REGIUNI ŞI DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

Pe un teritoriu relativ restrâns ca întindere România posedă o mare

varietate de forme de relief (munţi şi dealuri submontane înalte, podişuri şi
dealuri joase, câmpii şi lunci largi, o deltă amplă şi un ţărm marin), toate acestea
conferindu-i o caracteristică unică pe continentul european.
Reţeaua hidrografică a ţării noastre se înscrie printre cei mai importanţi
factori generatori de turism, cu un foarte ridicat potenţial ce oferă condiţii optime
de recreere şi agrement1. De asemenea, întâlnim o diversitate a speciilor de floră şi
faună, multe dintre ele fiind declarate monumente ale naturii, unele fiind de un
mare interes cinegetic.
România prezintă numeroase avantaje turistice competitive majore
comparativ cu celelalte ţări ale Europei, precum:
- resurse turistice bogate şi variate precum Marea Neagră, Delta Dunării şi
fluviul Dunărea;
- ape minerale şi termale (subsolurile româneşti în momentul de faţă conţin
peste 1/3 din resursele de ape minerale europene şi o serie întreagă de resurse
minerale unice sau cu slabă răspândire pe plan european: gazele de mofetă din
zona Carpaţilor Orientali, nămolurile sapropelice de la Lacul Sărat sau
Techirghiol)2, peisaje montane deosebite, Vulcanii Noroioşi, potenţial
speologic de excepţie (peste 14 000 de peşteri) etc.;
- un potenţial natural ridicat pentru dezvoltarea turismului de schi;
- obiceiuri, tradiţii, arhitectură locală bine păstrate şi valoroase, România fiind o
insulă de latinitate într-un ocean slav;
- patrimoniu cultural-istoric şi etno-folcloric de mare valoare şi atractivitate
turistică;
- ospitalitatea localnicilor;
- frumuseţea cadrului natural şi monumentele istorice de valoare naţională şi
internaţională creează premisele obţinerii unui important aport economic din
sfera turismului rural. Acesta prezintă o mare cerere pe piaţa de desfacere
turistică, implică investiţii reduse şi grad de risc scăzut, reprezentând totodată o
resursă pentru forţa de muncă rurală. În acelaşi timp, turismul rural are şi o
puternică componentă ecoturistică şi oferă o cale de integrare în Uniunea

1
Iordan I., Bonifaciu S., România. Ghid turistic, Editura Garamond, Bucureşti, pag. 19
2
www.mie.ro - Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006

45
 Europeană a societăţii rurale româneşti3;
- localizare geografică favorabilă;
- resurse pentru dezvoltarea unor noi produse turistice;
- existenţa a numeroase areale naturale protejate;
- păstrarea unui mediu natural nealterat de prezenţa şi activităţile umane;
- prezenţa unei treimi din populaţia de carnivore mari din Europa;
- păstrarea în mediul natural nealterat a unor exemplare de floră şi faună care în
alte ţări au dispărut sau nu mai pot fi vizitate decât în captivitate;
- prezenţa Strategiei de Ecoturism a României care are drept scop transformarea
ţării noastre într-o destinaţie ecoturistică pe plan european şi mondial,
ecoturismul fiind o formă de turism „la modă” în prezent, pretutindeni. Se
remarcă o creştere a numărului de locuri de cazare în Delta Dunării şi oraşul
Tulcea, cea mai concentrată zonă de dezvoltare a ecoturismului în România;
- existenţa “Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-
2026”;
- 33 de situri aflate pe Lista patrimoniului mondial UNESCO precum bisericile
de lemn mai ales din Maramureş, mănăstirile şi bisericile din Moldova, siturile
săseşti cu biserici fortificate din Transilvania, cetăţile dacice din Munţii
Orăştiei, Mănăstirea Horezu, Centrul istoric Sighişoara şi Delta Dunării;
- privatizarea aproape integrală a structurilor de cazare aflate în patrimoniul
statului;
- creşterea volumului investiţiilor de modernizare a structurilor turistice de
primire şi alimentaţie private.

3
Primul document consultativ pentru Planul naţional de dezvoltare 2007-2013, Guvernul
României, Ministerul Finanţelor Publice, octombrie 2004

46
47
2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNILOR ROMÂNIEI

Teritoriul României este împărţit din punct de vedere administrativ în

sate, comune, oraşe, municipii şi judeţe. Ca unităţi teritoriale (non-
administrative) au fost create opt regiuni de dezvoltare, constituite prin reunirea
mai multor judeţe.

Distribuţia suprafeţei, populaţiei şi populaţiei ocupate în hoteluri şi

restaurante, pe regiunile şi judeţele României, în anul 2014
Tabel nr. 2.1.
Regiuni de Suprafaţa totală Populaţia totală Populaţia
dezvoltare/judeţe (km2) (număr persoane) ocupată în
hoteluri şi
restaurante
(mii persoane)
România 238 391 19 947 311 164,5
1. Nord-Est 36 850 3 273 367 18,4
Bacău 6 621 606 589 2,4
Botosani 4 986 403 088 1,8
Iaşi 5 476 780 948 5,2
Neamţ 5 896 461 869 4,0
Suceava 8 553 631 410 4,1
Vaslui 5 318 389 463 0,9
2. Sud-Est 35 762 2 509 094 20,3
Brăila 4 766 312 089 2,1
Buzău 6 103 440 931 2,2
Constanţa 7 071 684 257 8,9
Galaţi 4 466 527 979 3,6
Tulcea 8 499 208 242 1,7
Vrancea 4 857 335 596 1,8
3. Sud-Muntenia 34 453 3 085 095 15,5
Argeş 6 826 604 058 3,5
Călăraşi 5 088 301 251 0,9
Dâmboviţa 4 054 512 668 2,6
Giurgiu 3 526 278 425 0,4
Ialomiţa 4 453 269 251 1,4
Prahova 4 716 752 322 5,7
Teleorman 5 790 367 120 1,0

48
 Regiuni de Suprafaţa totală Populaţia totală Populaţia
dezvoltare/judeţe (km2) (număr persoane) ocupată în
hoteluri şi
restaurante
(mii persoane)
4. Sud-Vest 29 212 2 033 360 12,1
Oltenia
Dolj 7 414 650 548 4,1
Gorj 5 602 334 819 2,1
Mehedinţi 4 933 259 011 1,4
Olt 5 498 423 352 1,0
Vâlcea 5 765 365 630 3,5
5. Vest 32 034 1 817 895 16,1
Arad 7 754 427 974 3,6
Caraş-Severin 8 520 288 925 2,2
Hunedoara 7 063 407 892 3,8
Timiş 8 697 693 104 6,5
6. Nord-Vest 34 159 2 590 220 21,7
Bihor 7 544 573 691 5,1
Bistriţa-Năsăud 5 355 283 832 2,5
Cluj 6 674 698 929 7,2
Maramureş 6 304 472 335 3,2
Satu Mare 4 418 340 986 2,1
Sălaj 3 864 220 447 1,6
7. Centru 34 100 2 355 312 26,4
Alba 6 242 337 658 2,9
Braşov 5 363 550 765 8,8
Covasna 3 710 208 603 1,8
Harghita 6 639 310 336 3,0
Mureş 6 714 547 757 4,8
Sibiu 5 432 400 193 5,1
8. Bucureşti-Ilfov 1 821 2 282 968 34,0
Ilfov 1 583 417 825 3,9
Municipiul 238 1 865 143 30,1
Bucureşti
Sursa: Prelucrare după www.insse.ro-TEMPO-Online

49
 Din tabelul nr. 2.1. rezultă că Regiunea de Dezvoltare Nord-Est deţine
supremaţia atât din punctul de vedere al numărului de locuitori cât şi al suprafeţei.
În ceea ce priveşte importanţa turismului în regiune, respectiv populaţia ocupată în
hoteluri şi restaurante, Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov se situează pe
primul loc cu 34 000 de persoane, ceea ce reprezintă 20,67% din total.

Figura nr. 2.1.: Distribuţia procentuală a populaţiei României pe regiuni de

dezvoltare, în anul 2014

Analizând figura nr. 2.1. se poate observa că Regiunea de Dezvoltare

Nord-Est prezintă cel mai mare număr de locuitori (3 273 367 persoane), ceea ce
reprezintă 16,41% din totalul României. La polul opus se situează Regiunea de
Dezvoltare Vest (1 817 895 persoane), cu o pondere în total de 9,11%. Una dintre
motivaţiile acestei stări de fapt este legată şi de numărul judeţelor componente,
respectiv Regiunea Nord-Est este alcătuită din şase judeţe, în timp ce Regiunea
Vest cuprinde doar patru judeţe.

Ca parte a teritoriului cunoscut şi sub numele tradiţional de Moldova,

Regiunea de Dezvoltare Nord–Est din România a fost considerată mult timp ca
un avanpost puţin cunoscut al Europei. În prezent, această regiune constituie
graniţa de Est pentru NATO şi pentru Uniunea Europeană. Din punct de vedere

50
geografic, teritoriul regiunii este o îmbinare armonioasă a tuturor formelor de
relief. Munţii sunt bogat împăduriţi, se întâlnesc multe lacuri, podgorii şi ferme
agricole în câmpii. Mici sate se regăsesc peste tot, majoritatea lor urmând tradiţiile
şi obiceiurile locale care au fost respectate de secole. Este cea mai întinsă regiune a
României, având o suprafaţă de 36 850 km2 (15,46% din suprafaţa totală a ţării).
Are graniţe externe cu Ucraina şi Republica Moldova. În componenţa sa sunt şase
judeţe: Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui.

Regiunea de Dezvoltare Sud-Est are în componenţă judeţele Brăila,

Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, totalizând 35762 km2, ceea ce
reprezintă 15,0% din suprafaţa totală a ţării. Are graniţă comună cu: Bulgaria la
sud; Regiunea Sud-Muntenia la sud şi sud-vest; Regiunea Centru la vest; Regiunea
Nord la nord; Republica Moldova şi Ucraina la nord-est şi are graniţa naturală cu
Marea Neagră la est pe o lungime de 245 km.

Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafaţă de 34 453 km2 reprezentând

14,4 % din suprafaţa României, este situată în partea de sud-sud-est a acesteia,
învecinându-se la nord cu Regiunea Centru, la est cu Regiunea Sud-Est, la sud cu
Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală - fluviul Dunărea iar la vest cu
Regiunea Sud-Vest.
Prezenţa în sudul regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia
posibilitatea de a avea comunicaţii cu cele opt ţări riverane, iar prin intermediul
canalului Dunăre-Marea Neagră, de a avea ieşire la Marea Neagră şi, deci, acces la
Portul Constanţa - principala poartă maritimă a ţării.
Existenţa în centrul regiunii dar nefăcând parte din aceasta a capitalei ţării,
Bucureşti, parte componentă a Regiunii Bucureşti-Ilfov, constituie prin
infrastructura socială şi instituţională existentă şi prin aeroportul internaţional
Otopeni, un real avantaj.
Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată
din şapte judeţe (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, Prahova şi
Teleorman).

Regiunea Sud - Vest Oltenia este situată în partea de sud - vest a României,
acoperind 29 212 km2, adică 12,2% din suprafaţa României. Din punct de vedere
administrativ, include cinci judeţe (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea).
Graniţele regiunii sunt: în nord şi nord – vest, judeţele Alba, Hunedoara şi
Sibiu; în est, judeţele Argeş şi Teleorman; în vest, judeţul Caraş - Severin; în sud şi
sud – vest, Republica Bulgaria şi Republica Serbia. Este o regiune izolată din
punct de vedere geografic.

51
 Regiunea este situată în faţa Carpaţilor, în nordul Dunării. Carpaţii
Meridionali şi Dunărea formează în nordul şi în sudul regiunii graniţele naturale ale
Olteniei. Dunărea, important coridor european de transport, reprezintă graniţa cu
Bulgaria şi cu Serbia pe o distanţă de 417 km.
Teritoriul dintre fluviul Dunărea, râul Olt şi Carpaţii Meridionali, provincia
istorică Oltenia, este dispusă pe trei zone de relief care se succed de la nord la sud:
la nord, versantul sudic al Munţilor Vâlcan şi Parâng şi versantul sud-estic al
Munţilor Godeanu şi Mehedinti, în centru, Subcarpaţii Olteniei, Podişul Getic şi
Depresiunea intercolinară Târgu Jiu, iar la sud Câmpia Olteniei.

Regiunea Vest a fost constituită prin asocierea judeţelor Arad, Caraş-

Severin, Hunedoara şi Timiş. Este situată în partea de vest a României, la graniţa
cu Ungaria şi Serbia, având o suprafaţă de 32 034 km2, reprezentând 13,4% din
suprafaţa ţării. Regiunea este comparabilă din punctul de vedere al suprafeţei cu
ţări precum Republica Moldova sau Belgia4.

Regiunea Nord-Vest este aşezată în nord-vestul României şi se învecinează

în vest cu Ungaria, în nord cu Ucraina, în sud cu Regiunea de Dezvoltare Centru şi
Regiunea de Dezvoltare Vest, iar în est cu Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.
Poziţia geografică a regiunii este favorabilă, aceasta situându-se la intersecţia unor
importante drumuri europene.

Regiunea de Dezvoltare Centru are în componenţa sa şase judeţe din

centrul României: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu. Cu o suprafaţă
de 34 100 km2, reprezentând 14,3 % din teritoriul României, Regiunea Centru
ocupă locul al cincilea între cele opt regiuni de dezvoltare. Prin situarea ei in
centrul ţării, Regiunea Centru se învecinează cu şase din celelalte şapte regiuni de
dezvoltare.

Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, constituită din municipiul

Bucureşti - capitala României - şi judeţul Ilfov, este situată în sudul ţării, în partea
centrală a Câmpiei Române. Suprafaţa totală a regiunii este de 1 821 km2, din care
13,1% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti şi 86,9% al
judeţului Ilfov. Cele două entităţi care alcătuiesc regiunea sunt, totodată, şi cele
mai mici unităţi teritorial-administrative ale României din punctul de vedere
al întinderii.

4
Planul de dezvoltare regională 2007-2013, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest,
pag. 11

52
2.2. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ ŞI CIRCULAŢIA TURISTICĂ DIN
REGIUNILE ROMÂNIEI ÎN ANII 2014 ŞI 2015

Circulaţia turistică a unei ţări caracterizează evoluţia principalilor

indicatori precum sosirile turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de
cazare turistică, înnoptările înregistrate în structurile de cazare turistică şi durata
medie a sejurului. În cele ce urmează, vor fi prezentaţi şi trei indicatori ai bazei
tehnico-materiale precum numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de
cazare turistică, capacitatea de cazare turistică existentă (numărul de locuri de
cazare) şi indicii de utilizare a capacităţilor de cazare turistică în funcţiune.

Prezentarea regiunilor României din punctul de vedere al bazei tehnico-

materiale şi circulaţiei turistice, în anul 2014
Tabel nr. 2.2.
Regiunile Unităţi Capacitatea Sosiri în Înnoptări Durata Indicii de
de de de cazare structurile (mii) medie a utilizare
dezvoltare cazare existentă de cazare sejurului netă a
ale turistică (locuri) (mii) (zile) capacităţii
României/ în
indicatori funcţiune
(%)
Regiunea 745 26055 812,8 1710,4 2,10 22,12
Nord-Est
Regiunea 598 26611 727,6 1829,5 2,51 25,50
Vest
Regiunea 1101 100888 1178,1 4294,7 3,64 30,90
Sud-Est
Regiunea 656 28348 706,2 1714,8 2,42 20,95
Sud
Muntenia
Regiunea 436 18815 484,8 1537,2 3,17 26,76
Sud-Vest
Oltenia
Regiunea 676 28991 972,8 2287,4 2,35 25,37
Nord-Vest
Regiunea 1745 60597 1953,0 4244,8 2,17 23,09
Centru
Regiunea 173 20983 1630,2 2660,9 1,63 35,22
Bucureşti-
Ilfov
TOTAL 6130 311288 8465,9 20280,0 2,39 26,10
ROMÂNIA
Sursa: prelucrare după www.insse.ro-TEMPO-Online

Prin urmare, în anul 2014, România deţinea 311 288 locuri de cazare, aici
înregistrându-se un grad de ocupare foarte redus de doar 26%. De asemenea, în ţara

53
noastră, durata medie a sejurului este de 2,39 zile ceea ce semnifică practicarea
turismului de week-end şi a celui de tranzit, cu preponderenţă.

Figura nr. 2.2.: Distribuţia sejurului mediu pe regiuni de dezvoltare ale României, în
anul 2014

Pe regiuni, cea mai mare valoare a sejurului mediu este înregistrată de

Regiunea Sud-Est cu 3,64 zile iar cea mai mică valoare aparţine Regiunii
Bucureşti-Ilfov cu 1,63 zile.

Repartizarea procentuală a regiunilor de dezvoltare din România din punctul

de vedere al bazei tehnico-materiale şi circulaţiei turistice, în anul 2014
Tabel nr. 2.3.
-%-

Figura nr. 2.3.: Distribuţia gradului de utilizare a capacităţilor de cazare din

România, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2014

54
 Regiunea Bucureşti-Ilfov este cea care deţine supremaţia din punctul
de vedere al indicatorului analizat în figura nr. 2.3. şi anume gradul de utilizare
a capacităţii de cazare, cu valoarea de 35,22%, iar Regiunea Sud-Muntenia
prezintă cel mai mic grad de ocupare, respectiv 20,95%.

Repartizarea procentuală a regiunilor de dezvoltare din România din punctul

de vedere al bazei tehnico-materiale şi circulaţiei turistice, în anul 2014
Tabel nr. 2.3.
Regiunile de dezvoltare Unităţi de Capacitatea Sosiri în Înnoptări
ale României/ cazare de cazare structurile
indicatori turistică existentă de cazare
Regiunea Nord-Est 12,15 8,37 9,60 8,43
Regiunea Vest 9,76 8,55 8,59 9,02
Regiunea Sud-Est 17,96 32,41 13,92 21,18
Regiunea Sud Muntenia 10,70 9,11 8,34 8,46
Regiunea Sud-Vest 7,11 6,04 5,73 7,58
Oltenia
Regiunea Nord-Vest 11,03 9,31 11,49 11,28
Regiunea Centru 28,47 19,47 23,07 20,93
Regiunea Bucureşti-Ilfov 2,82 6,74 19,26 13,12
TOTAL ROMÂNIA 100 100 100 100
Sursa: date rezultate din prelucrarea informaţiilor de pe www.insse.ro-TEMPO-Online

Tabelul nr. 2.3. prezintă, comparativ, cele opt regiuni de dezvoltare ale
României din punctul de vedere al importanţei lor în structura de cazare şi
circulaţia turistică totală a ţării. Astfel, se poate observa că supremaţia în cazul
indicatorilor analizaţi în anul 2014 se împarte între Regiunea Sud-Est şi Regiunea
Centru. Astfel, Regiunea Sud-Est se află pe locul întâi în cazul numărului de locuri
de cazare (32,41%), litoralul românesc contribuind din plin la această stare de fapt,
situaţie neschimbată după 1990. La fel se întâmplă şi în cazul înnoptărilor
înregistrate în această regiune, respectiv ponderea cea mai mare-21,18%.
În ceea ce priveşte Regiunea Centru, considerată şi elementul central al
turismului românesc datorită judeţelor care o compun, precum Braşov, Prahova
etc.-judeţe fruntaşe în cazul numărului de locuri de cazare dar şi al potenţialului
turistic deţinut, aceasta ocupă primul loc la structuri de primire cu funcţiuni de
cazare turistică (28,47%) dar şi la sosiri în structurile de cazare (23,07%).

55
 Figura nr. 2.4.: Distribuţia procentuală a sosirilor în structurile de cazare ale
României, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2014

În cazul turiștilor cazați, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia

înregistrează cea mai mică pondere din total, respectiv, 5,73%.

Distribuția numărului de unități și a numărului de locuri de cazare pe regiuni

de dezvoltare ale României, în anul 2015
Tabel nr. 2.4.
Regiuni de dezvoltare Unități de cazare Capacitatea de cazare
ale României/Indicatori turistică existentă (locuri)
Mărime % Mărime %
absolută absolută
Regiunea Nord-Est 830 12,17 28184 8,58
Regiunea Vest 652 9,56 27821 8,47
Regiunea Sud-Est 1111 16,29 100921 30,74
Regiunea Sud Muntenia 740 10,85 29881 9,10
Regiunea Sud-Vest 428 6,27 18821 5,73
Oltenia

56
Regiunea Nord-Vest 771 11,30 32210 9,81
Regiunea Centru 2107 30,89 68899 20,99
Regiunea Bucureşti- 182 2,67 21576 6,58
Ilfov
TOTAL ROMÂNIA 6821 100 328313 100
Sursa: date rezultate din prelucrarea informaţiilor de pe www.insse.ro-TEMPO-Online

În anul 2015 comparativ cu 2014, numărul structurilor de primire cu

funcțiuni de cazare turistică a crescut cu 691 de unități în timp ce numărul locurilor
de cazare a crescut și el cu 17025.

Figura nr. 2.5.: Distribuţia procentuală a unităților de cazare din România

în anul 2015

Din figura nr. 2.5. reiese faptul că, în anul 2015, Regiunea de Dezvoltare
Centru deține cel mai mare procent din total, respectiv 30,89%, urmată de
Regiunea de Dezvoltare Sud-Est cu 16,29% și Regiunea de Dezvoltare Nord-Est cu
12,17%.

57
Figura nr. 2.6.: Distribuţia procentuală a locurilor de cazare din România, pe regiuni
de dezvoltare, în anul 2015

În anul 2015, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est însumează aproximativ

30% din totalul capacităţii de cazare a ţării noastre, aflându-se în fruntea topului.
Dintre cele opt regiuni, cel mai mic număr de locuri de cazare aparţine Regiunii
Sud-Vest Oltenia cu 5,73%.

Analizând cele opt regiuni de dezvoltare ale României din punctul de

vedere al capacităţii de cazare şi circulaţiei turistice, putem concluziona că
Regiunea Sud-Est este cea mai dezvoltată din punct de vedere turistic, chiar dacă
activitatea desfăşurată aici este una sezonieră.

58