FIȘĂ JUDEȚUL SIBIU

Informații și date statistice

1.Informații geografice

Județul Suprafața km2 Populație Municipii (2) și orașe (9) Comune

Sibiu 5.432 km2 397.322 Sibiu 53
Mediaș
Avrig
Agnita
Cisnădie
Dumbrăveni
Ocna Sibiului
Miercurea Sibiului
Săliște
Tălmaciu
Copșa Mică

2.Structuri de cazare clasificate

Județul Sibiu Hoteluri Pensiuni Alte tipuri TOTAL

Număr 45 303 176 524
Locuri 4.018 5.273 3.663 12.954

3.Agenții de turism licențiate

Județul Turoperatoare Detailiste TOTAL

Agenții 36 17 53

4.Centre de informare turistică

Denumire
Adresa Telefon Email Pagină WEB
centru
Centrul de
Informare și Biertan, str. 1
Promovare Decembrie 0269 868 321
Turistică 1918, nr. 12
Biertan
Centrul de http://www.cisnadie.ro/
Informare și portal/Sibiu/cisnadie/
str. Cetăţii,
Promovare 0269 561 236 portal.nsf/AllByUNID/
nr. 1
Turistică 0000124E?OpenDocument
Cisnădie
Centrul de
Informare și str. Nicolae
Promovare Iorga, nr. 2 0369 455 444
Turistică
Mrdiaș
Centrul de Str. Pădurea centruldeinformare@m www.muzeulastra.ro
Informare Dumbrava, nr. 0756 085 795 uzeulastra.ro
Turistică
16 - 20
ASTRA
Centrul de
Informare și str. Mihai
Promovare Eminescu, nr. 0735 301 901
Turistică Ocna 1
Sibiului
Centrul de
Sediul
Informare și
Asociației Pro 0269 258 585
Promovare
Richiș
Richiș
Centrul de
Informare și str. Samuel
turism@sibiu.ro www.turism.sibiu.ro
Promovare Brukenthal, 0269 208 913
Turistică Sibiu, nr. 2
Centru Istoric
Centrul de
Informare și
str. Piaţa
Promovare 0799 978 744
Junilor, nr. 2
Turistică
Săliște
Centrul de
Informare și
P-ța https://turism.talmaciu.ro/
Promovare 0754 804 513
Textiliștilor FN
Turistică
Tălmaciu
Centrul de
Piaţa Mică, nr.
Informare și
16, parter office@kultours.ro www.kultours.ro
Promovare 0269 216 854
Casa
Turistică
Luxemburg
Kultours-Sibiu
Centrul de
Informare și
Promovare
Șoseaua Alba
Turistică 0269 253 999
Iulia
Aeroportul
Internațional
Sibiu

5.Localități atestate ca stațiuni turistice

Județul Interes național Interes local

Sibiu - Bazna
Ocna Sibiului
Păltiniș

6.Localități și areale atestate ca stațiuni balneare și balneoclimatice

- Oraşul Ocna Sibiului

- Comuna Bazna
 7.Pârtii de schi omologate

Județul Nr. pârtii schi Lungime metri Obs.

Sibiu 8 4.952 m Transport pe cablu (cabină,
telescaun, teleschi), tunuri de
zăpadă, instalație nocturnă,
agrement/divertisment..

8.Trasee turistice omologate în județ

Județul Trasee turistice Propuneri

omologate
Sibiu 55 - Verificarea stării potecii (a
existenței și a întreținerii)
- Verificarea marcajului potecii
- Construirea de cabane și refugii

9.Date statistice număr turiști- total sosiri în ultimii trei ani (2015-2017)

Județul Sibiu Total turiști Români Străini

2018, Sem. I 219.395 160.133 59.262
2017 565.346 401.406 163.940
2016 503.620 360.766 142.854
2015 438.611 328.071 110.540

10. Forme de turism din județul Sibiu

Cultural/rural

Sibiul este deosebit de activ din punct de vedere cultural. Sibiul este singurul oraş din România care
a deţinut, până acum, titlul de Capitală Culturală Europeană. În 2007, numeroși de turişti au vizitat Sibiul şi
au conturat imaginea acestuia ca şi destinaţie de turism cultural. Astăzi, oraşul are o agendă culturală
bogată, care acoperă toată perioada anului, evenimentele incluse în program atrăgând constant un număr
foarte mare de turişti la Sibiu.
Deasemeni, pentru anul 2019 Sibiul a câștigat titlul de Regiune Gastronomică Europeană.

Principalele evenimente culturale din județul Sibiu sunt:

- Festivalul Internațional de Teatru Sibiu – www.sibfest.ro/

- Festivalul ARTmaia, Sibiu – https://artmaniafestival.ro/
- Sibiu Jazz Festival – https://sibiujazz.ro/ro/
- Astra Film Festival, Sibiu – https://www.astrafilm.ro/
- Festivalul Brânzei și Țuicii, Rășinari –
https://www.facebook.com/FestivalulBranzeisialTuiciiRasinari/
- Sibiu Fashon Days – https://www.facebook.com/sibiufashiondays/
- Feeric Fashon Week, Sibiu – http://www.feeric.ro/
- Sibiu Cycling Tour – http://ciclism.sibiu.ro/
- Sibiu Raly Challange – http://www.raliulsibiului.ro/
- Red Bull Romaniacs – https://www.redbullromaniacs.com/live/
- Festivalul Cântecele Munților
- Târgul Olarilor
- Târgul de Crăciun Sibiu - http://targuldecraciun.ro/
Arii protejate, parcuri și rezervații, monumente ale naturii:

Observații
Denumirea ariei protejate Localizare
(foto)
Canionul Mihăileni Mihăileni monument al naturii
Calcarele eocene de la Turnu Roșu -
Turnu Roșu monument al naturii
Porcești
Calcarele cu hippuriți de la
Cisnădioara monument al naturii
Cisnădioara
Dealul Zackel Sibiu, Slimnic
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Arpașu de
Podragu - Suru Jos, Avrig
Iezărele Cindrelului Gura Râului
inființare HG
Lacul Tătarilor Arpașu de Jos
2151/2004
Lacul fără fund Ocna Sibiului Ocna Sibiului
La Grumaji Jina monument al naturii
Masa Jidovului Jina monument al naturii
Parcul Natural Dumbrava Sibiului Sibiu rezervație naturală
Parcul Natural Cindrel Jina rezervație naturală
Pintenii din Coasta Jinei Jina monument al naturii
Șuvara Sașilor Tălmaciu

Valea Bâlii Cârțișoara

Vulcanii noroioși de la Hașag Hașag monument al naturii

- Întreaga zonă de sud-vest ocupată de teritoriul administrativ sibian este parcursă, integral sau
numai în parte, de relieful maiestuos al munților Cindrel, Lotru (Șteflești) și Făgăraș. Aceștia
reprezintă o parte distinctă a Carpaților Meridionali. Precum fortificațiile unei cetăți medievale,
dincolo de crestele lor somitale, spre nord, întâlnim la tot pasul valori naturale și antropice de
patrimoniu care, suprapuse „peisajului“ socio-cultural conturează imaginea spațiului și a
comunităților teluric stabilite aici.

- La nord de oraşul Sibiu se întinde o zonă colinară presărată cu văi adânci şi dealuri line ce nu
depăşesc 700-800 m altitudine. Regiunea este străbătută de văile a trei râuri pricipale Olt,
Hârtibaciu şi Târnava alături de afluenţii lor. Peste 250 km de trasee marcate leagă, peste
dealuri, aceste aşezări pitoreşti din arealul Mediaş –Sighişoara – Rupea
precum Biertan, Richiş, Mălâncrav, Copşa Mare sau Aţel. Traseul principal urmează culmea de
ape dintre Târnava Mare şi Hârtibaci.

- Lacul Bâlea este cel mai mare lac glaciar al masivului Făgăraş, situat la o altitudine de 2034 m.
Legenda spune că oamenii au botezat lacul după numele unui ciobănaş din zonă care a pierit în
apele lacului luat de avalanşă, alături de domniţa sa.
- Cascada Bâlea, situată la peste 1200 m altitudine, este cea mai spectaculoasă cădere de apă în
trepte din lanţul Carpaţilor româneşti, cu o cădere de 60 m. Accesul se face dinspre Sibiu pe
şoseaua Transfăgărăşan până la cabana Bâlea Cascadă, iar de aici, pentru a ajunge în dreptul
cascadei, trebuie urmat un traseu marcat cu punct roşu.

- Şoseaua Transfăgărăşan a fost construită în anii '70 cu sacrificiul multor vieţi omeneşti. Prin
spectaculozitatea sa, crestele montane abrupte, coloritul florei, cascada Bâlea, lacul glaciar
Bâlea şi variaţiile de altitudine, Transfăgărăşanul te captează la fiecare pas.
Şoseaua are o lungime totală de 151 km (din care 35 km în județul Sibiu) şi leagă cele două
provincii româneşti, Transilvania şi Muntenia. Traseul porneşte din imediata apropiere a
localității Cîrțișoara (intersecția cu DN1 - E 68), intră pe Valea Bâlii și străbate în amonte zonele
turistice Bâlea Glăjărie, Bâlea Cascadă și Bâlea Lac - Capra. Unul dintre cele mai spectaculose
puncte ale traseului este tunelul de 887 de m care leagă zona Capra de căldarea glaciară Bâlea
unde şoseaua atinge altitudinea maximă de 2042 m.

- Șoseaua Transalpina a fost străbătută de-a lungul secolelor de ciobanii care plecau în
transhumanţă dincolo de munţi, în şesurile Dunării. În anii '30, în urma unei vizite în regiune şi la
insistenţele localnicilor, Regele Carol al II-lea a pavat drumul cu piatră. De atunci, drumul ce
leagă Săliştea Sibiului de Novaci (jud.Gorj) este numit „Drumul Regelui”. Drumul regelui începe
la Sălişte, trece prin satele de păstori Tilişca, Poiana Sibiului, Jina şi coboară 7 km până la Dobra
(comuna Şugag) unde întâlneşte DN 67C.

Ecoturism

- Sate răzleţe pierdute între dealuri line şi văi împădurite cu fag, stejar şi carpen, păşuni şi fâneţe,
pajişti acoperite de flori sălbatice. Colinele din nordul judeţului Sibiu ascund o zonă devenită
mitică, o lume desprinsă din vremuri îndepărtate, un spectacol al naturii şi al comunităţilor ce şi-
au păstrat valorile ancestrale.
- În satele din Mărginimea Sibiului, vestite pentru producătorii de brânzeturi se practică cu suces
turismul de tip eco.
- Satele săsești, cu o moștenire cultural bogată, situate în zone pitoreși, dezvoltă deasemeni acest
tip de turism.

Parcuri acvatice/parcuri de distracție și aventură

- Băi sărate, aqua parkuri:

WEB
DENUMIRE ADRESĂ TIPUL APEI
Lacurile Ocna Sibiului Ocna Sibiului Sărată http://www.lacuriocnasibiului.ro/
Complex Balnear Bazna Sărată http://www.bazna.ro/
Expro
Aqua Fun Sibiu Normală https://www.facebook.com/strandaquafun
Ștrandul Aqua Blue Tălmaciu Normală https://turism.talmaciu.ro/strand-
talmaciu-aqua-blue/
Ștrand Veștem Veștem Normală
Ștrandul Măgura Cisnădie Normală https://www.facebook.com/StrandCisnadie
Cisnădie
Aria SPA&Wellness Sibiu Normală http://aria.com.ro/aquaspa/

Parcuri de distracții, parcuri de aventură:

- Arka Park Sibiu - https://arkapark.ro/indoor-climbing-sibiu/
- Arka Park Păltiniș - https://arkapark.ro/arka-park-paltinis/
- Sumer Fun Park Arena Platoș, Păltiniș - http://arenaplatos.ro/?
gclid=EAIaIQobChMI79qos6Tf3AIVBJztCh06WwwrEAAYASAAEgI_hPD_BwE
- Gradina zoologică Sibiu
- Pădurea, lacul și parcul Dumbrava

Echitație:

- Centrul de Echitație Cross Country Farm Transylvania, Prod este centrul de echitație desemnat
„destinație de excelență pentru turismul ecvestru” de ghidul „Lonely Planet” -
http://www.cross-country.ro/
- Ferma şcoală Cornăţel - http://fermascoalacornatel.pagecloud.com/
- Villa Abbatis - https://villaabbatis.com/ro/
- Club Ecvestru Şelimbăr - https://www.clubecvestru.ro/
- Domeniul Salgo - http://domeniulsalgo.com/
- Club Echitaţie Transylvania - http://casiansoneriu.ro/club-echitatie-transylvania-descopera-
natura-calare/
- La Haiducu', Valea Viilor - http://www.lahaiducu.ro/

Plimbări cu barca, pluta, canoia

- Complexul Albota, Arpașu de Sus - http://www.albota.sobis.ro/

- Mountxride - http://www.mountxride.ro/
- Canyoning pe Valea Jgheabului si Valea Porumbacu

Trasee de bicicletă:

- La Sibiu, se pot alege circuite ce îmbină plimbarea pe bicicletă cu vizitarea de oraşe istorice şi
sate tradiţionale sau trasee care vor testa condiţia fizică, parcurgând şoseaua Transfăgărăşan.
- Peste 250 km de trasee marcate leagă, peste dealuri, aşezări pitoreşti din arealul Mediaş –
Sighişoara – Rupea (Colinele Transilvaniei). Traseul principal urmează culmea de ape dintre
Târnava Mare şi Hârtibaci.
- Pista de biciclete Sibiu - Rășinari
- Răşinari - Prislop - Rosengarten - Vf. Dosul Albului - Apa Cumpănită - Valea Caselor – Răşinari
- Muzeul în aer liber ASTRA (Sibiu) - Răşinari - Prislop - Vf. Măgura - Cisnădioara - Cisnădie - Muzeul
în aer liber ASTRA
- Rîu Sadului - Valea Pinului - Tomnatic - Apa Cumpănită - Vf. Dosul Albului - Curmătura Măgurii -
Lacul Sadu II (Ciupari) - Rîu Sadului
- Sadu - Curățele - Vf. Măgura - Curmătura Măgurii - Lacul Sadu II – Sadu
- Cisnădie - Vf. Măgura - Cătunul Prislop - Cisnădioara – Cisnădie
- Bazna - Mediaş - Moşna - Alma Vii - Richiş - Biertan - Copşa Mare - Valchid - Dumbrăveni - Alma -
Dârlos - Păucea - Blăjel – Bazna
- Biertan - Copșa Mare – Valchid
- Biertan - Richiș - Ațel - Dupuș

Alte activități:

- drumeție, mountain-bike, kiting, tiroliană, alpinism, parașutism, etc.

Turism de sănătate/balnear

- Ocna Sibiuli – http://www.lacuriocnasibiului.ro/

 - Băi sărate

- Bazna – http://www.bazna.ro/
- Băi sărate
- Împachetări cu nămol sapropelic
- Electroterapie
- Kinetoterapie
- Hidroterapie

Campinguri: Cărța, Cârțișoara și Cisnădie.

Aeroporturi: Aeroportul Internațional Sibiu - https://www.sibiuairport.ro/ro/

- Aeroportul Sibiu efectuează zboruri spre 16 destinații, deservite de 5 companii aeriene.

Destinațiile sunt:
- București
- Tel Aviv
- Copenhaga
- Basel
- Bruxelles
- Frankfurt Hahn
- Paris
- Dortmund
- Londra
- Madrid
- Memmingen
- Munchen
- Nürnberg
- Stuttgart
- Viena
- Antalya

Companiile aeriene care efectuează zboruri pe Aeroportul Internațional Sibiu sunt:

- Austrian Airlines
- BlueAir
- Lufthansa
- Tarom
- Wizz Air

Aerodromuri: Cisnădie

11.Destinații europene de excelență - EDEN, pe teritoriul județului

- Mărginimea Sibiului, tema: Turismul şi moştenirea locală intangibilă, anul 2008, locul V.
Mărginimea Sibiului este o zonă care include 18 localități, aflate în partea de sud-vest a Județului
Sibiu, din Transilvania, toate având o moștenire etnologică, culturală, arhitecturală și istorică
unică.

- Mărginimea Sibiului, tema: Turismul şi gastronomia locală, anul 2015, locul I.

Mărginimea Sibiului organizează anual câteva evenimente legate de gastronomia locală, cum ar
fi Festivalul Brânzei şi al Ţuicii organizat la Răşinari, Festivalul Sus pe Muntele din Jina, Festivalul
Bujorului din Gura Răului, Drumul Brânzei. Prin organizarea unor astfel de manifestări,
Mărginimea Sibiului s-a remarcat în ceea ce priveşte turismul gastronomic în zonă. Mărginimea
 Sibiului este şi câştigătoare a trofeului “Mărul de Aur”, echivalent al premiului “Oscar” în
domeniul Turismului, premiile “Mărul de Aur” răsplătind eforturile în promovarea şi creşterea
turismului, la nivel internaţional. Trofeul „Mărul de Aur” este decernat anual de Federaţia
Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism.

- Colinele Transilvaniei (părți din județele Brașov, Mureș și Sibiu), tema: Turismul şi gastronomia
locală, anul 2015, locul II.
Coline verzi, cu mozaicuri de culturi agricole, pajişti şi păduri, sate săsești și biserici fortificate,
sunt parte din decorul unei veritabile cărți de povești. „Colinele Transilvaniei” sunt un spațiu viu
și vibrant cu un calendar de evenimente culturale, istorice, gastronimice și sportive, uneori
prezentate într-o combinație armonioasă, mai bogat cu fiecare an ce trece. În medie, în perioada
primăvară- vară, se organizează chiar și 5 evenimente pe săptămână, în diferite sate din regiune.
Celebre sunt deja evenimentele gastronomice Transilvanian Brunch și Bike & Brunch, concursuri
de biciclete, cum este Transivania Bike Trails, precum și alte evenimente tradiționale organizate
de vecinătățile din sate.

- Colinele Transilvaniei, Turismul cultural (tangibil), anul 2017, locul IV.

12.Obiective turistice pe raza județului

Prezentul şi trecutul se îmbină armonios în judeţul Sibiu: sate tradiţionale şi oraşe istorice,
diversitate etnică şi confesională, abundenţă de stiluri arhitecturale, viaţă culturală bogată, înrădăcinate în
secole de istorie şi influenţate de rafinamentul şi eleganţa vieneze. Toate acestea, alături de varietatea
reliefului de la poalele Carpaților conturează imaginea de mozaic a destinaţiei.

- UNESCO

Biserica fortificată și situl rural din Biertan - http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-

patrimoniu-Patrimoniu-religios-Biserici-fortificate-Biserica-fortificata-de-la-Biertan.aspx
Biserica fortificată din Valea Viilor - http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-
Patrimoniu-religios-Biserici-fortificate-Biserica-fortificata-de-la-Valea-Viilor.aspx

- peșteri

- saline

Salina Ocna Sibiului din localitatea Ocna Sibiului - Zăcământul de sare a fost exploatat încă din timpul
romanilor, continua exploatare ducând la formarea unor mari caverne subterane, care, prin prăbușirea lor,
au format lacuri precum: Horea, Cloșca, Crișan, Lacul fără fund, Avram Iancu, Ocnița, Sf. Ion, Brâncoveanu,
Sf. Ignat, Austel.

- crame, podgorii (cu soiurile de vin)

Numele cramei Tipuri de vinuri Adresa cramei Web

(producătorului) produse
Crama Gorgandin – Sauvignon Blanc Comuna Apold, https://gorgandin.ro/
– Traminer Aromatico Domeniul Viticol
– Pinot Grigio Apold
– Riesling Italian
 – Muscat Ottonel
- cetăți /castele / palate

Palatul Brukenthal, Avrig – http://www.palatulbrukenthalavrig.ro/en/

Castelul Turnu Roșu, Boița
Cetatea feudal de pământ, Valea Strezii, com. Rășinari –
http://www.primaria-rasinari.ro/pagina/obiective-turistice
Cetatea Cisnădioara, Cisnădioara
Cetatea țărănească Slimnic, Slimnic - http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-
Patrimoniu-religios-Biserici-fortificate-Cetatea-taraneasca-de-la-Slimnic.aspx
Castelul de Lut, Valea Zânelor - http://www.valeazanelor.ro/

- biserici fortificate

Cele mai importante biserici fortificate din Transilvania sunt incluse în proiectul Transilvania Card –
Descoperă Sufletul Transilvaniei - http://www.transilvania-card.ro/the-project-2/

Biserica fortificată Agnita

http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-Patrimoniu-religios-Biserici-fortificate-
Biserica-fortificata-din-Agnita.aspx
Biserica fortificată Alma Vii
Biserica fortificată Alțâna
Biserica fortificată Apold
Biserica fortificată Biertan
Biserica fortificată Cisnădie - http://ekh.ro/
Biserica fortificată Cisnădioara
Biserica fortificată Cristian
Biserica fortificată Curciu
Biserica fortificată Dealu Frumos
Biserica fortificată Hosman
Biserica fortificată Iocobeni
Biserica fortificată Ighișu Nou
Biserica fortificată Mălâncrav
Biserica fortificată Mediaș
Biserica fortificată Miercurea Sibiului
Biserica fortificată Moșna
Biserica fortificată Șeica Mică
Biserica fortificată Valchid
Biserica fortificată Valea Viilor
Biserica fortificată Agârbiciu
Biserica fortificată Avrig
Biserica fortificată Axente Sever
Biserica fortificată Batoș
Biserica fortificată Bazna
Biserica fortificată Boian
Biserica fortificată Brateiu
Biserica fortificată Chirpăr
Biserica fortificată Copșa Mare
Biserica fortificată Dârlos
Biserica fortificată Gherdeal
Biserica fortificată Merchindeal
Biserica fortificată Nocrich
Biserica fortificată Ocna Sibiului
 Biserica fortificată Slimnic
Biserica fortificată Șeica Mare
Biserica fortificată Șura Mare
Biserica fortificată Șura Mică
Biserica fortificată Tălmaciu
Biserica fortificată Velț
Biserica fortificată Vurpăr

- biserici de lemn, mănăstiri, cule etc

Catedrala evanghelică Sf. Maria, Sibiu

Catedrala romano-catolică Sibiu
Catedrala Mitropolitană Sibiu
Mănăstirea Cârțișoara
Mănăstirea Turnu Roșu
Mănăstirea Orlat
Mănăstirea Măgura – Jina
Abația Cisterciană Cărța - http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-Patrimoniu-
religios-Biserici-fortificate-Abatia-cisterciana-de-la-Carta.aspx

- muzee

Complexul Național Muzeal ASTRA, Sibiu – http://www.muzeulastra.ro/

Muzeul Național Brukenthal, Sibiu – http://www.brukenthalmuseum.ro/
Muzeul de Istorie-Casa Altemberger, Sibiu - https://www.brukenthalmuseum.ro/istorie/index.html
Muzeul de Istorie Naturală, Sibiu - https://www.brukenthalmuseum.ro/naturale/index.html
Muzeul de Etnografie Universala „Franz Binder", Sibiu - http://www.binder.muzeulastra.ro/
Muzeul Civilizaţiei Transilvane Astra, Sibiu - http://www.muzeulastra.ro/unitati/120-unitati-
muzeale/184-muzeul-civilizatiei-transilvane-astra.html
Muzeul de Istorie a Farmaciei, Sibiu - http://www.brukenthalmuseum.ro/farmacie/
Muzeul Municipal Mediaş - https://muzeulmedias.wordpress.com/
Muzeul Culturii Săliştene, Săliște
Muzeul etnografic Rășinari - http://www.primaria-rasinari.ro/foto/muzeul-etnografic-rasinarean

- meșteri populari, tezaure umane vii

Mester popular Mestesug Adresa

Traian Subțirel Blănar Altana
Aurel Trif Cojocar Altana
Ana Jugărean Țesător Avrig, Str. Nicolae Bălcescu, nr.56

Ioan Barna Sticlar Avrig, Str. Mihai Viteazul, nr.55

Mirela Moldor Pictor de icoane pe Avrig

sticlă
Adrian Popa Sticlar Bradu
Ioana Nechifor Împletit fibre vegetale Cisnădie, Piața Nouă, bl. P2, ap.6

Boldijar Domacos Fierar Hosman

Gheorghe Zav Fierar Gura Raului
Mirela Pietrar Pictor de icoane pe Proumbacu de Sus
sticlă
Radu Ilies Pălărier Săliște, Str.Bucuresti, nr. 21
 Gîță Stroia Mihaela Țesător Săliște, Str. Tăbăcarilor, nr. 6
Cunțan Ioan și Mircea Pielari Săliște, Str. Ștezii, nr. 68
Adriana Oltean Pictor de icoane pe Sibiel, Str.Principală, nr. 325
sticlă

-tradiții și obiceiuri, legende ale locului

Udatul Ionilor – La început de an, în ziua de Sfântul Ioan Botezătorul, în satul Tălmăcel are loc Udatul
Ionilor, eveniment ce încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Este un obicei atât de vechi, încât nimeni din sat
nu mai ştie azi de când se păstrează. Pregătirile pentru sărbătoare încep cu mult înainte de Crăciun, când
oamenii din sat îşi scot din dulap şi îşi aranjează costumele populare, ţes covoare la război, ştergare şi ii, se
îngrijesc să facă rost din timp de tot ce au nevoie pentru împodobirea costumelor, a animalelor și a carelor.
După slujba de la biserică, alaiul format din toată comunitatea, gătită în costume impodobite special pentru
această sărbătoare, animalele și carele care sunt deasemenia impodobite cu ștergare, pleacă spre râu
strigând în bătaia clopopelor „Hai, Ioane, sa te botezăm în râu!”. Aşa cum cere tradiţia, se începe cu
oamenii de vază, chiar dacă nu poartă numele Ion. Primul este întotdeauna preotul satului, apoi primarul,
după care cu mic, cu mare sunt botezați toți Ionii și Ioanele. Tradiţional, Ionii sunt botezaţi pentru spălarea
păcatelor din anul ce tocmai a trecut şi pentru a se bucura de un nou an bogat. Seara are loc Balul junilor.

În fiecare iulie, la Cârţa, se sărbătoreşte „Buzduganul de la seceriş”. Dimineaţa, din centrul satului şi
până la pământul gazdei, alaiul merge cântând, iar aici, bătrânii comunei învaţă tinerii să taie spice şi să
lege snopi. La final, femeile leagă snopii în formă de cruce, iar apoi aşază crucile în formă de buzdugan.
La întoarcerea în sat, alaiul este condus de două fetiţe ce poartă buzduganul. Pe uliţele satului alaiul e
întâmpinat de femei care stropesc secerătorii cu apă curată, ca semn al prosperităţii, belşugului şi sănătăţii.

Fuga Lolelor, la Agnita - „Breasla Lolelor” a reluat vechiul obicei al saşilor, şi-a făcut costume, bice,
clopote şi cleşti pentru gogoşi şi a încântat agniţenii şi turiştii cu alaiul gălăgios, gata să alunge iarna şi
spiritele rele, în fiecare sfârșit de ianuarie.

Ceata Junilor este un obicei prezent în aproape toate localităţile Mărginimii Sibiului, mai puţin în
Poiana Sibiului. Aceasta se formează, conform tradiţiei, la Sf. Nicolae, iar organizarea lor diferă de la o
localitate la alta. Cetele de Juni îşi încep activitatea o dată cu colindul din Ajunul Crăciunului. Mai întâi ei
colindă în gospodăria primarului, apoi preoţii din sat după care urmează să fie colindaţi localnicii.

Meteleaua la Avrig - Aşteptată de mulţi, sărbătoarea „Meteleaua” este unul din cele mai vechi
obiceiuri care se practică la Avrig. Este o sărbătoare cu origine păgână care simbolizează biruniţa binelui, a
luminii, a renaşterii. Costumaţia şi mai ales măştile cetelor de juni devin veritabile tablouri alegorice cu
subiecte din cele mai diverse. După parada costumelor, la miezul nopţii, feciorii ard lemnele rămase din
cele strânse de la gospodari în Ajunul Crăciunului luându-şi rămas bun de la sărbătoare.

Gastronomie

Una din cele mai reprezentative zone gastronomice ale județului Sibiu este Mărginimea Sibiului.
Înainte de introducerea porumbului, locuitorii din Marginime consumau in primul rand produse facute din
grau, orz, ovaz si mei. Dupa secolul al XVII-lea, mamaliga a devenit alimentul lor de baza: dimineata
mancau mamaliga cu lapte, cu branza sau cu paparada (omleta), la amiaza impreuna cu ciorba iar seara,
mamaliga calda amestecata cu branza.
Pe lângă mămăligă, in alimentatia lor de baza erau si cartoful si mai rar, pâinea, considerata pe atunci ca
o delicatesa. Marginenii faceau ciorbe din plante culese din natura (urzici, laptuca, stevie, bureti si
ciuperci). Alte alimente de baza erau asigurate de animalele fiecarui gospodar : lapte de vaca, oua de gaina
si bineanteles branza de oi. Mai rar, cu ocazia sarbatorilor, se consuma si carne de porc, de vita, de miel sau
de gaina. Legumele si fructele sa mancau mai rar, datorita configuratiei zonei caracterizate de putine livezi
si gradini. Astfel, fructele erau pastrate mai ales pentru umplutura placintelor si erau conservate sub forma
de dulceturi si gemuri.

Ciorba cu răntaș : ciorba preparata din morcovi, patrunjel, cartofi, si, la sfarsit, rantas (faina prajita
in unsoare)

Sloi de oaie : se fierbea carnea de oaie in apa si apoi se prajea in grasimea ei.

Clepezau : se punea unt in ceaun, se sfarama cas dospit, se pune putina faina de mamaliga si sare, si
se serveste cald.

Balmos : se face punand un strat de mamaliga, un strat de branza, iar un strat de mamaliga si
deasupra smantana.

Jintita acra : acritura traditionala servita pe langa mancare, facuta din zer cu urda.

“Gâgăul este „mancarea saracului „ : se taie colesa rece, se pune niste unsoare în cratita si se da
colesa prin unsoare. Se pune putin zahar.

Tapşa, necesita mai multe ingrediente: mamaliga, carnati, ceapa si branza. Se taie slanina in bucati
si se pune la prajit într-o cratita; cand jumarile sunt gata se scot din cratita si, peste grasimea ramasa, se
aseaza felii de mamaliga, iar peste mamaliga se pune un strat de branza si apoi jumari de slanină. Se
continua cu straturi succesive de mamaliga, branza si jumari şi se incheie cu un strat de branza, peste care
se pun cateva linguri de smantana. Se pune cratita pe foc si se lasa cam zece minute, pana cand se topeste
branza, iar mămăliga a facut crusta. Tapşa alamorenilor se regaseşte ai pe mesele celor din Turnu Roşu, sub
denumirea demamaliga dreasa.

Morândul se prepara astfel: prima data se punea un kilogram de lapte dulce, (sau lapte acru), se
bateau 2-3 oua si se puneau peste lapte, se punea branza rasa, zahar, sare, grasime, se bateau bine toate si
la urma se adauga faina de malai. Cand era mai gros decat crobul de clatite era pus an tava unsa si se
cocea. Crestea ca o prajitura.

Dumicatul : bucati de paine de casa uscata se puneau intr-un castron, se turna peste ele apa
fierbinte, se punea o lingura de zahar si putin vin.

Zama de căpătâi : ciorba preparata cu ceapa prajita, paprica si paine uscata, miez de paine sfaramat
si, alaturi, galuste facute de aluat de faina si apa, prajite si apoi puse in ciorba.

Vutale : cartofii se fierbeau in coaja si apoi se dadeau pe razatoare, se amestecau cu faina de grau si
sare pentru a obtine un aluat care se taia in suluri subtiri care se fierbeau in apa. Apoi se dadeau prin
pesmet rumenit in ulei si, cand se serveau, se punea zahar pe ele.

Legende

Legenda Podului Minciunilor - Cea mai cunoscută poveste, una probată astăzi de fiecare turist care
ajunge pe Podul Minciunilor, este că podul ar fi viu, adică simte și are urechi așa că, la fiecare minciună
auzită, începe să geamă și să se scuture din toate încheieturile și se prăbușește, aducând mincinosul cu
picioarele pe pământ. Localnicii spun varianta cu podul care-ți cade în cap, dacă spui o minciună sub el, nu
stând pe pod, așa cum ne încercâm noi norocul astăzi. Oricum, de vreme ce încă e acolo, trebuie că oamenii
care ajung pe el nu se prea încumetă să mintă.
După o altă legendă, podul era un loc de pedeapsă pentru negustorii mincinoși. Piața Mică din Sibiu era un
loc vestit de târg și tocmeli, numai că ajungând acasă, unii cumpărători își dădeau seama că au fost înșelați.
Așa că se întorceau tunând în piață și îi luau de piept pe negustorii mincinoși, apoi, în hohotele de râs ale
mulțimii, îi aruncau de pe pod. Un spectacol justițiar care se pare că a funcționat, fiindcă se spune că
atunci când poposeau la Sibiu, negustorilor nu le mai prea ardea să îi păcălească pe oameni.
Tot legat de piața de aici, se mai explică numele podului prin poveștile și bârfele care se răspândeau aici în
zilele de târg. Era un loc de sporovăială și de împrăștiere a știrilor urbei, majoritatea baliverne scornite de
țărăncile guralive venite la piață.
Trecând de la afacerile buzunarului la cele ale inimii, se mai spune că podul era un romantic loc de
promenadă și întâlnire pentru cuplurile de îndrăgostiți. Tinerii își jurau aici iubire veșnică, iar fetele jurau
că sunt pure și neatinse. Însă, noaptea nunții dovedea că unele fete erau mincinoase. Așa că erau târâte pe
pod, supuse oprobriului public și aruncate peste balustradă.
Tot de latura sentimentală este legată o altă legendă, din vremea când la Sibiu locuiau mulți cadeți care
studiau la Academia Militară. Tinerii chipeși în uniforme impunătoare erau atracția promenadei sibiene,
admirați pe furiș de toate doamnele înaltei societăți. Aceștia își dădeau întâlnire pe pod cu tinerele
domnișoare, le promiteau marea cu sarea, apoi le lăsau să aștepte în zadar împlinirea jurămintelor de amor.

Legenda întemeierii Sibiului - O veche legendă săsească spune că atunci când primii colonişti germani
au ajuns pe teritoriul Transilvaniei, pentru a întemeia prima aşezare importantă, Sibiul, cei doi greavi au
jurat pe spadele lor înfipte încrucişat în pământ ca neamul lor să apere şi să cultive pe veci acest pământ.
După unele versiuni ale legendei, unul dintre greavi ar fi fost Hermann, cel care a dat numele Sibiului. Apoi
cele două spade de jurământ și întemeiere au fost trimise în localităţile extreme ale pământului regesc
ocupat de sași: Orăştie/Broos şi Drăuşeni/Draas.
Tot atunci au făcut o profeţie: atunci cand cele două spade vor dispărea, va dispărea şi neamul sașilor de pe
aceste melaguri. Trecând din legendă în fapt istoric, se știe că spadele s-au păstrat în bisericile celor două
localităţi secole de-a rândul. Cea din Orăştie a dispărut la un moment dat fără urmă, nimeni nu ştie exact
când. Şi cea de la Drăuşeni a fost pierdută, dar s-a înlocuit cu o alta, o impozantă spadă din veacul al XVII-
lea. Sabia sașilor de la Drăușeni s-a păstrat în imagini și desene, dovezi că legenda are un sâmbure de
adevăr istoric, dar soarta ei este un mister încă neelucidat. Din păcate și cea de-a doua spadă din Drăușeni a
dispărut de tot în 1944, în învălmășeala războiului, după cum se spune.

Legendele turnului Bisericii Sf. Margareta din Mediaș - Cu o înclinație de 2,28 m față de axa
verticală, turnul este în top 10 al celor mai înclinate clădiri din lume, alături de mult mai celebrul Turn din
Pisa. Puțini știu că nu departe, la Ruși/Reussen mai există un turn înclinat, cel al bisericii evanghelice de pe
dealul din mijlocul satului. Atât turnul din Mediaș, cât și cel din Ruși își dispută în tăcere “titlul” de cel mai
înclinat turn din țară.
La construire, se dorea ca înălțimea turnului din Mediaș să rivalizeze turnul Catedralei Sf. Ștefan din Viena și
orice turn de biserică din Transilvania. O ambiție pentru care se spune că sau luat la întrecere și meșterii
bisericilor evanghelice din Bistrița și Sibiu, câștigând cei dintâi. Chiar dacă mândria medieșenilor nu a durat
cel mai înalt turn de biserică din Transilvania – are o înălțime de 68,5 m – turnul bisericii Sf. Margareta se
vede de departe, din toate zările orașului.
De ce s-a înclinat turnul? Se spune că în urmă cu cinci secole, atunci când lucrarea a fost începută, breasla
pietrarilor din Mediaș își dorea ca turnul să rivalizeze cu cel al catedralei din Viena. Au apucat de l-au
ridicat, dar orgoliul i-a făcut ca mai la lucrul gata să mai adauge încă trei etaje, ajungând la cei 68,5 m de
acum. Se pare că terenul instabil sau o eroare de calcul a meșterilor explică înclinarea turnului, pentru
consolidarea căruia încă se gândesc diverse proiecte. Dar bineînțeles că dincolo de știință, faptul neobișnuit
este tălmăcit pe tărâmul poveștilor locale. Conform uneia dintre legende, turnul ar fi fost construit strâmb
dintr-o greșeală a meșterilor. La sfârșitul lucrărilor, după ce au vâzut că turnul este înclinat, meșterii au dat
cu pălăria de pământ și s-au luat de cap. Ei, acuma ce-i de făcut? Nici una, nici două, ca și cum turnul ar fi
fost din plastilină, l-au legat fedeleș cu frânghii și au încercat să tragă de ele în partea opusă, ca să îl
îndrepte.
- Hooopa, heeeirup!! Și trebuie că ar fi funcționat, numai că... Unul dintre cei care trăgea de funie a fost
distras de o frumoasă domniță care tocmai trecea pe drum și a uitat să se mai oprească, astfel că turnul s-a
înclinat prea tare în direcția opusă, rămânând pe veci așa cum îl vedem astăzi.
O altă legendă, asemănătoare cu cea a Babilonului, spune că mândria nemăsurată a meșterilor medieșeni l-a
mâniat pe Dumnezeu, care le-a pedepsit trufia încurcându-le socotelile, nu limbile. Așa se face că turnul e
dintotdeauna înclinat.
Turnul Trompeților, cum îi spun localnicii, sau al Trompetelor ori al Trâmbițașilor, și-a primit numele
datorită trâmbițașului care stătea permananet în vârful turnului și scruta permanent zările, alertând orașul
în caz de pericole. Se spune că trâmbițașii care nu-și făceau treaba bine erau adesea aruncați din vârful
turnului, drept pedeapsă.

Lolele din Agnita - Numele de lole vine de la verbul german “lallen” – a se bâlbâi, probabil cu
referire la greutatea vorbirii sub mască. Cuvântul săsesc Urzeln se presupune că derivă de la numele
costumelor confecţionate din resturi și zdrențe, care în dialectul săsesc se numea “Urzen”. În secolele XVII-
XVIII, lolele erau legate de obiceiul înmânării lăzii de vecinătate noului conducător, “tată”. Adunarea era
însoţită de lole, personaje amuzante, dar și grotești, care aveau rolul de a proteja lăzile de vecinătate.
O legendă despre începuturile sărbătorii spune că pe când năvălitorii turci au asediat cetatea Agnitei, o
tânără curajoasă pe nume Ursula s-a deghizat întrun costum înfricoşător, a ieşit din cetate şi, pocnind din
bici, făcea zgomote asurzitoare ce au alungat prădătorii. De atunci a rămas obiceiul Urzellauf, adică Fuga
Lolelor pe străzile Agnitei.

Tălmaciu, Slimnicul, Cisnădioara - Cele trei fete de vrăjitor și cetățile lor - Trei cetăți ce tronează pe
trei dealuri înalte din Transilvania au o poveste de întemeiere foarte frumoasă, al căror destin este
prevestit în tărâmul înțelepciunii populare.
Legenda spune că a fost odată ca niciodată, în cele mai vechi timpuri, un vrăjitor care avea trei fiice, toate
frumoase și pricepute în ale vrăjitoriei. Când a venit vremea să se mărite, au venit trei prinți să le curteze.
Fiecare dintre ei au promis fiecărei fete câte un castel nemaivăzut, după cum le dorește inima. Cele două
fete mai mari erau mândre și răsfățate, așa că au ales vârfurile cele mai înalte. Fata cea mare a ales
muntele cel mai înalt, la Tălmaciu/Talmesch și a fost contruit într-o singură zi cel mai frumos castel, pe
măsura frumuseții sale, Cetatea Tălmaciului/Landskrone – “Coroana ținutuui“. Fata mijlocie a ales
Slimnicul, unde a construit Cetatea mândră, Stolzenburg. Castelul ei a fost gata în trei săptămâni. Iar sora
cea mică, timidă, cuminte, dar și cea mai frumoasă dintre toate, a ales cel mai mic munte rămas,
Cisnădioara (Michelsberg), și a spus: - Eu singură nu pot face nimic, numai cu ajutorul lui Dumnezeu sper să
se ridice și pe acest munte un castel și o biserică. Și iată, spune legenda, castelele surorilor mai mari și
îngânfate au fost destinate să devină ruine, iar visul fetei pioase dăinuie și astăzi.

- trasee pedestre, cicliste și off-road

Trasee de drumeție în Munții Făgăraș, Munții Cindrel, Munții Lotrului și zonele colinare.
Cu mai mult de 500 km de trasee de drumeţie marcate, judeţul Sibiu este cu adevărat un paradis al
drumeţilor: de la trasee pentru începători, în împrejurimile staţiunii Păltiniş, la trasee de drumeţie pentru
cei experimentaţi şi dornici să atingă cele mai înalte vârfuri din Carpaţii României, Vf. Negoiu (2535 m) şi
Vf. Moldoveanu (2544 m) din Munţii Făgăraş.

Trasee cicliste

- La Sibiu, se pot alege circuite ce îmbină plimbarea pe bicicletă cu vizitarea de oraşe istorice şi
sate tradiţionale sau trasee care vor testa condiţia fizică, parcurgând şoseaua Transfăgărăşan.
- Peste 250 km de trasee marcate leagă, peste dealuri, aşezări pitoreşti din arealul Mediaş –
Sighişoara – Rupea (Colinele Transilvaniei). Traseul principal urmează culmea de ape dintre
Târnava Mare şi Hârtibaci.
- Pista de biciclete Sibiu - Rășinari
- Răşinari - Prislop - Rosengarten - Vf. Dosul Albului - Apa Cumpănită - Valea Caselor – Răşinari
- Muzeul în aer liber ASTRA (Sibiu) - Răşinari - Prislop - Vf. Măgura - Cisnădioara - Cisnădie - Muzeul
în aer liber ASTRA
 - Rîu Sadului - Valea Pinului - Tomnatic - Apa Cumpănită - Vf. Dosul Albului - Curmătura Măgurii -
Lacul Sadu II (Ciupari) - Rîu Sadului
- Sadu - Curățele - Vf. Măgura - Curmătura Măgurii - Lacul Sadu II – Sadu
- Cisnădie - Vf. Măgura - Cătunul Prislop - Cisnădioara – Cisnădie
- Bazna - Mediaş - Moşna - Alma Vii - Richiş - Biertan - Copşa Mare - Valchid - Dumbrăveni - Alma -
Dârlos - Păucea - Blăjel – Bazna
- Biertan - Copșa Mare – Valchid
- Biertan - Richiș - Ațel - Dupuș

13.Propuneri de trasee/itinerariu în județul Sibiu

Drumul Brânzei: Boiţa - Tălmăcel - Tălmaciu - Cisnădie - Sadu - Rîu Sadului - Păltiniş - Răşinari - Gura
Râului - Poplaca - Sibiu - Orlat - Sibiel - Fântânele - Sălişte - Galeş - Rod - Tilişca - Poiana Sibiului - Jina –
Transalpina

Vămile Făgărașilor: Sibiu - Turnu Roşu - Racovița - Sebeşu de Jos - Sebeşu de Sus - Avrig - Porumbacu
de Jos - Porumbacu de Sus - Cârţişoara - Bâlea Lac - Arpaşu de Sus - Arpaşu de Jos – Cârţa

Drumul Naturii: Sibiu - Daia - Roşia - Vurpăr - Hosman - Fofeldea - Nocrich - Alţâna - Agnita, cu trei
posibilităţi
1. Agnita - Ruja - Stejărişu - Brădeni - Sighişoara
2. Agnita - Dealu Frumos - Merghindeal - Cincu - Bruiu - Şomartin - Nou Român - Săsăuş - Chirpăr -
Marpod - Sibiu
3. Sibiu - Cornățel - Hosman - Alțâna - Agnita - Sibiu

Drumul Fortificațiilor:
1. Ţapu - Şeica Mică - Axente Sever - Valea Viilor - Mediaş - Brateiu - Mălâncrav - Sighişoara
2. Mediaş - Moşna - Alma Vii - Richiş - Biertan - Copşa Mare - Şaroş pe Târnave - Dumbrăveni - Dârlos -
Blăjel - Bazna - Boian

Drumul Sării:
1. Sibiu - Şura Mare - Hamba - Slimnic - Loamneş - Şoroştin - Alămor - Bogatu Român - Păuca - Ludoş -
Ocna Sibiului - Sibiu
2. Miercurea Sibiului - Apoldu de Sus - Apoldu de Jos - Sângătin - Ludoş - Presaca - Păuca - Bogatu
Român - Mândra - Alămor - Ocna Sibiului
3. Sibiu - Slimnic - Alămor - Ludoș - Topârcea - Ocna Sibiului - Muzeul în aer liber din Dumbrava
Sibiului

Întocmit,
Roxana Niculescu