acti*itatilor economice din agriculturaD - )ncura#area si spri#inirea nfiintarii de @,G-uri puternice pentru de&*oltarea &onelor ruraleD - )ntretinerea si mbunatatirea infrastructurii de drum din #udetul Giurgiu si districtul RuseD - 6cti*itati de reno*are si conser*are a traditiilor si monumentelor culturale ale localitatilor Giurgiu, Comana, Serasti, "li*o <ole, /*ano*o, +*e Aogili, 3oro*o, "li*o <ole, 1eno*o!

!.#. Recomandari pentru implementarea strategiei de dez.oltare rurala in judetul Giurgiu

1ranspunerea politicii agricole a Hniunii .uropene catre noi state membre ar putea determina o si mai mare ascutire a problemelor legate de e7cedentele structurale ale di*erselor produse agricole! <e de alta parte e7ista perspecti*e bune n ceea ce pri*este e7porturile alimentare pe pietele internationale! Cresterea cererii poate de*eni o noua sansa pentru agricultura europeana si pentru produsele sale de calitate ridicata! <entru aceasta trebuie ca produsele agricole sa fie competiti*e si sa e7iste posibilitati de a le e7porta fara sub*entionari! 6gricultura si sil*icultura, ambele europene, *or trebui n *iitor sa se preocupe mai mult de acti*itati direct legate de protectia mediuluiD societatea doreste ca oamenii sa refaca peisa#ele si cadrul natural afectat de acti*itatile umane daunatoare, spatiile rurale *iabile sa fie pastrate si ocrotite! )n acest sens *or trebui gasite alte surse de *enituri!)n cadrul negocierilor pentru aderare nu e7ista nici n*ingator, nici n*insD toata lumea trebuie sasi gaseasca locul! 1arile care *or de*eni parte integranta a Hniunii .uropene *or aduce Comunitatii fortele si slabiciunile lor! +e&*oltarea punctelor tari precum si eliminarea slabiciunilor constituie propunerile pentru pregatirea aderarii si pentru reforma politicilor comunitare actuale!
3

Cap. . !ozitia judetului Giurgiu in cadrul regiunii Sud "untenia

%.3. Caracterizarea Regiunii &ud-6untenia Analiza &895

Judetul Giurgiu face parte din Regiunea "ud Auntenia care este situatP n partea de sud a Romniei, a*nd o suprafaOP de 34!453 %m2 8'4!45 ( din suprafaOa Romniei9, alaturi de #udetele 6rgeQ, CPlPraQi, +mbo*iOa, /alomiOa, <raCo*a Qi 1eleorman! <entru o caracteri&are si o e*identiere mai buna a situatiei regiunii "ud Auntenia, in tabelul de mai #os este pre&entata anali&a "T@1 a regiunii, pentru o intelegere cat mai e7acta a ni*elului de de&*oltare a regiunii din care face parte #udetul Giurgiu! 6nali&a "T@1 a regiunii "ud Auntenia (1>C5/ 5AR2 (1>C5/ &?AE/
<re&enta coridoarelor de transport pan-europene4 Conditii teCnice precare a drumurilor locale, cele 5 drumuri europene 8.524, .;', .2:, .;5, .$:9 mai ridicate ponderi ale drumurilor publice si 62 83ucuresti Constanta9, flu*iul +unarea moderni&ate inregistrandu-se in #udetele sudice4 1eleorman, ialomita, fiecare cu peste 33( .7istenta in cadrul regiunii a aeroporturilor Grad sca&ut de utili&are a amanea#arilor portuare 3ucuresti-@topeni si 3ucuesti -3aneasa de pe +unare, scaderea traficului generand declinul acti*itatilor de proful <rofil economic di*ersificat al regiunii4 partea de +eclinul industriei traditional, care suporta, in nord a regiunii 8#udetele 6rges, Gambo*ita si present, impactuol se*er al procesului de tran&itie <raCo*a9 se caracteri&ea&a printr-un grad spre economia de piata, prin incCiderea ma#oritatii ridicatde industriali&are 8<raCo*a detine locul ' unitatilor industriale repre&entati*e pe tara in productia industriala9D partea sudica are un potential agricol deosebit de ridicat 82!'( din suprafata totala repre&entata de suprafete agricole, din care ;:!2( terenuri arabile9 0arietatea resurselor naturle 8petrol, ga&e <ondere sca&uta a teCnologiilor moderne utili&ate naturale, carbune, sare, ape minerale, terenuri in industrie si agricultura arabile, paduri9 Resurse turistice di*ersificate4 statiunile montane /nfrastructura de turism in*ecCita, ma#oritatea de pe 0alea <raCo*ei = Aasi*ul 3ucegi si Auntii structurilor de ca&are de doua si trei stele, precum <iatra Craiului, statiunile balneocilimaterice din si a structurilor de agreement fiin construite in "ubcarpati perioada anilor ' ;: .7istenta unor societati pri*ate representati*e, cu .7istenta a numeroase &one monoindustriale4 capital strain sau mi7t! /n regiune s-au reali&at Ai&il, <lopeni, Hrlati, 0alea Calugareasca si in*estitii straine directe4 Renault = <itesti, Solcim Campulung Auscel = din #udetele nordice, dar si a = Compulung Auscel, "amsung C@" = unor din #udetele sudice = 1urnu Aagurele, 1argo*iste! Limnicea, 6le7andria, 0idele, Giurgiu, @ltenita, Calarasi, "lobo&ia, Fetesti!

4:

Forta de munca fle7ibila, ieftina, calificata in "caderea populatiei acti*e si ocupate! <opulatia domenii ca petrocCimia, constructii de masini, acti*e repre&inta 3;!2( din populatia regiunii, in industrie prelucratoare! timp ce populatia ocupata repre&inta 33!4(! pe domenii de acti*itate, 3 !4( e ocupata in agricultura, 2 !5( in industrie si 3'!'( in ser*icii Retea de ase&ari de&*oltata ecCilibrat4 43 de orase Hnitati publice degradate4 grad a*ansat de 8din care '$ municipii9, 4;; de commune si 2:3: degradare2subdimensionare a conductelor de apa, de sate! densitate sca&uta a retelei de alimentare cu ga&e! .7istenta a numeroase parcuri industriale 825( Cresterea ratei emigratiei, indeosebi in randul din numarul parcurilor industriale din Romania9 populatiei tinere <ondere mare a /AA-urilor din domeniul <roces accentuat de imbatranire a populatiei ser*iciilor 825!;(9 9(9R51>25A52 A6/>2>5AR2 <otential ridicat de de&*oltare a turismului, 5ocali&area in*estitiilor in anumite areale, datorita resurselor naturale si culturale bogate, concomitant cu negli#area altora! 6dancirea precum si datorita cresterii cererii in domeniul discrepantelor dintre &onele de&*oltate din nord si turismului montan, ecologic, cultural si &onele nede&*oltate din sud! balneoclimateric! Cresterea numarului de in*estitii straine 5ipsa capitalulu&i de sustinere a ine*stitiilor in economie +e&*oltarea anteprenoriatului 6dancirea de&ecCilibrului dintre cerere si oferta pe piata muncii .7tinderea>moderni&area retelei rutiere de Ai#loace financiare insuficiente pentru transport de&*olatrea infrastructurii +e&*oltarea cooperarii cu tarile ri*erane +unarii 1rend demograpCic negati*e +e&*oltarea infrastruturii de spri#in pentru Aiograrea fortei de munca de inalta calificare acti*itatile economice /mbunatatirea calitatii ser*iciilorturistice 6dancirea de&ecCilibrului dintre comunitatile rurale si cele urbane Relocali&area anumitor ramuri dindustriale datorita cresterilor salariale si aprecierii monedei nationale /mapctul H. asupra ramurii industriale 8indeosebi asupra industriei alimentare9

4'

#.2. 9rgnizarea administrati.a

Regiunea "ud este situatP n partea de sud a Romniei, a*nd o suprafaOP de 34!453 %m2 8'4!45 ( din suprafaOa Romniei9, corespun&Ptoare #udeOelor 6rgeQ, CPlPraQi, +mbo*iOa, Giurgiu, /alomiOa, <raCo*a Qi 1eleorman! )n partea de sud, regiunea se n*ecinea&P cu 3ulgaria! Relieful regiunii este caracteri&at de predominanOa formelor de relief de #oasP altitudine4 cmpii Qi lunci - 2:,2(, dealuri - ' ,;( Qi doar ,5 ( munOi! <opulaOia totalP a celor Qapte #udeOe componente era, n 2::5, de 3!342!:42 locuitori, repre&entnd '5,4( din populaOia Romniei! +ensitatea populaOiei este de $,$ loc>%m2, *aloare superioarP mediei pe OarP 8 :,2 loc>%m29!
Regiunea de dez.oltare ;udetul &uprafata totala (Gm.p >r. oraselor +in care >r. si municipii comune municipiilor >r. satelor

Judetul Giurgiu ocupa o suprafata toatala de 352$ %m2, ':,23( din totalul suprafetei regiunii "ud Auntenia de 34453 %m2! /n #udetul Giurgiu e7ista 2;$ 2:; locuitori, adica ;,$'( din totalui populatiei regiunii! Gradul de urbani&are al acestui #udet este de 3'!'(, sub ni*elul regiunii din care face parte 84'!2(9, e7plicabil prin faptul ca doar 3 din cele 4; de orase e7istente in regiune fac parte din #udetul Giurgiu, ma#oritatea populatiei locuind in mediul rural 8$;! (9 in cadrul a 5' de comune 8din total 5'29 si '$$ de sate 8din total 2:';9! 1otodata, orasele e7sistente au o infrastrutura deficitara, apropiata de cea a &onelor rurale!

42

/ndicatori <opulatie totala 8cifre absolute9 <opulatie urbana 8(9 <opulatie rurara 8(9 "old migrator

Regiune 6G
332,'%2 %!%32-

C5
31'%#2

+3
#3'-,-

Judete GR /5
2)%2-) 2,2%%%

Romania <S
)2'#12

1R
!2231! 21%23)!,

4'!2 5;!3 -'4 4

4;!2 5'!; -35

3 !' $:! -22

3'!3 $;!2 -' ;

3'!' $;! 354

45!$ 54!4 -4::

5:! 4 !' -'32

33!$ $$!4 -'::$

54! 45!' -2234

#.3. *or3a de munc4 7i migra3ia

<onderea populatiei ocupate era in 2::5 de 3:!;( din populatia #udetului, sub media pe regiune 835!2(9! /n acelasi timp, se obser*a si faptul ca #udetul giurgiu are cea mai mica pondere a populatiei ocupate din intreaga regiune, *alorile cele mai ridicate inregistrandu-se in #udetele 6rges 83 (9 si 1eleorman 832!2(9! /ndicatori Regiune 6G
<opulatie totala 332,'%2 8cifre absolute9 <opulatie 4$!2 acti*a in total populatie 8(9 <opulatie 35!2 ocupata in total populatie 8(9
%!%32 -

C5
31'%# 2

+3
#3'-, -

Judete GR /5
2)%2) 2,2%% %

Romania <S
)2'#1 2

1R
!2231 ! 21%23)!,

45!5 3 3'! 32 3:!; 32! 35!2 32!2 3;!;

Gradul de ocupare a populatiei pe sectoare de acti*itate, la ni*elul #udetului Giurgiu, indica o pondere ridicata a populatiei ocupate in agricultura 852!5(9, peste media pe regiune 83 !29 care este de asemenea ridicata, dar in descrestere! +e asemenea, se inregistrea&a ponderi relati* sca&ute ale populatiei ocupate in industrie 8':!;(9 si ser*icii 83'!2(9! 6stfel, in cadrul regiunii "ud Auntenia, #udetele sudice 8Giurgiu, 1eleorman, Calarasi9 sunt preponderent agricole, iar #udetele <raCo*a si 6rges se cracteri&ea&a printr-o pondere ridicata a populatiei ocupate in industrie si ser*icii!

43

/ndicatori

Regiune

6G C5 <opulatie ocupata pe sectoare economice 6gricultura 8(9 3 !2 3:!$ 5'!5 52!5 52!5 5:!2 /ndustrie 8(9 23!2 3:!$ '$! 24!2 ':!; '4! "er*icii 8(9 3$!$ 3;!$ 3'!$ 3'!$ 3'!2 34!4

Judete +3 GR /5

Romania <S 1R 3:!: 23!5 44!5 24!5 5 !4 3:!; '5!3 44!2 25!3

/n ceea ce pri*este rata soma#ului, la 3' decembrie 2::5, aceasta era de 5!$( la ni*elul #udetului Giurgiu, inregistrand un numar de 5' ; de someri din totalul regiunii care inregistrea&a 3'42 de someri 82!3(9! @ *aloare mai redusa a ratei soma#ului in cadrul regiunii o inregistreaJa doar un singur #udet, #udetul 6rges cu 5!2(! Cele mai ridicate rate ale soma#ului se inregistrea&a in #udetele 8'2,'(9 Qi CPlPraQi 8 (9! 6stfel, se obser*a o diferentiere in intre nordul si sudul regiunii! 5ipsa locurilor de muncP n &onele rurale determinP o masi*P plecare cPtre 3ucureQti Qi migraOia tinerilor cPtre .uropa de 0est, astfel nct satele Qi oraQele mici se depopulea&P! /ndicatori "oma#ul
>umarul somerilor inregistrati Rata somajului Rata somajului feminin (onderea somerilor neindemnizati in total someri ,31!2 13)! # ,,,2 1#)3 2 #1,) 132% 2 1,#, 1##! #22,%'

Regiune 6G C5 +3

Judete GR /5

Romania <S 1R

2!3 $!4 $:!'

5!2 5!: 4$!2

!: $!

2!4 $!$

5!$ 4!$

'2!' ':!5

$!3 5! 44!

;! $!; 25!:

5! 5!2
#).,

22!' $:!3

55!4 2'!2

44

#.!. /conomia regional4

/ndicatori Regiune 6G +e&*oltarea economica (2EHlocuitor 2442
(2--! - euro (roducti.itatea muncii (2--3 euro &tructuri de afaceri (parcuri industriale, stiintifice si te$nologice

C5 2:4 3 -

+3 2'23! 2 2

Judete GR /5 '24;! ' 2 2$4'! 3 '

Romania <S 2$ $! 5 1R ' ! 2 32!; $' 4!; 34

5'53!4 ''

3:2 ' '

/n 2::4, #udetul Giurgiu a inregistrat cea mai mica *aloare </3>locuitor din cadrul regiunii de '24;!' euro>locuitor, situata sub media regiunii de 2442 euro>locuitor, care, de asemenea, se afla sub media pe tara 82 32!; euro>locuitor9! Cele mai mari *alori din regiune s-au inregistrat in #udetele 6rges = 3:2' euro>locuitor Qi <raCo*a = 2$ $, euro>locuitor!1rPsPtura esenOialP a Regiunii "ud este repre&entatP e mpPrOirea acesteia n douP sub-arii cu caracteristici geografice Qi socio-economice iferite! <artea de nord a Regiunii 8#udeOele 6rgeQ, +mbo*iOa Qi <raCo*a9 se caracteri&ea&P rintr-un grad ridicat de industriali&are,<raCo*a deOinnd locul ' pe OarP n ceea ce pri*eQte producOia industrialP! <rincipalele probleme cu care se confruntP acest areal sunt legate e declinul unitPOilor industriale, care a generat o ratP ridicatP a Qoma#ului! )ncCiderea nor unitPOi industriale n &onele monoindustriale a determinat apariOia unor gra*e probleme conomice Qi sociale, n special n &onele urbane monoindustriale4 Ai&il, Aoreni, lopeni, HrlaOi, CosteQti Qi Cmpulung-Auscel! Judetul Giurgiu se afla in partea sudicP a Regiunii alaturi de #udetele CPlPraQi, /alomiOa Qi 1eleorman, care este o &onP tradiOional subde&*oltatP, repre&entnd a doua &ona de mare sPrPcie n Romnia 8primul pol fiind cel din Regiunea ,ord - .st9! .a se caracteri&ea&P prin preponderenOa populaOiei ocupate n agriculturP! +e altfel, suprafaOa #udeOelor componente este repre&entatP n ntregime de cmpie! )n anii Y2:, ntreaga &onP a cunoscut o de&*oltare industrialP artificialP! )n pre&ent, suportP impactul se*er al procesului de tran&iOie spre economia de piaOP, prin ncCiderea ma#oritPOii unitPOilor industriale repre&entati*e! 6ceastP situaOie caracteri&ea&P toate reQedinOele de #udeO, precum Qi arealele adiacente ale oraQelor 1urnu APgurele, Limnicea, 6le7andria, 0idele, Giurgiu, @lteniOa, CPlPraQi, "lobo&ia Qi FeteQti!
45

#.#. 2nfrastructura
#.#.1. 5ransport /ndicatori 1ransport
+ensitatea drumurilor pu"lice (GmH1--Gmp +rumuri pu"lice modernizate in totalul drumurilor pu"lice (= Regiune

6G 34!; 2 !2 44!' 2:!$

C5 25!3 4:!:

+3

Judete GR /5 25!2 34!

Romania

<S 4$!4 23!;

1R 2$!3 3 !' 33!5 2$!4

43!4 3:!; 22!2 35!'

Regiunea "ud Auntenia dispune de o reOea de drumuri publice europene, naOionale Qi #udeOene cu o lungime e '2!::: %m 8'5 ( din totalul naOional9 Qi o reOea fero*iarP de '225 %m 8'',4( in reOeaua naOionalP9! +unPrea, arterP flu*ialP europeanP, nlesneQte legPturile acestei regiuni cu principalele oraQe din ba&inul sPu Cidrografic! /n ceea ce pri*eQte transportul rutier, regiunea beneficia&P de o bunP descCidere internP Qi internaOionalP, asiguratP de 5 rumuri europene 8.524, .;', .2:, .;5 Qi .$:9 Qi de autostrP&ile 6' 83ucureQti - <iteQti9 Qi 62 83ucureQti = ConstanOa, aflatP parOial n e7ploatare9, nsP doar 2 ,2( din totalul drumurilor publice sunt moderni&ate! Judetul Giurgiu pre&inta o pondere ridicata a drumurilor publice moderni&ate 835!'(9, alaturi de #udetele Calarasi 84:!:(9 si 1eleorman 83 !'(9! "e obser*a faptul ca ponderile ridicate se inregistrea&a in sudul regiunii, acestea datorandu-se ponderii mari pe care le au drumurile nationale in totalul drumurilor publice, in sudul regiunii 8peste 23(9, comparati*e cu nordul acesteia 8sub 2:(9! Aai precis, n #udeOele nordice 86rgeQ, +mbo*iOa Qi <raCo*a9, pe lngP drumurile naOionale care tra*ersea&P #udeOele, e7istP o reOea mai densP de drumuri #udeOene Qi comunale 8de regulP mai puOin moderni&ate dect cele naOionale9, comparati* cu sudul regiunii! 6ceastP e7plicaOie este spri#initP de densitatea mai ridicatP a drumurilor publice nregistratP n #udeOul 6rgeQ = peste 44 %m>'::%mp, faOP de cea din #udeOele sudice = sub 22 %m>'::%mp! Judetul Giurgiu inregistreaJa *alori bune si in ca&ul ponderii drumurilor publice 83:!;(9!

4$

Regiunea dispune de o reOea de&*oltatP de transport fero*iar, teritoriul acesteia fiind strPbPtut de magistralele fero*iare / 83ucureQti-1imiQoara9, //, ///, /0, 0 si 0/ 8traseu comun pnP la <loieQti9, 0// 83ucureQti-GalaOi9, 0/// 83ucureQti-ConstanOa9 Qi /Z 83ucureQti-Giurgiu9! Judetul Giurgiur beneficia&a, impreuna cu intreaga regiune "ud, Qi de a*anta#ul oferit de principala arterP flu*ialP de na*igaOie europeanP, +unPrea, nsP puOin folositP ca urmare a reducerii capacitPOilor industriale ale oraQelor porturi Qi lipsei transportului na*al de cPlPtori! "trP&ile orPQeneQti au o lungime de 3!$:5 %m 8'4,:( din totalul naOional9, din care 5;,'( sunt moderni&aOi, pe #udeOe, cea mai mare pondere de strP&i orPQeneQti moderni&ate nregistrndu-se n #udeOul 6rgeQ 8;',2(9, iar cea mai scP&utP n /alomiOa 832,2(9!

#.#.2. 1tilit43i pu"lice

/ndicatori Htilitati publice
?ocalitati cu retea de apa pota"ila in totalul localitati (= ?ocalitati cu retea de canalizare in total localitati (= Regiune

6G 5$!' '5! 23!5 ';!$

C5 $2! ''!'

+3

Judete GR /5 $ !2 2!$

Romania

<S 25!: 34!$

1R '2!5 ':!3 $'!: 2'!;

5$!' 33!3 ''!2 2!4

6pa potabilP pentru alimentarea localitPOilor din regiune pro*ine din captPrile apelor de suprafaOP Qi a apelor subterane, 5$,'( din numPrul total de localitPOi din regiune beneficiind de alimentare cu apP 8din care 42 oraQe9! <e #udeOe, apar discrepanOe puternice, astfel dacP n #udeOele <raCo*a Qi 6rgeQ peste 2:( din localitPOi au instalaOii de alimentare cu apP, n 1eleorman ponderea scade sub 2:(! Judetul Giurgiu, de asemenea, pre&inta o pondere foarte mica a localitatilor cu retea de apa potabila 833,3(9, sub media regiunii, doar 1eleorman a*and o pondere mai mica ecat acesta!Caracteristic reOelei de alimentare cu apP n special din mediul urban, este faptul cP unele conducte pre&intP un grad a*ansat de degradare Qi uneori de subdimensionare n comparaOie cu *olumul de apP solicitat n pre&ent!

42

ReOelele de canali&are a apelor u&ate mena#ere sunt pre&ente n doar '5, ( din numPrul total de localitPOi, printre care Qi n cele 45 de oraQe ale regiunii, nsP n numeroase situaOii aceste instalaOii sunt slab de&*oltate, subdimensionate Qi n mare parte degradate! /ntra regional, doar #udeOul <raCo*a 834,$(9 depPQeQte media naOionalP 82',;(9, celelalte #udeOe nregistrnd ponderi mai mici de 2:(! Judetul Giurgiu pre&inta cea mai mica ponderea a localitatilor cu retea de canali&are de doar 2,4(, fapt ce se datorea&a in primul rand numarului mic de orase 839! .purarea apelor u&ate mena#ere constituie o altP problemP ma#orP, generatP de utili&area n cele mai multe ca&uri, a unor ecCipamente Qi teCnologii depPQite! ReOeaua de ga&e naturale e7istentP n regiune asigurP alimentarea doar a 22,3( din localitPOile regiunii Qi a 22( dintre oraQe! Judetul Giurgiu pre&inta mari dificultati si in ceea ce pri*este reteaua de ga&e naturale, distribuOia teritorialP a localitPOilor alimentate cu ga&e naturale in cadrul regiunii sud muntenia aratand diferenOierea clarP dintre partea de sud si nord, #udetele sudice concentrand doar '',2( din totalul localitatilor care beneficia&a de acest tip de infrastructura! +istribuOia energiei termice n sistem centrali&at este pre&entP cu precPdere n centrele urbane Qi se aflP n declin n ultimii ani, datoritP costurilor ridicate de producOie Qi transport! Ca urmare, o parte tot mai nsemnatP a populaOiei preferP sistemele indi*iduale de ncPl&ire, mai mici, mai performante Qi mai eficiente! 5a ni*elul anului 2::5, e7istau sisteme publice de distribuOie a energiei termice n doar 2$ dintre localitPOile regiunii 8dintre care 2: localitPOi urbane9, concentrate n mod deosebit n #udeOele 6rgeQ, <raCo*a Qi 1eleorman! "paOiul *erde din oraQele regiunii "ud are o suprafaOP totalP de ';52 Ca 8 ,3( din totalul naOional9, adicP 5,5 m[>locuitor! Judetul Giurgiu pre&inta abateri importante de la aceasta medie in sens negati*e 8doar ',2 m[>loc9! 5a polul opus, abateri importante de la aceastP medie nregistrea&P si #udeOul /alomiOa, dar n sens po&iti* 8':,4 m[>loc!9! +in punct de *edere al transportului urban de pasageri, regiunea dispune de 24 %m linii de tram*ai 8n <loieQti9 Qi de ' %m de linii de troleibu& 8n 1rgo*iQte Qi <loieQti9, ntregul parc auto deOinnd n e7ploatare un numPr de $': de *eCicule, dominat n proporOie de 2,5( de autobu&e!

4;

#.#.3. /ducatie /ndicatori .ducatie

>umarul de unitati de in.atamant Regiune

6G ' :' 353

C5 '32

+3 254

Judete GR /5 ':2 '';

Romania

<S $;5

1R 242 '';$5

"tructura educaOionalP n Regiunea Sud#Muntenia poate asigura Qcolari&area la toate ni*elurile, n cadrul acesteia e7istnd n 2::5 un numPr de $:4 grPdiniOe, ': 2 Qcoli primare Qi gimna&iale, '2; licee, ': Qcoli profesionale Qi de ucenici, '3 Qcoli postliceale Qi 4 instituOii de n*POPmnt superior! 52( dintre unitPOile Qcolare sunt situate n #udeOele 6rgeQ, +mbo*iOa Qi <raCo*a! Judetul Giurgiu pre&inta cel mai mic numar de unitati de in*atamant din intreaga regiune 8':29, si inregistrea&a, de asemenea, probleme ca ma#oritatea unitatilor educationale, adica degradarea clPdirilor Qi slaba lor dotare teCnicP, cea ce nu permite creearea condiOiilor optime pentru reali&area unui proces educaOional adec*at Qi eficient! +e asemenea, cPminele de ele*i sunt insuficiente pentru a prelua ele*ii din &onele rurale = la rndul lor insuficient dotate! #.#.!. &4n4tate /ndicatori "anatate
>umar spitale Regiune

6G $2 '2

C5 $

+3 2

Judete GR /5 5 4

Romania

<S '5

1R ; 433

"ectorul public de asistenOP sanitarP cuprindea, n anul 2::5, 4$ de ambulatorii de spital Qi de specialitate, 24 policlinici Qi $2 spitale! ,umPrul unitPOilor sanitare este mai ridicat n #udeOele 6rgeQ, +mbo*iOa Qi <raCo*a, unde se concentrea&P peste $5( din numPrul total, ca urmare a faptului cP aceste #udeOe concentrea&P $:,3( din populaOia regiunii! Judetul Giurgiu pre&inta un numar de 5 spitale 8;!:$( din totalul spitalelor e7istente in regiune9, doar #udetul /alomita a*and un numar mai mic de spitale 849!

#.#.#. &er.icii sociale /ndicatori "er*icii sociale

>umarul institutiilor furnizoare de ser.icii sociale Regiune

6G 4$$ ''

C5 5

+3 '2'

Judete GR /5 $ $

Romania

<S '2

1R 3:: '3242

Ca urmare a procesului de restructurare industrialP, regiunea se confruntP cu numeroase probleme sociale4 Regiunea "ud ocupP locul al doilea dupP regiunea ,ord- .st n ceea ce pri*eQte numPrul de familii monoparentale 84'$429D regiunea are cel mai mare procent al populaOiei mbPtrnite din OarP! )ncepnd cu 2::5, 2 42 copii sunt ocrotiOi n instituOii de tip familial 8$4!''(9 sau re&idenOiale 835!; (9! 5a sfrQitul anului 2::4, e7istau ':443 de copii cu di&abilitPOi, dintre care 24:3 au beneficiat de ser*icii de asistenOP socialP! JudeOele6rgeQ Qi /alomiOa nu dispun de facilitPOe pentru cantine sociale Qi ser*icii de ngri#ire la domiciliu!

Concluzii '! Judetul Giurgiu este situat n partea de sud a tarii, n cadrul marii unitati geografice numita Cmpia Romna 2! Clima este de tip continenta, cu *eri foarte calde, cu cantitati de precipitatii nu prea imprtante ce cad sub forma de a*erse, si ierni reci, marcate la inter*ale neregulate de *sicole, puternice dar si de incal&iri frec*ente 3! Resursele naturale repre&inta totalitatea surselor pe care mediul geografic le ofera societatii spre a fi *alorificate! 6cestea sunt mpartite n doua categorii4 resurse regenerabile si resurse neregenerabile 8epui&abile9! 4! 5ungimea retelei Cidrografice pe teritoriul #udetului Giurgiu este de ;42 %m, fiind compusa din4 - ba&inul Cidrografic al flu*iului +unarea pe o lungime de '22 %mD - ba&inul Cidrografic al rului 6rges pe o lungime de 225 %m! 5! "olurile caracteristice pentru aceasta &ona fac parte din clasa molisolurilor, cele mai frec*ente tipuri fiind solurile cerno&iomice si cele cambice! $! 0egetatia este de tipul sil*ostepa, n cuprinsul #udetului distingndu-se subraioanele *egetatiei tipice luncilor, a cmpurilor cu graminee n alternanta cu plcuri de padure n care predomina specii de salcmi si subraionul padurilor de cmpie #oasa
5:

2! Fauna cuprinde specii termofile ;! )n #udetul Giurgiu &ona urbana este formata de municipiul Giurgiu si orasele Mihailesti si Bolintin Vale ! 5a ni*elul #udetului Giurgiu e7ista un numar de '25 4 : locuinte dintre care 33 '4$ locuinte sunt n mediu urban! ':!+atorita amplasarii pe cursul inferior al +unarii, #udetul Giurgiu are legaturi flu*iale cu cele ; tari ri*erane si iesire la Aarea ,eagra! 6ceasta i ofera posibilitatea de&*oltarii economice si sociale, dar si de&*oltarea turismului n &ona datorita potentialului de care dispune! ''!Fondul funciar al #udeOului n profil teritorial n suprafaOP de 352!$:2 Ca, cuprinde 222! $5 Ca teren agricol 8din care ( n sectorul pri*at 9 Qi 24!$32 Ca teren neagricol!"uprafaOa arabilP este de 2$'!:;2 Ca din care ( n domeniul pri*at, *ii 4!' 4 Ca, li*e&i ;3' Ca, pPQuni ''!22$ Ca Qi fneOe ;2 Ca '2!5a ni*elul #udetului Giurgiu are loc o crestere a suprafetelor agricole! '3!+atorita po&itiei geografice, n #udetul Giurgiu sunt conditii fa*orabile cresterii animalelor n gospodariile indi*iduale ale populatiei '4!5a ni*elul #udetului Giurgiu agricultura ecologica este aplicata la scara mica la ni*elul unitatilor gospodaresti indi*iduale! '5!)n #udeO e7istP 2 parcuri industriale4 Parcul Tehnologic i Industrial Giurgiu Nord si Parcul Industrial Bolintin Deal '$!6cti*itatea industriala n #udetul Giurgiu este di*ersificata fiind repre&entata de un numar de apro7imati* ;'2 agenti economici '2!<rincipalele ramuri industriale sunt4 industria alimentara si a bauturilor alcoolice, industria constructiilor metalice, industria de confectii si mbracaminte, industria prelucrarii lemnului, productia de mobilier, industria e7tracti*a, a produselor te7tile si a ncaltamintei, industria cCimica, industria produselor minerale, nemetalice, a masinilor si ecCipamentelor ';!<e teritoriul #udetului Giurgiu e7ista4 transport rutier, transport fero*iar si transport na*al ' !5a ni*elul #udetului Giurgiu situatia parcului auto a fost mbunatatita, ca si n multe alte #udete, printr-un program de re*alorificare 2:!"uprafata de padure gospodarita de acestea pe ra&a #udetului Giurgiu 32 ;22 Ca! 2'!5a 3'!'2!2::2, la ni*elul #udeOului Giurgiu, erau nregistraOi 2225 de agenOi economici, din care4 2 regii autonome, '4 societPOi pe acOiuni, 522$ societPOi cu rPspundere limitatP, 2333 persoane fi&ice Qi asociaOii familiale, '5 societPOi cooperatiste! 22!Comertul repre&inta una din ocupatiile principale ale locuitorilor acestei &one, fiind fa*ori&at de e7istenta Giurgiului ca *ecCi *ad comercial la +unare 23!<entru anul 2:: Consiliul 5ocal Giurgiu si-a anuntat intentia de a continua demersurile care se impugn pentru de&*oltarea durabila a municipiului Giurgiu si
5'

cresterea potentialului turistic al &onei si si propun ndeplinirea obiecti*ului UCrearea unei &one turistice de atracti*itate la sud de 3ucuresti, pe malul +unariiM din cadrul <lanului 5ocal de 6ctiune pentru, Aediu al #udetului Giurgiu 24!Judetul Giurgiu si-a pastrat de-a lungul timpului caracterul sau predominant agricol, 25!<rintre obiecti*ele Hniunii .uropene pri*ind politica agricola se numara4 - agricultura competiti*a 8abandonarea garantarii preturilor9D - de&*oltare rurala integrata 8noi posibilitati de *enituri si locuri de munca9D - asistarea prin programe integrate de finantare structurala a regiunilor Hniunii .uropene defa*ori&ate 8denumite regiuni de obiecti* '9! 2$! &copul principal pentru de&*oltarea &onelor rurale este4 U Cresterea bunastarii si prosperitatii indi*iduale si a comunitatii locale pe ba&a unei de&*oltari rurale durabile, n limitele suportabilitatii capitalului natural astfel nct sa garante&e calitatea *ietii pentru generatiile *iitoareM! 22! (rioritatea principala n de&*oltarea &onelor rurale l repre&inta spri#inirea procesului de di*ersificare a agriculturii, inclu&nd acti*itati de afaceri rurale alternati*e! 2;!0i&iune4 U+ez.oltarea dura"ila prin 0ntarirea economica, sociala si ecologica a zonelor rurale din judetul Giurgiu, astfel 0ncBt "unastarea populatiei sa ai"a un ni.el compara"il cu cel din /uropa CentralaD 2 !Aasurile de de&*oltare a &onelor rurale au caracter de acti*itati organi&ationale necesare pentru utili&area oportunitatilor de finantare oferite de programul "6<6R+ 8<rogram "pecial de <re-6derare pentru 6gricultura si +e&*oltare Rurala9! 3:!Regiunea "ud este situatP n partea de sud a Romniei, a*nd o suprafaOP de 34!453 %m2 8'4!45 ( din suprafaOa Romniei9, corespun&Ptoare #udeOelor 6rgeQ, CPlPraQi, +mbo*iOa, Giurgiu, /alomiOa, <raCo*a Qi 1eleorman 3'!/n acelasi timp, se obser*a si faptul ca #udetul giurgiu are cea mai mica pondere a populatiei ocupate din intreaga regiune, 32!Gradul de ocupare a populatiei pe sectoare de acti*itate, la ni*elul #udetului Giurgiu, indica o pondere ridicata a populatiei ocupate in agricultura 852!5(9, 33!/n ceea ce pri*este rata soma#ului, la 3' decembrie 2::5, aceasta era de 5!$( la ni*elul #udetului Giurgiu, inregistrand un numar de 5' ; de someri 34!/n 2::4, #udetul Giurgiu a inregistrat cea mai mica *aloare </3>locuitor din cadrul regiunii de '24;!' euro>locuitor, 35!Judetul Giurgiu se afla in partea sudicP a Regiunii alaturi de #udetele CPlPraQi, /alomiOa Qi 1eleorman, care este o &onP tradiOional subde&*oltatP 3$!Judetul Giurgiu pre&inta o pondere ridicata a drumurilor publice moderni&ate 835!'(9, alaturi de #udetele Calarasi 84:!:(9 si 1eleorman 83 !'(9!

52

32!Judetul Giurgiu, de asemenea, pre&inta o pondere foarte mica a localitatilor cu retea de apa potabila 833,3(9, sub media regiunii, 3;!Judetul Giurgiu pre&inta cea mai mica ponderea a localitatilor cu retea de canali&are de doar 2,4(, fapt ce se datorea&a in primul rand numarului mic de orase 839 3 !Judetul Giurgiu pre&inta mari dificultati si in ceea ce pri*este reteaua de ga&e naturale, distribuOia teritorialP a localitPOilor alimentate cu ga&e naturale in cadrul regiunii sud muntenia aratand diferenOierea clarP dintre partea de sud si nord, #udetele sudice concentrand doar '',2( din totalul localitatilor care beneficia&a de acest tip de infrastructura 4:!"paOiul *erde din oraQele regiunii "ud are o suprafaOP totalP de ';52 Ca 8 ,3( din totalul naOional9, adicP 5,5 m[>locuitor! Judetul Giurgiu pre&inta abateri importante de la aceasta medie in sens negati*e 8doar ',2 m[>loc9! 4'!Judetul Giurgiu pre&inta cel mai mic numar de unitati de in*atamant din intreaga regiune 8':29, si inregistrea&a, de asemenea, probleme ca ma#oritatea unitatilor educationale, adica degradarea clPdirilor Qi slaba lor dotare teCnicP, cea ce nu permite creearea condiOiilor optime pentru reali&area unui proces educaOional adec*at Qi eficient! 42!Judetul Giurgiu pre&inta un numar de 5 spitale 8;!:$(9 din totalul spitalelor e7istente in regiune9, doar #udetul /alomita a*and un numar mai mic de spitale 849!

53

%i&liografie

'! Aoga, 1 K+e&*oltare regionala si ruralaM, .ditura 6". 2! Aoga, 1 K+e&*oltarea comple7a a spatiului ruralM 3! XXX!insse!ro 4! XXX!c#giurgiu!ro 5! XXX!adrmuntenia!ro $! XXX!apmgr!ro 2! XXX!giurgiu!ro ;! XXX!prefecturagiurgiu!ro

54