Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Informații geografice
Denumire Persoana de
Adresa Telefon Email Pagină WEB
centru contact
Centrul Str. Poiana
http://
Național de Soarelui,
cnipt@brasovcity. www.poianabrasov
Informare și nr.138, Poiana 0268327298
ro infoturist.ro/
Promovare Brașov, Jud.
Poiana Brașov Brașov
Centrul
Național de B-dul Mihail http://
Informare și Saulescu, FN, www.predeal.ro/
0268455330 info@predeal.ro Cătalin Câmpean
Promovare Predeal, Jud. ro/
Turistică Brașov
Predeal
Centrul de
Str. Lalelei nr.
Informare și www.ghimbav-
9, Oraș 0371.12494 office@ghimbav-
Promovare info.ro Manuela Șerban
Ghimbav, 6 info.ro
Turistică
Judeţul Brașov
Ghimbav
Centrul de Strada http://
0268.32729
Informare Prundului 1, turism.brasovcity.r Louana Neguț
8
Turistică Brașov o/index.php/
informatii/detail/
Brașov 60
Centrul de Strada
http://
Informare și Octavian
0268 265 centruturisticfeld viziteazafeldioara.
Promovare Goga, Nr 87
075 ioara@yahoo.com ro/ro/home
Turistică
Feldioara
Centrul de
http://
Informare și Comuna Vama
0374.023.80 www.infovamabuz
Promovare Buzăului, sat
1 aului.ro/
Turistică Vama Acriş, nr. 93
Buzăului
Centrul de http://turism-
str. Republicii,
Informare și fagaras.ro/
Nr. 3 0268 210 info@turism-
Promovare
Loc. Făgăraș, 000 fagaras.ro
Turistică
Jud. Brașov
Făgăraș
Centrul de
http://
Informare și
Piaţa Unirii, 0268 230 cetate.rasnov@g www.rasnov-
Promovare
nr. 12, Râșnov 027 mail.com turism.ro./
Turistică
Râșnov
https:// http://
www.facebook.c www.centruturisti
Centrul de
om/Centrul-de- c.ro/cristian/
Informare și Piața
0268 257 Informare- informatii-
Promovare Libertății 1,
376 Turistic%C4%83- cristian.html
Turistică Cristian
Cristian-
Cristian
115825336418949
5/
Centrul de
https://
Informare și Strada Tiberiu
0368 003 cniptzarnesti@ou www.visitzarnesti.
Promovare Spârchez 12A,
376 tlook.com; ro/index.php/ro/
Turistică Zărneșt
Zărnești
https://
Centrul de www.facebook.co
Informare și Strada m/Centrul-local-
0268 248
Promovare Principală de-informare-
735
Turistică 133A turistica-Bunesti-
Bunești 500392270134941/
https://
www.facebook.co
Centrul de str. Principala
m/Centru-de-
Informare și 223
0268 248 informare-
Promovare Cata, jud.
600 turistica-Cata-
Turistică Cața Brasov
324056054441756/
9.Date statistice număr turiști- total sosiri în ultimii trei ani (2015-2017)
Cultural/rural
Observații
Denumirea ariei protejate Localizare
(foto)
Bran
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești,
Râșnov
Gaura)
Moieciu
Apața
Pădurea Bogății Hoghiz
Măieruș
Ecoturism
- În zona Zărneşti - acest tip de turism este dezvoltat în stadiul avansat, favorizat atât de cadrul
natural excepţional (Parcul Naţional Piatra Craiului), cât şi de activitatea de organizare şi promovare
a acestui tip de turism de către Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului.
- Zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaş, unde funcţionează, în prezent, Centrul
Educaţional de Ecologie şi Ecoturism.
- Zona Buneşti - Viscri, zonă cu un model de bună practică în privința ecoturismului, dar și cu un
potenţial deosebit pentru o dezvoltare în această direcţie.
- Zona Făgăraş, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient de tip ecoturism.
Echitație:
Patinaj/hockei
- Patinuarul Olimpic Brașov - http://www.dstbv.ro/patinoarul-olimpic-brasov/
Trasee de bicicletă:
- Predeal, se urcă spre Pârâul Rece, Râșnov, spre Cetatea Râșnovului, Cristian, Brașov.
- Zărnești - Poiana Mărului – Zărnești
- Zărnești - Valea Bârsei - Cabana Plaiul Foii – Zărnești
- Zărnești - Cabana Gura Râului - Prăpăstiile Zărneștilor - spre Cabana Curmătura
- Zărnești – Predeluș - Bran – Predeluș – Zărnești
- Predeal - Poiana Secuilor - Cheile Râșnoavei - Pârâul Rece – Predeal
- Criț - Meșendorf – Criț (traseu marcat)
- Rupea Gară - Homorod - Rupea - Dacia - Viscri – Bunești – Criț
- Brașov - Săcele - Lacul Tărlung
- Predeal – Zărnești – Râșnov - Poiana Brașov – Brașov
- Rupea – Racoș - Augustin – Măieruș - Arini - Bod – Brașov
- Brașov - Sânpetru - Bod - Feldioara – Brașov
- Predeal - Prejmer - Hărman - Sânpetru – Brașov
- Predeal - Cabana Trei Brazi - Cabana Poiana Secuilor - (spre) Cabana Susai
- Brașov – Râșnov - Bran - Codlea – Brașov
- Traseu ciclist pe Tâmpa - Iepure
Alte activități:
Turism de sănătate/balnear
Baze de agreement
Campinguri
Brașov (Dârste), Râșnov (Glăjărie) și Bran.
Aeroporturi
Nu există aeroport în Brașov, cele mai apropiate fiind la Sibiu, București și Tg. Mureș.
Aerodromuri
Zărnești și Ghimbav.
- Ţara Făgăraşului, tema: Turismul şi moştenirea locală intangibilă, anul 2008, locul II.
Țara Făgăraşului prezintă o serie de particularităţi, precum: peisaj, accesibilitate, complexitate,
prezenţa ariilor protejate, monumente istorice şi culturale. Arealul Țara Făgăraşului se situează
în centrul tarii, reprezentând un atu pentru activitatea turistică din regiune.
- Colinele Transilvaniei (părți din județele Brașov, Mureș și Sibiu), tema: Turismul şi gastronomia
locală, anul 2015, locul II.
Coline verzi, cu mozaicuri de culturi agricole, pajişti şi păduri, sate săsești și biserici fortificate,
sunt parte din decorul unei veritabile cărți de povești. „Colinele Transilvaniei” sunt un spațiu viu
și vibrant cu un calendar de evenimente culturale, istorice, gastronimice și sportive, uneori
prezentate într-o combinație armonioasă, mai bogat cu fiecare an ce trece. În medie, în perioada
primăvară- vară, se organizează chiar și 5 evenimente pe săptămână, în diferite sate din regiune.
Celebre sunt deja evenimentele gastronomice Transilvanian Brunch și Bike & Brunch, concursuri
de biciclete, cum este Transivania Bike Trails, precum și alte evenimente tradiționale organizate
de vecinătățile din sate.
- Scheii Brașovului și Brașovechi, tema: Turismul cultural (tangibil), anul 2017, locul V.
Scheii Brașovului este un cartier din municipiul Brașov, fost cartier românesc al Brașovului
vechi. Această zonă a orașului, cu aspect mai mult rural, este constituită în special din case mici
construite de-a lungul unor străzi înguste, cu grădini pe partea dinspre munți. Ansamblul urban
cu acest nume este monument istoric.
Judeţul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce priveşte oferta turistică din
România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naţionale),
sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare şi pescuit cât şi
obiectivele istorice-arheologice (cetăţi, castele, biserici, muzee etc). Potenţialul turistic al judeţul Braşov
îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale şi istorice. Trecutul bogat în istorie şi îmbinarea
culturală şi multietnică din acest teritoriu fac din Braşov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai
din România dar şi din întreaga regiune. Cu toate acestea Braşovul nu a atins potenţialul de a deveni una
dintre cele mai interesante destinaţii din estul Europei.
- UNESCO
- peșteri
Peştera Valea Cetăţii, situată pe drumul dintre Poiana Braşov şi Râşnov, are câteva caracteristici
care o fac unică la noi în ţară - http://www.pestera-valeacetatii.ro/
Peştera de Gheaţă din Piatra Mare - La Peştera de Gheaţă se poate ajunge de la cabana Piatra Mare.
Peştera este la o altitudine de aproximativ 1.400 de metri. Peştera are 50 de metri lungime şi este
nevoie de haine groase. Temperatura este de zero grade vara şi mult mai mică iarna, de aici şi
denumirea de Peştera de Gheaţă. Intrarea este liberă.
Peştera Laptelui din Poiana Braşov - este deosebită prin pereţii de culoare albă. Peştera se află la o
altitudine de 1350 de metri, pe versantul nordic al masivului Postăvarul, în apropiere de Poiana
Drester, pe traseul dintre vechea trambulină de schi şi Pârtia Bradul.
Peştera de la Uluce – Culoarul Bran – Rucăr. Pârâul Fundăţica intră sub stâncă, străbate un drum de
patru kilometri în subteran şi iese tocmai la peştera de la Uluce.
Pesștera Liliecilor se află în apropriere de satul Peștera, pe raza comunei Moieciu și reprezinta un
obiectiv turistic important al acestei regiuni, având statutul de monument natural național, aflat în
aria de protecție a Parcului Național Piatra Craiului. Cunoscuta si sub numele de Peștera
Mare sau Peștera Badichii, aceasta are o suprafață de peste 4 hectare și 160 metri lungime,
contribuind cu succes la aportul turistic din zonă.
- saline
-
- crame, podgorii
-
- cetăți/castele
- biserici fortificate/evanghelice
Cele mai importante biserici fortificate din Transilvania sunt incluse în proiectul Transilvania Card –
Descoperă Sufletul Transilvaniei - http://www.transilvania-card.ro/the-project-2/
- muzee
Ziua de călări a Junilor din Scheii Brașovului și Brașovechi - Șapte cete de juni, fiecare cu costumul și
cu obiceiurile proprii străbat an de an în dimineața din Duminica Tomii străzile Brașovului, din Schei pâna în
centrul istoric. Junii Tineri, Junii Bătrâni, Curcanii, Dorobanții, Brașovechenii, Roșiorii și Albiorii defilează în
sunet de fanfară, din Piața Prundului și Biserica Sfântul Nicolae spre centrul orașului, îndreptandu-se în final
spre platoul de la Pietrele lui Solomon. Odată ajunși la Pietrele lui Solomon, într-un splendid amfiteatru
natural, junii se răspândesc pe cele două platouri la locurile amenajate din moși strămoși, la mesele lor,
care altădată erau niște ridicături de pământ, dar azi s-au așezat peste ele mese de lemn și metal.
Petrecerea începe prin ieșirea la horă și aruncarea buzduganului, pe melodia cunoscută ca „Hora junilor”.
Urmează și alte jocuri: sârbă, brâul, breaza, bătuta etc., fiind invitate la joc și fetele. O dată cu ora
stabilită pentru închierea manifestării, grupurile de juni se încolonează în ordinea stabilită și știută și se
îndreaptă spre Piața Unirii unde fiecare grup cântă pentru ultima dată „Hristos A Inviat” și apoi grupurile de
juni se despart luând astfel sfârșit defilarea călare a junilor.
Fasching – Festivalul Clătitelor Prejmer - Această sărbătoare populară marchează trecerea de la iarnă
la primăvară și a ajuns un festival de talie națională. În cadrul festivalului, tinerii din sat pleacă îmbrăcați în
miri, mirese, țigănci, sperietori sau preoți cu căruțele, în care se află sobe pe care pregătesc clătite. În
centrul comunei se desfășoară un adevărat bal mascat, cu muzică, dans, concursuri și, bineînțeles, foarte
multă mâncare de toate tipurile, în special… clătite umplute cu tot ce ne poftește inima.
Focul lui Sumedru la Bran - În noaptea de dinaintea Sf. Dumitru, 25/26 octombrie a fiecărui an, se
desfăşoară în localităţile din zona etnografică Bran, un ceremonial nocturn de înnoire a timpului
calendaristic.
Împușcatul cocoșului la Apața - În fiecare an, în ziua Paștelui Catolic, în Apața are loc un ritual
tradițional, cu origini in Evul Mediu: împuscatul cocoșului. Se crede ca originea acestui obicei al comunității
maghiare este legată de o legendă a locului, care spune că în secolul al XVI – lea, în timpul unei invazii
tătărăști, populația din zonă s-a retras în cetate. Invadatorii au pustiit localitatea, dar la retragere au auzit
un cântec de cocoș din cetate. Locuitorii refugiati aici au fost descoperiți în felul acesta. Cetatea a fost
asediată, iar supraviețuitorii au hotărât pedepsirea cocoșului trădător. În zilele noastre, participanții la
acest eveniment sunt copiii, scopul sărbătorii fiind inițierea în ochirea și tragerea la țintă cu arbaleta. Locul
cocoșului este luat de un panou pe care este pictat acest animal.
Ceata Junilor este un obicei prezent în aproape toate localităţile din Țara Făgărașului. Aceasta se
formează, conform tradiţiei, la Sf. Nicolae, iar organizarea lor diferă de la o localitate la alta. Cetele de
Juni îşi încep activitatea o dată cu colindul din Ajunul Crăciunului. Mai întâi ei colindă în gospodăria
primarului, apoi preoţii din sat după care urmează să fie colindaţi localnicii.
Gastronomie
Clătite brașovene – sunt cunoscute în toată țara. Practic numele lor vine de la faptul că aveau
stafide, iar stafidele erau considerate condiment fine, care în evul mediu se găseau mai greu în alte părți,
dar în Brașov, datorită dezvoltării comerțului vamal de aici, se găseau di plin. Practic orice mâncare, care
era preparată cu condiment venite din import, la acea vreme, era denumita ca fiind brașoveană.
Trigoane de la Râşnov - Este o prăjitură care se poate umple cu mere, brînză de vaci cu stafide,
cremă de vanilie (specialitatea unui cofetar din Râşnov).
Legende
Legende ale Brașovului - Catacombele medievale, tunelurile secrete, gropile cu mâncare de
sub Piața Sfatului, imensul lac de sub Tâmpa, și comoara lui Solomon, sunt miturile cele mai
populare ale Brașovului. Despre ele au povestit de-a lungul veacurilor toți brașovenii, astfel încat s-
au transmis din generație în generație, pâna la noi.
Una dintre legende se refera chiar la stema Brașovului și anume coroana așezată pe un trunchi de
copac. Unii dintre specialiștii în heraldică susțin teoria conform căreia simbolul stemei Brașovului
reprezintă supunerea orașului față de coroana austriacă și permanența pe aceste locuri,
reprezentată de radacinile din stemă.
O altă parte susține legenda conform căreia atunci când regele Solomon fuge din oraș cu o mare
cantitate de bogății și tâlharii îi iau urma, acesta se refugiază în zona ce azi îi poartă numele și
anume, Pietrele lui Solomon. Acolo, după ce își ascunde bine bogățiile încearcă să sară de pe o
stâncă pe alta pentru a scapa de răufăcători, dar se prăbușește în prăpastie iar corona ce o purta pe
cap îi cade pe o buturugă, de unde și stema orașului.
De obiceiul Junilor Brașoveni, care în Duminica Tomii înconjoară de 3 ori Cetatea Brașovului
se leagă o legendă straveche. Asa cum se știe în evul mediu românii din Schei nu aveau voie să
patrundă în cetatea medievala Brașov, deoarece se credea că dacă un scheian va apuca să înconjoare
de 3 ori călare Piața Sfatului atunci orașul va cădea în mâinile românilor. Nu se mai știe când anume
au reușit scheienii să intre călare în cetate și să împlinească legenda, dar din acel moment junii
înconjoară în fiecare an Piața Sfatului de 3 ori pentru a menține credința străveche.
Una dintre legendele devenite însă realitate se leagă de existenta sub caldaramul Pieței
Sfatului a unor gropi cu cereale. Existența acestora a fost certifcată în 3 rânduri, începând cu finalul
anilor `50 și continuând în 1967 și 1987 cu prăbușirea a trei camioane pline cu ceramică, în gropile
de alimente.
Se știe că în timpul orașului medieval aici erau îngropate proviziile de alimente de care orașul se
servea în cazul asediilor. Locul exact al fiecarei gropi era cunoscut doar de 3 oameni din oraș, care
întinzând din trei colturi ale pieței, într-un anumit fel franghii pe care existau noduri ce
corespundeau fiecarei gropi de alimente, puteau astfel să le afle cu exactitate locul.
Alte enigme ale Brașovului țin de așa zisul lac de sub Muntele Tâmpa, de catacombele care pleacă
din diferite puncte strategice ale orașului cum sunt Cetățuia, zona După Ziduri, Turnul Negru,
Biserica Neagră, Biserica Bartolomeu, sau clădirea Modarom. Unele dintre tuneluri au fost străbătute
dintr-un capăt într-altul, altora doar le-a putut fi intuit traseul însă cert este că cele mai multe
datează din secolul al XVI-lea și din perioada interbelică.
Coroana lui Solomon - În Biserica Neagră ar fi ascunsă coroana regelui Solomon care, urmărit fiind, și-
a ascuns coroana la rădăcina unui arbore. În Geografia comitatului Brașov (de Ion Dariu, 1910) scrie
ca un ţăran, ducându-se în pădure după lemne, află coroana lui Solomon şi o dete primarului din sat.
Iar coroana lui Solomon s-a depus în Biserica Neagră spre păstrare.
Pe această temă circulă cel puțin trei legende. Una vorbește despre un rege ungur numit Solomon
care ar fi fost alungat de mama sa pentru că şi-a omorât fratele, succesorul de drept la tron. Ea l-a
blestemat pe Solomon să moară în clipa când va fi văzut de un om de rând. Solomon s-a refugiat la
valahii din Şchei, unde a stat ascuns dar, până la urmă, un şcheian i-a zărit chipul şi i-a anunţat pe
localnici. Atunci blestemul s-a împlinit şi Solomon a murit, iar coroana i-a căzut de pe cap la
rădăcina unui copac bătrîn. Dar există și varianta că și-ar fi ascuns el coroana, încercând să treacă
drept om de rând și să scape de urmăritori. De aceea, se zice, vechea emblemă a Braşovului este
coroana cu 32 de rădăcini, simbolizând cele 32 de sate subordonate Braşovului.
În a doua legendă se zice că Pietrele lui Solomonsunt cei doi munţi peste care un rege ungur a
încercat să sară călare. A scăpat cu viaţă, dar duşmanii lui au căzut în hău. Înainte de cădere
coroana lui a ajuns la rădăcina unui copac.
A treia versiune le îmbină pe primele două: pe un munte, Solomon a văzut un cioban care-şi păştea
oile. De frică să nu-i vadă chipul, regele a tras brusc frâiele calului; animalul s-a speriat şi,
nechezând, a atras privirea ciobanului. Un fulger a lovit stânca pe care se afla regele, despicând-o în
două. Hăul l-a înghiţit pe Solomon cu cal cu tot, dar a mai apucat să îşi aşeze coroana la rădăcinile
unui copac.
Incizii adânci în blocurile de calcar sau gresie ale paramentelor sau soclurilor bisericilor medieval -
Cel mai adesea sunt întâlnite în apropierea portalurilor de la intrări; pot fi observate și pe zidurile
Bisericii Negre. Cercetătorii nu au ajuns la o concluzie definitivă pentru aceste aparente gesturi de
vandalism, dar au făcut și speculații. Speculația care pare a fi acceptată mai des este aceea conform
căreia soldații care plecau la război, după ce primeau dezlegarea de păcate, își încercau armele pe
zidurile bisericii - probabil într-un fel de ritual (sau doar superstiție). Mai rar sunt pe socluri sau pe
zidurile simple, dar întotdeauna în exterior. Unii au zis că soldații își ascuțeau armele pe pietrele
sfințite, alții că doar le frecau de pietre pentru a conferi lamelor sau vârfurilor armelor o parte de
sfințenie. Totuși, astfel de incizii apar nu numai la biserici, ci şi în cetăţi ori construcţii civile
contemporane - afirmă alții. Au fost definite neutru drept caneluri de şlefuire.
La Biserica Neagră sunt întâlnite pe ambele laturii ale așa-numitei Porți a Spovedaniei aflată pe
latura de sud-vest a bisericii (dinspre curtea liceului Honterus).
La Poarta Spovedaniei, în vreme de război, preotul ieșea și citea din cartea sfântă în special pentru
cei care urmau să apere zidurile cetății. Spovedania, se zice, este o poartă spre Rai. Botezul este
calea de intrare în creștinism și marchează momentul când păcatul strămoșesc precum și greșelile și
păcatele săvârșite de cel ce urmează a fi botezat sunt iertate, dar această inimă curățită nu se
păstrează indefinit și de aceea a fost rânduită spovedania, iar cei care plecau la luptă își doreau cu
atât mai mult să-și mărturisească păcatele și să obțină iertarea pentru că era probabil să piară.
Statuia calfei de pe Biserica Neagră - Pe latura de nord a edificiului se află o statuie ce pare a fi a
unui zidar, statuie despre care se știu și nu prea se știu multe, pentru că există diverse variante, mai
ales că nu e caracteristică lăcașurilor de cult.
Legenda spune că acest tânar pietrar a lucrat la ridicarea bisericii și era cea mai talentată calfă și
ceilalți începuseră să-i ceară sfatul, astfel încât și-a atras invidia meșterului care, temându-se ca
acesta să nu-i ia locul, l-a împins de pe schelă.
În altă versiune se spune că la construirea bisericii meșterul şi-a pedepsit calfa care aparent era un
copil şi nu măsurase adecvat peretele bisericii; l-a urcat pe acoperiş și i-a cerut să privească în jos,
să-și vadă greșeala - copilul s-a dezechilibrat și a căzut. În altă variantă a fost împins de meşterul
care era nervos pe incapacitatea lui de a-şi duce lucrurile la bun sfârşit.
Meșterul s-a căit mai apoi și a pus să fie ridicată acea statuie; alții spun că au ridicat statuia colegii
calfei iar meșterul s-a autodenunțat și a fost condamnat la moarte. Se poate, totuși ca cineva să fi
căzut de pe zidul bisericii (la astfel de construcții e puțin probabil să nu fi existat victime, dar
aceasta să fi fost una mai deosebită și de aceea există statuia) - statuia reprezintă un copil care pare
că măsoară înălţimea turnului cu o sfoară, metoda utilizată în construcţiile de mari dimensiuni.
O altă versiune despre statuia copilului de pe Biserica Neagră spune că a fost vorba de un
accident: fiul unuia dintre muncitorii care lucrau la refacerea bisericii a venit în vizită la tatăl său,
care lucra în acel moment pe acoperiş. Copilul a urcat şi el şi a mers pînă la marginea acoperişului,
să vadă cât este până jos. S-a aplecat peste margine, şi a căzut. Plin de durere că unicul său fiu a
murit, bărbatul a comandat o statuie care îl înfăţişa pe copil în poziţia în care l-a văzut ultima oară.
Pe lângă aceasta statuie, însă, pe contraforţii naosului se aflau odinioară şi alte statui - se pot
observa urmele unor piloni pe care au fost postate; din cauza degradării au fost adăpostite în
interiorul bisericii: o femeie îngenunchiată, un leu, un vultur şi un războinic cruciat. Statuia tînărului
zidar este singura care a fost restaurată.
Legenda Cetății din Aopața - Împușcatul cocoșului - Este vorba despre un obicei tradiţional, specific
comunităţii din Apaţa. Se crede că originea obiceiului este legată de o legendă a locului din secolul
al XIV-lea. În timpul unei invazii tătăreşti, populaţia s-a retras în cetate. Invadatorii au pustiit
localitatea, dar la retragere au auzit un cântat de cocoş în cetate, locuitori refugiaţi fiind astfel
descoperiţi. Cetatea a fost asediată, iar supravieţuitorii au hotărât drept pedeapsă, împuşcarea
cocoşului care i-a trădat.
Trasee pedestre în Colinele Transilvaniei, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraș, Postăvaru, Tâmpa
Trasee de bicicletă:
- Predeal, se urcă spre Pârâul Rece, Râșnov, spre Cetatea Râșnovului, Cristian, Brașov.
- Zărnești - Poiana Mărului – Zărnești
- Zărnești - Valea Bârsei - Cabana Plaiul Foii – Zărnești
- Zărnești - Cabana Gura Râului - Prăpăstiile Zărneștilor - spre Cabana Curmătura
- Zărnești – Predeluș - Bran – Predeluș – Zărnești
- Predeal - Poiana Secuilor - Cheile Râșnoavei - Pârâul Rece – Predeal
- Criț - Meșendorf – Criț (traseu marcat)
- Rupea Gară - Homorod - Rupea - Dacia - Viscri – Bunești – Criț
- Brașov - Săcele - Lacul Tărlung
- Predeal – Zărnești – Râșnov - Poiana Brașov – Brașov
- Rupea – Racoș - Augustin – Măieruș - Arini - Bod – Brașov
- Brașov - Sânpetru - Bod - Feldioara – Brașov
- Predeal - Prejmer - Hărman - Sânpetru – Brașov
- Predeal - Cabana Trei Brazi - Cabana Poiana Secuilor - (spre) Cabana Susai
- Brașov – Râșnov - Bran - Codlea – Brașov
- Traseu ciclist pe Tâmpa - Iepure