FIȘĂ JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

Informații și date statistice

1.Informații geografice

Județul Suprafața km2 Populație Municipii (1) și orașe (3) Comune

Bistrița-Năsăud 5.355 277.861 Bistrița 58
Beclean
Năsăud
Sângeorz Băi

2.Structuri de cazare clasificate

Județul Hoteluri Pensiuni Alte tipuri TOTAL

Număr 19 94 26 139
Locuri 1.874 1.305 775 3.954

3.Agenții de turism licențiate

Județul Turoperatoare Detailiste TOTAL

Agenții 13 10 23

4.Centre de informare turistică

CNIPT

Denumire
Adresa Telefon Email Pagină WEB
centru
Centrul Piața Unirii,
Național de nr. 15,
Informare și Năsăud,
0263.361.504 office@turismnasaud.ro http://www.bistritaturistica.ro/
Promovare Judeţul
Turistică Bistriţa
Năsăud Năsăud
Centrul
Piața
Național de
Centrală, nr.
Informare și
4-6, Bistrița, 0263.235.377 bistritaturism@gmail.com http://www.turismnasaud.ro/
Promovare
Jud. Bistrița
Turistică
Năsăud
Bistrița

CIT

Denumire
Adresa Telefon Email Pagină WEB
centru
Centrul de Bistrița 0363.402655 citbistritabirgaului@gmail http://www.citbb.ro/
Informare Bârgăului, .com
Turistică Nr 1331A
Bistrița
Bîrgăului
Centrul de
Informare Comuna http://turism-
http://turism-chiochis.ro/
Turistică Chiochiș chiochis.ro/contact/
Chiochiș
Centrul de
DN17 FN
Informare
Ciceu- 0263 344 500
Turistică Ciceu-
Mihăiești
Mihaiesti
Centrul de Intrare
Informare DC7C http://turism-dumitrita.ro/
0263 271 456
Turistică Nr.145 wp/
Dumitrita Dumitrița
Centrul de
DN17D FN
Informare http://turism-
Ilva Mică 0263 373 554 http://turism-ilvamica.ro/
Turistică Ilva ilvamica.ro/contact/
427095
Mica
Centrul de
Informare Comuna
0374074227 office@turismlivezile.ro http://turismlivezile.ro/
Turistică Livezile
Livezile
Centrul de Lunca Ilvei,
Informare Str. 0263 378094 primaria.luncailvei@yahoo
http://turism-luncailvei.ro/
Turistică Lunca Grănicerilor 0720 567736 .com
Ilvei Nr. 198
Centrul de
Intrare https://
Informare
DJ172D FN 0263 375 711 www.facebook.com/
Turistică Magura
Măgura Ilvei magurailveiturism/
Ilvei
Centrul de
Comuna
Informare 0263-367194
Parva
Turistică Parva

Centrul de
DN17C,
Informare 0263 383 010
Romuli
Turistică Romuli
Centrul de
Comuna http://
Informare office@centruinformaretu
Runcu centruinformareturisticaruncu
Turistică Runcu risticaruncusalvei.ro
Salvei salvei.ro/
Salvei
Centrul de
Informare http://
Sanmihaiu office@centruinformaretu
Turistică centruinformareturisticasinmi
De Campie risticasinmihai.ro
Sanmihaiu De hai.ro/
Campie
Centrul de
Informare DN17 FN office@vizitatisintereag.r
0263 351 026 http://vizitatisintereag.ro/
Turistică Șintereag o
Șintereag
Centrul de Comuna 0263 346 679
media@info-
Informare SPERMEZEU 0740 http://info-spermezeu.ro/
spermezeu.ro
Turistică , nr.295 370053
Spermezeu
Centrul de http://
DN15A, Nr. office@centruinformaretu
Informare 0263 276 124 centruinformareturisticateaca
348E, Teaca risticateaca.ro
Turistică Teaca .ro/
https://www.facebook.com/
Centrul de Telciu, str.
pages/Centrul-De-Informare-
Informare Principală, 0768 168 324
Turistica-Telciu/
Turistică Telciu nr. 744B
527994890701932
Centrul de
Comuna http://
Informare office@turismintaraluidra
Tiha turismintaraluidracula.ro/
Turistică Tiha cula.ro
Bîrgăului pagina/tiha-birgaului
Bîrgăului
Centrul de
DJ171 FN, office@centruturisticuriu.
Informare 0263 348 100 http://centruturisticuriu.ro/
Uriu ro
Turistică Uriu

5.Localități atestate ca stațiuni turistice

Județul Interes național Interes local

Bistrița-Năsăud Sângeorz-Băi Colibița

6.Localități și areale atestate ca stațiuni balneare și balneoclimatice

- Orașul Sângeorz-Băi

7.Pârtii de schi omologate – cu detalii privind transportul pe cablu folosit, alte facilități (ex.
Instalație nocturnă, tunuri de zăpadă, alte dotări)

Județul Nr. Pârtii schi Lungime metri Obs.

Bistrița-Năsăud 1 1.200 Teleschi

8.Trasee turistice omologate în județ

Județul Trasee turistice Propuneri

omologate
Bistrița- 38 - Verificarea stării potecii (a
Năsăud existenței și a întreținerii)
- Verificarea marcajului potecii

9.Date statistice număr turiști- total sosiri în ultimii trei ani (2015-2017)

Anul Total turiști Români Străini

2017 113.378 95.840 17.538
2016 94.275 77.058 17.217
2015 80.293 65.612 14.681

10. Forme de turism din județul Bistrița-Năsăud

Cultural/rural
Principalele evenimente culturale din județul Bistrița-Năsăud sunt:

- Festivalul Usturoiului în Ținutul Contelui Dracula, Piatra Fântânele, Psul Tihuța -

https://www.facebook.com/Festivalul-Usturoiului-in-Tinutul-Contelui-Dracula-649697225059102/
- Festivalul Internațional de Folclor Nunta Zamfirei, Bistrița - http://www.nuntazamfirei.com/
- Festivalul Celtic Transilnania, Băile Figa - https://www.facebook.com/CelticTransilvania/
- Maialul elevilor năsăudeni, Năsăud
- Ostermarkt, Bistrița
- Serbările Bistriţei Medievale, Bistrița
- Festivalului de teatru şi literatură ”Liviu Rebreanu”, Bistrița
- Festivalul Etniilor ”Pfingstfest”, Bistrița
- Toamna Bucatelor de la Jupânu, Bistrița
- Festivalul „Pană de păun”, Bistrița
- Festivalul de Colinde şi Obiceiuri Tradiţionale de Crăciun şi Anul Nou „Crăciun în Bistriţa-
Năsăud”, Bistrița
- Colibița Bike Fest, Colibița - https://www.facebook.com/colibitabikefest/
- Via Maria Theresia Marathon - https://via-maria-theresia.ro/

Turism activ/în natură/de aventură/ecoturism/agreement

Arii protejate, parcuri și rezervații, monumente ale naturii:

Observații
Denumirea ariei protejate Localizare
(foto)
Cheile Bistriței Ardelene Bistrița Bârgăului
Comarnic Livezile
Crovul de la Larion Lunca Ilvei

Ineu - Lala Leșu, Rodna, Șanț

Izvoarele Mihăiesei Anieș

La Sărătură Blăjenii de Jos

Lacul Zagra Zagra

Locul fosilifer Râpa Mare Budacu de Sus
Masivul de sare de la Sărățel Sărățel
Pădurea Posmuș Șieu
Poiana cu narcise de pe Masivul Saca Valea Vinului
Poiana cu narcise de pe Șesul
Nimigea
Mogoșenilor
Poiana cu narcise de pe Șesul Văii
Orheiu Bistriței
Budacului
Piatra Corbului Budacu de Sus
Piatra Cușmei Cușma
 Piatra Fântânele Prundu Bârgăului
Peștera Tăușoare Parva
Peștera din Valea Cobășelului Șanț

Râpa cu păpuși Domnești

Râpa Verde Budacu de Sus

Stâncile Tătarului, Munții Călimani Bistrița Bârgăului
Tăul Zânelor Bistrița Bârgăului
Valea Repedea Bistrița Bârgăului
Vulcanii noroioși „La Gloduri” Monor
Zăvoaiele Borcutului Romuli

- Arii protejate, parcuri și rezervații: Rezervația Comarnic din Munții Călimanii de Nord se remarcă
prin Piatra Corbului la Budacul de Sus, locul fosilier Râpa Mare, Râpa Verde la Budacul de Sus,
Piatra Cușmei.
Parcul Național Munții Rodnei, Rezervația științifică Ineu-Lala, Rezervația științifica Pietrosul
Mare.
În Munții Călimani între Varful Calu și Piatra lui Orban se găsesc Cușma, Crovul de la Larion,
Masivul de sare de la Sărăţel-Domnești, Râpa cu păpuşi la Domneşti, Vulcanii noroioşi La Gloduri,
Poiana cu Narcise la Mogoşeni, Valea Repedea.

- Monumente ale naturii: Poiana cu Narcise de pe Masivul Saca din Valea Vinului, Carstul din Dealul
Popii din Valea Vinului, Stânca Iedului din Bujdeie, Pădurea Posmuș (Stejarul secular din
Posmuș), La Sărătura în Blăjenii de Jos, Piatra Fântânele în satul Piatra Fântânele din Munții
Bârgăului, Tăul Zanelor (M-ții Călimani) în Colibița, Lacul Colibița, Lacul Cetatele (Taul
Căianului) din Căianu Mare, Izvoarele Mihăiesei, Peștera Tăușoare, Peştera Măglei, Peştera
Cobășel, Peştera Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider, Peştera Grota Zânelor, Lacul Lala Mara,
Lacul Lala Mic, Lacul Billa, Lacul Zagra (Tăul lui Alac).

Parcuri acvatice

- Complexul balnear Băile Figa (baie balneară, strand, centru sportiv, aqua land) -
https://www.bailefiga.com/

Echitație:

- Herghelia Beclean, Beclean

- Refugiul Caii Lupulor, comuna Sintereag - http://caiilupilor.com/

Rfating, surfing etc.:

- rafting pe Bistrița - traseu de aproximativ 10 km cuprins intre uzina electrica Colibița si comuna
Prundul Bîrgăului, situat pe teritoriul comunei Bistrița-Bîrgăului. Clasa de dificultate a acestui
sector este 3+ datorita portiunilor foarte lungi cu valuri navalnice sau pe raul Bistrita Aurie, intre
Cheile Zugreni si Cheile Toance.
- wind-surfing, caiac de mare și de râu pe Lacul Colibița și pe Râul Bistrița Aurie. Deși pe Bistrița se
pot practica sporturi de apă tot timpul anului, cea mai prielnică perioadă pentru rafting și caiac
este primavara, atunci cand se topește zăpada de pe versanți.
 Trasee de bicicletă:

- ture scurte de o zi se pot face în jurul Lacului Colibița, sau pe culmile care strajuiesc
depresiunea Colibița. O traversare frumoasa este de la Colibița la Castelul Dracula, în Pasul
Tihuța, sau de la Colibița la Gura Haitii (județul Suceava), pe drumul lui Maria Theresia.

Alte activități:

- drumeție, mountain-bike, zbor cu parapanta, kiting, tiroliană, alpinism etc.

Turism de sănătate/balnear

- Stațiunea Sângeroz Băi

- Băile Figa

Aeroport

Cel mai apropiat aeroport este cel de la Cluj

11.Destinații europene de excelență - EDEN, pe teritoriul județului

12.Obiective turistice pe raza județului

Satele adăpostesc comori de arhitectură tradițională și lucrări de artă, echipamente de tehnologie

rurală pentru activități economice specifice care reconstituie parcursul și bogăția istoriei locului.
Numeroasele obiective istorice, religioase și memoriale, multe dintre ele cu valoare unicat şi cu o
încărcătură culturală deosebită, precum:
Biserica Evanghelică C.A. din mijlocul burgului - program vizitare 10.00-18.00
Biserica Ortodoxă (Fostă biserică minorită) din Bistriţa
Turnul Dogarilor
Muzeul de sub Poartă
Casa Memorială „George Coşbuc”
Muzeul Grăniceresc sau ruinele unor construcţii.

- UNESCO
-
- peșteri

- Peștera Izvorul Tăușoarelor - http://complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/pestera-tausoare

Peștera Izvorul Tăușoarelor este o peștera de mari dimensiuni situată în Munții Rodnei.
Acces: Bistrița-Năsăud-Salva-Telciu-Valea Telcișorului-peșteră.
Bistrița-Năsăud-Rebrișoara-Valea Gersa-Izvorul Tăușoarelor-peșteră.
Bistrița-Năsăud-Rebrișoara-Rebra-Parva-Valea Izvorul Bârlei-peșteră.
Cu mijloace auto se poate ajunge până în Telciu, Gersa și Parva.

- Peştera Măglei
- Peştera Cobășel
- Peştera Jgheabul lui Zalion
- Peştera Grota Zânelor
 - saline

- Rezervația naturală “Masivul de sare de la Sărățel” - este unul dintre principalele

monumente ale naturii ce a fost declarată arie protejată, de interes naţional. Este un masiv
uriaş de sare adăpostit de mai multe depozite de tip cuaternar, însă mai ramân anumite
puncte unde se poate vedea masivul în starea sa naturală.

- crame, podgorii (cu soiurile de vin)

Județul Numele cramei Tipuri de vinuri produse Adresa cramei

(producătorului)
Bistrița- Crama Lechburg – Sauvignon Blanc Comuna Lechința, str.
Năsăud (Cristiano Guarato) – Chardonnay Prtincipală, nr. 334
– Fetească Regală
– Fetească Neagră
– Muscat Ottonel
– Pinot Noir
– Pinot Gris
– Gewurztraminer
– Riesling de Rhin
Bistrița- Crama Jelna – Sauvignon Blanc Comuna Budacu de Jos,
Năsăud – Fetească Albă Sat Jelna
– Fetească Regală
– Muscat Ottonel
– Pinot Noir
Bistrița- Dumitra – Sauvignon Blanc Comuna Dumitra
Năsăud (Octavian Harșianu) – Neuburger
– Fetească Albă
– Fetească Regală
– Fetească Neagră
– Muscat Ottonel
– Pinot Noir
– Pinot Gris
– Traminer
– Merlot
Bistrița- Crama Vie-Vin – Fetească Regală Comuna Lechința, str.
Năsăud Lechința – Fetească Albă Independenței, nr. 336
(Adrian Botiș) – Muscat Ottonel
– Pinot Noir
– Merlot
– Riesling

- cetăți, castele

Pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud se regăsesc 15 castele și cetăți, care alcătuiesc o frumoasă

rețea:
Castele:
- Hye din Ilișua,
- Lázár Imre din Sărata,
- Rákóczi din Șieu-Măgheruș,
- Torma din Cristeștii Ciceului,
- Wesselenyi din Chiochiș,
- Haller din Matei,
- Teleki din Comlod,
 - Teleki din Posmuș,
- Bánffy din Urmeniș,
- Castelul Bethlen și parcul dendrologic, din Arcalia - http://www.castelintransilvania.ro/castelul-
bethlen-arcalia-.html
- Bethlen din Beclean,
- Bethlen din Cristur-Șieu,
- Fekete din Șieu-Odorhei
Cetăți:
- Bistriței - http://cetateabistrita.ro/ro/
- Ciceului.

- biserici fortificate

Cele mai importante biserici fortificate din Transilvania sunt incluse în proiectul Transilvania Card –
Descoperă Sufletul Transilvaniei - http://www.transilvania-card.ro/the-project-2/

- Biserica Evanghelică Bistrița, din Piaţa Centrală este cel mai reprezentativ simbol arhitectural al
oraşului Bistrița - http://www.bistritaturistica.ro/ro/resurse-turistice/obiective-turistice/
obiective-turistice-in-bistrita/biserica-evanghelica&page=1
- Biserica Evanghelică Teaca
- Biserica Evanghelică Herina

- biserici de lemn, mănăstiri, cule etc

- Mănăstirea Rebra-Parva, se află pe șoseaua care leaga Rebra de Parva

- Mănăstirea Salva, comuna Salva
- Mănăstirea Sfântul Luca Evanghelistul, localitatea Dobric, Comuna Căianul Mic

- muzee

În județ funcționează 19 muzee.

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud – http://www.complexulmuzealbn.ro/
este format din 10 secții fără personalitate juridică subordonate: Muzeul Bistrița, Muzeul Grăniceresc
Năsăudean, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”, Muzeul
Memorial „George Coșbuc”, Muzeul Memorial „Ion Pop Reteganul”, Muzeul „Casa Săsească” Livezile,
Muzeul „Cuibul Visurilor” Maieru, Muzeul etnografic și al mineritului rodnean, Muzeul literar și
memorial „Teodor Tanco”.

- meșteri populari, tezaure umane vii

Cele mai răspândite meşteşuguri tradiţionale în judeţul Bistriţa-Năsăud sunt:

olăritul, țesutul, cusutul, pielăria, cojocăria, curelăria, cizmăria, confecţionarea păunilor, tâmplăria,
sculptura în lemn, dogăria, fierăria; pietrăritul, fântânăritul, confecţionarea măştilor şi păpuşilor,
împletiturile din nuiele şi răchită, onfecţionarea instrumentelor muzicale (fluiere, ocarine, viori).

Meșteri populari consacrați:

Mester popular Mestesug Adresa

Floarea Moldovan Opinci Runcu Salvei
Virginia Linul Costume si podoabe populare cu margele Salva
Leon Jora Clop cu pene Salva
Alina Vlad Bijuterii croşetate Mijlocenii Bârgăului
Monica Frandeş Bijuterii şi podoabe Tonciu
Loredana Istrate Textile împletite şi croşetate Tonciu
Dorel şi Ilişca Ureche Covată şi linguri de lemn lucrate manual Maieru
Szilagyi Ileana Obiecte din papură Tonciu
Victoria Colţa Costume populare, chimire, curele Maieru
Cornelia Bodescu Obiecte de artizanat Salva
Dana Pihu Bijuterii, accesorii din mărgele de nisip Coldău
Nicolae Sava Instrumente muzicale din lemn Bistrita
Maria Făgădari țesături
Floarea Magdău țesături
Aurica Brândușa membra a Academiei Artelor Tradiționale
din România
Lucia Todoran membra a Academiei Artelor Tradiționale
din România
Genuca Ceuca țesături
Nicolae Bacea cojocar
Alina Vlad bijuterii croşetate
Monica Frandeş bijuterii și podoabe
Dorel şi Ilişca Ureche covată şi linguri de lemn lucrate manual

- tradiții și obiceiuri, legende ale locului

Tezaurul folcloric impresionează prin bogăţie şi diversitate. Se păstrează vii tiparele arhaice în arta
poetică şi linia melodică. Bistriţa-Năsăud constituie o zonă etnografică de excepţie în spaţiul
românesc prin valorile folclorice, ale artei populare de înaltă măiestrie şi rafinament care se
moştenesc nealterate de milenii.
Comunitățile de pe cuprinsul judeţului sunt animate de o fabuloasă sumă de datini, obiceiuri şi
tradiţii care s-au păstrat aproape neschimbate din vremuri străvechi, cum sunt: „Înstruţatul boului”,
„Corbeanca”, „Călușarii”, „Șezatoarea la Leșu”, „Claca”, „Obiceiul cununii”, „Aldămaşul”, „Banda
Jianului”, etc.. Vechile rituri, actele ceremoniale şi manifestările spectaculoase se îmbină în
evenimente de o frumusețe unică.
Păstrarea obiceiurilor și transferul către tinerele generații sunt asumate de o suită de ansambluri
folclorice. Dintre acestea Ansamblul Codrișorul înfiinţat în 1969 la Casa de Cultură a Sindicatelor
Bistriţa este câștigător al marelui premiu „Colierul de Aur”, la Dijon, în Franţa (1985) şi al multor
alte premii naţionale şi internaţionale.

Gastronomie

Bucătăria tradiţională, deosebit de gustoasă, este puţin pusă în valoare în restaurantele din regiune,
însă este încă bine păstrată. Printre cele mai apreciate produse tradiționale și culturale sunt: Brânza
de bărbânţă şi laptele acru, cașcavalul afumat și slănina fiartă din Zagra, laptele crud de oaie şi
brânza frământată de oaie, Povila de Bârgău, țuica si rachiurile de prune și alte fructe, zacusca cu
ciuperci, murăturile diverse, belezdruga, tocăniţele, sarmalele locale, cozonacii şi multe altele
bunătăți care dau și gust specificului diverselor zone ale județului.

Legende

Legenda turnurilor de biserică din Transilvania - Legenda spune că au fost odată ca niciodată
două așezări de frunte în transilvania, Bistrița și Sibiu, care s-au luat la întrecere pentru a ajunge
mai aproape de înălțimile cerului. Lucru știut că sașii din Sibiu erau foarte mândri când venea vorba
de orașul lor. Astfel că în vremea când construiau turnul bisericii, și-au pus în gând să ridice cel mai
măreț turn din Transilvania.
Aflând așadar sașii sibieni că la Bistrița era cel mai înalt turn de biserică, au trimis în secret doi
meșteri să măsoare turnul cu o funie. Zis și făcut, cei doi meșteri de la Sibiu s-au dus, au urcat în
toiul nopții în turn și au dat drumul funiei până jos, de l-au măsurat.
Treaba fiind făcută, și-au luat funia în spinare și au pornit spre casă. Seara au poposit la un han. Cum
vinul cel bun le-a dezlegat limbile, meșterii și-au dat în vileag misiunea pe acele meleaguri. Așa că
pe când au adormit, de ciudă, bistrițenii le-au tăiat cam 2 metri din funie. Așa explică povestea de
ce turnul evanghelic de la Sibiu are ceva peste 73 de metri si cel din Bistrița 75 de metri.

Legenda Cetății Rodnei - Legenda spune că Pârâul Izvorul Roşu ar fi luat naştere în timpul marii
invazii tătare din 1241-1243. Deşi oamenii din aceste părţi erau obişnuiţi să le facă faţă, ba cu ziduri
din piatră, ba cu şanţuri adânci, atunci rodnenii au fost luaţi pe nepregătite. Se spune că în calea lor,
tătarii ar fi dat peste o fată, o păstoriţă care avea grijă de o turmă de oi. Au luat-o cu ei, silind-o să
le arate drumul spre cetatea Rodnei. Fata li s-a supus şi i-a condus pe tătari spre cetate. Nu se ştie
prin ce împrejurări, rodnenii au aflat de marea invazie a tătarilor şi i-au aşteptat într-o vale. Tătarii
s-au întâlnit în acea vale cu rodnenii, iar prima ucisă a fost tocmai păstoriţa, căreia asupritorii i-au
tăiat capul. Se spune că sângele păstoriţei a curs prin acea vale şi cu sângele celor care au mai pierit
în acea luptă s-a format acel pârâu. De aici şi-ar fi luat pârâul şi numele de „Izvorul Roşu”. Pârâul
care se formează din Izvorul Roşu şi Pârâul Băilor şi care străbate localitatea Valea Vinului încă şi-a
păstrat culoarea roşiatică, nu de la sânge din legendă însă ci de la deşeurile de la mina ce a
funcţionat în zonă. În locul unde a avut loc bătălia, între nişte stânci, s-ar fi aflat şi tezaurul cetăţii
Rodna, pe care locuitorii săi îl apărau cu preţul vieţii. Cel care ar fi cunoscut locaţia exactă unde a
fost ascuns tezaurul ar fi pierit şi el în această bătălie, astfel că locul unde este avere rodnenilor a
rămas un mister. Localnicii spun că şi acum se mai aude uneori vocea păstoriţei care a pierit prima în
lupta cu tătarii. Aceştia cred că fata încă mai bântuie locurile unde şi-a pierdut viaţa.

Ursula sau cavalerul gotic din cetatea Bistriței - Aproape de la stabilirea sașilor aici, biserica din
centrul Bistriței a fost inima și simbolul burgului. Din vechea bazilică romanică nu au mai rămas prea
multe elemente arhitecturale, luându-i locul biserica grandioasă ca dimensiuni de astăzi, una dintre
cele mai mari biserici evanghelice ale sașilor. Turnul, construit în mai multe etape între 1487 și 1519,
a fost timp de secole la rând cel mai înalt din Transilvania, la concurență cu cele din Sibiu și Mediaș.
Și astăzi, dincolo de faptul că e cel mai înalt punct din buricul târgului, datorită renovării după
incendiul din 2008, turnul bisericii evanghelice este cel mai iubit punct de belvedere din oraș.
Interiorul bisericii, cu stranele sculptate și decorate cu intarsii, dulapul și ușa sacristiei, cristelnița,
este un adevărat muzeu al sașilor transilvăneni, impresie ce poate fi prelungită la nivelul întregului
centru vechi. Turnul Dogarilor, ansamblul Șugălete, Casa Ion Zidarul sau a Arginatrului, Casa
Parohială, Primăria Veche, Mănăstirea Dominicană sunt obiective ce merită descoperite. Ca în multe
foste cetăți medievale, la Bistrița istoria și poveștile locale se descoperă cu de-amănuntul, în buclele
grațioase ale clanțelor, în simbolurile vechilor blazoane, în obloane somnoroase și porți spre curți
încremenite. Chiar și struții încoronați, de care te împiedici la tot pasul catapultându-te în prezent,
au de fapt partea lor de istorie și partea lor de poveste. Un astfel de detaliu adesea ignorat de
turiștii grăbiți este o misterioasă figură sculptată ce veghează de pe unul din zidurile bisericii. Ai
nevoie de spirit de observație și răbdare să dai turul bisericii, ca să vezi că pe latura sudică a fostului
turn de sud-vest, la o înălțime de aproximativ 8 metri, stă o lespede de piatră cu figura unui cavaler.
Iniţial aceasta se afla în cimitirul evanghelic, dar în perioada anilor 1400-1500 a fost amplasată în
zidul bisericii. Piatra a dat naștere multor legende, astfel că în Bistrița vei auzi fie povești de capă și
spadă despre „piatra cavalerului gotic”, fie versiuni mai romantice având-o protagonistă pe o anume
Ursula, eroină locală frumoasă și generoasă, prima femeie care a rămas în istoria orașului. Datând din
1327, piatra sculptată a cavalerului din Bistriţa este cea mai veche lespede cunoscută la biserica
evanghelică și una dintre cele mai vechi pietre sculptate din Transilvania medievală. Inscripția în
limba latină din jurul pietrei mai degrabă sporește controverse, pentru că literele sau șters parțial în
timp, iar mesajul ei rămâne greu de deslușit.

Epitaful eternului cavaler - Una dintre poveștile pietrei de la biserică spune că ea reprezintă un
cavaler înarmat cu sabie şi scut. Pe scutul cavalerului sunt reprezentate trei ciocane îmbinate stelar,
specifice vestiților pietrari constructori din Bistrița. Datele istorice despre presupusul viteaz lipsesc
cu desăvârșire, lăsând loc explicațiilor pe tărâmul legendelor și poveștilor urbane. Unii cred că acest
personaj a avut un rol deosebit de important în consolidarea comunităţii locale. Cavalerul de pe
lespede ar fi trăit la Bistrița cândva în secolul al XIV-lea. Poate vitejia, onoarea sau alte virtuți ale
sale au stârnit admiraţie în rândul bistriţenilor din acele vremuri, astfel încât i-a fost dedicată în
1327 această lespede de piatră, căreia i-a rămas numele de piatra cavalerului gotic al Bistriţei. O
altă ipoteză spune că acesta a fost probabil un sol al regelui Ungariei care se pare ca a murit la
Bistriţa în urma unei epidemii de tifos. Totuși, această variantă nu explică de ce i s-ar fi rezervat un
așa loc de cinste în istoria locală.

Legenda frumoasei Ursula - Prima femeie din istoria Bistriței Pornind de la anumite mențiuni
documentare și mai ales datorită faptului că personajul reprezentat are părul lung, s-a spus că acest
cavaler ar fi în realitate Ursula, văduva lui Paul Forster, un sas bogat din oraș. Ursula ar fi un fel de
Ioana d’Arc a Bistriței, înfățișată aici mai mult metaforic în armură și atitudine războinică. Datorită
acțiunilor sale filantropice fără precedent, Ursula ar fi prima femeie menționată în istoria
consemnată a Bistriței.
Ursula ar fi fost o femeie frumoasă și foarte bogată, care a locuit în oraș în una dintre clădirile
impozante din ansamblul Șugălete. Este interesant nu doar că Ursula ar fi moștenit o avere
considerabilă, ci mai ales că s-a bucurat în epocă de o notorietate și libertate neobișnuită pentru o
femeie. Se spune că în arhiva Bistriței ar fi fost găsite documente care atestă că Ursula ar fi donat o
parte considerabilă a averii sale către clerul oraşului şi al comunelor înconjurătoare. Banii urmau a fi
folosiți pentru restaurarea clădirii cu numărul 14 din zona Șugălete și pentru biserică. La o privire
mai atentă, mai ales povestea Ursulei pare cusută cu ață albă, așa că lespedea de piatră de pe zidul
bisericii rămâne una dintre enigmele vechiului burg. Azi este greu să identificăm cine veghează într-
adevăr de pe lespedea de piatră a bisericii evanghelice, dar tocmai jonglarea cu incertitudini și
finaluri în coadă de pește dau orașului un farmec medieval cum poate fi găsit în puține alte orașe din
Transilvania.

- trasee pedestre, cicliste și off-road

Trasee pedestre în Munții Rodnei, Munții Bîrgăului și Munții Călimani.

Trasee pe bicicletă în Munții Rodnei, Lacul Colibița, Pasul Tihuța, Salva, Năsăud.

13.Propuneri de trasee/itinerariu în județul Bistrița-Năsăud (una sau mai multe zile)

Trasee pe bicicletă:

Bistrița - Dumitra - Năsăud – Coșbuc – Bichigiu – Bistrița

Bistrița -Jelna - Budacu de Jos – Monariu – Sărata – Bistrița
Bistrța – Dumitra – Cepari – Năsăud – Salva – Mocod – Chiuza – Dumbravița - Caianu Mic – Sasarm –
Cociu – Florești – Nimigea – Mintiu - Tarpiu – Bistrița
Bistrița – Mureșenii Bîrgaului – Colibița – Bistrișa Bîrgaului – Bistrița
Bistrița – Viișoara – Sărățel – Herina – Lechinșa – Chirales – Sirioara – Coasta - Șieu Odorhei – Sintereag
- Sieu Sfântu – Podirei - Sieu Magherus – Crainimat – Viișoara - Bistrița
Bistrița - Piatra Fântânele – Bistrița