Centru Informare Vatra Mold - Caiet - Sarcinil

CAIET DE SARCINI PENTRU DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE A LUCRARILOR DE PROIECTARE SI EXECUTIE PENTRU OBIECIVUL:
INFIINTAREA CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA VATRA MOLDOVITEI

COM. VATRA MOLDOVITEI, JUD. SUCEAVA
10482 / 2009 - SF
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:
INFIINTAREA CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA VATRA MOLDOVITEI 10482 / 2009 COMUNA VATRA MOLDOVITEI STUDIU FEZABILITATE
MEMORIU GENERAL
DATE GENERALE 1. Denumirea Obiectivului de Investitii:
INFIINTAREA CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA VATRA MOLDOVITEI
2. Amplasamentul:
Sat Vatra Moldovitei, com. Vatra Moldovitei, jud. Suceava
3. Titularul investitiei:
COMUNA VATRA MOLDOVITEI
4. Beneficiarul investitiei:
COMUNA VATRA MOLDOVITEI
5. Elaboratorul Studiului:
S.C. PROIECT BUCOVINA S.A., B-DUL 1 DECEMBRIE 1918, NR. 10, MUN. SUCEAVA
INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului:

Obiectivul general al proiectului consta in dezvoltarea serviciilor turistice in cele doua medii urban si rural - prin integrarea in circuitul turistic national a unor obiective noi cu caracter traditional si modern, puncte de atractie care completeaza cererea de locuri de cazare aflata in crestere in aceasta perioada, precum si crearea de posibilitati de informare si promovare turistica. Se urmareste exploatarea resurselor geografice si etnografice ale zonei precum si completarea cu elemente de factura moderna (asigurarea gradului de confort la standardele actuale). Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este comuna Vatra Moldovitei, jud. Suceava. Forma de proprietate: Proprietate publica. Prezentarea situatiei existente Terenul pe care este amplasat obiectivul se afla in proprietatea comunei Vatra Moldovitei, are o suprafata de 293 mp - intravilan, este liber de orice sarcini domeniu public conform HCL nr. 95 / 22.10.2009. Adresa investitiei : Sat Vatra Moldovitei, com. Vatra Moldovitei, jud. Suceava Folosinta actuala a terenului : curti constructii. Destinatia terenului conform PUG : zona centrala de institutii si servicii publice .
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
2. Descrierea Investitiei
Date de necesitate si oportunitate; Prezentul Studiu de Fezabilitate este parte a unui proiect integrat ce cuprinde dou ac iuni din cadrul M surii 313 Incurajarea activit ilor turistice si anume din Componenta c Infiin are Centru Local de Informare si Promovare Turistica Vatra Moldovi ei, judetul Suceava si componenta d- Elaborarea de Materiale Promo ionale cu Scopul Promov rii Ac iunilor Turistice din Comuna Vatra Moldovi ei, jude ul Suceava . Prin Infiintarea Centrului Local de Informare si Promovare Turistica Vatra Moldovi ei se are n vedere promovarea tradi iilor culturale din comuna, facilitarea accesului turi tilor la evenimente, festivaluri culturale tradi ionale, serb ri pastorale, folclorice, la atelier ele me te ug re ti i la expozi iile cu obiecte tradi ionale. Frumuse ea peisajului, diversitatea gastronomic , tradi iile, ospitalitatea proverbial a locuitorilor, existen a unui num r mare de atrac ii turistice pe un spa iu restrns, existen a structurilor de cazare turistic moderne explic num rul mare de turi ti care viziteaz anual jude ul Suceava. Aflata la 5 km in aval de Moldovita, comuna Vatra Moldovitei, este situata la 26 km prin pasul Trei Movile de orasul Campulung si la 42 km de orasul Radauti. Atestata documentar in 1402, istoricul comunei se confunda cu cel al Manastirii Moldovita, obiectiv turistic aflat in patrimoniul UNESCO. Relieful este de o deosebita frumusete, valurit mioritic, cu paduri de conifere, trece rar de 1200m (Scoruset 1223 m). Peste 3500 de locuitori, populatia romaneasca din satul Vatra Moldovitei se cumpaneste cu cea hutula din satele Ciumarna si Paltin. Principalele atractii: - Manastirea Moldovita ctitorita de Petru Rares la 1532. Este inconjurata cu ziduri pu ternice de 1,20 m grosime si inalte de 5 m, cu turnuri in ambele colturi ale fatadei si un turn puternic al portii, frumos marcat de o imposta cu tor in torsada. Alaturi de Voronet, Sucevita, Arbore si Humor, Moldovita face parte din salba de monumente de notorietate universala pentru ceea ce specialistii numesc "genul picturii exterioare medievale din Moldova". - Rezervatia Ciumarna cu raritatea Trientalis europaea si rezervatia paleontologica pe paraul Senator (Paltin). - Acces montan spre Sucevita, 25 km, cu opriri in punctele de belvedere Palamania 1059 m si Poiana Ciumarnei. Posibilitati de cazare si masa la pensiuni agroturistice. - Ateliere mestesugaresti de incondeiat oua in satele Paltin si Vatra Moldovitei. Pornind de la importan a deosebit a Bucovinei din punct de vedere istoric, religios, cultural i turistic, consider m c nfiin area unui centru de informare turistic n comuna Vatra Moldovitei este imperios necesar . Acesta va oferi oferi informa ii pre ioase turi tilor care ajung n zon sau care doresc s viziteze jude ul Suceava, precum i suport continuu pentru cei ajun i aici. Necesitatea nfiin rii unui centru de promovare i informare turistic este justificat , pe de o parte de aplicarea unor politici ra ionale de dezvoltare i modernizare durabil pe plan local n vederea eficientiz rii actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de alt parte de obiectivele pe care un astfel de serviciu i le propune: y promovarea sus inut a dezvolt rii turistice n scopul cre terii beneficiilo r ob inute de pe urma valorific rii resurselor turistice pentru comunitatea local (Francesco Frangialli, secretar general al Organiza iei Mondiale a Turismului); 3
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
y promovarea imaginii reale a Bucovinei att pe plan na ional, ct i pe plan interna ional; y realizarea unor programe n parteneriat cu oficiile de turism din regiunile nfr ite cu comuna Vatra Moldovitei; y abordarea sistematic a pie ei i infrastructurii existente, care s grupeze ntr-un cadru coerent, pe o baz local i zonal , strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici i priva i implica i n turism; y identificarea resurselor turistice antropice i naturale al c ror grad de exploatare este sc zut i naintarea de propuneri n vederea introducerii ct mai rapide a acestora n circula ia turistic ; y ini ierea unor investi ii publice directe pentru restaurarea atrac iilor turistice cu grad ridicat de importan . Misiunea agen iilor de turism sau a centrelor de informare turistic este de a oferi recomand ri i garan ii pentru sejururile dorite de fiecare client. Apelnd la serviciile unui astfel de punct de informare, turistul nu pl te te mai mult fa de situa ia n care negociaz direct cu administratorul unit ii turistice pentru care opteaz . Pe lng aceast garantare a condi iilor de cazare/mas , turi tii se mai pot bucura, n acela i tarif, de personalizarea sejurului i asisten turistic de specialitate (sugestii de petrecere a timpului, obiective turistice, trasee, stabilirea unor circuite, programe turistice incluse n tarif etc.). Acest tip de promovare turistic a zonei Sucevei este un motiv important pentru nfiin area unui centru de informare turistic . De foarte multe ori, turi tii ajun i ntr -o anumit zon , vin cu un scop anume i nu se informeaz despre ce alte posibilit i mai ofer zona. n acest sens, centrul de informare va pune la dispozi ia turi tilor materiale informative care s cuprind obictivele turistice ale zonei i modalit ile de practicare a diverselor forme de turism. Un alt aspect, deloc de neglijat, este faptul c o ofert turistic cu un raport bun calitate/pre este de dorit n locul unei vacan e ieftine, ns cu multe lipsuri i condi ii slabe de cazare/mas . Contactnd direct administratorii structurilor turistice, n vederea rezerv rii, turi tii sper c vor ob ine un pre mai bun dect cel ob inut printr -o agen ie, fapt care nu cincide cu realitatea. Dac vor ob ine un pre mai mic dect cel propus de c tre o agen ie, pentru aceea i structur turistic , trebuie avut n vedere faptul c vor exista inconveniente sau lipsuri, dintre care cele mai des ntlnite sunt: func ionarea apei calde doar ntre anumite ore sau chiar lipsa ei, lipsa nc lzirii, dac este cazul, lipsa TV n camer sau a cur eniei zilnice necesare, a ternuturi i prosoape neschimbate m car la 2-3 zile, mese cu mai pu ine feluri de mncare i mai pu in consistente, plat suplimentar pentru alte servicii care n mod obi nuit erau trecute n tarif, lipsa programelor turistice, etc. n aceste condi ii, consider m nfiin area unui centru de informare i promovare turistic a fi absolut necesar n zona. Investi ia realizata prin implementarea proiectului constituie valoare ad ugat deoarece: y Sprijin principiile unei dezvolt ri durabile a turismului prin: - realizarea unei abord ri unitare, bazat pe o combinare a investi iilor n infrastructura turistic i sprijinirea valorific rii resurselor locale; - cre terea rolului turismului n economia local i sporirea atractivit ii turis tice a zonei si implicit a jude ului Suceava; - complementaritatea i corelarea investi iei cu alte ini iative aflate n derulare sau propuse strategic pe orizontul de timp 2007 -2013. y Pune n valoare i promoveaz bog iile generate de o mo tenire natural i cultural autentic , cu efecte multiplicatoare ce vizeaz dezvoltarea regional echilibrat i durabil .
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
y Conduce la o mai bun imagine pe plan na ional i interna ional i atragerea unui volum mai mare de turi ti prin crearea unei infrastructuri turistice moderne, cu rol esen ial n promovarea turismului n zon . y Promoveaz principiile egalit ii de anse avnd n vedere criterii legate de mbun t irea accesului pe pia a muncii a categoriilor dezavantajate, mbun t irea condi iilor de munc i asigurarea accesibilit ii pentru persoanele cu mobilitate redus . y Implementeaz solu ii prietenoase cu mediul nconjur tor , prin utilizarea de materiale ecologice, a echipamentelor cu un consum energetic eficient, promovarea i diseminarea unui stil de via prietenos mediului nconjur tor. y Ofer un model de bun practic n zon , prin abordarea unui concept modern de prestare a serviciilor de informare i promovare turistic .
Poten ialii beneficiari ai proiectului/ grupul int Beneficiarul direct al proiectul ui este Comuna Vatra Moldovitei, deoarece aceast institu ie va administra infrastructura nou creat Centrul Local de Informare i Promovare Turistic Vatra Moldovitei. Beneficiarii indirec i ai proiectului vor fi popula ia comunei, locuitorii i agen ii economici din domeniul turismului la nivelul comunei. Grupul int care va beneficia de rezultatele proiectului este reprezentat de turi tii romni i str ini care viziteaz jude ul Suceava, n num r de 229.068 persoane (conform INS, la nivelul anului 2008). Beneficiile aduse comunit ii prin dezvoltarea turismului n comuna Vatra Moldovitei ca urmare a nfiin rii Centrului Local de Informare i Promovare Turistic Vatra Moldovitei sunt: y Atragerea turi tilor cre terea num rului de turi ti i a duratei de sejur; y Efectul multiplicator al turismului - prin dezvoltarea general pe care o angreneaz att n celelalte ramuri ale economiei, ct i pe plan social: Efectul direct: cre terea veniturilor directe din turism; Efectul indirect: impactul cre terii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor produc toare de bunuri de consum la care firmele turistice apeleaz n mod inevitabil pentru a- i sus ine oferta turistica la parametri competitivi; Efectul indus - procesul de multiplicare a cererii agregate la scar macroeconomic (ntreaga economie na ional n general i zonal n special), deoarece att veniturile celor ce lucreaz nemijlocit n turism, ct i cele ce revin sectorului produc tor de bunuri de consum sunt reinvestite n vederea procur rii altor m rfuri i servicii de care au nevoie; y Dezvoltarea economic a comunei Vatra Moldovitei; y Cre terea nivelului de trai al locuitorilor comunei Vatra Moldovitei; y mbun t irea imaginii zonei si implicit a jude ului Suceava n ar i n str in tate.
Avand in vedere faptul ca in prealabil nu a fost realizat un studiu de prefezabilitate sau un plan de dezvoltare pe lunga durata, prezentul studiu de fezabilitate va cuprinde scenariile tehnicoeconomice prin care poate fi atins obiectivul INFIINTAREA CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA VATRA MOLDOVITEI, comuna Vatra Moldovitei, judetul Suceava , precum si alegerea scenariului adecvat pentru realizarea obiectivului de investitii.
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivul de investitii INFIINTAREA CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA VATRA MOLDOVITEI, comuna Vatra Moldovitei, judetul Suceava poate fi atins:
Scenarii propuse:
A) Scenariul 1: Constructie cu structura de rezistenta alcatuita din cadre de beton armat (stalpi si grinzi din beton armat), cu inchideri (pereti portanti) din caramida si inchideri interioare din pereti de carton gipsat (rigips) pe schelet metalic usor si cu izolatii din vata minerala pe interior. Cladirea va fi pe fundatii din beton cu centuri din beton armat. La demisol se prevad pereti din beton armat cu plasa sudata. B) Scenariul 2: Constructie cu structura de rezistenta alcatuita din cadre metalice (grinzi si stalpi) cu inchideri exterioare din panouri sandwich de 10 cm (100 mm) grosime, si inchideri interioare din carton gipsat (rigips).
A) Scenariul 1:
Constructie cu structura de rezistenta alcatuita din cadre de b eton ar mat Structura de rezistenta alcatuita din cadre de beton armat monolit este solutia clasica de construre si asigura un grad ridicat de flexibilitate functionala prin posibilitatea de realizare a compartimentarilor fara rol structural. In acest mod, utilizarea compartimentarilor cu pereti din ghips carton montati pe structura metalica ofera asigurarea unor functiuni ale spatiului interior, independente de structura de rezistenta. In acest caz, proiectarea structurala se va face cu respectarea prevederilor "Codului de proiectare pentru structuri in cadre de beton armat", indicativ NP007 -97, precum si a prevederilor specifice din "Codul de proiectare seismica", indicativ P100/1 -2006. Din punct de vedere al formei si alcatuirii de ansamblu a cladirii se recomanda o forma in plan regulata, compacta si simetrica, cu distibutie uniforma a maselor si rigiditatilor in plan si pe inaltimea constructiei. Cladirea va avea in plan o forma dreptunghiulara. Distributia stlpilor in planul constructiei va fi cat mai uniforma. Rigiditatile structurii pe directiile principale vor fi cat mai apropiate valoric. La distributia si alcatuirea peretilor despartitori se vor avea in vedere, pe langa conditiile functionale si cele referitoare la evitarea unor interactiuni necontrolate sau defavorabile cu structura principala de rezistenta precum si limitarea degradarii lor in cazul actiunilor seismice de intensitate corespunzatoare nivelului de protectie antiseismica precizat de normele specifice. In acest sens se vor examina si se va decide asupra apl icarii uneia din urmatoarele solutii posibile: - realizarea peretilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu alcatuiri care sa conduca la separarea lor de cadre; - realizarea unei alcatuiri de ansamblu care sa asigure limitarea deplasarilor orizontale produse de actiunea seismica, asfel incat sa se previna degradarea peretilor de umplutura si sa se evite avarierea elementelor cadrelor (stlpi si rigle) ca urmare a conlucrarii acestora; - acceptarea degradarii peretilor de compartimentare in cazul cutrem urelor puternice, cu luarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea prabusirii acestora. Planseul va fi realizat din beton armat cu bare independente. 6
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Se vor proiecta fundatii continue sub stlpi si ziduri, de tip talpa si elevatie, iar elevatia va fi insotita pe tot perimetrul de 2 centuri din beton armat clasa C12/15, una la partea superioara si una la partea inferioara a elevatiei. Se pot proiecta si fundatii de tip retea de grinzi de fundare sub stlpi, solutie mai scumpa dar sigura din punct de vedere al comportarii la eventuale tasari diferentiate. Avantajele scenariului 1 : structurile in cadre de beton armat sunt destul de flexibile din punct de vedere al satisfacerii cerintelor de functional cu amendamaentul ca se poate ivi necesitatea realizarii de grinzi aparente ce nu satisfac intotdeauna cerintele de estetica arhitecturala. structura de rezistenta este alcatuita din stlpi si grinzi de beton armat. Peretii de inchidere perimetrala si peretii interiori sunt autoportanti si au doar fun ctiuni de inchidere si compartimentare, neavand rol portant (structural).
Aceasta structura permite realizarea unei compartimentari interioare extrem de flexibila, cu spatii de forme si dimensiuni diferite. Este astfel posibila realizarea unor compartimentari care sa delimiteze att spatii de mari dimensiuni (sali de clasa sau de festivitati), cat si a unor camere cu suprafete mici (birouri, oficiu, cabinet medical). Structurile in cadre de beton armat mai prezinta si avantajul ca ofera posibilitatea unor lucrari ulterioare de reamenajare a spatiilor interioare, fiind posibila reconfigurarea unor spatii prin desfiintarea unor pereti de compartimentare, realizarea unor noi compartimentari, modificarea unor goluri de usi si ferestre, realizarea unor noi goluri si obturarea altor goluri. Astfel este posibil ca dupa un timp de la darea in exploatare a cladirii, beneficiarul sa poata modifica functionalul acesteia in functie de eventuale noi cerinte de configurare si chiar de schimbare a destinatiei cladirii. Dezavantajele scenariului 1 : - structurile in cadre de beton armat sunt mai pretentioase att din punct de vedere al proiectarii cat si a executiei lucrarilor de constructii. - calculul structurilor in cadre de beton armat se face cu programe speciale de calcul structural. Calculul poate fi facut pe cadre plane doar in anumite conditii de conformare structurala, conditii precizate de normative. In situatia unor structuri neregulate se recomanda calculul spatial al structurii. - lucrarile de executie trebu ie executate cu personal calificat. Nu se recomanda executarea lucrarilor in regie proprie, fiind necesara contractarea acestora cu firme de profil si care au o mare experienta in acest domeniu. - este necesara o dotare corespunzatoare cu cofraje de buna calitate, moderne, astfel incat lucrarile de cofraje sa asigure dimensiunile sectionale pevazute in proiect pentru elementele structurale. Prevederile "Codului de proiectare seismica", indicativ P100/1 -2006 impun utilizarea de betoane de clasa superioara (minim C20/25) la realizarea structurilor in cadre de beton armat. Daca la structurile cu pereti portanti s -a admis ca in mediul rural betonul din stalpisori sa fie preparat pe santier (cu respectarea unor conditii de calitate), pentru structuri in cadre se impune aprovizionarea cu beton preparat in statii centralizate. Prepararea in statii de betoane si transportul betonului pe santier sporesc costurile de executie. 7
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
B) Scenariul 2:
Constructie cu structura de rezistenta alcatuita din cadre metalice Structura de rezistenta este alcatuita din cadre metalice necontravantuite si este realizata din ansambluri de stalpi si grinzi imbinate in santier prin buloane. Toate profilele sunt Europrofile HEA, IPE. Planseele se vor realiza din beton armat, legaturile cu structura metalica realizandu-se prin conectori sudati in santier de talpile superioare ale grinzilor si tabla cutata trapezoidala ce serveste ca si cofraj pierdut. Scara este formata din doua rampe inegale cu podest intermediar realizate din beton armat si este ancorata de planseele din beton armat de peste subsol si peste parter. Avantajele scenariului 2: - structurile metalice sunt structuri cu o larga raspndire in Romnia in ultimii ani pentru majoritatea cladirilor de anvergura si industriale dar si pentru cladirile a caror estetica modernista necesita o flexibilitate mai mare a suprafetelor vitrate etc. . - pentru realizarea in conditii satisfacatoare a acestui tip de structuri este necesar un personal de executie de inalta calificare, dar viteza de executie dupa aducerea cladirii la cota 0.00 este foarte mare, mai ales ca majoritatea grinzilor si stalpilor nu se executa in santier si in ateliere specializate. - totodata aceasta solutie permite realizarea unui numar mare de goluri de orice dimensiuni in peretii de inchidere si cei de compartimentare. Se pot astfel asigura suprafete vitrate mari pe fatadele cladirii, golurile de fereastra putnd fi dimensionate in functie de necesarul privind iluminatul natural, fara a fi limitate de conditii structurale. - pentru realizarea compartimentarilor se pot utiliza solutii moderne (gips carton pe structura metalica), care se executa in timp scurt si nu necesita finisajele laborioase specifice peretilor din zidarie (tencuieli in trei straturi-sprit, grund, tinci). Acestea din urma presupun att timpi mari de executie cat si anumite conditii de temperatura si protejare in timpul si imediat dupa executie). Prescriptiile tehnice in vigoare impun realizarea delimitarii cu pereti de zidarie doar pentru casa scarii si pentru camera in care este amplasata centrala termica. Dezavantajele scenariului 2 : - structurile in cadre din metal sunt sensibil mai pretentioase din punct de vedere al proiectarii, dar executia se realizeaza usor prin montarea grinzilor si stalpilor; - pot aparea probleme de calcul si dimensionare a elementelor structurale care depasesc in dificultate proiectarea structurilor cu cadre din beton armat. - rezistenta slaba la coroziune conduce la cheltuieli de ntretinere mai mari; - Durata de viata mai mica decat la o casa clasica de zidarie; - Izolare fonica dificila, metalul conduce usor sunetul; - Pret mai mare decat la o casa pe structura clasica de zidarie.
Scenariul recomandat de catre evaluator: Evaluarea celor doua scenarii propuse:

In analiza si evaluarea celor doua scenarii propuse s -au luat in considerare urmatorii parametri: y y y y 8 parametru tehnic: parametru economic: parametru de riscuri: parametru legal: flexibilitatea din punct de vedere functional si estetica pretul de excutie rezistenta la actiuni seismice prevederile Normativelor de proiectare
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Analizand toti acesti parametri din punctul de vedere al tuturor factorilor implicati in realizarea investitiei, respectiv : beneficiar proiectant constructor, avand in vedere avantajele si dezavantajele fiecarui scenariu propus in parte, se constata faptul ca varianta optima de realizare a investitiei este SCENARIUL 1.
Avantajele scenariului recomandat:

Structura "in cadre" din beton armat este unul din cele mai folosite tipuri de structura si care consta in principal din plansee, grinzi si stalpi. Principiul de baza este urmatorul: greutatea este preluata mai intai de planseele de beton, care la randul lor se sprijina pe grinzi, acestea se sprijina pe stalpi, stalpii pe fundatii, iar fundatiile pe pamant. Avantajul folosirii acestui tip de structura consta in faptul ca organizarea spatiului este flexibila, astfel ca peretii interiori usori se pot amplasa practic oriunde, oricand. Chiar si peretii exteriori pot fi perforati sau inlocuiti oricand, inchiderile exterioare pot fi din orice material; rezistenta buna la actiunea cutremurelor. Structura din zidarie portanta alaturi de structura in cadre, este intalnita adeseori la cladiri de locuit si este in principal alcatuita din ziduri de caramida (de caramida, b.c.a., blocuri de beton, piatra etc.), plansee de beton armat si centuri de beton armat. Principiul de baza este urmatorul: greutatea este preluata de planseele din beton, care se sprijina pe ziduri prin intermedi ul centurilor, zidurile pe fundatii, iar acestea pe pamant. Avantajul consta in faptul ca procurarea materialelor este usoara si montarea relativ simpla; conditii ridicate de confort higrotermic (aparitia condensului la peretii exteriori este redusa); o bu na izolatie acustica.
c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica:

Constructia este situata in zona seismica de calcul E conform Normativ P100/2006, avnd acceleratia terenului de proiectare a g = 0.2g si perioada de colt Tc = 1.6 sec. Clasa de importanta a cladirii este normala C (conform P100/2006). Destinatia cladirii este de CENTRU LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA. Forma in plan a constructiei este dreptunghiulara, cu dimensiunile exterioare de 6.21x18.55 m. Nivelul de inaltime al cladirii este D+P. Inaltimile de nivel sunt de 2.74 m la demisol, 3,14 m la parter si 2.61 m la etaj. Accesul de la demisol la parter se va realiza prin scara din beton armat. Accesul principal in cladire este situat intre axele 1-2 / A-B, iar accesul secundar se va realiza prin partea opusa pe fatada laterala stanga intre axele 1-2/B-C. Functionalul presupune existenta la demisol a grupurilor sanitare, precum si a unei camere cu functiune administrativa camera pentru centrala termica. La parter accesul se realizeaza prin fatada princi[ala (accesul principal). Accesul la demisol se realizeaza prin fatada laterala stanga cu ajutorul unei scari din beton armat, acesta faciliteaza accesul la centrala termica aflata la demisol. La parter se afla doua incaperi cu urmatoarele functii: birou director, birou de informare + zona pentru expozitii cu suprafete vitrate mari pentru o iluminare foarte buna. De la parter separata de zona de intrare este casa scarii cu scari din beton armat pentru acces la demisol. Structura de rezistenta este compusa din : INFRASTRUCTURA Infrastructura este alcatuita din fundatii continue sub peretii demisolului, compuse din talpa continua si elevatii (beton clasa C16/20, respectiv clasa C20/25) . 9
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
STRUCTURA Structura de rezistenta este alcatuita din: - Cadre din beton armat pe ambele directii, formate din grinzi si stalpi si plansee din beton armat; - Acoperis de tip sarpanta din lemn; - Pereti si cadre din beton armat la demisol; - Fundatii continue sub stalpi si pereti din beton armat; Sapatura va fi una generala taluzata. Constructiia se incadreaza conform normativelor in vigoare P 100/2006, STAS 1100/0 -75, HG768/97: - zona de amplasare seismica - categoria de importanta - clasa de importanta - incarcarea data de vant : - incarcarea data de zapada : - gradul de rezistenta la foc E ,Tc=1,6 s (P100/2006) C - (conf. HG 766/97 anexa 3) II - (conf P100/2006) conf. NP082/2004 C conf. C.R.1.1.3/2006 D II
Din punct de vedere functional, cladirea va cuprinde:
Demisol:
( !% & &' && & $ & ' !% && & $ #"!
Parter:
Din punc de vedere e n l gic , cladirea asigura spatii optime pentru activitati de informare si promovare a turismului in judetul Suceava, cu accese facile a turistilor la informatiile necesare si cu indrumare obiectiva din partea personalului Centrului. Fluxurile de circulatii si functionalul cladirii respecta toate exigentele de verificare necesare conform normelor in vigoare C (Siguranta la foc), 10
D D
C@ B
@9
, 7
tè dec ee` dp`
twt dvu
Q Q f
tè dec ee` dp`
Xba `
Xba `
Xba `
Ho a a ar ro r e or o ex o e
YY Y Ys f YV qR i r X Yh b Yg i X W V P UT
m m m
f e` c d`c G x H W Q Q Q
f e`c d`c G x H W Q
PH gy x I
A FF E 1 28 ) 4
rup ani ar ar a i rup ani ar e ei en rala er ica a a carii + l

) 7 6 43 2 )0) 1 1 1 5 1
uc uc uc uc
6, 6 6, 6 , ,6
p p p p
6, 6 6, 6 , ,6 67,
p p p p p
S IHR P IHG Q
m m m m
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
B (siguranta in exploatare a constructiilor), D (igiena si sanatatea oamenilor) E (Izolatia termica si hidrofuga a constructiilor) F (Izolarea fonica a cladirilor de locuit, scolilor, gradinitelor etc). De asemenea din punct de vedere al structurii de rezistenta cladirea propusa va respecta exigentele de verificare A1 (rezistenta si stabilitatea cladirilor din beton armat).
3.Date tehnice ale investitiei a) Zona si amplasamentul;

Terenul pe care este amplasat obiectivul se afla in proprietatea comunei Vatra Moldovitei, are o suprafata de 293 mp - intravilan, este liber de orice sarcini domeniu public conform HCL nr. 95 / 22.10.2009. Adresa investitiei: Sat Vatra Moldovitei, com. Vatra Moldovitei, Jud. Suceava. Folosinta actuala a terenului: curti constructii. Destinatia terenului conform PUG: zona centrala de institutii si servicii publice.
b) Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;

Terenul pe care urmeaza a se amplasa cladirea de fata este proprietatea comunei Vatra Moldovitei domeniu public conform HCL nr. 95 / 22.10.2009.
c) Situatia ocuparilor definitive de teren, suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan;
Terenul in suprafata de 293 mp este amplasat in intravilanul satului Vatra Moldovitei. Conform PUG al comunei Vatra Moldovitei terenul este in UTR ZONA CENTRALA DE INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE.
d) Studii de teren:
Studiul topografic A fost intocmit pentru amplasamentul investitiei va fi anexat documentatiei ce va insoti proiectul. Conform temei data de beneficiar s-a executat ridicarea topografica in vederea intocmirii lucrarii, masuratorile pentru aceasta investitie facandu-se in luna martie 2009, respectandu-se tema de proiectare. In teren s-au ridicat punctele specifice necesare obtinerii profilului terenului si conturului suprafetei acestuia. In total s-a masurat o suprafata de 393,00 mp . In teren, masuratorile au fost efectuate cu statia totala ELTA 13CM, sistemul de coordonate in care s-a lucrat fiind STEREO 70 iar sistemul de cote fiind Marea Neagra. Dupa prelucrarea datelor din teren, la birou au fost intocmite planurile de situatie la scara 1:500.
11
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Planurile au foste elaborate in programul de grafica AUTOCAD si au fost predate pe suport electronic si pe suport de hartie in 3 exemplare. Pe suport electronic planurile de situatie au fost suprapuse pe un plan background relizat prin georeferentierea foilor de plan scara 1:5000 pentru zonele studiate. La executarea lucrarilor atit in faza de teren cit si in faza de birou s-a folosit aparatura din dotare si s-au respectat: Normativul C110/1969 STAS 7488/1975 Normele tehnice pentru intocmirea planului topografic de baza Atlasul de semne conventionale pentru scara de ridicare.
Studiul geotehnic Din punct de vedere morfologic, perimetrul studiat se afla pe cursul inferior al bazinului raului Moldovita, apartinand regiunii Carpatice. Din punct de vedere fizici -geograficsectorul mentionat este amplasat in zona Obcinelor Bucovinei, si din punct de vedere morfogenetic, intregul complex de procese se afla sub controlul ariei montane. Pentru amplasamentul studiat se prelimina un punctaj total aproximat de 7 puncte, deci un risc geotehnic moderat, respectiv o ncadrare n categoria geotehnic l. Conditii de fundare In perimetrul cercetat, func ie de litologia terenului stabilita prin lucr rile executate, caracteristicile geotehnice ale acestuia i prescrip iile standardelor n vigoare privind adncimea maxima de nghe , obiectivul care se proiecteaz se poate funda incepand de la la adncimea Df = 1,20 m, n stratul de argile cenu iu -negricioase, slab nisipoase plastic la plastic - vartoasa ce au, n compozi ia lor, rare elemente centimetrice de roci sedimentare, lundu-se n considerare presiunea conven ional Pconv=170 kPa, pentru sarcini de calcul di n gruparea de nc rc ri fundamentale.Pentru Df = 1,50 m se va lua n considerare presiunea conven ional Pconv =190 kPa, pentru sarcini de calcul din gruparea de nc rc ri fundamentale. Pe baza datelor de cunoa tere ob inute cu lucr rile de cercetare executate (sondaje, observa ii detaliate de teren, analize i determin ri de laborator) sunt de re inut urm toarele aspecte: perimetrul studiat este situat pe arealul comunei Vatra Moldovitei, amplasamentul fiind, la aceast dat , ocupat de c tre incinta; din punct de vedere geologic perimetrul este situat pe aria de dezvoltare a forma iunilor sedimentare apar innd Zonei Fli ului paleogen; rocile din substrat sunt constituite predominant dintr -o alternan de argile, silturi cenu ii sau cenu ii - verzui, gresii calcaroase sau silicioase de tip Kliwa, respectiv Fusaru, ncadrate n grupa rocilor tari, stabile; depozitele acoperitoare ale fundamentului, n zona amplasamentului obiectivului, nsumeaz o grosime de circa 9 m, fiind reprezentate n general de argile, plastic - vartoas, slab nisipoase, ce au n compozi ia lor, elemente centimetrice de roci sedimentare, in special gresii de tip Kliwa sau de tip Fusaru, nisipuri argiloase sau argile nisipoase cu rare elemente subrotunjite sau rotunjite, centimetrice, rar decimetrice, de roci sedimentare, pietri si bolovanis, constituit, in exclusivitate din roci sedimentare cu matrice alc tuita din nisipuri si nisipuri argiloase sau argile nisipoase.La partea superioara a acestora, se dispune un nivel de depozite de tip coluvial, reprezentate prin sol brun cenu iu sau cenu iu -negricios, cu elemente de roci sedimentare, rotunjite, subrotunjite sau subangulare; 12
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
n cuprinsul rocilor de suprafa a nu exista goluri carstice, turb rii, mluri sau s ruri solubile; se remarc existen a unor frecvente varia ii de facies caracteristice proceselor de sedimentare din mediul proluvial - coluvial si aluvial; din punct de vedere geomorfologic perimetrul studiat apar ine teraselor superioare, de pe pa rtea stnga ale rului Moldovita; terenul din zona amplasamentului si versantii din zona de nord si nord-est sunt acoperi i de vegeta ie ierboas , p uni, terenuri agricole, livezi si p dure de rasinoase, fapt care diminueaz , in oarecare m sura, fenomenele erozionale; terenul de amplasare al construc iei este nclinat slab spre est - sud-est; versantii sunt stabili, neexistnd, la aceast dat alunec ri de teren; nivelul hidrostatic al apelor subterane este situat, la aceasta data, la adncimi de cea 6 m sub cota actuala a terenului din zona amplasamentului sondajelor, s paturile pentru funda ii urmnd a se executa n teren uscat, nefiind nevoie de hidroizoiatii speciale; din datele existente si analizele efectuate se constata ca apele subterane nu prezint agresivitate fa de betoane i metale; stratul acvifer este alimentat din precipita iile pluvio-nivale ce vin de pe versantii de stnga ai rului Moldovita cat si direct din rul Moldovita; terenul studiat nu este supus pericolului inunda iilor datorita amplas rii pe terasa superioara a rului Moldovita; n zona cotei de fundare s-a constatat prezen a unui nivel de argile cenu iu - negricioase, slab nisipoase plastic la plastic - vartoasa ce au, n compozi ia lor, rare elemente centimetrice de roci sedimentare, care poate prelua n condi ii corespunz toare sarcinile ce urmeaz a fi transmise de construc ia proiectat. Acest fapt este confirmat i de comportamentul favorabil al construc iilor situate n imediata vecin tate a amplasamentului proiectat, la care nu s-au constat tasri, rotiri, fisuri, cr p turi, ceea ce demonstraz stabilitatea terenului de fundare; n zona cercetat s-a constatat prezenta unui nivel continuu de argile cenu iu - negricioase, sau brun cenu ii, slab nisipoase plastic la plastic-vartoasa ce au, n compozi ia lor elemente centimetrice de roci sedimentare, ce au grosimi cumulate ce ajung, n lucr rile executate, pn la 3,50 m; presiunea conven ionala a stratului n care se propune fundarea, incepand de la 1,2 m (argile cenu iu - negricioase, slab nisipoase plastic la plastic -vartoasa ce au, n compozi ia lor, rare elemente centimetrice de roci sedimentare) este Pconven ionala=170 kPa, iar pentru Df=1,5m Pconven ionala=190 kPa; pentru amplasamentul studiat se prelimina un punctaj total aproximat de 7 puncte, deci un risc geotehnic redus, respectiv o ncadrare n categoria geotehnic 1. Recomandari: fa de cerin ele impuse prin tem , pe baza datelor ob inute n urma studiului, po t fi formulate urm toarele recomand ri: avnd n vedere adncimea de nghe , caracteristicile construc iei ce urmeaz a fi edificate i litologia terenului existent n zona amplasamentului obiectivului, propunem adoptarea adncimii de fundare incepand de la 1,20 m, f r o prealabil mbun t ire a terenului de fundare, cu respectarea prevederilor normativului P. 10/86, pct 4.1 -4.6; stratul de fundare este format preponderent din argile cenu iu -negricioase, slab nisipoase plastic la plastic - vartoasa ce au n compozi ia lor rare elemente centimetrice de roci sedimentare; terenul va fi nivelat si apoi se va trece la realizarea funda iilor sau se va realiza suprainaltarea acestuia, pana la cota drumului jude ean Vama -Moldovita, prin realizarea unei perne de balast;
13
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
se va proceda la compactare si depunerea balastului, in strate sucesive, ce vor avea grosimi de 10 15 cm. Concomitent se va proceda, dup caz, la infratirea, in trepte, cu terenul natural, prin adaptarea la sistemul de fundare ce urmeaz a fi adoptat. Condi ia de trecere de la un strat la altul va fi ob inerea unui grad de compactare Dmediu>98% respectiv Dminim>95%, in raport cu valorile PROCTOR, stabilite in laborator pentru materialul utilizat; fundarea se va realiza prin dep irea obligatorie a stratului de sol vegetal.
NOTA: La atingerea cotei de fundare va fi solicitat ing. geotehnician in vederea intocmirii proceselor verbale de lucrari ascunse privind natura terenului de fundare, cheltuielile aferente find suportate de beneficiar.
e. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizarea investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;
Situatia e istenta pe teren: Suprafata teren : Suprafata construita existenta pe teren Suprafata desfasurata existenta pe teren At=293 mp Sc=0.00 mp Sd=0.00 mp
Caracteristici constructive principale: Suprafata teren : Suprafata construita propusa pe teren (CLIPT) Suprafata desfasurata propusa pe teren (CNIPT) Procent de ocupare teren existent Coeficient de utilizare existent At =293mp Sc = 88,55 mp Sd = 177,103 mp POT = 30% CUT = 0,6
STRUCTURA DE REZISTENTA Sistem constructiv: Regim de inaltime D P ma 6,25 m S construita la sol 88,55 mp S construita desfasurata 177,10 mp Categoria de importanta C Clasa de importanta II Gradul de rezistenta la foc II Forma in plan a constructiei este dreptunghiulara, cu dimensiunile exterioare de 6,54 x 13,54 m. Nivelul de inaltime al cladirii este D+P. Inaltimile de nivel sunt de 2,77 m la demisol si 2,85 m la parter. Accesul de la demisol la parter se va realiza prin scara din beton armatStructura de rezistent este alcatuita astfel: Structura de rezistenta este compusa din : INFRASTRUCTURA Infrastructura este alcatuita din fundatii continue sub peretii demisolului, compuse din talpa continua si elevatii (beton clasa C16/20, respectiv clasa C20/25) . 14

STRUCTURA de re s e es e alcatuita din: S c - Cadre din beton armat pe ambele directii, formate din grinzi si stalpi si plansee din beton armat; - Acoperis de tip sarpanta din lemn; - Pereti si cadre din beton armat la demisol; - Fundatii continue sub stalpi si pereti din beton armat; Sapatura va fi una generala taluzata. 0 Constructiia se incadreaza conform normativelor in vigoare P 100 2006, STAS 1100 -75, HG768 97:
vt t n
Zon d
sm l
IPOTEZE DE CALC L STRUCTURAL: Calculul static s-a facut conform Cod de proiectare CR 0-2005. Pentru dimensionarea si verificarea starii limita ultime si starii limita a e ploatarii normale s-au avut in vedere urmatoarele grupari de incarcari: Gruparea fundamentala - Starea limita Ultima
{ z
in care : Gki - efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valuarea sa caracteristica Qki - efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valuarea sa caracteristica Qk1 - efectul pe structura al actiunii variabile ce are ponderea predominanta 0,1 factor de simultaneitate, 0,1=0.7
Gruparea speciala Starea Limita Ultima Pentru calculul eforturilor in elementele structurilor, s-au folosit programe de calcul automat. Pentru calculul eforturilor din actiunea seismica, incarcarile s -au stabilit in conformitate cu onstructiilor de locuinte, social culturale, Normativul P100-1 06 pentru "proiectarea antiseismica a c agrozoote nice si industriale".
| }
in care : Aek valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta, IMR=100ani 15
xm
( =0 20 ( f 100/2006) Tc=1 6 s (cf P100/2006) C t o i d i p o t nt C no l (conf HG 766/97 an Clasa d i po tanta II (conf P100/2006) Incarcarea data de vant C (conf NP082/2004) Incarcarea data de zapada D (conf C 1 1 3/2006) Gradul de rezistenta la foc II (conform P118/2004) Compartimentarile interioare sunt din pereti din zidarie si gips carton.
t t t tyt t no ll t t l l o o n m n l m o
pl s
s is i
CAIET DE SARCINI
A VA CA VA A L V 10482 / 2009 C NA VA A L V AB L A
a 3)
p us
r w q sl r
lp
gdj d ih
o n m m l l lm l
gefd fed k
2,i coeficient pentru determinarea valorii cvasipe rmanente a actiunii variabile Qi, avand valorile recomandate in tabelul urmator. Tipul Actiunii Actiuni din vant si Actiuni din variatii de temperature Actiuni din zapada si Actiuni datorate e ploatarii Incarcari in depozite 1 coeficientul de importanta al structurii Starea Limita de Serviciu Gruparea Caracteristica de efecte structurale ale actiunii

2,i 0 0,4 0,8
Gruparea frecventa de efecte structurale ale actiunilor
Gruparea Cvasipermanenta de efecte structurale ale actiunilor
1,1 coeficient pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile Q1, avand valorile recomandate in tabelul urmator : Tipul Actiunii 1,1 Actiuni din vant 0,2 Actiuni din zapada si Actiuni din variatii de temperature 0,5 Actiuni datorate e ploatarii 0,7 Incarcari in depozite 0,9 Dispozitii generale si concluzii: Lucrarile de e ecutie vor trebui sa aiba toate avizele si autorizatiile solicitate prin legislatia in vigoare precum si acordul proprietarului cladirii. Executia va fi urmarita de un diriginte de specialitate si se va intocmi o Carte a Constructiei pentru lucrarile executate precum si un program de control pe faze determinate. In aceasta carte se va include un capitol privind urmarirea in timp a constructiei atat pe perioada de execu cat si dupa tie punerea in functiune. In perioada executiei lucrarilor se vor respecta normele de protecdtie a muncii, normele de protectie contra incendiilor, normele de protectie a mediului etc. Inainte de inceperea executiei constructiei proiectate se v debransa toate utilitatile in or vederea prevenirii producerii de accidente. Lucrarile de ancorare a structurii proiectate, in stalpii si parapetele cladirii existente, se vor face utilizand ec ipamente care sa nu produca socuri sau vibratii structurii derezistenta a imobilului existent. In cazul aparitiei unor degradari ale structurii, se vor opri lucrarile de executie si se va c ema proiectantul de rezistenta precum si expertul lucrarii.

16
CAIET DE SARCINI
IN ORMARE SI PROMOVARE TURISTICA VATRA MOLDOVITEI 10482 / 2009 COMUNA VATRA MOLDOVITEI STUDIU FEZABILITATE
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Materiale folosite: -Beton armat: C20/25; -Beton simplu: C16/20 -Mortar de subturnare -Armatura: OB37, PC52; Conform HRG 925- art. 6 PROIECTANTUL va asigura verificarea proiectului prin verificator atestat MLPAT (deoarece asa se specifica in relatia contractuala Beneficiar - Proiectant) la urmatoarele cerinte: A1 Rezistenta si stabilitate constructii pe structuri din beton);
AR ITECTURA Din punct de vedere arhitectural imobilul construit se va incadra bine in peisajul urbanistic local si va ameliora vecinatatile, mai ales ca momentan terenul pe care va fi amplasata constructia nu este exploatat la nivelul maxim al posibilitatilor. Constructia cladirii de fata va crea un centru de interes atat pentru locuitorii comunei Vatra Moldovitei cat si pentru turistii aflati in tranzit ce intentioneaza sa viziteze judetul nostru. Incadrarea sa intre cele doua cladiri de interes public va accentua caracterul public si cultural al acestei noi cladiri. Din punct de vedere al finisajelor, cladirea va fi executata cu finisaje moderne, care sa asigure atat un aspect vizual atragator, cat si indeplinirea rolurilor pentru care au fost proiectate: Finisaje interioare: - zugraveli cu var lavabil culoare alb; - placaje cu faianta la grupurile sanitare; - placaje cu gips carton; - pardoseli din gresie; - pardoseli din piatra naturala; - pardoseli din podea de lemn natural molid; - tamplarie din lemn cu ferestre termopan; Finisaje e terioare: - zugraveli cu var lavabil; - placari cu lambriu de lemn tratat pentru exterior - tamplarie din lemn stratificat; - soclu de piatra; - balustrada metalica( fier forjat) Conform HRG 925- art. 6 PROIECTANTUL va asigura verificarea proiectului prin verificator atestat MLPAT (deoarece asa se specifica in relatia contractuala Beneficiar - Proiectant) la urmatoarele cerinte: A. Rezistenta si stabilitate; B. Siguranta In e ploatare; C. Siguranta la foc. D. Igiena si sanatatea oamenilor; E. Izolatie termica, electrica si hidrofuga; F. Izolatia impotriva zgomotului.

17
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
INSTALATII SANITARE Avand in vedere ca aceasta cladire este nou construita, s-au proiectat instalatii sanitare de alimentare cu apa rece si canalizare si de stingere a incendiului cu hidranti interiori . Alimentarea cu apa a grupurilor sanitare si a hidrantilor interiori se va face din putul forat existent aflat in apropiere care deserveste nsi necesarul de apa al Primariei( cladire invecinata). Alimentarea cu apa calda a grupurilor sanitare din cladiri se face de la centrala termica amplasata intr-o incapere separata de la demisol,prin intermediul unei conducte din PEHD cu diametrul de . Conductele instalatiilor interioare de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer se executa din tevi PEHD. Legaturile pentru alimentarea cu apa la obiectele sanitare se vor realiza din tevi PEHD cu montaj Ingropat In sapa pardoselii, sub tencuiala ,mascate. A fost prevazut un hidrant interior,amplasat pe culoar,la parter.Inaltimea de montaj a echipamentului instalatiei de stingere a incendiului cu hidrant interior fata de pardoseala este de 1m-1,5m.Presiunea ce trebuie asigurata unui hidrant interior este de 32mCA.Conducta de a limentare a hidrantului trebuie sa fie din OL -Zn cu diametrul de 2 . Colectarea apelor uzate provenite de la grupurile sanitare se va realiza in fosa septic monobloc existent. Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere se compun din conducte din PP,care colecteaza apele uzate de la obiectele sanitare si le evacueaza in retelele exterioare de canalizare,conform planurilor anexate. Conductele de evacuare a apelor uzate din cladiri catre fosa septica de racord sunt conducte PVC tip U. Colectarea apelor meteorice provenite de pe terasa cladirii se face cu receptoare de terasa,pentru terase circulabile,iar evacuarea din cladire are loc pe la plafonul demisolului,cu panta corespunzatoare,catre caminul de racord amplasat la exteriorul cladirii. Echiparea grupurilor sanitare: Grupurile sanitare vor avea urmatoarea echipare: - vase pentru closet din portelan sanitar in marime normala cu rezervoare de spalare montate pe vas complete; - lavoare din portelan sanitar, marimea 600, echipate cu ventile de scurgere tip ,montate pe pedestal din portelan; - pisoar din portela sanitar, montat pe dibluri din lemn; - piesa de curatire pentru canalizare din PVC D=110mm; - ventil de scurgere tip; - sapuniera din portelan sanitar,aparenta simpla; - oglinzi din semicristal, marimea 600 x 500 mm; - etajera din portelan sanitar marimea 600 mm; - suport pentru hrtie nichelate; - baterii sanitare pentru lavoar nichelate, cu monocomanda si racorduri flexibile; - robineti de colt cu sfera si mufe pentru Intreruperea alimentarii cu apa la obiectele sanitare; - sifoane de pardoseala din polipropilena. Ventilele de scurgere ale obiectelor sanitare se executa din alama.Conductele orizontale,de la obiectele sanitare la coloane,se monteaza in sapa sau aparent,cu panta de curgere corespunzatoare. Coloanele pentru scurgerea apei meteorice se vor realiza din t uburi din PVC.
18
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Montarea obiectele sanitare. Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de constructii se vor face fie direct, prin suruburi, fie indirect, prin intermediul consolelor sau altor dispozitive de sustinere. Distantele minime de amplasare, precum si cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor fi cele indicate In STAS 1504. La iesirea din pereti a conductelor de apa si scurgere care deservesc obiectele sanitare, se va monta pentru mascarea golului, rozete nichelate sau cromate de mascare, aplicate la fata finita a peretelui. In scopul de a evita deteriorarea obiectelor sanitare, pe timpul executiei lucrarilor de finisaj la constructie, obiectele sanitare se vor proteja obligatoriu pna la terminarea lucrarilor respective. Executarea termoizolatiilor. Toate circuitele de apa rece se vor termoizola cu tuburi din elastomer de 9 mm. Lucrarile de termoizolare a conductelor se va face dupa efectuarea probelor de presiune. La executarea lucrarilor de izolatie se vor respecta prevederile din Instal atiile tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elemente de instalatie - C 142. Prevederi generale. Conductele de canalizare se vor monta cu panta obligatoriu Inscrise In desenele de executie. Pentru toate lucrarile care devin ascunse se vor Incheia procese verbale de lucrari ascunse (faze determinate pentru pante, calitatea materialelor si executiei). La trecerea conductelor prin pereti si plansee se vor monta tevi de protectie fixate cu mortar de ciment, iar spatiul dintre conducte si teava de protectie se va etansa cu snur de vata minerala. Realizarea gaurilor pentru trecerea conductelor prin pereti si plansee se va face cu masini rotopercutante. Toate materialele vor corespunde standardelor In vigoare, vor fi Insotite de certificate de calitate care se vor atasa la cartea instalatiei. La executarea instalatiilor sanitare se vor respecta prevederile normativelor I9/1994, NP 086/2005, C 56/2002, C 300, caietul de sarcini si celelalte acte normative la care se refera. Conditii tehnice pentru verificarea si receptia instalatiilor sanitare. Conductele de apa rece. Conductele de apa rece vor fi supuse la urmatoarele Incercari: - de etanseitate la presiune la rece; - de functionare, la apa rece; Incercarile de etansietate la presiune la rece, precum si Incercarea de etansietate si rezistenta la cald se vor efectua Inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si la celelalte puncte de consum, extremitatile conductelor fiind obturate cu dopuri pe durata probelor. Presiunea de Incarcare la etansietate si rezistenta la cald la conductele de apa rece si calda va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim, respectiv de 9 bar. Conductele se vor mentine sub presiune pentru timpul necesar verificarii tuturor traseelor si Imbinarilor, dar nu mai putin de 1 ora, In acest interval nu se admite scaderea presiunii. Presiunea In conducte se va realiza cu o pompa de Incercari hidraulice si se va citi pe manometrul montat pe pompa, care se va amplasa In punctul cel mai jos al conductelor. Incercarea de functionare la apa rece si calda se va efectua dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare si la celelalte puncte de consum. Se va verifica prin deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare, verificndu-se daca apa ajunge la fiecare punct de consum In parte. 19
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Incercarea de etanseitate si rezistenta la conductele de apa calda, inclusiv cele de recirculare, se va face prin punerea In functiune a instalatiilor de apa calda la presiunea de regim de 4 bar si la temperatura de 50 550C. Presiunea si temperatura de regim se vor pastra In instalatie pentru timpul necesar verificarii etansietatii Imbinarilor si a tuturor punctelor de sustinere si fixare a conductelor supuse dilatarii, dar minim 6 ore. Conducte de canalizare. Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmatoarele Incercari: - de etansietate; - de functionare. Incercare de etansietate se va efectua prin verificarea etansietatii pe traseul conductelor si la punctele de Imbinare, Inainte de executarea lucrarilor de mascare. Incercare de etansietate se va face prin umplerea cu apa a conductelor astfel: - conductele de canalizare a apelor menajere pna la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseala sau ale obiectelor sanitare. Incercare de functionare se face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare si a punctelor de scurgere la un debit normal de functionare si verificarea conditiilor de scurgere. La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire, cf. precizarilor din proiect. Rezultatele probelor se consemneaza Intr un proces verbal semnat Intre reprezentantul tehnic cu executia al constructorului si dirigintele de santier al angajatorului. Urmarirea Executiei Calitatea executiei va fi urmarita permanent de catre: - responsabilul tehnic cu executia, atestat din partea executantului; - dirigintele de santier autorizat pentru aceste domenii de activitate, din partea beneficiarului, conform programului de urmarire a calitatii executiei lucrarilor, Incheindu-se procese verbale pentru toate fazele de lucrari prevazute. Se vor pune In opera numai materiale verificate si Insotite de certificate de calitate sau de inspectie si argumente tehnice. Verificarea calitatii lucrarilor se va face conform prevederilor Normativului pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de instalatii aferente constructiilor indicativ C 56/2002, aprobat de MTCT cu Ord. 900/25.11. 2003. Breviar de calcul instalatii sanitare Necesar de apa Prezenta lucrare trateaza la nivel de SF, instalatiile sanitare aferente imobilului cu destinatia de centru de informare si promovare turistica. Obiectivul propus spre construire are destinatia de centru de informare si promovare turistica, este amplasat in com. Vatra Moldovitei,jud.Suceava si va avea un regim de Inaltime D+P. Necesarul de apa de alimentare al obiectivului se calculeaza In conformitate cu STAS 1343/0, STAS 1343/2 si STAS 1478. Necesarul de apa se calculeaza pentru nevoi igienico -sanitare si de baut. Date necesare breviarului de calcul pentru instalatii sanitare a) Date despre constructie - Regim de Inaltime D+P - Cota pardoselii ultimului nivel folosibil +0,68 m - Destinatia Centru de informare si promovare turistica
20
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
b) Date despre utilizatori Regim de functionare: - centru de informare si promovare turistica Numar persoane: - personal administrativ - clienti
- 14 ore/zi - 10 persoane - 80 persoane
Nota: Calculul debitelor de apa si canalizare menajera s-a realizat pentru numarul ma imal de persoane ce pot utiliza cladirea de fata. Deci numarul de persoane personal administrativ, clienti si numarul de ore de functionare descrise mai sus sunt conditiile ma imale ale cladirii si nu reprezinta indicatorii proiectului de fata.
Determinarea cantitatilor de apa pentru consum, presiuni necesare

Necesarul de apa pentru consum menajer In functie de specificul fiecarui spatiu al cladirii si de informatiile obtinute de la beneficiar, se considera urmatorul grafic de ocupare si necesar specific de apa rece si calda (tabelul 1) (conform STAS 1343-91 si STAS 1478-90):
Tip spatiu 1. - administrativ + clienti
Numar de persoane estimat / zi Np 90
necesar specific de apa (litri / persoana) q SP din care apa total apa rece calda la 60C 20 5
Debitele necesare de apa, conform STAS 1343 vor fi: - debitul mediu zilnic:
Q nzimed !
K P q SP N p 1000
( m 3 / zi )
unde K P - coeficientul de pierderi = 1,1 - debitul maxim zilnic:

Q nzimax ! K zi Q nzimed !
K P K ZI q SP N p 1000
( m 3 / zi )
ùnde K zi - coeficientul de neuniformitate zilnic = 1,15 - debitul orar maxim:

Qnorarmax !
K P K O K ZI qSP N p nO 1000
( m3 / h )
unde K O - coeficientul de neuniformitate orar = 2,8 Prelucrnd datele de mai sus cu formulele mentionate rezulta (tabelul 2): TOTAL (apa rece) Nr. Cant. DESTINATIA UR Qzi med Qzi max Qmax orar crt. (UR) (mc/zi) (mc/zi) (mc/h) Consum la grupuri sanitare 21
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
1. administrativ+clienti pers/zi TOTAL Nr. crt.
20
1,98 1,98
2,27 2,27
0,26 0,26
DESTINATIA
UR
Cant. (UR) 20
TOTAL (apa calda) Qzi med Qzi max Qmax orar (mc/zi) (mc/zi) (mc/h)
0,49 0,49 0,56 0,56 0,066 0,066
Consum la grupuri sanitare 1. administrativ pers/zi TOTAL
Debitul de apa rece pentru alimentarea obiectelor sanitare Debitul de calcul pentru dimensionarea statiei de hidrofor s-a calculat functie de echivalentii de debit ai punctelor de consum. Formula de calcul a debitului de apa rece, tinnd cont de tipul predominant al cladirii, este: qc= abc E unde: E = suma echivalentilor de debit ai punctelor de consum
n
E ! ej nj
j !1
In functie de regimul de furnizare a apei reci = regimul de furnizare este de 14 ore b coeficient adimensional In functie de felul apei b = 1. c coeficient adimensional In functie de destinatia cladirii: - pentru pensiune turistica cu E 2,0c=1,6
a = 0,2
ej = echivalentul de debit al unei baterii sau al unui robinet; nj = numarul bateriilor sau robinetilor de acelasi tip. Avnd In vedere numarul de obiecte sanitare deservite, debitul de calcul pentru conducta de alimentare cu apa rece a constructiei, conform STAS 1478, este (tabelul 3):
Echivalenti de debit Nr. ctr. 1 2 3 Denumirea punctului de consum Baterii pentru lavoar Robinet rezervor WC Robinet pisoar U.M buc buc buc Cantitate 2 2 1 TOTAL apa rece AR 0,35 0,50 0,17 apa cala AC 0,35 -
E
AR 0,7 1 0,17 1,87
E
AC 0,7 0,7
E = E1+E2 = 2,57 Debitul de apa rece de calcul qc=0,2*1*1,6* 2,57=0,51 [l/s] Gospodaria de apa Pentru instalatia de apa de consum curent Hnecesar = Hg + Hu + Hr unde: Hg este cota geodezica a punctului de consum a apei din pozitia cea mai dezavantajata hidraulic Hg = -2 m H2 O 22
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Hu presiunea de utilizare necesara la consumatorul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic Hu = 3 m H2 O (alimentare la nivelul centralei termice) hr suma pierderilor totale (lineare si locale)de sarcina din instalatie hr = 5 m H2 O Hnecesar = 3 - 2,00 + 5,00 = 6 mH2 O Debite ape uzate Ape uzate menajere care nu necesita preepurare) Acestea sunt apele uzate cu Incarcari care se Incadreaza In prevederile Normativului NTPA 0002-97. Acestea sunt apele uzate de la grupurile sanitare. Conform STAS 1846 83, debitele de apa uzata menajera sunt: Debitul maxim zilnic de ape uzate menajere va fi: Quz z d = 0,8 x 2,47 = 1,976 3/z Debitul mediu zilnic de ape uzate menajere: Quz z ax = 0,8 x 2,86= 2,264 3/z Debitul orar maxim de ape uzate menajere: Quz o a ax = 0,8 x 0,326 = 0,26 3/h Determinarea debitului de calcul . Determinarea debitului de calcul pentru conducte de canalizare se determina conform STAS 1795: q = a x 0,7 x E - In care a coeficient determinat In functie de regimul de furnizare a apei In reteaua de distributie; - pentru regim de furnizare a apei de14 ore/zi a = 0,38; c coeficient determinat In functie de destinatia cladirii: - pentru institutie de invatamant c = 0,7; qs este debitul corespunzator sumei echivalentilor Es ai obiectelor sanitare si ai punctelor de consum, debit ce se scurge In reteaua de canalizare considerata, In l/s; qsmax debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge la reteaua de canalizare considerata, In l/s;

Nr. crt. 1. 2. 6.
Denumirea punctului de consum Closet cu rezervor montat pe vas Lavoare Pisoar
U.M. Buc. Buc. buc
Cantitate
Echivalent de debit E Es
E 12 1 0,15
2 2 1 TOTAL E
6 0,5 0,15 13.15
q = 0,38 x 0,7 x 13,15 = 0,96l/s q s max ! 2l / s ( vas closet) qc = qs + qsmax = 0,96 + 2 =2,96 l/s qc = 2,96 l/s Pentru debitul de calcul, qc = 2,96 l/s viteza de autocuratire v = 0,8 m/s si pentru panta de 0,015 mm/m din nomograma de calcul D = 110 mm. 23
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Reteaua de canalizare se va realiza din tuburi din PP. Racordul de canalizare se va realiza din tuburi din PVC SN 4 pentru canalizare exterioara, Dn 110 mm. Norme si standarde de referinta - Normativ de siguranta la foc a constructiilor - Indicativ P118/99 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare - Indicativ I9-94 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor - Indicativ NP086-05 - Normativ pentru proiectarea si executia parcajelor pentru autoturisme - Indicativ NP24-97 - STAS 1343-91 - Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare - STAS 1478-90 - Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare. Conform HRG 925- art. 6 PROIECTANTUL va asigura verificarea proiectului prin verificator atestat MLPAT (deoarece asa se specifica in relatia contractuala Beneficiar - Proiectant) la urmatoarele cerinte: Is Instalatii sanitare - ce va cuprinde e igentele A. Rezistenta si stabilitate; B. Siguranta In e ploatare; C. Siguranta la foc. D. Igiena si sanatatea oamenilor; E. Izolatie termica, electrica si hidrofuga; F. Izolatia impotriva zgomotului. INSTALATII TERMICE Criteriile care au stat la baza stabilirii solutiilor tehnice pentru realizarea instalatiilor de incalzire si producere a apei calde de consum in CENTRU LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA VATRA MOLDOVITEI sunt: - Obtinerea unui inalt confort termic; - Producerea energiei termice pentru incalzire si preparare apa calda de consum cu costuri reduse; - Economie de energie; Pe baza acestor criterii s-a ales urmatoarea solutie de incalzire a spatiilor aferente cladirii propuse: - Instalatia de incalzire cu panouri radiante, sistem clasic Pentru producerea energiei termice necesara functionarii instalatiei de incalzire in sistem clasic precum si pentru prepararea apei calde de consum, necesarul de energie termica calculate este de 29 kw. In acest scop se va instala o centrala termica pe combustibil solid lemn. INSTALA II TERMOMECANICE N CENTRALA TERMIC 1. Obiectul documenta iei Prezenta documenta ie ntocmit n faza de Studiu de fezabilitate, cuprinde solu ii tehnice necesare pentru execu ia instala iilor termomecanice din centrala termic , pentru producerea apei calde pentru nc lzire 90/70C i a apei calde menajere cu t=60C, aferente obiectivului PUNCT DE INFORMARE TURISTIC , cu respectarea prescrip iilor tehnice aflate n vigoare.

24
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
2. Bazele documenta iei La baza ntocmirii prezentei documenta ii au stat urm toarele: Fluxul tehnologic i tema de arhitectur ; PT C1/2003 PT C2/2003 PT C10/1 2003 PT C7/2003 I13/2002 PTC 110/199 C 56/2002 Norme generale de prevenirea i stingerea incendiilor aprobate cu OMI 775/22.07.1998 Norme generale de protec ia muncii, legea 319/2006 3. Situa ia e istent Terenul pe care urmeaz a se construi obiectivul Centru Local Informare si Promovare Turistica Vatra Moldovitei este amplasat n localitatea Vatra Moldovitei pe domeniul public. 4. Situa ia proiectat 4.1. Descrierea func ional i tehnologic Lucr rile proiectate cuprinde: a) montarea utilajelor aferente centralei termice de producere ap cald pentru nc lzire i ap cald menajer ; b) realizarea instala iilor termomecanice din centrala termic ; Conductele de distribu ie pentru circuitele de nc lzire cu ap cald tur retur din centrala termic , se vor realiza din evi pentru instala ii OLT 32 STAS 7656, mbinate prin sudur , protejate anticorosiv cu grund miniu de plumb. Conductele se vor termoizola cu cochilii din vat mineral cu grosimea de 40 z 50 mm, iar protec ia termoizola iei se va realiza din tabl de aluminiu de 0,4 mm. Preaplinul rezervorului de acumulare ap potabil va fi racordat la recipientul de pardoseal . Toate conductele i confec iile metalice se vor proteja anticorosiv cu grund miniu plumb n dou straturi. Toate circuitele i echipamentele vor avea acelea i caracteristici tehnice cu cele prev zute n punctele ini iale. 4.2. Date privind sala cazanelor i cl dirile nvecinate Sala cazanelor este organizat ntr-o nc pere special amenajat n acest scop la demisolul cl dirii, pentru instalarea cazanului de prepararea agentului termic pentru nc lzire cu ap cald 90/70C i pentru prepararea apei calde menajere. Ferestre: - ferestre exterioare metalice simple cu geam din sticl clar de 3 mm etan at cu garnitur ; - ferestrele vor avea o suprafa minim de 5,00 m2, n scopul realiz rii iluminatului natural i realizarea suprafe ei vitrate (de comprimare, necesar de 0,05 m 2/m3 din volumul s lii cazanelor), - se vor realiza cel pu in 2 ferestre cu ochiuri mobile; U i: - u ile de acces n centrala termic vor fi metalice, cu geam din sticl clar de 3 mm, etan ate cu garnitur , s-a prev zut o u cu deschiderea c tre exterior, avnd dimensiunile de 1,2 x 2,1 m ce se va folosi pentru introducerea i scoaterea utilajelor termomecanice din centrala termic , iar pentru 25
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
accesul personalului de exploatare s-a prev zut o u metalic cu dimensiunile de 90 x 210 cm, cu deschidere c tre hol; 4.3. Iluminatul natural, artificial de siguran i pentru verificarea cazanelor a) Iluminatul natural se va realiza prin ferestre i u , cu sticl clar , dispuse pe frontonul din fa a cazanelor; b) Iluminatul artificial se va realiza cu o instala ie electric cu tensiune de 230 V prin corpuri de iluminat fluorescente etan e, asigurndu-se o iluminare medie de 100 lx pentru iluminatul general i corpuri de iluminat etan e cu l mpi cu incandescen de 60 W, pentru iluminatul local din zona aparatelor. Iluminatul de siguran i evacuare se va realiza cu un corp de iluminat cu abajur de culoare galben , monobloc cu acumulator, P = 8 W ce se va instala deasupra u ii de ie ire din sala cazanelor. Pentru iluminatul pentru verificarea i revizia interioar a cazanelor s-a prev zut un circuit pentru iluminat cu tensiune redus de 24 V c. a. 4.4. Ventila ia natural i artificial a) Ventilarea natural a s lii cazanelor se va realiza prin: - ferestrele mobile; - gura de ventilare 600x600 mm cu jaluzele fixe ce se va monta n peretele exterior; - priza de aer cu jaluzele fixe, cu dimensiunile de 600x600 mm, amplasat n u a de acces, la cota + 0,20 m fata de pardoseala demisolului; Priza de aer i gura de ventilare vor fi realizate conform det. tip IPCT 63/015. a) Ventilarea artificial : - se va face cu un ventilator axial, cu debitul de aer de 500 mc/h, instalat pe peretele exterior la cota + 2,50 m (op ional). 4.5. Alimentarea cu combustibil Combustibilul folosit: combustibil solid (lemne). Alimentarea cu combustibil a cazanului se va face manual. Cazanul va fi echipat cu toate echipamentele de deservire, reglare, siguran i automatizare, livrate monobloc, urmnd a se instala pe pozi ie i efectuarea racordurilor la instala ii i la co urile de fum. 4.6. Evacuarea gazelor de ardere de la cazane Evacuarea gazelor de ardere de la cazanul rev zut a se instala, se va face printr-un co de fum din tabl din o el inoxidabil dublu perete termoizolat, tipizat, cu Dn = 250 mm, cu h = 8 m, nzidit cu zid din c r mid . Racordarea cazanului la co ul de fum se va face cu un canal de fum cu Dn = 180 m, montat cu pant de 10 % spre co ul de fum, iar racordul canalului de fum la co ul de fum se va face cu un unghi de 45. Co ul de fum va fi prev zut la partea inferioar cu o gur de vizitare etan (element de vizitare), amplasat la 0,5 m fa de baza co ului i un element de eliminarea condensului. 4.8. Prepararea apei calde menajere Prepararea apei calde pentru nc lzirea i prepararea apei calde menajere se va face cu un cazan pe lemne cu gazeificare Qn=30 Kv. Agentul termic preparat n cazanele de nc lzire va fi distribuit la instala iile interioare de nc lzire prin intermediul unui distribuitor colector D = 133 x4 mm.
26
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Circula ia agentului termic de nc lzire se va face cu 3 electropompe de circula ie cu montaj pe conduct (una activ , un de rezerv i una n caz de ntreruperea curentului alimentat cu curent continuu). Comanda electropompelor de nc lzire va fi dat de termostatele de ambian sau de tabloul de comand al cazanului. 4.8. Alimentarea cu ap potabil a centralei termice Alimentarea cu ap potabil a centralei termice se va face din instala ia de distribu ie a apei potabile, printr-un racord din eav din polietilen cu D =3/4 mm. Vor fi alimentate cu ap potabil urm toarele: - cazanul pentru prepararea apei calde menajere; - distribuitorul-colectorul de nc lzire; - boilerul de preparare ACM; 4.10. Evacuarea apelor uzate conven ionale curate Apele uzate provenite de la preaplin i scurgerile provenite de la robine ii de golire - se vor canaliza la c minul de canalizare existent. 5. Date privind func ionare centralei termice 5.1. Regimul de func ionare a centralei termice este de 24 ore/zi, 6 zile/s pt mn cu supraveghere continu 24 ore din 24 ore, cu personal de exploatare autorizat. Cazanul va fi dotat cu sistem de ardere automatizat, cu reglarea automat a presiunii i temperaturii. Dispozitivele de control i limitatoarele vor fi independente unele fa de altele i fa de instala ia de reglare. Instala iile de siguran se vor verifica conform instruc iunilor din c r ile tehnice ale cazanelor. Supraveghetorul (fochistul) va verifica i supraveghea func ionarea instala iilor termomecanice permanent. Controlul i verific rile func ionale vor fi efectuate de c tre personal tehnic de specialitate al utilizatorului. 5.2. Date privind supapele de siguran i sistemul de expansiune Protec ia cazanului contra dep irii accidentale a presiunii maxime admisibile se va face cu supape de siguran , care vor fi livrate mpreun cu cazanul i vor fi regalate de c tre fabricant. Supapele de siguran vor fi omologate, instalate, verificate i exploatate conform. PT C7/2003, colec ia ISCIR. Pe racordurile supapelor de siguran nu se vor monta arm turi de nchidere sau reglare. Supapele de siguran vor fi marcate vizibil pe placa indicatoare, cf. C7/2003 cu urm toarele date: - sigla unit i constructoare; - indicativul de conformitate a certific rii; - simbolul de tip al supapei de siguran ; - seria i anul de fabrica ie; - presiunea nominal Pn; - diametrul nominal Dn; - sec iunea de scurgere A; - cursa de desc rcare hd; - presiunea reglat Pr; - temperatura maxim a fluidului; 27
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
- coeficientul de scurgere. Pentru preluarea excedentului de volum al apei din sistemul de nc lzire s-a prev zut un vas de expansiune nchise hidropneumatice, cu membran elastic , rezistente la temperatur 100 C, Pn=6 bar, avnd capacitatea de 80 l, cu presiune de prenc rcare de 1,5 bar.
5.3. Arm turile pentru nchidere, reglaj, golire u d nch d vo : a a ob n cu u p n u circuitele de ap rece, ap cald ; arm turi de golire: - vor i robinete cu er i mu e cu racord pentru urtun i dop; aparatele de m ur i control vor i: termometru indicator cu cal rotund (manometru) cu racord lateral cu domeniul de m urare 0120 C; manometru indicator, cla a de precizie 1,5, cu domeniul de m urare: 01 bar 06 bar 6. Prevederi finale Protec iile anticorosive se vor efectua prin grunduire cu grund miniu plumb rezistent la temperatur G55, n dou straturi pentru conductele care se termoizoleaz i cu vopsea ulei n dou straturi pentru circuitele aparente, conform fi ei tehnologice de protec ie anticorosive, anexat . o Conductele se vor monta pe suporturi metalice, executate pe baza detaliilor tip de subansambluri tipizate IPCT vol. DC3. o La sudare se vor folosi procedee de sudare omologate cf. PT C7/1 2003. o Sudorii folosi i la efectuarea mbin rilor sudate vor fi autoriza i cf. PT -CR9/1-2003. o nceperea execu iei lucr rilor de instalare a instala iilor termomecanice se va face dup ob inerea avizului obligatoriu de instalare. o La execu ia lucr rilor se vor respecta normele de protec ia muncii i PSI cuprinse n fi a anexat i actele normative aflate n vigoare.

7. Date privind for a de munc dup realizarea investi iei 7.1. For a de munc temporar - asisten tehnic : 3 luni x 1 persoan ; - diriginte antier : 3 luni x 1 persoan ; - personal de execu ie: 3 luni x 6 persoane. 7.2. For a de munc permanent Locuri de munc pentru exploatare i ntre inere: - instalator termic = 1 persoan ; - sudor instalator = 1 persoan ; Probleme specifice privind securitatea si sanatatea muncii si prevenirea riscului de incendiu. La intocmirea prezentului capitol se vor lua in considerare urmatoarele normative: - PE 006/1981 Instructiuni generale de protectie a muncii; - PE 009/1993 Norme de prevenire stingere si dotare impotriva incendiilor; - PE 013/1994 Normativ privind metodele si elementele de calcul a sigurantei in functionarea instalatiilor energetice. - P 118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; 28
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
MP 008/2000 Manual privind exemplificari, detelieri, solutii de aplicare a prevederilor normativului P 118/1999 Siguranta la foc a constructiilor. - Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii; - Legea 319 din 14.07.2006 a securitatii si sanatatii in munca; - HG 1425 din 11.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006; - HG 300 din 02.02.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile. - HG 971 din 26.07.2006 priv ind cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca; - HG 1048 din 09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. - HG 1048 din 09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri in special pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare. - Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor. - Ordinul MI nr. 1023/1999 privind aprobarea dispozitiilor generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor DG PSI-001. - Ordinul MI nr. 1080/2000 pentru aprobarea dispozitiilor generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stinger ii incendiilor DG PSI-002. - OGR nr. 95/1999 privind calitatea lucrarilor de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale. - Ordinul Ministrului Industriei si Comertului nr. 1587/1997 pentru aprobarea listei categoriilor de constructii si instalatii generatoare de riscuri tehnologice. - HG 571/1998 pentru aprobarea categoriilor de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind prevenirea incendiilor. - Ordinul nr. 138 din 05.09.2001 pentru aprobarea dispozitiilor generale privind organizarea actuvitatii de aparare impotriva incendiilor DG PSI 005. - IT 14-007 Masuri de siguranta pentru prevenirea riscurilor industriale in documentatiile aferente sistemelor de conducte si termoficare. - IT 13-042 Probleme cu specific de prevenire si stingere a incendiilor. Se pecizeaza ca materialele folosite in realizarea lucrarilor ce fac obiectul acestei documentatii nu sunt combustibile. Conform HRG 925- art. 6 PROIECTANTUL va asigura verificarea proiectului prin verificator atestat MLPAT (deoarece asa se specifica in relatia contractuala Beneficiar - Proiectant) la urmatoarele cerinte: It si Ig Instalatii termice si instalatii gaze naturale - ce va cuprinde e igentele A. Rezistenta si stabilitate; B. Siguranta In e ploatare; C. Siguranta la foc. D. Igiena si sanatatea oamenilor; E. Izolatie termica, electrica si hidrofuga; F. Izolatia impotriva zgomotului.
29
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
INSTALATII ELECTRICE Alimentarea cu energie electrica Receptorii electrici din obiectivul CENTRUL LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA VATRA MOLDOVITEI , se vor alimenta din tabloul general TD aflat in golul de serviciu conform plansei E-02. Solutia finala de alimentare cu energie electrica a obiectivului, se va definitiva prin avizul de racordare ce va fi emis de SC E-on SA, dupa depunerea documentatiei de catre beneficiar. Racordul electric de alimentare a tabloului electric TD aferent receptorilor electrici trebuie sa satisfaca urmatorii parametri privind furnizarea energiei electrice: - Puterea instalata Pi =25 kW - Puterea absorbita Pa = 17,5 kW - Tensiune U = 380 V - Frecventa f = 50 Hz - Curentul Ia = 34 A Tabloul electric TD va fi echipat cu un intrerupatoar automat 4 poli de 50 A pentru separare generala si cu intrerupatoare automate cu protectie diferentiala la un curent de 30 mA pentru protectia instalatiilor electrice de prize, iluminat si iluminat de siguranta, si cu un intrerupatoar automat 4 poli de 32 A pentru tabloul de la centrala termica . Tabloul general TD aflat la parter conform plansei E02 va alimenta toti consumatorii electrici din cladire. Instalatii electrice de iluminat si prize La baza proiectarii iluminatului au stat temele de specialitate precum si Normativul pentru proiectarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri NP-061-02 . Nivelele de iluminare prevazute vor fi In functiile de spatiile de iluminat si vor fi cele prevazute In normativul sus mentionat. S-au utilizat corpuri de iluminat care sa asigure un confort vizual la consum minim de energie electrica. De asemenea s-a urmarit ca sursele de iluminat sa de Incadreze In conceptia de arhitectura a spatiilor pe care le ilumineaza. Corpurile de iluminat utilizate sunt: - corp de iluminat pentru interior cu grad de protectie IP44, tip FIRA 03 -236, cu lampi tubulare fluorescente ( 2 lampi de 36 W), complet echipat; - corp de iluminat pentru interior cu grad de protectie IP65, tip FIDA 03 -236, cu lampi tubul are fluorescente ( 2 lampi de 36 W), complet echipat ; - corp de iluminat pentru interior cu grad de protectie IP65, tip aplica 2x60 W, cu lampa incandescenta de 60 W, complet echipat; - corp de iluminat pentru interior cu grad de protectie IP44, tip aplica 2x60 W, cu lampa incandescenta de 60 W, complet echipat; Corpurile de iluminat se vor alege de catre beneficiar. La alegerea corpurilor de iluminat, de catre beneficiar, se va tine seama de proprietatile corpurilor de iluminat date In proiect (puterea lampii si gradul de protectie IP al corpului de iluminat). Comanda iluminatului se face local cu intrerupatoare si comutatoare montate ingropat, la o inaltime de 1,1 m fata de pardoseala. Circuitele de iluminat se executa cu conductoare din cupru de tip FY 1,5 mmp. Fiecare corp de iluminat se va lega la nulul de protectie. Conductorul este protejat de tuburi de protectie tip IPY (tratate ignifug) pozate ingropat sub tencuiala.
30
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Circuitul de alimentare pentru centrala de climatizare se va face cu cablu CYAbY 5x10 mmp pozat ingropat alimentat din tabloul TD de pe circuitul C7. S-au prevazut prize la tensiunea de 230V c.a. , circuite separate de prize pentru utilizare generala. Circuitele de prize se vor executa cu conductoare de cupru tip FY 2,5 mmp. Conduc toarele vor fi protejate prin tuburi de protectie tip IPY (tratat ignifug) pozate ingropat sub tencuiala. Toate prizele se vor lega la nulul de protectie. La folosirea altor corpuri de iluminat cu alte puteri, altele decat cele date in proiect, se va tine seama sa nu depaseasca puterea pe circuitul unde se folosesc noile corpuri de iluminat. Daca folosirea noilor corpuri de iluminat duce la depasirea puterii pe circuitul respectiv se va cere consultanta tehnica proiectantului. Instalatia electrica de iluminat de siguranta Instalatia electrica de iluminat de siguranta a fost proiectata pentru cai de evacuare si iesiri, in regim de functionare nepermanent, corpul de iluminat functioneaza doar cand nu mai este prezenta tensiunea de retea, alimentat de la acumulatori, autonomia de functionare este de 3 ore. S-au folosit corpuri de iluminat tip CISA-02 cu doua lampi fluorescente de 8 W si cu acumulator propriu, timpul de incarcare a bateriei este 12 ore. Gradul de protectie al corpului de iluminat este IP42. Corpurile de iluminat sunt alimentate de la tabloul electric secundar TD circuitul 1. Instalatii electrice de curenti slabi Instalatiile electrice de curenti slabi vor fi executate de firme atestate pentru acest gen de lucrari. Inainte de executarea lor se va consulta proiectul de instalatii electrice de iluminat si prize pentru corelare, consultandu-se si proiectantul acestor instalatii. Se executa urmatoarele instalatii electrice de curenti slabi: - instalatie de telefonie; - instalatie de internet. Se va urmari ca traseele circuitelor de curenti slabi sa aibe o distanta minima de 20-40 cm fata de traseele aferente instalatiilor de iluminat si priza. Instalatia de telefonie S-a prevazut o centrala telefonica (CTf) ce se monteaza in biroul directorului. Din aceasta centrala telefonica se duc circuitele telefonice in locurile precizate de catre beneficiar, unde se vor monta posturi telefonice. Circuitele se vor executa cu cablu cu 2 conductoare 2x0,5 protejate de tuburi de protectie tip IPY (tratat ignifug) de 12 mm, montate ingropat sub tencuiala. La racordarea firidei telefonice se va solicita avizul de la ROMTELECOM sau proprietarului societatii de telefonie la care se racordeaza. Instalatia de internet Se prevede o centrala de internet CI ce se monteaza in biroul directorului. Se propune realizarea unei instalatii pentru internet, cu prize duble de conectare in fiecare birou de la CI. Conectarea prizelor se face prin cablu de cupru 4x(2x0.5), pozat in tup IPY (tratat ignifug) montat ingropat, la o centrala internet situala la intrare in holul principal. Instalatia va fi executata de o firma de spacialitate si care va tine cont la executarea lucrarii de proiectul electric. 31
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Protectia Impotriva tensiunilor accidentale de atingere Pentru protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere tabloul electric TD se va lega printr-un cordon OLZn 25x4 mmp care se racordeaza la o priza de pamnt printr-o piesa de separatie. Toate circuitele de priza au fost prevazute cu conductoare de cupru care se conecteaza la pamant prin tabloul care le alimenteaza. Rezistenta prizei de pamnt aferenta instalatiei de protectiei Impotriva tensiunilor de atingere accidentale va avea o valoare mai mica de 4 ohmi. Se va executa o priza de pamant artificiala cu electrozi din teava zincata cu diametrul de 2 si lungime de 3 m introdusi In pamnt prin batere si legati Intre ei cu banda OLZn 40x4 mm, legatura facndu-se prin sudura. Se va verifica priza de pamnt si daca valoarea prizei de pamnt este mai mare de 4 ohmi se va completa priza de pamnt cu electrozi pna cnd valoarea va ajunge sub 4 ohmi. Se vor folosi mai multe piese de separatie PS pentru racordul la tabloul TD. Protectia cladirii impotriva trasnetului La evaluarea riscului de trasnet se tine seama de urmatorii factorii: 1. mediul inconjurator al constructiei 2. tipul constructiei 3. continutul constructiei 4. gradul de ocupare a constructiei 5. consecintele trasnetului Stabilirea necesitatii de a se prevedea IPT , si alegerea nivelului de protectie se bazeaza pe determinarea frecventei prevazute de lovituri de trasnet directe pe constructie sau pe volumul de protezat Nd si a frecventei anuale acceptate de lovituri de trasnet Nc si pe compararea valorilor obtinute pentru Nd si Nc. Conform breviarului de calcul, obiectivul CENTRU NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA instalatie de protectie impotriva trasnetului este optionala. Sarcini pentru beneficiar Conform HRG 925- art. 6 PROIECTANTUL va asigura verificarea proiectului prin verificator atestat MLPAT (deoarece asa se specifica in relatia contractuala Beneficiar - Proiectant) la urmatoarele cerinte: Ie Instalatii electrice - ce va cuprinde e igentele G. Rezistenta si stabilitate; . Siguranta In e ploatare; I. Siguranta la foc. J. Igiena si sanatatea oamenilor; K. Izolatie termica, electrica si hidrofuga; L. Izolatia impotriva zgomotului.

Norme de protectia muncii si PSI In timpul executiei lucrarilor si montajului se vor asigura prin gija executantului toate masurile de protectie, igiena muncii si prevenire incendiilor. 32
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Pentru executarea instalatiilor electrice, formatia de lucru va fi dotata cu urmatoarele mijloace de protectie individuala: indicatori de tensiune de joasa tensiune, o chelari de protectie, casca de protectie, covor electroizolant. Efectuarea instructajului de protectia a muncii revine acelora care organizeaza, controleaza si conduc procesele de munca. Toate tablourile de executie se vor echipa In lipsa tensiunii de alimentare cu energie electrica. Executantul va lua toate masurile necesare de protectia muncii, de prevenire si combatere a incendiilor cu mijloace financiare proprii. Executarea, Intretinerea si exploatarea instalatiilor electrice se face numai de catre personalul calificat si autorizat in instalatii electrice. Este interzisa punerea sub tensiune a instalatiilor electrice neverificate sau provizorii. Verificarea se face cu instalatia scoasa de sub tensiune. Este interzisa indentificarea circuitelor conectate la tablou prin punerea lor sub tensiune, aceasta facndu-se prin etichetarea circuitelor sau prin folosirea conductelor cu izolatii de culori diferite. Aparatele si utilajele electrice trebuie verificare in special In privinta starii izolatiei, ast fel Inct la punerea lor in functiune sa nu apara pericolul electrocutarii. Toate obiectele metalice care ar putea fi atinse In timpul lucrului si care ar putea sa intre accidental sub tensiune, trebuie sa fie legate la instalatia de protectie. Uneltele si lampile portative trebuie sa fie alimentate la tensiuni reduse In conformitate cu 17/2002. Este interzisa legarea la tablou a lampilor portative. Materialele si echipamentele electrice utilizate pentru realizarea tabloului vor fi Insotite de fise tehnice si certificate de calitate emis de catre furnizorii acestora. Nu se vor monta materialele si echipamentele care nu corespund normelor. La executarea instalatiilor electrice se vor respecta masurile de protectia a muncii cuprinse In urmatoarele: 1. 17/2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pna la 1000V c. a. si 1500 V c.c. 2. PE 124/95 Normativ pentru alimentarea cu energie elctrica a consumatorilor industriali si similari. 3. STAS 2612/87 Protectia Impotriva electrocutarilor. Limite admise. 4. STAS 12604/87 Protectia Impotriva electrocutarilor. Presciptii principale. 5. STAS 12604/5/90 Protectia Impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executii si verificare. 6. MMPS Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice.
33
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
SISTEMATIZARE VERTICALA Cladirea CENTRU NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE A TURISMULUI va fi amplasata intr-un spatiu aflat intre Primaria Comunei Vatra Moldovitei( N-E) si terenuri private (V) avand deschidere la DJ176 Vama-Moldovita( in partea de S-V). Din acest motiv Sistematizarea Verticala nu necesita realizarea de alte strazi sau trotuare care sa deserveasca cladirea nou construita. Pentru cladirea CENTRU LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA sunt necesare un numar de 10 locuri de parcare din care minim doua locuri p entru autovehicule de tip autocar. Pentru a asigura acest numar de locuri de parcare nu este necesara creearea lor, ele existand in parcarea comunei Vatra Moldovitei (pe domeniul public) vicinala cu amplasamentul cladirii noi. Dupa realizarea cladirii si aducerea terenului la starea initiala se vor reamenaja trotuarele atat pietonalul din zona fatadei principale a cladirii. In interiorul spatiului verde ramas spre DJ176 in suprafat de aproximativ 20 mp(zona accesului principal in cladire) se va amenaja o alee din piatra naturala pe fundatie din balast de 15 cm, nisip 5 cm, marginita de borduri ce imita piatra naturala pe fundatie din beton simplu B150 (C12/15). In functie de posibilitatile financiare se vor putea folosi si piese de mobilier urban cum ar f i banci, panouri de afisaj, etc.
f. Situatia e istenta a utilitatilor si analiza de consum

Instalatia electrica In zona propusa exista retele electrice dimensionate corespunzator pentru a asigura si necesarul de energie electrica. Instalatiile electrice cu care va fi dotat CENTRUL NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA vor asigura atat instalatia de iluminat si prize, cat si cele de telefonie, cablu, internet. Instalatia electrica va asigura iluminatul artificial al intregii cladiri, conform cu functiunile impuse si conform normativelor in vigoare. De asemenea se va realiza un iluminat exterior de noapte pentru punerea in valoare atat a functiunii cladirii noi cat si a esteticii sale moderniste.
Apa rece si canalizarea menajera Alimentarea cu apa a grupurilor sanitare si a hidrantilor interiori, se face din putul forat alcomunei Vatra Moldovitei existent in apropiere, prin intermediul unei conducte realizat din teava OL- Zn Dn 2 1/2 . Alimentarea cu apa calda a grupurilor sanitare din cladiri se face de la centrala termica amplasata intr-o incapere separata de la demisol,prin intermediul unei conducte din PEHD cu diametrul de . Conductele instalatiilor interioare de distributie a apei reci si calde pentru consum menajer se executa din tevi PEHD. Colectarea apelor uzate provenite de la grupurile sanitare se va face in fosa septic monobloc existent, amplasata la exteriorul cladirii. Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere se compun din conducte din PP, c are colecteaza apele uzate de la obiectele sanitare si le evacueaza in retelele exterioare de canalizare,conform planurilor anexate.Conductele de evacuare a apelor uzate din cladiri catre fosa septica PVC tip U.
34
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
Apa calda si instalatiile termice Criteriile care au stat la baza stabilirii solutiilor tehnice pentru realizarea instalatiilor de incalzire si producere a apei calde de consum in CENTRU NATIONAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA Suceava sunt: - Obtinerea unui inalt confort termic; - Producerea energiei termice pentru incalzire si preparare apa calda de consum cu costuri reduse; - Economie de energie; Pe baza acestor criterii s-a ales urmatorul mod de incalzire a spatiilor: - Instalatia de incalzire cu panouri radiante, sistem classic Pentru producerea energiei termice necesara functionarii instalatiei de incalzire in sistem clasic precum si pentru prepararea apei calde de consum, necesarul de energie termica calculate este de 29 kw. NOTA: Consumurile de apa, energie electrica, etc, - sunt descrise in breviarele de calcul de la capitolul e) Caracteristicile constructiilor.
g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

In timpul e ecutarii lucrarilor de construire se vor lua urmatoarele masuri pentru protectia mediului : - pamantul din sapatura va fi transportat si imprastiat in depozite autorizate fara a se afecta vegetatia arboricola; - se va evita depozitarea pamantului rezultat din sapatura in preajma apelor sau pe cursul acestora; - la punctul de lucru se vor asigura prin Organizarea de Santier doua WC-uri ecologice care sa deserveasca personalul din echipele de executie. - Se va asigura Imprejmuirea santierului precum si pastrarea curateniei In santier. Intrarea si iesirea masinilor cu materiale In santier se va face In conditii de curatenie pentru a nu afecta curatenia drumurilor publice si mediului In imediata apropiere a santierului. - Se vor respecta cu strictete normele sanitare, corelate cu cele de protectia mediului, protectia muncii si de prevenire a incendiilor. - Autocamioanele ce vor transporta deseuri din santier vor avea platforma de transport acoperita cu o prelata de protectie. Deseurile rezultate din activitatea santierului sunt Incadrate la capitolul 17/HGR 856/2002, respectiv - Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamnt excavat din amplasamente contaminate). Subgrupele de deseuri rezultate din activitatea santierului pot fi : cod 17.01 beton, caramizi, tigle si materiale ceramice; 17.05.04 pamnt si pietre altele dect cele specificate la punctul 17.04.03; 17.09 alte deseuri de la constructii si demolari. Pamntul excavat pentru sistematizarea verticala, Imprejmuire incinta, mobilier urban, se poate considera ca nefiind pamnt contaminat. Executantul lucrarii, dupa ce va obtine aprobarile n ecesare In conformitate cu legislatia In vigoare va transporta deseurile rezultate la depozitul de salubritate si va transmite o copie dupa Macheta cu Evidentele gestiunii deseurilor HGR 856 / 2002 la responsabilul de mediu de la nivelul C.P.M. ct si a aprobarilor obtinute. 35
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
In timpul e ploatarii constructiei noi se vor lua urmatoarele masuri pentru protectia mediului : Punctul gospodaresc este prevazut cu doua pubele de 110 litri capacitatea pentru depunerea si Indepartarea zilnica sau periodica a deseurilor menajere.Tot In pubelele punctului gospodaresc se va depune si gunoiul rezultat din curatenia incintei. In conformitate cu Anexa 2 din HG 856/2002 deseurile rezultate din activitatea la Punctul gospodaresc (P.G.) sunt Incadrate la capitolul 20. Subgrupele de deseuri rezultate pot fi: Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat, cod 20.01 fractiuni colectate separat (cu exceptia 15.01); 20.01.01 hrtie si carton; 20.01.02 sticla; 20.01.08 deseuri biodegradabile; 20.01.10 Imbracaminte; 20.01.11 textile; 20.01.39 materiale plastice; 20.02. deseuri din gradini si parcuri; 20.03 alte deseuri municipale; 20.03.01 deseuri municipale amestecate. Costurile alocate pentru protectia mediului cuprind: - Costurile aferente activitatilor de colecatre, transport si depozitare vor fi prevazute In Proiectul tehnic la capitolele cu articolele RpCT (demolari desfaceri) si articolele notate cu TRA (transporturi). - Lucrarile pentru protectia mediului In timpul executiei cuprind valori evidentiate In obiectul corespunzator din Devizul general. - Costuri pentru refacerea si Imbunatatirea cadrului natural dupa finalizarea lucrarilor de executie s au prevazut fonduri pentru spatii verzi re prezentnd 3% din costurile prevazute pentru investitie. Legislatia de mediu care se va avea In vedere: Legea protectiei mediului nr. 137/1995 republicata In M.Of. nr. 70/17.02.2000 si completarile ulterioare OUG 91/2002, Legea nr. 294/2003. Ordinul nr. 536/23.06.97, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei publicat In M. Of. nr. 140/03.07.1997; Ordonanta de urgenta nr. 78/16.06.2000 privind regimul deseurilor publicata In M. Of. nr. 283/22.06.00; Legea 426/18.07.01 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor publicata In M. Of. nr. 411/25.07.01; Legea 465 din 18.07.01 pentru aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile publicata In M. Of. nr. 422/30.07.01; Legea 608 /31.10.01 privind evaluarea conformitatii produselor publicata In M. Of. partea I, nr. 712/08.11.01; HG nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinznd deseurile inclusiv deseurile periculoase publicata In M. Of. nr. 659/05.09.02; Ordinul nr. 2/211/118 al ministerului ag riculturii, padurilor, apelor si mediului, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului economiei si comertului pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romniei, pub licat In M. Of. nr. 324/15.04.2004. Lucrarile si materialele cuprinse in cadrul acestei investitii nu au un impact negativ asupra mediului. NOTA SE INTERZICE UTILIZAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE CARE CONTIN SUBSTANTE RADIOACTIVE.
Intocmit, Tudor Danila

36
4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.

Pentru scenariul 1 de investitie, durata de realizare efectiva a proiectului este de 12 lunidin care lucrari de constructii -montaj 4.5 luni (18 saptamani :
SAPTAM ANA N r. O P E R A T IE I II III IV V VI V II V III IX X XI X II X III X IV XV XVI X V II X V III X IX XX
2 S 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

e e c sv e e e e es e s e e s c
e e
e)

e s
es e
se
es e e

e e e
e e e ce e
ch ch e
e e
21 F 22 23 24 25 26
NOTA GRAFICUL DE EXECUTIE AL LUCRARII ESTE INFORMATIV DETALIEREA ACESTUI GRAFIC SE VA REALIZA IN MOMENTUL INTOCMIRII PROIECTULUI TEHNIC. NERESPECTAREA ACESTUI GRAFIC SI INTARZAIEREA SAU DEVANSAREA SA ESTE STRICT RESPONSABILITATEA EXECUTANTULUI SI DIRIGINTELUI DE SANTIER CA REPREZENTANT AL BENEFICIARULUI. IN CAZUL UNOR INTARZAIERI CAUZATE DE CONDITIILE ATMOSFER ICE, SAU ALTE SITUATII NEPREVAZUTE, CONSTRUCTORUL DE COMUN ACORD CU BENEFICIARUL SI DIRIGINTELE DE SANTIER VOR INTOCMI UN ALT GRAFIC DE EXECUTIE CE VA FI TRANSMIS PROIECTANTULUI.

c c c e e e e ec c

ce e j e e s e e e e e e

e s e s je e e e e

j je s c c ee e e se c

s s s e e e ce e e
e ec
Intocmit, Arh. Orest Mirvald 37

10482 / 2009 - SF
CAIET DE SARCINI
PROIECT:
38

Centru Informare Vatra Mold - Caiet - Sarcinil

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Centru Informare Vatra Mold - Caiet - Sarcinil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI PENTRU DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE A LUCRARILOR DE PROIECTARE SI EXECUTIE PENTRU OBIECIVUL:

INFIINTAREA CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA VATRA MOLDOVITEI

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

Scenariul recomandat de catre evaluator: Evaluarea celor doua scenarii propuse:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

Avantajele scenariului recomandat:

c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

Din punct de vedere functional, cladirea va cuprinde:

t`e dec ee` dp`

t`e dec ee` dp`

rup ani ar ar a i rup ani ar e ei en rala er ica a a carii + l

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

3.Date tehnice ale investitiei a) Zona si amplasamentul;

b) Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

2,i 0 0,4 0,8

Gruparea frecventa de efecte structurale ale actiunilor

Gruparea Cvasipermanenta de efecte structurale ale actiunilor

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

- 14 ore/zi - 10 persoane - 80 persoane

Determinarea cantitatilor de apa pentru consum, presiuni necesare

Tip spatiu 1. - administrativ + clienti

Numar de persoane estimat / zi Np 90

unde K P - coeficientul de pierderi = 1,1 - debitul maxim zilnic:

`unde K zi - coeficientul de neuniformitate zilnic = 1,15 - debitul orar maxim:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

1. administrativ+clienti pers/zi TOTAL Nr. crt.

Consum la grupuri sanitare 1. administrativ pers/zi TOTAL

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

Denumirea punctului de consum Closet cu rezervor montat pe vas Lavoare Pisoar

U.M. Buc. Buc. buc

6 0,5 0,15 13.15

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

f. Situatia e istenta a utilitatilor si analiza de consum

NR. PROIECT: BENEFICIAR: FAZA:

g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului