Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Informații geografice
6.Localități și areale atestate ca stațiuni balneare și balneoclimatice - (vz. HOTĂRÂRE nr. 1.072
din 11 decembrie 2013)
- Stațiune balneoclimaterică – Slănic Moldova
- Stațiune balneoclimaterică – Târgu Ocna
Pârtia de schi Nemira din Slănic Moldova este prevăzută cu: instalaţie de transport pe cablu, instalaţie de
înzăpezit artificial, maşină de bătut zăpadă, instalaţie de iluminat pentru nocturnă, parcare auto, serviciu
de salvamont s.a.
9.Date statistice număr turiști- total sosiri în ultimii trei ani (2015-2017), eventual actualizare 2018
la luna iunie (dacă avem date de la INS)
LACUL RĂCĂCIUNI
- situat pe raza localităţilor Faraoani, Cleja, Răcăciuni, Pânceşti, Horgeşti şi Gioseni;
- ocupând o suprafaţă de 2.004 ha şi dezvoltându-se pe circa 13 km lungime si 2 km
lăţime, este cel mai mare lac de acumulare artificial din judeţ;
- jumătatea nordică reprezintă un habitat ideal pentru avifauna prezentă aici;
adăposteşte un număr de 22 de specii de peşti, între care: somn, crap, şalău, caras,
plătica, avat etc.;
- arie de protecţie specială avifaunistică, cu un rol important în cadrul culoarului de
migraţie est-european; în perioada de iernare, lacul găzduieşte zeci de mii de păsări
de apă; printre rarităţile ce pot fi observate aici se numără şi ferestrăul mic;
- peisaje deosebite, create de alternanţa de golfuri sălbatice - versanţi abrupţi cu înălţimi
de peste 80 m, pot fi admirate pe malul estic al lacului.
MĂNĂSTIREA BOGDANA
- situată pe Valea Trotuşului din satul Bogdana, comuna Ştefan cel Mare, la 14 km de oraşul Oneşti;
- accesul se face din Bacău spre Oneşti, pe DN11/E57, 4,50 km, stânga în Oneşti spre
Adjud, pe DN11A, 9 km, apoi dreapta spre Bogdana, 4 km;
- ridicată în anul 1660, pe locul unui vechi schit; conform tradiţiei locale, primii călugări
s-au aşezat în această zonă începând cu secolul XIV, ridicând o biserică de lemn;
marele logofăt Solomon Bârlădeanu este cel care a transformat, la 1660, sihăstria în
mănăstire, păstrând hramul "Pogorârea Sfântului Duh" şi înzestrând-o cu moşii,
obiecte de cult, cărţi, odoare de argint; distrusă de un cutremur in 1793, dar refăcută
apoi; după al Doilea Război Mondial, a devenit cea mai mare mănăstire a judeţului
Bacău; desfiinţată în 1959, îşi recapătă statutul de mănăstire în 1990;
- în 1979, a fost organizat un depozit-muzeu, care cuprinde un patrimoniu de carte
veche (4.400 de volume, în limbile românâ, germană, slavonă, armeană), artă
medievală românească şi în jur de 700 de icoane din secolele XVIII-XIX;
- prevăzută cu ziduri de apărare, cu turn clopotniţă şi având biserica în plan trefla, a fost
construită dupa modelul necropolei lui Ştefan cel Mare de la Putna;
- poartă hramul "Sfânta Treime", iar biserica nouă a mănăstirii, ridicată în 1988, pe cel
al "Adormirii Maicii Domnului";
- mânăstire de maici;
- declarată monument istoric.
MĂNĂSTIREA CIOLPANI
- situată în cartierul Ciolpani din Buhuşi;
- accesul se poate face din Buhuşi spre Runc, pe DJ156H, 3 km, apoi stânga spre
mânăstire, încă 3 km;
- iniţial, pe acest loc a fost întemeiat un schit, de către suliţaşul Ciolpan, ostaş al
domnitorului Moldovei, Petru Şchiopul, care s-a şi călugărit aici; in 1730, Teodosie
Cantacuzino ridică o bisericuţă din lemn, care mai există şi astăzi în cimitirul
mănăstirii, poartă hramul "Sfântul Nicolae" şi este monument istoric; lăcaşul monahal a
fost desfiinţat în 1959, recăpătându-şi statutul in 1992;
- adăposteşte o parte din moaştele Sfântului Mucenic Emilian de la Durostorum, fiind
singura mănăstire din ţară ce poartă hramul Sfantului (18 iulie);
- mănăstire de maici;
- icoanele pictate pe lemn sunt din secolele XVIII-XIX;
- biserica "Sfântul Nicolae" este, în prezent, printre cele mai mici locaşuri de acest gen
din Moldova; pe ancadramentul sculptat al uşii de la intrare sunt dăltuite în lemn de
stejar două pisanii în litere chirilice, una din 1730, când a fost ctitorită biserica, şi cea
de-a doua din 1846;
- la doar câţiva kilometri distanţă se află Mănăstirea Runc.
MĂNĂSTIREA RUNC
- situată în estul localităţii Runcu, la 6 km de Buhuşi;
- tradiţia orală atribuie construcţia acestei mănăstiri lui Ştefan cel Mare, dar ea este
atestată documentar abia la sfârşitul secolului XVII, cu ocazia unei danii făcute de
medelnicerul Ionaşcu Isăcescu cu soţia sa Alexandra, consideraţi, de fapt, a fi ctitorii
acestui lăcaş; până în anul 1888, a funcţionat cu sobor de călugări, când devine
biserică de mir afiliată la o parohie din judeţul Neamţ; între 1941 si 1959, anul când
este din nou inchisă, funcţionează ca mănăstire; reînfiinţată îin 1967;
- biserica poartă hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", iar paraclisul "Sfinţii
Împăraţi Constantin şi Elena";
- cu ziduri masive şi groase de 1,20 m, biserica a rezistat în bune condiţii până astăzi,
fiind declarată monument istoric;
- mănăstire de călugări.