Lucrare de laborator

Elev: Priluțchi Ilia

Coordonator: Priluțchi Alina

 Motivatiile turistice rurale

Desi este o realitate recenta, turismul rural poseda indicii certe ca nu este un fenomen de crestere
temporara sau conjuncturala. Pe langa cauzele de ordin general care actioneaza asupra fenomenelor de
crestere economica, in cazul turismului rural se remarca acumularea progresiva, pe termen lung, a unor
motivatii complexe, ireversibile, deseori disimulate, ferite insa de perisabilitatea specifica retetelor
turistice de tip conventional. Dintre factorii care stimuleaza afirmarea tot mai sustinuta a turismului
rural se detaseaza:

Cresterea nivelului de educatie 

Perioada postbelica s-a caracterizat printr-o dezvoltare fara precedent a sistemului de invatamant la
toate nivelele, dublata mai recent de explozia mijloacelor de comunicare in masa. In acest context se
remarca, pe de-o parte, tendinta de modificare a modului de viata in conformitate cu noile 'precepte'
ale echilibrului dintre fizicul si psihicul uman iar, pe de alta parte, di 353b14d versificarea si
aprofundarea aspiratiilor spirituale si culturale. Astfel, turistul, de regula citadin, este tot mai mult
motivat de perspectiva recreerii in locuri linistite, putin aglomerate, care satisfac exigente de ordin
ecologic si care, deseori, se suprapun spatiului rural.

Cresterea intervalului temporal alocat odihnei si recreerii.

Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere reprezinta, in general, un factor important al
dezvoltarii turismului. Un aspect particular care are consecinte pentru turismul rural este multiplicarea
perioadelor scurte de timp alocate recreerii, ca urmare a reducerii timpului saptamanal de lucru.

Ameliorarea transporturilor si comunicatiilor 

Extinderea retelei de drumuri modernizate combinata cu expansiunea automobilismului reprezinta
principalele modalitati de penetrare a spatiului rural, chiar daca adeseori (pe distante relativ scurte)
starea tehnica precara a drumurilor ingreuneaza accesibilitatea.

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii 

inregistreaza o crestere spectaculoasa. Chiar daca in prezent, in tara noastra, modul de obtinere a
alimentelor este, din fericire, mai putin artificializat comparativ cu tarile puternic industrializate, nu este
mai putin adevarat ca factorii de stres generati de precaritatea economica, hipertrofierea,
disfunctionalitatea si poluarea marilor orase, afecteaza tot mai evident starea de sanatate a populatiei.
Orientarea tot mai vadita a scopului sejurului spre activitati de recreere, sportive, de decuplare de la
tensiunea cotidiana este fireasca si se inscrie intr-o strategie mai mult sau mai putin deliberata de
mentinere a sanatatii.

Perfectionarea industriei de echipament sportiv si turistic 

ofera turistilor o gama tot mai variata si mai perfectionata de utilitati necesare practicarii diverselor
forme de recreere si le asigura independenta si securitate personala sporita in raport cu intemperiile
naturii.
Autenticitatea
  este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind, in majoritatea cazurilor, dintr-un mediu saturat de
audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de blocuri anoste, relatii colective
impersonale etc., turistul apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturaletea vietii de la tara, caldura
sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.

Linistea si confortul psihic 

sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti, fapt deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stress
mental specific majoritatii lucratorilor. Mecanismele care stau la originea deplasarii sunt diverse si
adeseori subtile. Survine frecvent aspiratia voluntara de a parasi cadrul de viata citadin. Ideea de
'evadare' in natura se regaseste aproape unanim intre dorintele citadinului de azi, iar materializarea ei
se produce adeseori in mediul rural.

Cresterea numerica a pensionarilor 

Reducerea limitei varstei de pensionare (sesizabila in numeroase tari, inclusiv in Romania), corelata cu
cresterea sperantei de viata anticipeaza cresterea ponderii calatoriilor turistice la aceasta categorie
sociala, cu atat mai mult cu cat coborarea varstei de pensionare asigura o 'prelungire' a perioadei de
activitate fizica normala. Este de asemenea de anticipat ca tot mai multi pensionari vor opta pentru
vacante in mediul rural, atat din motive de sanatate, cat si din alte motive (buget personal, experiente
inedite s.a.).

Afirmarea individualismului de piata 

Promovarea sistematica si insistenta a unor anumite produse pentru castigarea unui segment stabil de
consumatori este o practica utilizata in mod curent pentru impunerea diverselor produse (autoturisme,
articole de vestimentatie, produse alimentare etc) pe pietele de consum. In pofida caracterului difuz si a
dimensiunilor reduse ale activitatilor turistice, turismul rural este apt sa valorifice aceasta oportunitate
care poate fi deosebit de benefica in conditiile in care exista motivatie si competenta pentru
popularizarea si vanzarea ofertei, respectiv primirea turistilor.

Cresterea interesului organismelor administrative la nivel local si judeten 

Acest fapt este vizibil in special in ultimii ani, odata cu descentralizarea activitatii turistice si afirmarea
tot mai sustinuta a autonomiei administrative locale. Implicarea acestora a fost stimulata de 'presiunea'
in continua crestere asupra terenurilor cu valente turistice solicitate in scopul amplasarii resedintelor
secundare de vacanta. Responsabilitatea amenajarii teritoriale este majora, avand in vedere tendintele
de monopolizare exclusiva a spatiului turistic de interes general, de periclitare a calitatii mediului, de
aparitie a situatilor tensionate in raport cu colectivitatile locale (generate de practicile utilizarii abuzive a
resurselor locale) etc
Realizarea unui tabel cu principalele caracteristici functionale ale
satelor turistice

Tipologia satelor turistice

Stabilirea tipurilor de sate turistice este necesara pentru identificarea specificului localitatilor in vederea
promovarii pentru fiecare localitate a celor mai adecvate forme de turism, in functie de principalele
caracteristici geografice, sociale, economice, cat si de opiniile turistilor care frecventeaza acea localitate.
Aceasta stabilire a tipurilor de sate turistice reprezinta un mijloc de selectionare a turistilor, grupandu-i
in functie de motivatiile si optiunile lor turistice. Datorita acestui lucru, spatiile de cazare si serviciile
oferite pot fi organizate in functie de principalele carcateristici social – economice ale turistilor ce sosesc
in acel sat.
In urma acestei stabiliri, satelor turistice li se pemite realizarea de reclame si publicitati specifice fiecarui
tip de sat turistic.
Caracteristicile care pot fi luate in considerare in tipologia satelor turistice sunt numeroase si variate de
la o zona geografica la alta, de la o localitate la alta. Prin urmare tipologia satelor turistice este:

• Sate turistice etnografic – folclorice (Bogdan Voda, Vaideni, Leresti, Sibiel).

Din aceasta categorie fac parte satele in care portul traditional, arhitectura, mobilarea si decorarea
camerelor in stil rustic, muzica si coregrafia populara predomina si se impun ca insusiri esentiale ale
satului respectiv. In aceste sate pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa in conditii autentice,
cum sunt: mobilierul, decorul si echipamnetul de pat in stil popular, meniuri traditionale servite cu
tacamuri specifice ca, strachini din ceramica, linguri de lemn, dar la cererea turistilor pot fi utilizate si
tacamurile moderne. Turistii sositi aici doresc sa cunosca traditiile, cultura, vor sa petreaca vacanta
intr-un mediu rural intact, purtator de valori, sa li se ofere produse si specialitati regionale, adica sa fie
parte integranta la viata rurala pe toata durata sejurului.
In aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente, cu vanzare, iar pentru turistii care doar
viziteaza localitatea si nu raman acolo, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, ca muzeu
etnografic in aer liber. Aici, mai pot fi identificati rapsozii populari, se pot organiza hore duminicale si
de sarbatori, targuri si alte obiceiuri si traditii la care sa participe si turistii.
Odata cu trecerea timpului in multe zone ale tarii, pastrarea si perpetuarea folclorului si a etnografiei,
in formele lor originale si traditionale sunt intr-un mare declin datorita modului de viata inspirat din
zona urbana care a patruns si continua sa patrunda in mediul rural. Aceste specific al localitatilor
atrage tot mai multi turisti pentru vizitarea si pentru traditiile care se incearca sa se pastreze vii. Daca
acest specific al localitatilor nu va fi conservat si mentinut cat mai mult timp de acum incolo interesul
turistilor pentru satul romanesc, si in special pentru mediul rustic care ii intampina acolo va scadea in
timp. Acest lucru va duce la diminuarea acelui sat cu vocatie turistica, iar pentru localnici nu este un
lucru bun deoarece acesta reprezinta o sursa de venit pentru unii dinre ei. Organele administrative si
de specialitate care ar trebui sa aiba un mai mare interes pentru aceste sate si pentru mentinerea lor
cat mai mult cu putinta, nu fac mai nimic in acest sens. Daca ar fi alocata o anumita suma pentru
mentinerea si reconsolidarea anumitor obiective, cladiri ar fi un lucru benefic pentu acele sate,
deoarece acest lucru duce la atragerea de turisti si la interesul ridicat al acestora pentru acea zona.
Turistii care au vizitat satul turistic respectiv si au fost incantati de conditiile oferite, de obiceiurile si
traditiile respective ci siguranta vor reveni, si chiar pot recomanda si altor cunostinte sa viziteze zona.
Daca interesul organelor administrative si de specialitate ar fi la fel de ridicat precum al localnicilor din
acele sate pentru mentinerea stilului lor traditional de viata, aceste localitati au sanse foarte mari de a
ramane in continuare sate turistice, si chiar recunoscute si pe plan international.
Asezarile cu un trecut istoric indelungat, cu stil arhitectonic caracteristic regiunii, cu obiceiuri si
traditii, un mod de viata propriu, atrag turitii care doresc sa cunosca pe viu aceste aspecte. Cladirile
traditionale cu elemente culturale locale se preteaza cel mai bine pentru turismul in mediul rural,
incaperile amenajate rustic in care sa se regaseasca obiecte traditionale introduc cel mai bine turismul
in atmosfera rurala.

• Sate turistice de cratie artistica si artizanala (Tismana, Marga).

Sunt cunoscute interesele numerosilor turisti pentru creatia artistica artizanala, ca si dorinta lor de
achizitionare a unor astfel de produse direct de la sursa, de la producatorul insusi. De asemenea, in
aceste sate turistice se dezvolta si mestesuguri traditionale legate de artizanat si creatii artistice
diverse in cadrul gospodariilor sau in unele ateliere specializate unde artistii si mesterii populari
realizeaza sculptura in materiale traditionale ca lemnul sau piatra, tesatoria populara (covoare, paturi,
panzeturi), confectii si cusaturi populare a costumelor folclorice, ceramica de uz casnic si gospodaresc,
pictura naiva si icoane pe sticla, lemn si panza, muzica si dansuri populare. Turistii pot participa si ei la
aceste activitati sub indrumarea artistilor si mesterilor populari care sunt in acea localitate.
Creatiile folclorice reprezentate de muzica si dans sunt foarte apreciate de catre turisti fiind larg
raspandite, iar in unele localitati rurale sunt intalnite chiar si dansuri asociate specificului localitatii.
Aceste activitati sunt uneori practicate chiar in cadrul gospodariilor gazdelor, dar posibilitatile sunt in
general limitate de marimea gospodariilor si volumul acestor activitati.
In cadrul gospodariilor pot fi realizate expozitii cu forme de comercializare a acestor produse
artizanale si activitati la care pot fi invitati turistii amatori.
Caracteristica esentiala a acestor sate, imaginea lor de marca, este larga raspandire a artei si
artizanului ca o forma certa de pastrare a formelor de viata rurala traditionala manifestate fata de
schimbarile in modul de viata si in conceptii ale locuitorilor din aceste regiuni.

• Sate turistice climaterice si peisagistice (Fundata, Bran, Sirnea)

Caracteristicile predominante ale acestor localitati, adecvate turismului de sejur sunt cadrul natural si
pozitia apropiata de obiective turistice spectaculoase din categoria reliefului cum ar fi chei, pesteri,
abrupturi si pante. Beneficiaza si de cadru climatic favorabil neafectat de formele moderne de poluare
si de forme de tratament naturist extrem de bine apreciate in turismul rural.
Satele de munte si deal cu casele situate pe coline cu pajisti si fanete uneori livezi, satisfac motivatia
fundamentala a numerosilor turisti, „reintoarcerea la natura”.
Pozitionarea acestor localitati este strict legata de existenta acestor elemente ce au o raspandire
izolata pe acel teritoriu.
Numeroasele aprecieri pozitive deja existente si in literatura turistica despre obiectivele din cuprinsul
localitatilor fac extrem de favorabila dezvoltarea in domeniul turismului rural a acestor localitati,
putand dezvolta o prima faza a competitivitatii in sectorul economic al turismului.

• Sate turistice pescaresti si de interes vanatoresc (satele din Delta Dunarii, de pe vaile Gurghiu si
vaile Viseului).
Valoarea acestor localitati rurale este legata de activitatile de gazduire impletite cu cele legate de
padure si vanatoare si ape cu fondul piscicol realizand cea mai valoroasa combinatie a cadrului natural
din zona localitatilor turistice rurale. In aceste sate se pot oferi servicii culinar-gastronomice cu
specific pescaresc si vanatoresc.
Foarte multe rauri s-au pastrat inca curate ca urmare a industrializarii zonelor ti deversarilor de ape
uzate. Majoritatea speciilor piscicole s-au pastrat in numeroase exemplare, ceea ce este un lucru bun
atat pentru localnici, cat si pentru turisti.
Populatia locala poate organiza pentru turistii sositi forme de agrement specifice ca: pescuitul,
vanatoarea.

• Sate turistice viti – pomicole (Recas, Agapia).

In aceste localitati predomina activitatile de cultivare a pomilor fructiferi si a vitei de vie iar activitatile
turistice sunt posibile pe toata durata anului, atat in perioada recoltarii, cat si dupa prin oferirea
fructelor, a strugurilor si mai ales, a preparatelor rezultate in urma lor. Exista posibilitatea conservarii
produselor si oferirea lor in perioada mai activa a turismului rural din timpul vacantelor de vara si
iarna dar si diversificarea ofertei de produse culinare si preparate naturale si comune si dietetice pe
baza de fructe.
In aceste sate, sursa principala de venit este reprezentata de aceste activitati si din vanzarea
prepatelor rezultate din roadele culese.
Valoarea acestui produs turistic este reprezentata si de catre amplasamentele minunate a
gospodariilor intre livezile de pomi fructiferi si podgorii si spatiile mari ale terenurilor care pot fi
utilizate prin crearea unor terenuri de sprot sau pentru diverse activitati practicate de catre turistii ce
poposesc in zona.

• Sate turistice pastorale (Vaiideeni, Jina).

In aceasta categorie se incadreaza, in general, satele de munte in care preocuparea dominanta a
localitatilor este cresterea animalelor, fie a oilor fie a vitelor si care pot sa ofere turistilor un mod de
viata specific si bazat pe o alimentatie bazata pe produse lactate si carne.
Pentru divertisment se adauga vizite la stanele din zona muntilor si drumetii specifice acestor zone.
Foarte apreciate sunt ospetele organizate ce au specific ciobanesc cuprinzand unele meniuri inedite:
urda, jintita, cas, branza, pastrama, acestea putand fi organizate atat in gospodarii cat si la stanele din
afara localitatilor in zona montana.
Originalitatea si unicitatea acestor aspecte este completata de mentinerea in timp a unor valori
etnografice si folclorice asociate, demne de luat in considerare in constituirea unui produs turistic.
Turismul rural se naste din nevoia turistului de a descoperi obiceiuri noi, produse, traditii, cultura,
locuitori. O cerinta mai mare pentru dezvolatarea satelor turistice ar fi promovarea unor asezari
rurale cu valori etnofolclorice, culturale si cadru natural pitoresc, organizarea de expozitii artizanale,
muzee etnografice, stimularea rapsozilor populari din cadrul acestor localitati rurale. Cu cat
elementele etnografice si folclorice sunt mai multe, cu atat atractia turistica va fi mai mare.
Localitatile care isi mentin stilul de viata traditional specific zonei vor deveni localitati turistice
permanente deosebit de rentabile pentru comunitatea respectiva ridicand nivelul de trai.