Plan de Afaceri PNDR 6.1 - 2021

ELABORAT DE:
Consultant autorizat: SC Firmă de Consultanță SRL

Date de identificare ale consultantului:
 CUI: 123456
 Adresa sediu: Jud X, Localit Y, Str Z, nr. 1
Solicitant: SC Ferma de Capre SRL

Regim juridic: societate cu răspundere limitată
Date de identificare:
 CUI 654321,
 Nr de înreg la Reg Com: J7/123/2020,
 Județul ....... , Localitatea ......, Strada ...... nr. .....
Data intocmirii: 02.09.2020

1 EUR = 4,8991 RON
PLAN DE AFACERI1
INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER IONESCU ION
Conform Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, art. 19, alin. (1), „Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri constă în: (a) ajutor la înființarea
întreprinderii pentru: (i) tinerii fermieri;” Tânărul fermier reprezintă, conform art. 2, alin. (1n) „o persoană cu vârsta de până la 40 de ani la
momentul depunerii cererii, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o
exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații”. Sprijinul va fi acordat pentru facilitarea începerii activităților agricole pentru
instalarea tânărului fermier. Astfel, prin îndeplinirea obiectivelor propuse în Planul de Afaceri, se consideră că tânărul fermier s-a instalat
şi sprijinul acordat prin FEADR şi-a atins obiectivul strategic.
1
Planul de afaceri nu poate cuprinde alte acțiuni din cadrul PNDR 2014-2020, în afara celor specifice submăsurii 6.1. şi care nu sunt în acord cu obiectul de activitate
efectiv al întreprinderii şi toate sumele vor fi exprimate în Euro.
1
I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
 Denumirea/ Forma juridică a solicitantului
 SC Ferma de Capre SRL
 Date de identificare ale acestuia
Pentru societate:
• CUI: 654321,
• Nr de înreg la Reg Com: J7/123/2020,
• Sediul social: Județul ....... , Localitatea ......, Strada ...... nr. .....
• Asociat unic și administrator: Ionescu Ion
Pentru reprezentantul legal al întreprinderii:

• Nume și prenume: Ionescu Ion
• CNP: 12345678910
• Adresa: Județul ....... , Localitatea ......, Strada ...... nr. .....
• Carte de identitate: Seria........, numărul........., eliberată la data de ...............
 Obiectul de activitate
Implementarea proiectului se va realiza pentru extinderea și modernizarea activității pe care solicitantul o desfășoară prin intermediul
următoarelor coduri CAEN înregistrate și autorizate la Oficiul Național al Registrului Comerțului:
• 0145 - Creșterea ovinelor și caprinelor;
• 0111 - Cultivarea cerealelor ( exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe
oleaginoase.
Solicitantul sprijinului financiar nerambursabil deține, la data întocmirii planului de afaceri, o fermă agricolă mixtă, zootehnică și vegetală,
astfel:
- întreprinderea exploatează un număr de 30 de hectare de teren agricol, în baza unor contracte de arendă încheiate cu persoanele
fizice de pe caza comunei în care are loc implementarea prezentului proiect;
- în cadrul fermei zootehnice, întreprinderea deține un număr de 300 de capre (250 de capre montate, 10 țapi și 40 de iezi).
Structura culturilor agricole înființate, precum și structura efectivului de animale deținut sunt detaliate în cadrul capitolului II –
Descrierea situației curente.
2
Producția agricolă obținută în cadrul exploatației este formată din:
- cereale;
- lapte de capră.
Producția agricolă este utilizată astfel:

- cerealele sunt utilizate în totalitate pentru asigurarea rațiilor furajere necesare hrănirii efectivului de animale deținut;
- laptele de capră este comercializat integral către procesatori autorizați.
Resursele financiare obținute prin comercializarea produselor din cadrul fermei sunt utilizate pentru asigurarea continuității activității
economice.
 Responsabil legal:
Responsabilul legal al proiectului este Ion Ionescu, domiciliat în Județul ........., Localitatea ..........., Strada ................., nr. .....
• CNP: 12345678910
• Carte de identitate: Seria........, numărul........., eliberată la data de ...............
• Stare civilă: NECĂSĂTORIT
Studii în domeniul agricol:
Reprezentantul legal al proiectului este absolvent al ciclului superior al liceului tehnologic agricol ........ din localitatea ......., județul ....... și
deține certificatul de calificare profesională nivel 3, profilul Resurse naturale și protecția mediului, domeniul Agricultură, Specializarea
Tehnician Veterinar.
Documentul ce confirmă finalizarea studiilor sus menționate este atașat cererii de finanțare.
Ulterior aprobării cererii de finanțare și semnării contractului de finanțare, solicitantul va urma și va finaliza un curs de Lucrător în
creșterea animalelor cod COR 612111.
În urma finalizării examenului de absolvire, cursanții vor intra în posesia certificatelor de Calificare pentru ocupația de “Lucrător în creșterea
animalelor” și a suplimentelor descriptive care atestă competențele dobândite în urma cursului.
3
Locul de muncă:
- La data întocmirii prezentului plan de afaceri, reprezentantul legal este angajat pe raza Unității Administrativ Teritoriale .......,
județul ........ în cadrul societății pe care o administrează, respectiv SC Ferma de Capre SRL, având funcția de Șef fermă agricolă
– cod COR 131111.
 Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare)
Elaboratorul planului de afaceri este SC Firmă de Consultanță SRL, având următoarele date de identificare:
- CUI: 123456
- Număr de înregistrare la ONRC: J ... / ..... / 2015
- Adresa sediu social: Jud X, Localit Y, Str Z, nr. 1
- Cod CAEN autorizat: 7022 – Activități de consultanță pentru afaceri și management
- Reprezentant legal: Pavel Popescu
- Număr de telefon: 0712345678
- Adresă de email: proiecte@firmadeconsultanta.xyz
II. DESCRIEREA SITUAŢIEI CURENTE
Istoricul activităţii
Prin implementarea prezentului proiect, tânărul fermier Ionescu Ion urmărește accesarea de fonduri nerambursabile europene pentru
modernizarea exploatației agricole pe care o exploatează pe raza Jud X, Localitatea Y.
În ultimele 16 luni, solicitantul a desfășurat activități agricole în cadrul propriei exploatații agricole înființatăr astfel:
o Terenul agricol a fost preluat în întregime în arendă, fiind încheiate în acest sens contracte cu proprietarii, conform
documentelor atașate prezentei cereri de finanțare;
o Animalele au fost achiziționate în numele societății comerciale solicitate de sprijin financiar nerambursabil.
Ionescu Ion a desfășurat activități agricole sezoniere în cadrul exploației agricole a familiei, astel că a deprins firesc aptitudinile necesare
îngrijirii animalelor de fermă, fiind implicat în principalele etape derulate pe durata anului:
 pășunat;
 pregătirea rațiilor furajere pe timpul iernii;
 muls și depozitat laptele în tancuri de răcire;
 verificarea stării de funcționare a principalelor utijale și echipamente disponibile în cadrul fermei
 aprovizionarea de materii prime, suplimente;
 planificarea activităților veteriare împreună cu medicul veterinar de circumscripție.
4
Studii agricole relevante
În perioada ..... - ....., Ionescu Ion a urmat cursurile liceului agricol din localitatea ......., județul ...... și deține certificatul de calificare
profesională nivel 3, profilul Resurse naturale și protecția mediului, domeniul Agricultură, Specializarea Tehnician Veterinar,
însușindu-și următoarele competențe profesionale:
 utilizarea elementelor de agropedologie;
 creșterea animalelor;
 utilizarea mașinilor agricole și zootehnice;
 realizarea activităților unității agricole în relația cu piața;
 administrarea unității agricole;
 conservarea mediului inconjurator;
 conducerea tractorului și auto;
 analizarea părților anatomice și fiziologia animalelor;
 prepararea și administrarea medicamentelor la animale;
 examinarea și tratarea bolilor la animale;
 expertizarea sanitar veterinară a cărnii și produselor de origine animală.
Înregistrarea activității agricole
Instalarea tânărului fermier la conducerea exploatației agricole a demarat în data de ....... prin înregistrarea întreprinderii la Oficiul Național
al Registrului Comerțului Județul .......... Conform actului constitutiv al societății și certificatului constatator emis de ONRC la înființarea
firmei, activitățile autorizate sunt următoarele:
• 0145 - Creșterea ovinelor și caprinelor – activitate principală;
• 0111 - Cultivarea cerealelor ( exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase
– activitate secundară.
Anterior acestei date, Ionescu Ion nu a desfășurat alte activități economice înregistrate la ONRC, nu a fost asociat sau acționar în cadrul
unor întreprinderi cu activitate agricolă.
Societatea este încadrată drept microîntreprindere, având un număr de ..... angajați. Sediul social al întreprinderii este în spațiul rural,
respectiv în comuna .......... Județul ........... Societatea nu are alte puncte de lucru înregistrate în prezent.
După înregistrarea la ONRC, întreprinderea a încheiat contracte de arendă cu proprietarii de terenuri agricole de pe raza comunei .......
județul ........
5
Exploatația agricolă este înregistrată în:
- Registrul Agricol al primăriei comunei ........ Județul ......... la data de ............;
- Registrul Unic de Identificare al Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură la data de ...............;
- Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a județului ......... la data de ................
Alte finanțări nerambursabile:
Ionescu Ion nu are calitatea de solicitant sau beneficiar al altor finanțări nerambursabile în nume propriu sau ca
asociat/acționar/administrator al altor societăți în sesiunile anterioare ale măsurilor:
- 112 - Instalarea tinerilor fermieri;
- 141 - Srijinirea fermelor agricole de semi-subzistență;
- 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri;
- 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici.
Structura exploatației agricole:
Sector vegetal:
Nr. Crt. Denumirea culturii Suprafața (ha) SO 2013 SO Total

euro/ha
1 Grâu comun (inclusiv seminţe) 2,00 614,09 1.228,18
2 Porumb boabe (inclusiv seminţe) 5,00 641,80 3.209,00
3 Floarea soarelui (inclusiv seminţe) 3,00 564,52 1.693,56
4 Plante de nutreţ - alte furaje verzi - porumb 5,00 1.029,19 5.145,95
siloz
5 Alte plante de nutreţ (diferite specii de trifoi 5,00 662,78 3.313,90
anual sau peren- trifoi alb, trifoi roşu, trifoi
de Alexandria – diferite varietăţi de
lucerne)
6 Păşuni şi fâneţe permanente - păşuni şi 10,00 295,04 2.950,40
fâneţe
Total producție vegetală 30,00 17.540,99
Suprafețele de teren sunt exploatate în baza unor contracte de arendă încheiate de către întreprinderea solicitantă de ajutor financiar
nerambursabil cu persoanele fizice de pe raza comunei ........ județul .........
6
Sector zootehnic:
Nr. Crt. Denumire specii animale Suprafața (ha) SO 2013 SO Total

euro/ha
1 Capre – capre montate - capre montate 250 112,98 28.245,00
femele destinate reproducerii, capre
reformate care urmează să fete
2 Capre – alte capre: iezi, ţapi, capre 50 39,67 1.983,50
reformate destinate sacrificării
Total producție zootehnică 30.228,50
Animalele sunt în proprietatea întreprinderii.
Producția vegetală este utilizată în totalitate pentru prepararea rațiilor furajere și asigurarea hranei pentru iarnă, atunci când animalele nu
pot fi scoase la pășunat. Scăderea temperaturii şi epuizarea surselor de masă verde de pe păşune va face necesară adăpostirea, pe o
perioadă de câteva luni, a caprelor din fermă.
Dimensiunea totală a exploatației agricole este de 47.769,49 SO, astfel:

- Sectorul vegetal: 17.540,99 SO, reprezentând o pondere de 36,72% în totalul exploatației agricole;
- Sectorul zootehnic: 30.228,50 SO, reprezentând o pondere de 63,28% în totalul exploatației agricole.
7
Tabel II A. STRUCTURA ACTUALĂ A EXPLOATAŢIEI (anul 02)
Tipul de
sistem de
UAT-ul în
întreținere
care se Gradul Rase/
şi hrănire
Tipul culturii/ Nr de ha/ regăsesc potențialului soiuri
Pondere SO în utilizat:
Specia de animale/ culturile/ agricol autohtone
Valoare SO Total SO aferent stabulație
animale, pasari, capete/ familii animalele/ (ridicat/ (dacă
exploatației liberă sau
familii de albine de albine păsările/ mijlociu/ este
legată
familiile de scăzut) cazul)
(dacă
albine
este
cazul)
4 (=col 3/TOTAL
1 2 3 5 6 7
col 3*100)
Sectorul vegetal
Grâu comun 2,00 1.228,18 Comuna .... Potențial -
(inclusiv seminţe) 2,57% ridicat
Porumb boabe 5,00 3.209,00 Comuna .... Potențial
Floarea soarelui 3,00 1.693,56 Comuna .... Potențial -
Plante de nutreţ - 5,00 5.145,95 Comuna .... Potențial -
alte furaje verzi - ridicat
porumb siloz 10,77%
Alte plante de 5,00 3.313,90 Comuna .... Potențial -
nutreţ (diferite ridicat
specii de trifoi
anual sau peren-
trifoi alb, trifoi roşu,
trifoi de Alexandria
– diferite varietăţi
de lucerne) 6,94%
2
Anul „0” din Planul de Afaceri – reprezintă anul în care se realizează pe baza înregistrarilor în nume propriu din ultima perioadă de depunere (înregistrare/actualizare)
a cererii unice de plată pe suprafaţă în IACS stabilită conform prevederilor legislatiei nationale în vigoare, şi/sau în Registrul exploatatiilor la ANSVSA, precum și în
Registrul agricol, conform situaţiei existente in exploataţie la momentul depunerii Cererii de Finantare.
8
Păşuni şi fâneţe 2.950,40 Comuna .... Potențial -
permanente - mediu
păşuni şi fâneţe 6,18%
TOTAL SECTOR 17.540,99 36,72%
VEGETAL
Sectorul zootehnic
Capre – capre 28.245,00 Comuna .... Potențial - Stabulație
montate - capre ridicat liberă
montate femele
destinate
reproducerii, capre
reformate care
urmează să fete 59,13%
Capre – alte capre: 1.983,50 Comuna .... Potențial - Stabulație
iezi, ţapi, capre ridicat liberă
reformate destinate
sacrificării 4,15%
TOTAL SECTOR 30.228,50 63,28% -
ZOOTEHNIC
TOTAL 47.769,49 100%
În cazul în care sunt completate rubrici de la sectorul zootehnic din tabelul de mai sus, solicitantul va bifa, dacă în cadrul
exploatației agricole (excepție exploatațiile apicole):
X Nu deține o platformă de gestionare a gunoiului de grajd și va construi o platformă de gestionare a gunoiului de grajd în
conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole
aprobat prin Ordinul nr. 1270/ 2005, cu modificările și completările ulterioare, prevăzut în Anexa nr. 8 la Ghidul solicitantului;
Solicitantul nu deține o platformă de gestionare a gunoiului de grajd și va construi o platformă de gestionare a gunoiului de
grajd în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse
agricole aprobat prin Ordinul nr. 1270/ 2005, cu modificările și completările ulterioare, prevăzut în Anexa nr. 8 la Ghidul solicitantului, in
termen de maxim 33 de luni de la semnarea contractului de finanțare.
Conform calculatorului Cod de Bune Practici agricole disponibil pe site-ul www.afir.info, în secțiunea submăsurii 6.1, suprafața
minimă a platformei de depozitare a gunoiului de grajd, este de 29,52 mp.
 În UAT-ul respectiv sau în zonele limitrofe există o platformă autorizată de gunoi de grajd comunală/ a unui agent economic,
ataşându-se la Cererea de Finanţare contractul de colectare a gunoiului de grajd încheiat între solicitant și deținătorul platformei
9
sau adeverință emisă de Primăria Comunei pe teritoriul căreia se regăsește platforma comunală, din care să rezulte faptul că
gunoiul de grajd din exploatația solicitantului se preia de către platforma comunală;
 Deține o platformă de gestionare a gunoiului de grajd și aceasta este în conformitate cu prevederile Codului de bune practici
agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole aprobat prin Ordinul nr. 1270/ 2005, cu modificările și
completările ulterioare, prevăzut în Anexa nr 8 la Ghidul solicitantului;
 Deține o platformă de gestionare a gunoiului de grajd și aceasta trebuie adaptată pentru a respecta prevederile Codului de bune
practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole aprobat prin Ordinul nr. 1270/ 2005, cu
modificările și completările ulterioare, prevăzut în Anexa nr 8 la Ghidul solicitantului.
În cazul în care sunt completate rubrici de la sectorul zootehnic din tabelul de mai sus, solicitantul va bifa, dacă în cadrul
exploatației agricole (excepție exploatațiile apicole):
În cazul exploataţiilor care vizează creşterea animalelor, solicitantul are obligația de a respecta condițiile minime privind
bunăstarea animalelor/ păsărilor prevăzute de legislația națională în vigoare, referitoare la adăposturi, hrană, apă etc. Se
detaliază condițiile prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv elementele privind dimensionarea adăposturilor pentru animale în corelare
cu numărul animalelor deţinute în exploataţie conform elementelor recomandărilor de bune practici şi standarde minime de bunăstarea
animalelor ANSVSA şi modul de îndeplinire al acestora:
X Exploataţia este adaptată la normele mai sus menţionate pentru animalele deţinute în anul 0;
În cadrul exploatației agricole există următoarele construcții utilizate pentru adăpostirea animalelor deținute:
- un saivan construit din lemn, având o suprafață de 450 mp, care poate adăposti până la 300 de capre pe timpul iernii;
- un padoc cu o suprafață de 1.500 mp, îngrădit cu plasă cu înălțimea de 1,5 metri. Padocul dispunde de un umbrar (saivan
deschis) în suprafață de 300 de mp
 Fermierul îşi propune o adaptare suplimentară a exploataţiei la recomandările de bune practici şi standarde minime de bunăstarea
animalelor ANSVSA şi/sau adaptarea la normele prevăzute de legislaţie în conformitate cu noul număr de animale (în cazul în
care exploataţia vizează creşterea numărului de animale).
Nu este cazul
10
Tabel II B. BAZELE DE PRODUCŢIE ALE SOLICITANTULUI
Terenuri agricole (ha) în anul 0
Nr Localitate/ Suprafaţa agricolă totală Din care:
Crt. Judeţ
în folosinţă în proprietate Arabil Pajişti şi Sere şi Pomi Vii Alte
Păşuni solarii categorii
1. 30,00 0,00 20,00 10,00
TOTAL 15,91 20,00 10,00
Tabel II B2 Animale, păsări şi familii de albine în anul 0

Nr Localitate/ Nr. animale deţinute în proprietate Păsări Familii de
Crt Judeţ Nr. albine
Alte Nr.
Porcine Bovine Ovine Caprine Cabaline specii
1. 300
TOTAL 300
11
Tabel II C Dotările fermei în anul 03
Nr Detaliere Suprafaţa Capacitate Modalitate
Crt Număr (mp) de
dobândire
I. Clădiri pentru producţia vegetală
1. Magazie cereale 1 250,00 250 tone
II. Clădiri pentru producţia zootehnică
1. Saivan 1 450,00 300 capete Patrimoniu
de
afectațiune
2. Padocuri 1 1.500,00 600 capete Patrimoniu
de
afectațiune
III. Alte clădiri (cu excepţia celor de locuit)
1. Spațiu amplasare tancuri lapte 1 20,00 10 tone Patrimoniu
de
afectațiune
IV. Maşini şi utilaje agricole
1. Tractoare 1 Vânzare-
cumpărare
2. Plug agricol 1 Vânzare-
cumpărare
3. Semănătoare plante prășitoare 1 Vânzare-
cumpărare
4. Semănătoare plante păioase 1 Vânzare-
cumpărare
5. Presă balotat 1 Vânzare-
cumpărare
6. Remorcă agricolă 1 Vânzare-
cumpărare
7. Mașină tractată ierbicidat 1 Vânzare-
cumpărare
8. Motocultor 1 Vânzare-
3
Se vor menţiona cele mai importante clădiri, adăposturi, grajduri, maşini şi utilaje agricole, numărul acestora, suprafaţa, capacitatea şi detalierea modalitatăţii prin care
acestea au ajuns în posesia solicitantului – achiziţie, arendă, etc.
12
cumpărare
9. Remorcă motocultor 1 Vânzare-
cumpărare
Solicitantul nu deține o platformă de gestionare a gunoiului de grajd și va construi o platformă de gestionare a gunoiului de grajd în
suprafață de 29,52 mp.
Solicitantul nu deține întreaga gamă de mașini și utilaje agricole, astfel că va contracta de la terți următoarele servicii:
- recoltat producție agricolă (grâu, floarea soarelui, porumb) – combină agricolă cu header de porumb și floarea soarelui;
- împrăștiat îngrășăminte chimice – tractor agricol în tandem cu mașină de împrăștiat îngrășăminte chimice.
13
Tabel II D. CALCULUL VALORII SPRIJINULUI PORNIND DE LA DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE
Total SO:
Nr./ Dimensiunea economică a exploataţiei Dimensiunea exploataţiei în anul 0 Valoarea sprijinului nerambursabil
crt conform Cererii de Finanţare
1 12.000 S.O. - 29.999 S.O. x 40.000 de euro4
2 30.000 S.O. - 50.000 S.O. 47.769,49 50.000 de euro
4
echivalentul în lei se va stabili la data semnării Deciziei de finanțare, la cursul euro-leu de la data de 1 ianuarie a anului în cursul căruia este aprobată Decizia de
finanțare, stabilit de către Banca Central Europeană și publicat pe pagina web a Băncii Central Europene http://www.ecb.int/index.html
14
III. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DE SELECŢIE ÎNDEPLINITE
Tabel III A
Criteriu de
selecție
Nr. Documentele/ specificațiile care conduc la îndeplinirea
Criterii de Selecţie îndeplinit
crt. principiului5
(punctajul
autoscorat)
0 1 2 3
Document DSVSA,
Principiul sectorului prioritar care vizează sectorul Cererea de finanțare
zootehnic (bovine, apicultură, ovine și caprine) și Extras Registru Agricol.
1 vegetal (legumicultura, inclusiv producere de
material saditor, pomicultura și producere de Dimensiune exploatație agricolă: 47.769,49 SO, din care:
samânţă) - Sector vegetal – 17.540,99:
- Sector zootehnic – 30.228,49 SO:
Principiul comasării exploatațiilor având în vedere
2 -
numărul exploatațiilor preluate integral
- studii liceale în domeniul agricol – Tehnician
3 Principiul nivelului de calificare în domeniul agricol Veterinar, conform documentelor atașate cererii de
finanțare.
Principiul potențialului agricol care vizează zonele - Extras DSVSA,
4 cu potențial determinate în baza studiilor de - Plan de afaceri,
specialitate - Cerere de finanțare
5 Principiul raselor/ soiurilor autohtone -
Total punctaj obţinut
5
doar pentru criteriile pentru care punctajul este mai mare decât 0
15
IV. OBIECTIVELE ŞI DETALIEREA ACŢIUNILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA
Modalitatea de gestionare a planului de afaceri
A. Detalierea indeplinirii obiectivelor obligatorii solicitate pentru implementarea corectă a planului de afaceri
Procesul de instalare a tânărului fermier la conducerea unei exploatații agricole a demarat în data de ....... prin înregistrarea întreprinderii la
Oficiul Național al Registrului Comerțului Județul ..........
Activitățile autorizate, conform actului constitutiv al societății, sunt următoarele:

• 0145 - Creșterea ovinelor și caprinelor – activitate principală;
• 0111 - Cultivarea cerealelor ( exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase
– activitate secundară.
Anterior acestei date, Ionescu Ion nu a desfășurat alte activități economice înregistrate la ONRC, nu a fost asociat sau acționar în cadrul
unor întreprinderi cu activitate agricolă.
Societatea este încadrată drept microîntreprindere, având un număr de ..... angajați. Sediul social al întreprinderii este în spațiul rural,
respectiv în comuna .......... Județul ........... Societatea nu are alte puncte de lucru înregistrate în prezent.
După înregistrarea la ONRC, întreprinderea a încheiat contracte de arendă cu proprietarii de terenuri agricole de pe raza comunei .......
județul ........
Exploatația agricolă este înregistrată în:

- Registrul Agricol al primăriei comunei ........ Județul ......... la data de ............;
- Registrul Unic de Identificare al Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură la data de ...............;
- Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a județului ......... la data de ................
Dimensiunea totală a exploatației agricole este de 47.769,49 SO, astfel:

- Sectorul vegetal: 17.540,99 SO, reprezentând o pondere de 36,72% în totalul exploatației agricole;
- Sectorul zootehnic: 30.228,50 SO, reprezentând o pondere de 63,28% în totalul exploatației agricole.
16
La data depunerii cererii de finanțare, solicitantul îndeplinește următoarele condiții:
a. tânărul fermier are domiciliul în UAT-ul în care exploataţia este înregistrată;
b. tânărul fermier are locul de muncă în același UAT în care exploatația este înregistrată;
c. sediul social al beneficiarului este localizat în aceeaşi UAT în care este înregistrată exploataţia.
Aceste condiții vor fi menținute de către solicitant și după aprobarea proiectului și semnarea deciziei de finanțare.
Conform prevederilor ghidului solicitantului, tânărul fermier Ionescu Ion își asumă următoarele obligații în perioada de implementare:
1. Demararea implementării planului de afaceri în primele 9 luni de la semnarea deciziei de finanțare. Acțiunile preconizate să
înceapă în această perioadă sunt:
a. Participarea la un curs de perfecționare acreditat ANC în domeniul Contabilității fermei agricole;
b. Comercializare producție agricolă proprie (lapte capră și cereale);
c. Achiziție utilaje și echipamente zootehnice;
d. Realizarea unui site web pentru prezentarea propriilor produse;
e. Etc.
2. Solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de 18 luni de la data încheierii instalării la conducerea exploatației
agricole, în concordanță cu art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/ 2013:
a. Obiectul principal de activitate al întreprinderii va fi o activitate agricolă;
b. În cazul în care vor fi desfășurate activități neagricole în viitor, atunci cuantumul anual al plăților directe este cel puțin 5 %
din veniturile totale obținute de acesta din activități neagricole în cel mai recent an fiscal;
c. Activitățile agricole desfășurate de către societate vor fi menținute la un nivel semnificativ.
3. Creșterea performanţelor economice ale exploatației prin comercializarea producției proprii în procent de minimum 20% din
valoarea primei tranșe de plată. Produsele agricole comercializate vor fi:
a. Lapte de capră;
b. Cereale.
4. Realizarea unei platforme de gestionare a gunoiului de grajd, conform „Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor
împotriva poluării cu nitrați din surse agricole” și se vor respecta:
a. prevederile CBPA în vigoare;
b. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
5. Menținerea criteriilor de selecție și eligibilitate, conform prevederilor ghidului solicitantului;
6. Păstrarea sectorului dominant pentru care proiectul a fost selectat la finanțare;
7. Nu se va reduce dimensiunea exploatației agricole cu mai mult de 15% față de cea existentă la momentul depunerii proiectului.
17
Creșterea performanțelor economice ale exploatației agricole presupune implementarea următoarelor măsuri:
- reducerea consumurilor de energie electrică, combustibil, materii prime și alte materiale consumabile;
- creșterea gradului de mecanizare al lucrărilor agricole desfășurate în cadrul exploatației vegetale;
- creșterea gradului de mecanizare al lucrărilor agricole desfășurate în cadrul exploatației zootehnice;
- creșterea productivității muncii, ca o consecință a introducerii lucrărilor mecanizate în cadrul tuturor activităților desfășurate în cadrul
exploatației agricole;
- stabilirea unor rații furajere diferențiate pentru efectivul de animale deținut, în funcție de sex, vârstă, etapă de dezvoltare;
- ameliorarea rasei de capre existentă în cadrul exploatației agricole, prin însămânțarea artificială cu material genetic de calitate
superioară, care să asigure o producție de lapte mai mare în cadrul fermei;
- utilizarea guniului de grajd ca îngrășământ natural pentru culturile vegetale înființate;
- reducerea cantităților de îngrășăminte chimice utilizate în cadrul sectorului vegetal.
Planul de culturi pentru perioada de implementare
Consumul de apă al plantelor cultivate este diferit, astfel că instituirea unui plan de asolament în cadrul explotației agricole asigură
utilizarea rațională a rezervelor de apă disponibile pe toată durata anului.
Este necesar ca după o plantă cu un consum specific mai mare, să urmeze alta cu un consum specific mai mic (ex. grâul nu poate urma
după lucernă în regiunile secetoase, deoarece lucerna consumă cantități mari de apă; după lucernă poate urma porumbul, care se
seamană la jumatatea lui aprilie, iar până atunci o parte din rezervele de apă se refac).
Ceea ce se întâmplă cu apa se întâmplă și cu substanțele nutritive, și anume: unele plante agricole secătuiesc solul de macroelemente, iar
altele îl imbogățesc în azot, unele plante au nevoie mai mult de potasiu, iar altele (cerealele) au un consum mai mare de azot și fosfor.
Îngrășămintele chimice, dar mai ales cele organice, reușesc să mențină conținutul de materie organică la un nivel ridicat. Gunoiul de grajd
se poate aplica direct la o serie de culturi cum ar fi, de exemplu, porumbul sau se poate aplica la cultura anterioară. În cadrul
asolamentului, gunoiul de grajd aplicat direct la plantele din prima categorie va contribui la menținerea conținutului de materie organică,
fără a influența defavorabil plantele din a doua categorie.
18
Denumirea culturilor Planul de culturi pentru anul (hectare):
agricole Anul 1 Anul 2 Anul 3
Grâu comun (inclusiv seminţe) 2,00 1,00 2,00
Porumb boabe (inclusiv 5,00 7,00 5,00
seminţe)
Floarea soarelui (inclusiv 3,00 4,00 4,00
seminţe)
Plante de nutreţ – alte furaje 5,00 3,00 4,00
verzi – porumb siloz
Alte plante de nutreţ (diferite 5,00 5,00 5,00
specii de trifoi anual sau
peren- trifoi alb, trifoi roşu,
trifoi de Alexandria – diferite
varietăţi de lucerne)
Păşuni şi fâneţe permanente – 10,00 10,00 10,00
păşuni şi fâneţe
Suprafața totală (hectare): 30,00 30,00 30,00
Producția vegetală
Denumirea culturilor Producția totală obținută (tone):

seminţe)
seminţe)
Păşuni şi fâneţe permanente – - - -
19
Producția vegetală va fi utilizată în întregime pentru realizarea rațiilor furajere și nu va fi comercializat.
Producția zootehnică
În cadrul sectorului zootehnic al societății se vor comercializa:

- iezii la 4 luni;
- laptele de capră.
În cadrul fermei este estimată o producție de lapte de 240 de litri / capră / an, ceea ce reprezintă, având în vedere efectivul de animale
deținut, o producție totală anuală de 125.000 litri.
Producţia de lapte de capră în cadrul exploataţiei agricole va fi comercializată exclusiv către persoane juridice, în baza unor contracte
ferme pentru întreaga cantitate de producție obținută de către societate.
Efectivul de iezi va fi comercializat integral către persoane fizice, pe raza localității în care este amplasată exploatația agricolă și în cadrul
târgurilor de animale de pe plan local.
20
TABEL OBIECTIVE OBLIGATORII6
TABEL IV A
Nr.crt Obiective Valoarea estimată în Specificaţii (după caz)

Euro
1. Producţie estimată a fi comercializată 7 până la 33.722,74 Valorificarea producției:
acordarea tranşei a doua de sprijin (minim - Lapte de capră în valoare de ...... euro;
20%) - Iezi de 4 luni în valoare de ..... euro;
2 Amenajare platformă gunoi gunoi de grajd8 Tânărul fermier va realiza platforma de depozitare a
(dacă este cazul) gunoiului de grajd, conform obligațiilor asumate prin
depunerea prezentului plan de afaceri și semnării
contractului de finanțare.
Suprafața platformei este de 29,52 mp.
3 Pregătire profesională în domeniu9 (dacă este Tânărul fermier este absolvent de studii liceale în
cazul) domeniul agricol, obținând calificarea în profilul
Tehnician Veterinar.
În termen de 33 de luni de la semnarea deciziei de

finanțare tânărul fermier va urma un curs de
Contabilității fermei agricole – curs acreditat ANC.
6
Neîndeplinirea acestor obiective conduce la retragerea integrală a sprijinului;
7
Care trebuie sa fie în procent de minim 20% din valoarea primei tranşe acordată (se recomandă estimarea unei valori care depăşeşte 20%, fiind asiguratorie pentru
îndeplinirea obiectivului, deoarece la momentul acordării tranșei a doua de plată, procentul de 20% se va calcula la cursul euro menționat în cadrul contractului de
finanțare: art. 3 – „Cursul de schimb utilizat este cursul euro-leu de la data de 1 ianuarie a anului în cursul căruia este luată decizia de acordare a ajutorului financiar
nerambursabil (anul încheierii contractului de finanţare) stabilit de către Banca Central Europeană, publicat pe pagina web a Băncii Central Europene
http://www.ecb.int/index.html”.
8
Se completează dacă este cazul. Dacă Planul de Afaceri nu prevede o platformă de gunoi de grajd, trebuie descrisă în detaliu cea existentă în secţiunea „descrierea
situaţiei curente”, aceasta trebuie să fie conformă cu cerinţele aferente sM 6.1 iar în acest tabel se va completa la specificaţii „îndeplinit” – cu trimitere la detalierea
îndeplinirii cerinţei;
9
Se completează dacă este cazul - elementul de eligibilitate asupra căruia fermierul şi-a luat angajamentul, prin cererea de finanţare, că îl va îndeplini, în cazul în care
nu îl îndeplineşte la depunere. Dobândirea competențelor profesionale adecvate într-o perioadă de grație de maximum 33 de luni de la data semnării contractului de
finanţare şi obligativitatea prezentării dovezii îndeplinirii acestora, până la depunerea celei de a doua tranşe de plată. Dacă acest element este deja îndeplinit se va
completa la Specificaţii – „îndeplinit” cu detalierea documentului care atestă îndeplinirea.
21
4 UAT-ul în care este stabilit sau se va stabili Tânărul fermier are domiciliul în UAT în care este
solicitantul: domiciliul, sediul social şi locul de înregistrată exploatația;
muncă (în cazul în care este salariat). În cazul Tânărul fermier este angajat în cadrul societății
în care solicitantul este încadrat într-o activitate solicitante de sprijin financiar nerambusabil, ce are
salarizată, locul de muncă (punctul de sediul social în UAT în care este înregistrată exploatația
lucru/sediul social al angajatorului) trebuie să agricolă. Domiciliul tânărului fermier, precum și sediul
fie în aceeaşi UAT sau zona limitrofă a UAT- social este în UAT în care este înregistrată exploatația.
ului în care este înregistrată exploataţia vizată
pentru sprijin; (Domiciliul şi sediul social al
tânărului fermier trebuie sa fie în UAT-ul în care
exploataţia este înregistrată)10
10
Dacă este deja îndeplinit se va completa la specificaţii „îndeplinit”; dacă este parţial îndeplinit, detaliile vor fi prezentate în coloana pentru specificaţii.
22
B. DETALIEREA INDEPLINIRII OBIECTIVELOR PROPUSE DE SOLICITANT PENTRU IMPLEMENTAREA CORECTĂ A PLANULUI
DE AFACERI
Pentru culturile înființate pe întreaga perioadă de implementare a proiectului, solicitantul aplică tehnologiile elaborate cu ajutorul
specialistilor din institutele de cercetare, urmărindu-se respectarea codului bunelor practici agricole care să conducă spre o agricultură
prietenoasă față de mediu.
Vor fi utilizate următoarele tehnologii agricole:
Tehnologia culturii de Grâu comun
Rotația
Grâul trebuie semănat toamna devreme. Acesta trebuie să răsară și să înfrățească pentru a putea rezistă peste iarnă. Din aceste
motive grâul preferă premergătoare cu recoltare timpurie care să permită lucrarea solului, astfel încât, până în toamna acesta să se
așeze și să acumuleze apă. Cele mai bune plante premergătoare pentru grâu sunt: mazărea, fasolea, cartoful timpuriu, trifoiul, soia,
sfeclă pentru zahăr, floarea-soarelui, porumbul pentru boabe, porumbul pentru siloz. Monocultura se poate realiza doar 2 ani. Nu se
poate realiza pe suprafețele destinate loturilor pentru sămânța. Cultivarea repetată a grâului duce la înmulțirea buruienilor specifice,
bolilor și dăunătorilor.
Fertilizarea
Grâul reacționează pozitiv la aplicarea îngrășămintelor. Dozele se stabilesc în urmă analizelor agrochimice ale solului, în funcție de
recolta scontată și cerințele plantelor în anumite faze de vegetație. Îngrășămintele minerale (de tip NPK) se pot administra începând
din toamna, această fiind perioada de înrădăcinare-înfrățire și acumulare a rezervelor pentru iarnă. În primăvară, odată cu intrarea
în vegetație, se poate relua administrarea fracționată a îngrășămintelor minerale.
Cultură grâului reacționează favorabil și la aplicarea îngrășămintelor organice. Cele mai des utilizate sunt: gunoiul de grajd
semifermentat și mustul de gunoi. Îngrășămintele organice pot fi aplicate direct culturii de grâu sau plantei premergătoare.
Lucrările solului
Grâul nu necesită arături prea adânci. După recoltarea premergătoarelor se efectuează lucrarea de dezmiristit. Se urmărește
mărunțirea resturilor vegetale și amestecarea lor cu solul. De asemenea prin această lucrare se mărunțește stratul superficial al
solului. Arătură se realizează imediat după dezmiristit și se urmărește mobilizarea solului la adâncimea de 20 cm. Dacă umiditatea
solului nu permite realizarea arăturii în condiții optime, se aștepta căderea unor precipitații semnificative. În cazul în care condițiile
de mediu nu se îmbunătățesc, lucrarea de arăt poate fi înlocuită cu două lucrări realizate cu grapă cu discuri. Pregătirea patului
germinativ se face chiar înainte de semănat prin lucrări cu combinatorul.
23
Sămânța și semănatul
Sămânța trebuie să aibă puritatea minimum 98% și facultatea germinativa minimum 85%. Zonarea hibrizilor este o operațiune ce nu
trebuie ignorată. Epoca de semănat se stabilește astfel încât, până la venirea iernii, plantele să vegeteze 40-50 zile și să acumuleze
400-500 grade Celsius. Cantitatea de sămânța la hectar este cuprinsă între 200 și 250 kg/ ha. Distanță între rânduri este, în mod
obișnuit, 12.5 cm.
Tăvălugirea
Se realizează după semănat, în cazul în care solul este afanat și uscat. Această operațiune pune sămânța în contact cu solul,
favorizând absorbția apei.
Combaterea bolilor și dăunătorilor
Principalele boli care pot apărea la cultură grâului sunt: fainarea, septorioza, fuzarioza, rugină, mălura, tăciunele. Dintre dăunători,
cei mai frecvenți sunt: ploșnița cerealelor, gândacul ovazului, viermele roșu al paiului, carabuseii cerealelor, viespea grâului,
gândacul ghebos.
Combaterea buruienilor
Pentru a reduce rezervă de buruieni și pentru a împiedică apariția acestora, se pot lua o serie de măsuri precum: rotația culturii,
efectuarea lucrărilor solului, semănatul în epoca optimă, aplicarea erbicidelor.
Irigarea
Necesarul de apă al grâului este de 3500-4500 metri cubi/ ha pe perioada de vegetație. Acesta este asigurat numai în proporție de
70-75 % în mod natural. Cele mai eficiente udari sunt cele aplicate în toamna. Cea mai folosită metodă de udare, în România, este
aspersiunea.
Recoltarea la grâu
Recoltarea la cultură de grâu se realizează când boabele ajung la umiditatea de 14-15 %. În acest moment recoltatul se realizează
fără pierderi și nu sunt necesare operațiuni speciale de uscare. Recoltatul poate începe când boabele au o umiditate de 18% , în
cazul în care trebuie recoltată o suprafață mare. Lucrarea de recoltat trebuie finalizată când boabele au ajuns la 12% umiditate.
Tehnologia culturii de Porumb boabe
Asolamentul
Porumbul nu este foarte pretențios față de plantă premergătoare. Rezultate bune se realizează după leguminoase anuale pentru
boabe, sau furajere. Rotația grâu-porumb este obligatorie, în această rotație porumbul este favorizat și se pot obține două culturi pe
an. Porumbul nu se cultivă după sorg și iarbă de Sudan. Monocultura, în țară noastră, se realizează pe solurile fertile, cu rezervă de
apă în sol și în zonele cu primăveri ploioase.
24
Fertilizarea
Datorită producției mari de masă uscată la unitatea de suprafață, porumbul este un consumator de substanțe nutritive. Fertilizarea
cu îngrășăminte minerale este indicată și determina sporuri substanțiale de producție. Principalele substanțe care se folosesc
pentru fertilizarea porumbului sunt azotul, fosforul și potasiul(grupul NPK). Azotul asigura formarea unei mase foliare bogate, ce va
influență favorabil acumularea substanțelor proteice în boabe. Fosforul are rol în creșterea și fructificarea porumbului. Potasiul
crește rezistență la boli, seceta și cădere. Fertilizarea organică a porumbului se realizează prin aplicarea gunoiul de grajd în doză
de 40 t/ ha, o dată la 4 ani.
De asemenea, porumbul reacționează pozitiv la aplicarea îngrășămintelor foliare.
Lucrările solului
Se realizează imediat după eliberarea terenului de plantă premergătoare. Se va urmări: mobilizarea solului la adâncimea de 25-28
cm; încorporarea resturilor vegetale, amendamentelor și îngrășămintelor; mărunțirea și nivelarea solului. Patul germinativ trebuie
pregătit cu grijă, astfel încât solul să fie mărunțit la adâncimea de 3-6 cm. Pentru evitarea tasarii și economie de carburant, odată cu
pregătirea patului germinativ se pot administra îngrășăminte, erbicide sau insecticide;
Înainte de semănat se vor selecta hibrizii cei mai potriviți pentru condițiile pedo-climatice din zona. Sămânța trebuie să aibă puritate
minimă de 98% și germinatia minimă de 90%. Materialul seminal trebuie tratat împotriva bolilor și dăunătorilor cu produse specifice.
Semănatul porumbului se realizează atunci când în sol, la ora 7 dimineață, la 10 cm adâncime, temperatura este de minim 8° C și
vremea este în curs de încălzire. Calendaristic, în zona de câmpie, semănatul se realizează între 1-20 aprilie și între 15-30 aprilie în
celelalte zone.
Densitatea reprezintă un factor tehnologic important în cultură porumbului. Această variază între 40-70 mii de plante/ha, în funcție
de condițiile pedoclimatice, hibridul utilizat sau dacă culturile sunt irigate. Cantitatea de sămânța la hectar variază între 15-30 kg.
Distanță între rânduri este de 70 cm sau 80 cm pentru culturile irigate prin aspersiune. Adâncimea de semănat este de 5-6 cm în
solurile umede și 6-8 cm în solurile uscate.

Principalele boli care pot apărea la cultură porumbului sunt: putregaiul moale al tulpinilor, tăciunele, putregaiul uscat al stiuletilor,
rugină, înflorirea albă a boabelor. Dintre dăunători, cei mai frecvenți sunt: viermele vestic al rădăcinilor de porumb, sfredelitorul
porumbului, omidă fructificatiilor, ratisoara porumbului, viermii sârmă.
25
Reprezintă principala lucrare de îngrijire a culturii de porumb. Din cauza ritmului lent de creștere în primele faze de vegetație și
densității reduse la unitatea de suprafață, porumbul nu poate rezistă în competiția cu buruienile. Pierderile cauzate de buruieni pot fi
de 30-90 %. Pentru combaterea acestora se pot efectua prășile mecanice sau se pot aplică erbicide.
Irigarea
Consumul de apă al porumbului variază, între 4800-5800 metri cubi/ ha. Perioada critică se situează în perioadele 20-30 iunie și 20-
30 august.
Recoltarea la porumb
Această operațiune se poate realiza manual sau mecanizat. Recoltarea manuală se realizează sub formă de știuleți depanusati.
Păstrarea stiuletilor se realizează în patule de diferite tipuri. Recoltarea mecanizată sub formă de știuleți se poate realiza când
umiditatea boabelor ajunge la 24-30%. Recoltarea mecanizată, sub formă de boabe, este cea mai folosită la nivel mondial. Această
se poate realiza când umiditatea boabelor scade sub 25 %.
Tehnologia culturii de Floarea soarelui
Asolamentul
Floarea-soarelui nu este foarte sensibilă față de plantă premergătoare. Rezultate bune se obțîn după culturile cu recoltare timpurie
(cereale păioase de toamna, grâu de toamna), porumb sau mazăre. Din cauza bolilor comune, soia, fasolea, răpită trebuie evitate
că premergătoare pentru floarea-soarelui. Monocultura este exclusă din cauza atacului de boli, dar și din cauza atacului de
Orobanche. Floarea-soarelui poate reveni pe același teren după minimum 6 ani.
Fertilizarea
Absorbția elementelor nutritive este rapidă în prima perioada de vegetație. Peste 66 % din elementele nutritive sunt absorbite în
primele 2 luni. Floarea-soarelui nu poate compensa carențele de elemente nutritive din fazele inițiale de creștere. Dacă nu este
aprovizionată bine în primele 3-5 săptămâni, plantă formează puține flori și producția rămâne mică, chiar dacă ulterior se aplică
fertilizanti. Se recomandă aplicarea îngrasamintelor complexe NPK la pregătirea patului germinativ. În perioada de vegetație, se
recomandă aplicarea de îngrășăminte foliare, hidrosolubile sau biostimulatoare de creștere.
Lucrările solului
Floarea-soarelui are nevoie de un sol fără hardpan și bine afânat. Dezmiristitul se realizează cât mai devreme posibil, după
recoltarea plantei premergătoare. Arătură se realizează la adâncimea de 22-25 cm. În cazul unor soluri grele se poate efectua
lucrarea de scarificat la 60 cm. Pregătirea patului germinativ se realizează cu agregate complexe pentru reducerea numărului de
treceri și implicit reducerea tasarii solului. Se va evita afânarea și rascolirea excesivă care favorizează pierderea apei din sol.
26
Sămânța trebuie să aibă puritate de minimum 98% și capacitate de germinare de minimum 95%. Se vor folosi semințe mari și
omogene pentru reducerea pierderilor. Zonarea hibrizilor se realizează în funcție de condițiile pedo-climatice. Împotriva bolilor și
dăunătorilor se recomandă tratamentul semințelor. Semănatul florii-soarelui începe atunci când în sol se realizează pragul minim de
7-8 grade Celsius, la 5-7 cm adâncime. Calendaristic, epoca de semănat începe din dată de 25 martie și se termină în dată de 15
aprilie. Densitatea optimă are valori variate (45.000-60.000). Această se stabilește în funcție de tehnologia de cultură și de condițiile
pedo-climatice. Adâncimea de semănat este de 5-7 cm, sau 4-5 cm dacă solul este umed și fără buruieni. Distanță între rânduri
este de 70 cm la culturile neirigate și 80 cm la cele irigate. Cantitatea de sămânța este 3.5-5.5 kg/ ha.
Principalele boli care pot apărea la cultură florii-soarelui sunt: mâna, putregaiul alb, patarea brună, rugină, putregaiul cenușiu,
alternarioza. Dintre dăunători, cei mai frecvenți sunt: molia florii-soarelui, ratisoara porumbului, gandacul pământiu.
Floarea-soarelui este foarte sensibilă la concurență buruienilor până în stadiul de 5 perechi de frunze. Pentru combaterea
buruienilor din cultură de florea-soarelui, se pot folosi următoarele erbicide:
Irigarea
Consumul de apă al florii-soarelui este asemănător cu cel al porumbului. Faza de sensibilitate maximă începe din stadiul de buton
floral până la sfârșitul înfloririi. Lipsa apei la înflorit diminuează numărul de semințe de pe calatidiu, iar dacă în perioada de umplere
a boabelor este seceta, conținutul de ulei din semințe se diminuează. Irigarea se poate realiza prin aspersiune, prin aplicarea de 2-3
udari (400-800 metri cubi/ ha/ udare), la un interval de 7-14 zile între udari.
Recoltarea
Maturitatea poate fi considerată atinsă atunci când 80-85% din calatidii au culoarea brună. Perioada de recoltare în România este
între 20 august-15 septembrie. Recoltarea se realizează mecanizat, când umiditatea achenelor este de 15% și este indicat să se
finalizeze când acestea au umiditatea de 9-10%. Recoltarea prea devreme duce la cheltuieli de uscare și deprecierea recoltei. De
asemenea, recoltarea efectuată prea târziu poate duce la pierderi (chiar și 1t/ ha).
Tehnologia culturii de Plante de nutreţ – alte furaje verzi – porumb siloz
Asolament
La noi în ţară, prombul de siloz se găseşte atât în cultură principală, cât şi în cultura succesivă, după alte plante care eliberează
terenul devreme. În zonele de câmpie se seamănă hibrizi tardivi şi semi-tardivi, cu potenţial de producţie ridicat, iar în zonele
colinare hibrizi timpurii şi semi-timpurii.
La alegerea hibridului, se va ţine cont, în primul rând, de însuşirile şi pretabilitatea acestuia pentru cultura silozului.
27
Faţă de porumbul pentru boabe, silozul are cerinţe sporite pentru apă şi substanţele nutritive din sol, deoarece densitatea este mai
mare. Producţiile cele mai bune se obţin după prăşitoare, fertilizate cu gunoi de grajd, după leguminoase sau pe terenuri
desţelenite.
Cât priveşte amplasamentul, acesta ar tebui să fie cât mai aproape de fermă - pentru reducerea costurilor şi operativitate cât mai
mare la momentul recoltatului. Lucrările de întreţinere din perioada de vegetaţie sunt aceleaşi ca la porumbul pentru boabe, atenţie
deosebită acordându-se controlului buruienilor, bolilor şi dăunătorilor.
Densităţile recomandate se diferenţiază în funcţie de posibilitatea sau imposibilitatea de a iriga cultura. La irigat, se recomandă
densităţi de 80.000-85.000 plante la ha sau chiar 95.000-100.000 pl/ha, în cazul în care hibridul utilizat suportă desimile
ridicate. Ȋn ce priveşte suprafeţele neirigate, este bine să nu se depăşească 70.000-75.000 plante/ha.
Tehnologiile moderne de semănat în rânduri apropiate (twin row sau narrow rows) dau rezultate foarte bune pentru cultura silozului,
atât în sistem irigat, cât şi în neirigat. Prin intermediul acestor scheme de semănat, putem creşte densitatea la unitatea de
suprafaţă, fără a stresa plantele, permiţându-le totodată o dezvoltare foarte bună. Un alt avantaj al semănatului în rânduri apropiate
constă în valorificarea unei suprafeţe mult mai mari dintr-un hectar. De exemplu, la 70 cm între rânduri, utilizăm 32,4 % din
suprafaţa unui ha; la 75 cm între rânduri, utilizăm 24,4 % din suprafaţa unui ha, iar la twin row creştem procentul de utilizare până la
44.8 %.
Trebuie subliniat faptul că, reuşita culturii porumbului pentru siloz depinde, în mare măsură, de alegerea corespunzătoare a
hibridului. Chiar dacă toate verigile tehnologice ar fi respectate şi aplicate corespunzător, creşterea producţiei de lapte pe unitatea
de suprafaţă este dată în mare parte de însuşirile hibridului cultivat.
Fertilizarea
De asemenea, densităţile mai mari reclamă şi o fertilizare suplimentară faţă de porumbul boabe. Consumul specific pentru 1 t siloz:
3,5 kg s.a N; 1,5 kg s.a. P, 3 kg s.a.K, 1,2 s.a.kg Ca. Folosirea unor cantităţi mari de îngrăşăminte chimice este condiţia pentru
obţinerea unei producţii mari de biomasă furajeră. Irigarea este o măsură tehnologică importantă, deoarece aduce sporuri de
producţie de 30-40 %.
Recoltare
Pentru obţinerea unui siloz de calitate, stabilirea corectă a momentului recoltatului este esenţială. Literatura de specialitate
poziţionează momentul optim pentru recoltare în stadiul de lapte-ceară al bobului. Unii autori, însă, consideră că pentru o calitate
mai bună şi un conţinut crescut în substanţe nutritive, stadiul de ceară al bobului ar fi cel mai recomandat, când amidonul lăptos nu
mai reprezintă decât o picătură la baza bobului. Cu alte cuvinte, momentul optim pentru recoltarea silozului este atunci când
procentul de substanţă uscată din întreaga plantă se situează, între 31,8 şi 35 %, într-un interval de până la 7 zile.

28
Tehnologia culturii de Alte plante de nutreţ (lucernă)
Asolamentul
Lucerna este caracterizată de capacitatea superioară de adaptare la condițiile ecologice variabile. Nivelul cel mai ridicat de
producție se înregistrează în zonele temperate, pe soluri bine aprovizionate în elemente nutritive.
În zonele cu precipitații mai mici de 550 mm recomandările sunt că lucerna să fie semănată în cultură pură iar în zonele cu
precipitații mai mari de 550 de mm și o temperatura medie multianuală mai mică de 10,5°C, se cultivă în amesctec cu o graminee.
Lucerna se seamănă după culturi care eliberează terenul de preferință până la mijlocul toamnei. Cele mai bune premergătoare
sunt:
- plantele furajere anuale
- cerealele de toamna
- cartofii timpurii
Se recomandă revenirea pe același teren după o perioada de timp egală, cu perioada timpului ei de cultură inmulțită cu un
coeficient ce are valoarea de 1,5-2 (de exemplu pentru o perioadă de cultură de 5 ani se recomandă o pauză de 7,5-10 ani).
Cele mai bune postmergatoare sunt culturile de porumb și iarbă de Sudan.
Lucrările solului la cultură de lucerna
Lucrările solului sunt influențate de momentul când se realizează semănatul.
Dacă semănatul se realizează primăvară, se recomandă că lucrările solului să aibă următoarea succesiune:
- Dezmiristire cu ajutorul grapei cu discuri;
- Arătură realizată la adâncimea de 22-25 cm, în prima jumătate a toamnei;
- mărunțire a solului arăt cu ajutorul unui agregat format dintr-o grapă cu discuri și o grapă cu colți, în a două jumătate a
toamnei și pregătirea patului germinativ cu ajutorul unui combinator în preajma semănatului.
Dacă semănatul se realizează la începutul toamnei – sfârșitul verii și lucerna este postmergatoarea unor culturi ce eliberează
terenul în apropierea perioadei ei de semănat, se recomandă că pregătirea solului să se efectueze prin lucrări repetate cu ajutorul
grapei cu discuri. Arătură intervine în cazul solurilor tasate sau care prezintă resturi vegetale. Pregătirea patului germinativ se
realizează cu ajutorul grapei cu discuri în preajma semănatului în agregat cu tăvălugul.
Semănatul semințelor de lucerna
Semințele de lucerna se pot semăna atât primăvară, cât și toamna. În intervalul primăvară - toamna se mai practică semanarea pe
suprafețe mici, în orice perioada, însă semanarea în perioadele secetoase din vara nu este recomandată.
Epoca de semănat ideală se alege în funcție de zona în care dorim să semănăm și tipul culturii (înființare culturii de lucerna de
primăvară sau de toamna). În acest caz vom avea următoarele perioade pentru semănare la culturile înființate primăvară:
 1 și 25 martie la câmpie (în general în sudul țării);
29
 10 martie -10 aprilie în zonele colinare.
În cazul înființări culturii toamna, vom ține cont de următoarele perioade de semănat:
 25 august - 5 septembrie în zonele de câmpie (culturi irigate);

 10 august - 25 august în zonele colinare (culturi irigate)
În cazul iernilor târzii, când din motive de zăpadă/temperatura scăzută nu putem semăna în perioada optimă, vom ține cont că
semănatul trebuie să se facă atunci când temperatura solului la nivelul adâncimii de semănat este de minim 4 - 5 grade C.
Cantitatea de semințe de lucerna folosite la 1 hectar de teren diferă în funcție de tipul culturii alese - cultură simplă (pură) sau în
amestec cu alte plante furajere.
Atunci când se inființează o cultură pură (doar lucerna), cantitatea de sămânța necesară este de 20-22 kg/ha pentru a asigura o
densitate de 1000 boabe germinabile/m².
Cantitatea de sămânța necesară înființării unei culturi de lucerna în amestec cu graminee perene este de 17-18 kg/ha. Amestecul
se poate realiza cu golomat în cantitate de 6-7 kg/ha și raigras (Lolium) hibrid 4 kg/ha.
Adâncimea optimă la care se seamănă semințele de lucerna este:
 de 1,5-2 cm când se seamănă primăvară
 de 2-2,5 cm când se însămânțează la începutul toamnei.
Combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor la cultură de lucerna
Metodele de combatere a buruienilor sunt preponderent chimice, metodele agotehnice fiind reprezentate de alegerea plantei
premergătoare și efectuarea corectă a lucrărilor solului (la 4-5 ani relizarea unei arături cu adâncimea de 28-30 de cm, pentru
combaterea talpei plugului).
Când lucerna este semănată în cultură pură buruienile monocotiledonate anuale se combat cu ajutorul erbicidelor (Fusilade Forțe,
Targă Super (1-1,5 l/ha) și Agil 1 l/ha), aplicate postemergent, în faza de 2-3 lăstari.
Este interzisă utilizarea erbicidelor antigramineice când lucerna este semănată în amestec cu graminee perene.
În cazul lucernierelor din anul I de vegetație pentru combaterea buruienilor dicotiledonate sensibile (Amaranthus, Sinapis,
Raphanus, Chenopodium și Xanthium) se utilizează erbicidul Basagran Forțe 1,5-2 l/ha, aplicat în faza de 2-3 frunze.
Multe buruieni dicotiledonate anuale și perene se pot combate cu erbicidele Embutone și Lucedon 3 l/ha, aplicate în faza de 3-5
funze trifoliate.
Cea mai întânlită buruiană din cultură de lucernă, Cuscută, se combate eficient cu ajutorul erbicidelor totale Roundup, Touchdown
3-4 l/ha și Reglone Forțe 3-5 l/ha, aplicate la 4-5 zile după prima cosire sau cu Kerb.
Combaterea bolilor se realizează în pricipal prin metode agrotehnice. Atacul de viroze și bacterioze este înlăturat prin cosirea
lucernierelor.
Pentru reducerea atacului de boli foliare se recomandă:
30
 utilizarea de semințe libere de agenți patogeni,
 utilizarea de soiuri tolerante sau rezistente la atacul patogenilor
 prelucrarea terenului, corespunzător evitării infecțiilor cu agenții patogeni (Erysiphe, Fusarium și Rizoctonia).
Combaterea dăunătorilor din culturile de lucerna se realizează prin
 pregătirea corectă a terenului,
 semănatul în perioada optimă;
 combaterea buruienilor din punct de vedere agrotehnic.
Pentru combaterea dăunătorilor că viermii sârmă se rccomanda tratament la sol cu Sintogril - 30 kg/hectar sau Force 15 kg/hectar.
Dăunătorii ce produc pagube semnificative lucernei în faza de butonizare sunt: gărgăriță lucernei, musculiță galicola a mugurilor,
ploșnitele lucernei, musculiță galicola a florilor, gărgăriță semințelor, viespea semințelor și se combat prin aplicarea a trei tratamente
cu insecticidele: Karate Zeon 0,15 l/ha și Decis 2,5 CE 0,3 l/ha.
Combaterea gandacului roșu și a buburuzei se realizează cu Novadim Progress 1,5 l/ha și Fastac 10 EC 0,15 l/ha. Gărgăriță
frunzelor de lucerna se combate cu Novadim Progress 1,5 l/ha. Gărgărițele genului Sitona se combat cu Fastac 10 EC 0,15 l/ha.
Tantarul florii de lucerna se combate cu Actellic 50 EC 1,0 l/ha și Novadim Progress 1,5 l/ha. Pentru viespea semințelor de lucerna
se aplică tratamente cu Actellic 50 EC 1,0 l/ha.
Împotriva galeriilor făcute de șoarecele de câmp se administrează raticide clasice, precum Bromakol sau alte raticide.
Fertilizarea lucernei
Lucerna valorifica foarte bine gunoiul de grajd, administrat plantelor premergătoare. Doză optimă recomandată este de 30-40
tone /hectar în condiții de neirigat și 60-70 t/ha în condiții de irigat.
Dozele de îngrășăminte cu fosfor recomandate să se administreze culturilor de lucerna sunt: 80-100 kg P2O5/ha pentru culturi
irigate și 50-60 kg P2O5/ha pentru culturi neirigate (pe soluri aluvionare și cernoziomuri); 100-120 kg P2O5/ha pentru culturi irigate
și 70-80 kg P2O5/ha pentru culturi neirigate (pe soluri brune cu pH mai mare de 6,2).
Dozele de îngrășăminte cu azot respectiv potasiu sunt recomandate doar pe solurile cu conținut scăzut de elemente minerale.
Astfel intanlim doze de 30-50 kg N/ha, aplicate înainte de semănat și doze de 70-80 kg K2O/ha, aplicate anual.
Dozele de azot mai sunt recomandate și atunci când lucerna se seamănă în amestec cu graminee perene având o valoare de 40-
50 kg N/ha în cultură neirigată și 50-60 kg N/ha în cultură irigată pentru cernoziomuri și soluri aluvionare în anul I de vegetație, pe
celelalte tipuri de sol sunt recomandate doze de 60-70 kg N/ha în regim neirigat, respectiv 70-80 Kg N/ha în regim irigat;
Anii următori de vegetație aduc cu sine și utilizarea unor doze mai mari de îngrășăminte care conțîn azot:
 pentru solurile aluvionare și cernoziomuri, 60-70 kg N/ha la neirigat și 70-80 kg N/ha la irigat;
 pentru restul tipurilor de soluri, 80-90 kg N/ha pentru neirigat și 90-100 kg N/ha pentru irigat.
Toate aceste doze de îngrășăminte se pot fracționa astfel, 60% odată cu semănatul sau la desprimavarare și 40 % după prima
coasă.
31
Lucerna răspunde bine și la fertilizarea foliară, recomandăm la aplicarea erbicidelor amestecarea cu 3-5 kg/hectar îngrășământ
foliar Kristalon Verde NPK 18-18-18 plus microelemente, produs ce se poate găsi pe site-ul SemintePlante.ro.
Tehnologia culturii de Păşuni şi fâneţe permanente
Pajiștile semănate sunt considerate culturi intensive, de mare randament, astfel că trebuie acordată o importantă deosebită locului
acestora în cadrul asolamentului.
Asolamentul
Pentru a obține o pajiște semănată de calitate foarte bună în cadrul asolamentului, se recomandă că însămânțarea să se realizeze
după culturi de leguminoase (mazăre, borceag). Rezultate bune la înființarea unei pajiști semănate se obțîn și atunci când
însămânțarea se realizează după culturi de prășitoare (porumb, sfeclă, etc), sau culturi de păioase. Atunci când se alege suprafață
destinată pajistii semănate, o atenție deosebită trebuie acordată remanentei în sol a erbicidelor utilizate anterior.
Pregătirea patului germinativ:
Pentru semănatul de primăvară, toamna se execută lucrarea de arăt la adâncimea de 25 - 30cm;
Dacă arătură este bolovănoasă, se recomandă efectuarea unei lucrări de grapare cu grapă cu discuri în agregat cu grapă cu colți
reglabili;
Primăvară, pregătirea patului germinativ se poate realiza printr-o mobilizare superficială a solului cu combinatorul sau cu grapă cu
colți;
Se recomandă folosirea tavalugului înainte și după semănat, deoarece patul germinativ trebuie să fie uniform și umed pentru a
asigura o germinare uniformă și rapidă;
Pentru semănatul la începutul toamnei, pregătirea terenului se poate efectua numai prin lucrări de discuire (4-5), executate
perpendicular, ultima lucrare fiind tavalugitul terenului.
32
Creșterea caprelor pentru lapte
Reproducția la caprine
La caprine activitatea de reproducție are caracter sezonier, căldurile la majoritatea caprelor declanșându–se toamna existând o
strânsă corelație cu durata zilei lumina când această este mai redusă.
Durata caldurilor este de 36 – 48 ore, acestea repetându-se la 17 (10 -23) zile.
La o proporție redusă de animale, căldurile pot apărea mai devreme lunile iunie – iulie, acestea trebuie identificate, insamantate,
grupate separat deoarece însușirea este ereditară și caprele pot fi folosite în organizarea de fătări extratimpurii.
Intensitatea maximă a caldurilor este în octombrie – noiembrie iar în cazul montei naturale are loc în libertate pe întreagă perioada,
repartizandu – se un mascul la 30 -40 femele.
Țapii tineri sub 2 ani vor execută numai două monte pe zi dimineață și seară pentru evitarea epuizării fizice și sexuale creșterii
sterilității caprelor, obținerea de produși debili sau neviabili.
Folosirea la reproducție a tapilor fără coarne, indiferent de sistemul de monta naturală sau artificială se poate face după verificarea
atentă a aptitudinilor de reproducție pentru evitarea apariției cazurilor de sterilitate, hermafrodiți, nereproductibili, etc.
Gestația – Fătarea la capre
Gestația la capra durează în medie 150 zile cu variații cuprinse între 145 și 158 zile, în funcție de precocitatea rasei, vârstă mamei
și dată primei fătări, numărul și sexul produșilor, nivelul de întreținere, etc.
Starea de gestație se cunoaște după absența caldurilor și dezvoltarea treptată și asimetrie proeminent pe dreapta a abdomenului.
Cu cel puțîn 4 săptămâni înainte de fatare, mulgerea trebuie întreruptă pentru pregătirea viitoarei lactații și acumularea de
substanțe nutritive necesare dezvoltării fătului.
În cazul în care la unele capre apare secreția treptată de lapte înaintea fătării, acestea trebuie mulse pentru evitarea mamițelor.
Fătarea se anunță prin inflamarea și congestionarea vulvei, adâncirea flancurilor, coborârea abdomenului, mărirea ugerului și
apariția primelor picături de colostru, eliminarea dopului de gestație.
În cazul fătărilor normale, iedul iese cu membrele anterioare înainte bine întinse și capul între acestea. În cazul unor poziții
anormale ale fetusului (distocii) se impune intervenția specialistului.
În adăpost se impune crearea și menținerea unui microclimat corespunzător cu o temperatura de 14 – 150 C, fără curenți și
umezeală, cu așternut curat și bine uscat.
După fatare, la un interval de 1 -1,5 ore, animalului i se administrează apă călduță pentru băut sau fiertură de tărâțe și este lăsat să
se odihnească 2-3 zile.
Se administrează nutreț de bună calitate în cantitate redusă: fan de lucerna sau masă verde în funcție de sezon, amestec de
concentrate, sare sub formă de bulgare sau brichete și apă potabilă la temperatura de 10 -150 C.
După perioada colostrala caprele se pot mulge. Dacă au o cantitate mai mare de lapte pentru preîntâmpinarea mamițelor.
33
Tehnologia creșterii și înțărcării iezilor
Intervenția la fatare constă în îndepărtarea mucozitatilor din jurul nărilor și de pe corp cu ajutorul unei pânze curate, care are și rol
de masaj menit să învioreze și intensifice circulația sanguină periferică.
După 20 – 30 minute de odihnă, se secționează, dezinfectează și leagă ombilicul la o distanță de 3-4 cm de abdomen.
Dacă nu o poate face singur este ajutat să suga colostru după îndepărtarea primelor picatuiri purtătoare de microorganisme. În
primele 6 -12 ore de la naștere, vilozitatile intestinale au o mare capacitate de absorbție, de aceea suptul unei cantități cât mai mari
de colostru în acest interval este foarte important.
Ulterior în următoarele două – trei zile această capacitate scade treptat.
Suptul colostrului are că efect mărirea rezistenței la infecții până la dezvoltarea sistemului reticulo - endotelial de apărare împotriva
infecțiilor. Datorită conținutului ridicat în săruri minerale favorizează eliminarea meconiului (reziduri cumulate în perioada fetală).
Conținutul foarte bogat în proteine și grăsime mărește vitalitatea și ritmul de creștere și dezvoltare al iezilor.
În prima săptămâna, iezii pot suge de 20 -30 ori pe zi o cantitate totală de 700 – 800 g/zi, iar la patru – cinci săptămâni cantitatea
poate ajunge peste 1 Kg.
În exploatarea extensivă sau semiintensiva iezii rămân la mame după perioada colostrala până la vârstă înțărcării, la cca. două luni.
În cazul exploatării intensive (pentru producția de lapte) iezii se separă de mame după 2- 4 zile și se cresc cu înlocuitori de lapte.
După suptul iezilor, ugerul mamei trebuie golit prin mulgere și mai ales la mamele cu producții superioare de lapte.
Tehnologia creșterii naturale
După 12 -15 zile de la naștere, iezii pot merge în aer liber cu mamele la păscut – primăvară sau se scot în padoc când temperatura
o permite – iarnă.
În felul acesta, iezii se obișnuiesc să consume de timpuriu furaje solide, ceea ce determina intensificarea dezvoltării echipamentului
enzimatic și a tubului digestiv.
Metodă de creștere separată
Începând cu vârstă de 14 -16 zile se amenajează un compartiment special cu microclimat corespunzător, cu așternut curat despărțit
de restul adăpostului de un gard – grătar mobil.
În acest compartiment unde numai iezii pot trece dintr-o parte în altă trebuie să se găsească furaje de cea mai bună calitate,
concentrate măcinate și apă potabilă la discreție.
Pentru obișnuire, timp de 3-4 zile, separarea mieilor trebuie însoțită de un zgomot pentru crearea reflexului.
Consumul zilnic de nutrețuri concentrate pentru un ied este de 20 -30 g și în plus fan de otavă de leguminoase, la discreție.
În cazul ranirii mameloanelor de la incisivii iezilor și refuzul mamei de a-l mai primi, se va recurge la hrănirea la biberon timp de 8
-10 zile cu lapte de la propriile mame.
34
Tehnologia creșterii artificiale
Constă în separarea iezilor de mame după 4 zile de la naștere și furajarea lor cu înlocuitori de lapte și nutrețuri combinate.
În acest fel, cantitatea cea mai ridicată de lapte din primele 2-3 luni de lactatie poate fi recoltată și valorificată.
Sistemul generalizat în Franța și Elveția prezintă mai multe avantaje:
 eliminarea stresului de intarcare;
 supraveghere mai atentă a iezilor;
 sporirea prolificității;
 recuperarea iezilor orfani sau subponderali;
 planificarea tineretului femel bine dezvoltat la monta timpurie;
 mecanizarea și automatizarea lucrărilor.
Alăptarea iezilor cu substituienti se face la găleată sau la biberon, sau cu ajutorul unor instalații automate în boxe speciale cu câte
10 -12 iezi, unde se mai găsesc: fan lucerna, furaje combinate și apă potabilă la discreție.
Hrănirea numai pe baza de lapte favorizează dezvoltarea stomacului glandular în detrimentul celorlalte compartimente (foios,
rumen, rețea). Concentratele prea fin măcinate provoacă acidoză ruminala.
Proporția de fibroase din hrană iezilor de lapte trebuie să fie de 15%.
Adăpostul trebuie să fie ferit de curenți, ușor de curățat și dezinfectat, cu microclimat corespunzător care să asigure 10 – 200 C în
primele 10 zile după care se reduce la 12 - 150C și umiditate 60 – 65% și o circulație a aerului de 0,2 m/s.
Substituentul clasic de lapte este alcătuit din 70 % lapte smântânit deshidratat, 20 – 30% grăsime, 1% lecitină, 1% supernucleu
vitamino – mineral. Amestecul se face la un Kg substituient solid – 6 Kg apă. Se amestecă inițial substituentul cu o parte din apă la
700C (pentru distrugerea florei saprofite) după care se adaugă restul de apă la 400 C. Se omogenizează bine și se administrează la
35 – 36 grade C în mai multe tainuri.
Înțărcarea
Se face în funcție de obiectivul principal de exploatare – obținerea unei cantități mai ridicate de lapte comercializabil sau destinația
iezilor pentru prașilă sau sacrificare.
Înțărcarea poate fi:
 tardivă la vârstă de 2-3 luni și greutatea de 13 -15 Kg la rase neameliorate;
 timpurie la vârstă de 1 luna și greutate de 9 – 10 Kg la rase ameliorate pentru producția de lapte;
 foarte precoce la vârstă de 4-5 zile, hrănirea făcându-se cu înlocuitori de lapte și concentrate până la atingerea greutății
optime.
Alimentația caprinelor
O particularitate biologică și implicit economică a speciei o reprezintă valorificarea superioară a tuturor categoriilor de nutrețuri:
35
 Vegetale – masă verde, fainuri, pleava, paie, siloz, rădăcinoase, frunzare, concentrate, deșeuri tehnice, etc.;
 Animale – reziduri lactate, sau de peste, etc.;
 Industriale – tărâțe, făînă furajeră, reziduri microbiologice, etc.;
Necesarul de furaje depinde de producția de lapte urmărit, de starea de întreținere sau fiziologică a animalelor și de calitatea
furajelor.
Caprele nu sunt pretențioase însă lacome cu pronunțat simt preferențial față de anumite sortimente de nutrețuri și chiar părți din
acestea și foarte capricioase față de starea de igienă a furajelor.
Preferă pășunile montane cu diferiți arbuști, frunzele, lăstărișul, muguri de arbori, plante aromate. De asemenea, resturile de
bucstsrie, de la grsdinile de zarzavat, coji de fructe, pepeni, cartofi, varzs, salats, pasts de leguminoase, fructe căzute din pomi.
În exploatarea extensivă, în libertate, consumul de ierburi variază de la 5 la 80%.
În condiii de stabulație permanentă în adăpost, cu furajare dirijată, caprele sunt hrănite pe baza de norme și rații pentru
intensificarea producțiilor lor. Rasele perfecționate produc în general o cantitate de lapte de 20 de ori mai mare decât greutatea
proprie și un număr de peste 155% de iezi.
Alimentația în perioada de pășunat
Timpul de pășunat este de 10 -12 ore pe zi, în care intră și cel rezervat pentru mulgere, masă verde ingerată este de 8 -10 Kg/zi la
adulte, 4-5 kg la tineret peste șase luni și 2-3 Kg/zi la iezi.
În cadrul acestui sistem se mai poate asigura furajarea folosindu-se amestecul unic pe baza de furaje fibroase 65% din care (½ fân
şi ½ grosiere), siloz, masă verde, rădăcinoase tocate 20% și 15% știuleți de porumb, totul tocat, omogenizat și eventual umectat cu
soluție slabă de saramură sau melasa.
Alimentația caprinelor în stabulație
Stabulația durează cca. 150 zile în funcție de durata sezonului de iarnă. În această perioada caprinele se hrănesc în mod tradițional
cu diferite fânuri, concentrate numai în prima luna de lactatie în cantități de 200 – 300 g/zi.
În exploatarea semiintensiva și intensivă hrănirea se face pe baza de norme și rații. Nivelul de consum atinge 3 – 3,5% substanță
uscată din greutatea vie și variază în raport cu starea fiziologică fiind minimă la sfârșitul gestantiei și maximă între 6 și 10 săptămâni
de lactatie.
36
Depozitarea şi păstrarea gunoiului de grajd
Gunoiul de grajd rezultat din sectorul zootehnic al exploatației agricole va fi depozitat pe o platformă ce va fi construită de către solicitant
ulterior semnării deciziei de finanțare. Conform calculatorului Cod de Bune Practici agricole disponibil pe site-ul www.afir.info, în secțiunea
submăsurii 6.1, suprafața minimă a platformei de depozitare a gunoiului de grajd, este de 29,52 mp.
O platformă de gunoi de grajd este o construcţie relativ simplă alcătuită dintr-o podea de beton pătrată sau dreptunghiulară, înconjurată în
trei părţi de pereţi de beton înalţi de aproximativ 2m. Pot fi folosite şi alte materiale, dar betonul este mai durabil, oferă condiţii mai bune
pentru manevrarea utilajelor şi garanţii împotriva pierderilor accidentale de nutrienţi.
Pentru captarea lichidelor provenite din gunoiul de grajd, platforma trebuie dotată cu un canal de-a lungul părţii deschise a platformei,
pentru direcţionarea lichidelor către un bazin de colectare, suficient de mare pentru a reţine toate aceste lichide şi eventualele precipitaţii în
exces ce cad pe suprafaţa platformei. Lichidele colectate pot fi aplicate pe terenurile agricole sau pot fi reîncorporate în grămada de gunoi
de grajd sau de compost.
Proiectarea și construirea platformei de gunoi de grajd
Încă din stadiul de proiectare şi construcţie a platformei pentru depozitarea îngrăşămintelor organice se va acorda cea mai mare atenţie
prevenirii şi protecţiei apelor şi mediului împotriva poluării, prin următoarele măsuri:
• amplasarea în afara zonelor sensibile şi departe de sursele de apă;
• capacitate de stocare suficientă;
• construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi protecţie;
• condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente;
• căi corespunzatoare de acces;
• protecţie împotriva incendiilor;
• protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi.
Capacitatea de stocare depinde de:

• tipul şi mărimea lotului de animale, ţinând cont de sistemul utilizat de organizare al fermei;
• durata perioadei de stocare;
• tipul de depozitare;
• metoda de manipulare şi stocare a dejecţiilor;
• gradul de diluţie a dejecţiilor datorită ploilor sau altor tipuri de ape.
Cu excepţia unor cazuri speciale, platforma trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă de 4 luni
37
Stocarea gunoiului de grajd
La construcţia depozitelor de gunoi solid se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază din beton, să fie prevăzute cu pereţi de sprijin şi
sistem de colectoare a efluenţilor, în special a celor ce se produc în timpul ploilor.
Depozitarea şi păstrarea gunoiului de grajd este necesar să se facă în platforme special amenajate. În acest scop, platformele trebuie
hidroizolate la pardoseală, construite din beton şi prevăzute cu pereţi de sprijin inalţi de 2 metri, de asemenea hidroizolaţi, şi cu praguri de
reţinere a efluentului şi canale de scurgere a acestuia către un bazin de retenţie.
Utilizarea gunoiului de grajd
Îngrăşămintele organice provenite din exploataţiile agro-zootehnice au o stare fizică şi o compoziţie foarte variată. Între momentul
producerii şi momentul aplicării în sol ca îngrăşământ, se pot produce pierderi mai mici sau mai mari de nutrienţi, în special de azot, care
conduc pe de o parte la diminuarea valorii lor agronomice şi, pe de altă parte, la poluarea mediului, în special a apelor şi aerului. Este
necesar, prin urmare, ca aceste subproduse să fie gestionate de aşa manieră, încât aceste pierderi să fie pe cât posibil reduse la minim, cu
păstrarea valorii lor fertilizante la parametrii iniţiali.
Cele mai multe dejecţii solide proaspete conţin 80-85 % apă, dar umiditatea se schimbă rapid în funcţie de modul de mânuire şi de stocare.
Dacă umiditatea va creşte la 88 % prin adăugarea de apă de spălare sau alte lichide contaminante atunci stocarea va fi a unui lichid. Dacă
conţinutul de apă va fi redus prin aplicarea unui aşternut sub 80% gunoiul va deveni solid. Activitatea biologică de descompunere începe
imediat de la emisia dejecţiilor. Sistemul de management a reziduurilor afectează acest proces şi deci afectează valoarea fertilizantă şi de
condiţionator de sol a gunoiului.
Costul unei platforme de gunoi de grajd
Costul unei platforme de gunoi de grajd va depinde de mărime, tipul materialelor utilizate, dar şi de condiţiile locale ale pieţii pentru forţa de
muncă şi materiale.
Costul pentru construcţia unei platfome de gunoi de grajd, inclusiv gardul aferent, poate fi estimat în linii mari la 30-40 euro pentru fiecare
tonă a capacităţii de stocare. Acest preţ nu include costul achiziţiei terenului, deoarece se presupune că platforma va fi construită pe
terenul comunal. Preţul poate varia considerabil de la un loc la altul şi de la un an la altul.
Dacă sunt utilizate materiale şi tehnici corespunzătoare, ar trebui luată în calcul o perioadă de depreciere de 20 de ani.
38
Creșterea performanțelor economice ale exploatației agricole presupune implementarea următoarelor măsuri:
- reducerea consumurilor de energie electrică, combustibil, materii prime și alte materiale consumabile;
- creșterea gradului de mecanizare al lucrărilor agricole desfășurate în cadrul exploatației vegetale;
- creșterea gradului de mecanizare al lucrărilor agricole desfășurate în cadrul exploatației zootehnice;
- creșterea productivității muncii, ca o consecință a introducerii lucrărilor mecanizate în cadrul tuturor activităților desfășurate în cadrul
exploatației agricole;
- stabilirea unor rații furajere diferențiate pentru efectivul de animale deținut, în funcție de sex, vârstă, etapă de dezvoltare;
- ameliorarea rasei de capre existentă în cadrul exploatației agricole, prin însămânțarea artificială cu material genetic de calitate
superioară, care să asigure o producție de lapte mai mare în cadrul fermei;
- utilizarea guniului de grajd ca îngrășământ natural pentru culturile vegetale înființate;
- reducerea cantităților de îngrășăminte chimice utilizate în cadrul sectorului vegetal.
Urmarea unui curs de perfecționare în domeniul agricol
Pentru îmbunătățirea managementului exploatației agricole pe care o exploatează, solicitantul va urma, ulterior semnării deciziei de
finanțare, un curs de perfecționare în domeniul Contabilității fermei agricole. Cursul, acreditat ANC, îi va oferi solicitantului noțiunile
contabile și de management pentru conducerea eficientă a afacerii și creșterea competivității întreprinderii pe piață.
Şi în agricultură, educaţia joacă un rol primordial, mai ales că acest sector deţine o pondere importantă în ţara noastră, fiind, totodată,
strâns legat de cultura şi tradiţia poporului român. Educaţia agricolă ar trebui să reprezinte o importantă parte a învăţământului profesional
şi tehnic-agricol din România, având în vedere potenţialul de dezvoltare a activităţilor agricole sau non-agricole, din mediul rural.
După 1989, agricultura a cunoscut un declin notabil, accentuat prin desfiinţarea unităților de tip CAP sau IAS. Cum acest sector nu a mai
reprezentat atractivitate pentru tineri, numărul instituţiilor specializate în domeniu a scăzut, multe dintre liceele agricole fiind desfiinţate.
Altele s-au reorientat către alte profiluri, devenind licee tehnice sau teoretice, astfel încât, în perioada 2001-2011, conform Raportului
CRPE - „Educaţie pentru Agricultură”, din septembrie 2014, numărul liceelor cu specializări agricole a scăzut cu 52%, ceea ce a condus la
o diminuare a numărului de absolvenţi cu peste 44%. Toate acestea au provocat scăderea nivelului de instruire a persoanelor participante
la activităţi agricole. Conform aceluiaşi raport, în 2010, doar 2,5% dintre şefii exploatațiilor agricole erau absolvenţi ai unei forme de
învăţământ agricol, mult sub media europeană, de 29,6%. Ultimii ani au adus totuşi o creştere a acestui sector, la revitalizare contribuind
PNDR, care, prin intermediul fondurilor nerambursabile europene/naţionale, a susţinut dezvoltarea în mediul rural. Creşterea atractivităţii
agriculturii din ultimii ani a determinat şi o mărire considerabilă a elevilor în învăţământul profesional cu specific agricol, tot mai mulţi tineri
orientându-se către licee şi facultăţi de specialitate care să îi ajute să performeze ulterior ca angajați sau ca antreprenori. Acest aspect s-a
remarcat în special în mediul rural, cu precădere la tineri ai căror părinţi deţin terenuri. Cea mai mare problemă a școlilor
profesionale/liceelor cu profil agricol rămâne însă convergenţa mediului de afaceri cu piața muncii. Dificultăţile apar chiar la nivelul pregătirii
practice, din cauza numărului redus de parteneriate între unităţile agricole (ferme, asociaţii, societăţi) şi instituţiile de învățământ profesional
şi tehnic-agricol.
39
În cadrul exploatații agricole SC Ferma de Capre SRL, bazată pe cultivarea cerealelor și creșterea caprelor pentru lapte, se desfăşoară un
număr mai mare sau mai mic de activităţi, fiecare având o influenţă specifică bine determinată asupra realizării obiectivelor stabilire de
către conducerea societății pe termen mediu și lung. Cunoaşterea acestor activităţi, care presupun consumuri de muncă fizică şi
intelectuală, permite sesizarea caracteristicilor componentelor lor şi evidenţierea măsurii în care ele sunt omogene său complementare.
După aceste caracteristici ele pot fi grupate, ajungându-se la funcţiunile întreprinderii şi, deci, ale exploataţiei agricole:
 funcţiunea de cercetare-dezvoltare:
o introducerea elementelor de natură ştiinţifică şi tehnică superioare în exploataţia agricolă, prin ameliorarea raselor de
animane în scopul creșterii producției de lapte, ameliorarea soiurilor și hibrizilor pentru creșterea producției agricole la hectar
și sporirea rezistenței în fața unor fenomene meteo extreme, precum seceta.
o informaţii necesare elaborării de strategii şi de programe de producţie prin aplicarea asolamentului în scopul maximizării
avantajelor solului, utilizarea nutrienților din sol;
o dezvoltarea capacităţii unei exploataţii de a deveni performantă, de a pătrunde şi de a se menţine pe piaţă prin produse de
calitate, conform cerințelor consumatorilor finali.
 funcţiunea de producţie prin obținerea de produse alimentare de bază pentru care se manifestă cerere pe piață din partea
consumatorilor finali (lapte, carne), cât și pe piața intermediară a procesatorilor din industria alimentară (lapte materie primă pentru
producția de produse lactate);
 funcţiunea comercială - producătorul are responsabilitatea adaptării ofertei la cerere, iar activitatea de desfacere a produselor nu
mai depinde de decizii externe, ci reprezintă de fapt, o "punte" intre cerere şi ofertă,
 funcţiunea financiar-contabilă:
o asigurarea capitalului necesar pentru investiţii şi pentru achiziţionarea de bunuri necesare procesului de producţie;
o repartizarea capitalului pe domenii de activitate;
o folosirea profitabilă a capitalului, în general, o buna gestionare a sa;
o elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli;
o respectarea legislaţiei în vigoare şi a disciplinei financiare.
 funcţiunea de personal:
o asigurarea personalului (recrutare şi selecţie),
o pregătirea,evaluarea și promovarea personalului.
o administrarea personalului: evidenţă, încadrare, salarizare
Acestora le putem asocia, dintre propunerile de noi funcţiuni, existente în literatura de specialitate, pe cea referitoare la protecţia mediului
înconjurător:
 activităţi menite să evite poluarea solului, a pânzei de apa freatică, a râurilor şi a produselor. În acest sens, societatea va realiza o
platformă betonată pentru gestinarea gunoiului de grajd, conform standardelor naționale și europene în domeniu;
 Practicarea unui sistem raţional de agricultură, menţinând sub un control strict administrarea, în special, a substanţelor chimice care
sunt poluantul principal. Prin gestionarea gunoiului de grajd, îngrășămintele naturale vor înlocui parțial îngrășămintele chimice
utilziate în trecut de către societate.
40
Nitrații proveniți din agricultură sunt una dintre cele mai mari probleme pentru poluarea apei.Deşi sunt esențiali pentru creşterea multor
specii de plante, printre care cele mai multe dintre cele destinate consumului uman, nitrații devin o problemă în cazul în care ajung în apă,
unde nu sunt doriți. Această problemă a început odată cu agricultura intensivă atunci când din dorința de a creşte volumul producției
volumul de îngrăşăminte utilizate a fost mărit de la o zi la alta. Excesul de nitrați adăugați în sol care nu poate fi folosit de plante se poate
scurge în apele subterane în acest fel contaminându-le.
Excesul de nitrați se poate acumula în sol în mai multe moduri:

 În primul rând, gunoiul de grajd conține atât efluenți de amoniac cât şi forme organice de azot. Azotul organic poate fi convertit la
amoniac în sol. Acest amoniac, împreună cu orice fertilizant amoniacal care se aplică, este convertit în nitrat de către bacteriile din
sol într-un proces numit nitrificare. Nitrificarea este important deoarece plantele pot utiliza numai azot sub forma de nitrat. Cu toate
acestea, atunci când amoniacul este nitrificat mai mult decât pot plantele utiliza, surplusul neutilizat se va acumula în sol.
 În al doilea rând, aplicarea de îngrăşământ cu azotat în cantităti mai mari decat cele ce pot fi utilizate de plante vor duce la un nivel
ridicat de nitrați. Nitrații pot pătrunde în organism prin alimentele ingerate precum şi prin apa băuta. Aceştia odata ajunşi în
organism sunt la fel de dăunatori atât pentru animale cât şi pentru oameni.
Aşadar, în vederea protejării mediului înconjurător, solicitantul îşi propune să ţină cont de următoarele aspecte:
 Protecţia solului prin:
o Înierbarea cu efect anti-eroziv – societatea va exploata pe termen lung pășuni și pajiști permanente, precum și culturi
care asigură un efect anti-eroziv, precum lucernă;
o Drenarea apei de pe suprafeţele de cultură.
 Drenarea apei de pe suprafeţele de cultură, prin:
o Modernizarea/înlocuirea sistemelor de irigat;
o Gestionarea şi reutilizarea apelor uzate.
 Reducerea consumului de energie / Utilizarea de energii alternative prin:
o Modernizarea echipamentelor energetice existente în scopul reducerii consumului de energie;
o Instalarea de echipamente energetice noi cu surse regenerabile de energie în scopul reducerii consumului de energie;
 Conservarea biodiversităţii şi crearea / conservarea habitatului în scopul asigurării biodiversităţii prin:
o Polenizarea biologică;
o Combaterea biologică a dăunătorilor.
 Gestionarea deşeurilor organice şi a sub-produselor vegetale, în scopul protecţiei mediului:
o Construirea unei platforme betonate pentru gestionarea gunoiului de grajd;
o Producerea de compost în scopul folosirii ca îngrăşământ.
 Îmbunătăţirea mediului prin:
41
o Instalarea de dispozitive antidispersie pentru prevenirea migrării substanţelor fitosanitare spre şi dinspre suprafeţele
învecinate;
o Menţinerea în condiţii sigure pentru mediu a spaţiilor de depozitare a uleiurilor şi a combustibililor din fermă;
o Dotarea cu echipamente de avertizare meteo.
 Alte măsuri:
o Asistenţă tehnică – solicitarea expertizei mediului veterinar pentru ameliorarea raselor din ferma zootehnică, planul
multianual de vaccinuri, prevenirea și tratarea bolilor;
o Formare profesională – solicitantul va urma un curs de pregătire profesională în temen de 9 luni de la semnarea deciziei
de finanțare a proiectului;
o Întocmire de studii, rapoarte şi/sau analize în vederea obținerii de finanțări nerambursabile, fudamentarea deciziilor de
investiție pe întocmirea prognozelor economice înaintea solicitării de credite bancare;
Realizarea platformei betonate pentru gestionarea gunoiului de grajd
Gunoiul de grajd rezultat din sectorul zootehnic al exploatației agricole va fi depozitat pe o platformă ce va fi construită de către solicitant
ulterior semnării deciziei de finanțare. Conform calculatorului Cod de Bune Practici agricole disponibil pe site-ul www.afir.info, în secțiunea
submăsurii 6.1, suprafața minimă a platformei de depozitare a gunoiului de grajd, este de 29,52 mp.
O platformă de gunoi de grajd este o construcţie relativ simplă alcătuită dintr-o podea de beton pătrată sau dreptunghiulară, înconjurată în
trei părţi de pereţi de beton înalţi de aproximativ 2m. Pot fi folosite şi alte materiale, dar betonul este mai durabil, oferă condiţii mai bune
pentru manevrarea utilajelor şi garanţii împotriva pierderilor accidentale de nutrienţi.
Pentru captarea lichidelor provenite din gunoiul de grajd, platforma trebuie dotată cu un canal de-a lungul părţii deschise a platformei,
pentru direcţionarea lichidelor către un bazin de colectare, suficient de mare pentru a reţine toate aceste lichide şi eventualele precipitaţii în
exces ce cad pe suprafaţa platformei. Lichidele colectate pot fi aplicate pe terenurile agricole sau pot fi reîncorporate în grămada de gunoi
de grajd sau de compost.
42
Planul de culturi pentru perioada de implementare
Consumul de apă al plantelor cultivate este diferit, astfel că instituirea unui plan de asolament în cadrul explotației agricole asigură
utilizarea rațională a rezervelor de apă disponibile pe toată durata anului.
Este necesar ca după o plantă cu un consum specific mai mare, să urmeze alta cu un consum specific mai mic (ex. grâul nu poate urma
după lucernă în regiunile secetoase, deoarece lucerna consumă cantități mari de apă; după lucernă poate urma porumbul, care se
seamană la jumatatea lui aprilie, iar până atunci o parte din rezervele de apă se refac).
Ceea ce se întâmplă cu apa se întâmplă și cu substanțele nutritive, și anume: unele plante agricole secătuiesc solul de macroelemente, iar
altele îl imbogățesc în azot, unele plante au nevoie mai mult de potasiu, iar altele (cerealele) au un consum mai mare de azot și fosfor.
Îngrășămintele chimice, dar mai ales cele organice, reușesc să mențină conținutul de materie organică la un nivel ridicat. Gunoiul de grajd
se poate aplica direct la o serie de culturi cum ar fi, de exemplu, porumbul sau se poate aplica la cultura anterioară. În cadrul
asolamentului, gunoiul de grajd aplicat direct la plantele din prima categorie va contribui la menținerea conținutului de materie organică,
fără a influența defavorabil plantele din a doua categorie.
Denumirea culturilor Planul de culturi pentru anul (hectare):

seminţe)
seminţe)
Păşuni şi fâneţe permanente – 10,00 10,00 10,00
Suprafața totală (hectare): 30,00 30,00 30,00
Producția vegetală
43
Denumirea culturilor Producția totală obținută (tone):
seminţe)
seminţe)
Păşuni şi fâneţe permanente – - - -
Producția vegetală va fi utilizată în întregime pentru realizarea rațiilor furajere.
Producția zootehnică
În cadrul sectorului zootehnic al societății se vor comercializa:

- iezii la 4 luni;
- laptele de capră.
În cadrul fermei este estimată o producție de lapte de 500 de litri / capră / an, ceea ce reprezintă, având în vedere efectivul de animale
deținut, o producție totală anuală de 125.000 litri.
Producţia de lapte de capră în cadrul exploataţiei agricole va fi comercializată exclusiv către persoane juridice, în baza unor contracte
ferme pentru întreaga cantitate de producție obținută de către societate.
Efectivul de iezi va fi comercializat integral către persoane fizice, pe raza localității în care este amplasată exploatația agricolă și în cadrul
târgurilor de animale de pe plan local.
44
Implementarea planului de afaceri va demara, conform prevederilor ghidului solicitantului, în termen de 9 luni de la semnarea deciziei de
finanțare prin:
o participarea solicitantului la un curs de perfecționare agricolă – Contabilitatea exploatațiilor agricole;
o demararea comercializării producției proprii – lapte de capră și cereale;
o creșterea randamentului exploatației agricole;
o realizarea de investiții în utilaje și echipamente, urmând a fi achiziționate:
o utilaj 1;
o utilaj 2;
o etc
45
TABEL DETALIERE OBIECTIVE SUPLIMENTARE11 PROPUSE DE BENEFICIAR PENTRU DEZVOLTAREA EXPLOATAŢIEI
AGRICOLE
TABEL IV B
Obiective suplimentare şi acţiunile aferente Suprafaţa/Număr/Capacitate/Specificaţii
OBIECTIV SUPLIMENTAR ACŢIUNE12

(exemple, se vor descrie cel puțin 3)
1 Achiziție semințe pentru producția Se vor achiziționa doar semințe de calitate, de la furnizori
vegetală sau distribuitori autorizați, pentru asigurarea unei producții
Comercializarea producției proprii în superioare calitativ
procent de peste 20% din valoarea Achiziție îngrășăminte pentru Se vor achiziționa doar îngrățăminte de calitate, de la
primei tranșe de sprijin, valoarea producția vegetală furnizori sau distribuitori autorizați, pentru asigurarea unei
producției comercializate va fi de 11029 producții superioare calitativ
eur, adică 33% din valoarea primei Achiziție suplimente minerale Se vor achiziționa doar suplimente minerale de calitate,
tranșe de plată pentru rații furajere de la furnizori sau distribuitori autorizați, pentru
asigurarea unei producții superioare calitativ
Comercializare producție proprie Valorificarea producției:
- Lapte de capră în valoare de ...... euro;
- Iezi de 4 luni în valoare de ..... euro;
2 Efectuarea de investiții în cadrul Achiziție utilaje și echipamente Achiziție Utilaj 1
exploatației Achiziție Utilaj 2
Achiziție Utilaj n
3 Îmbunătățirea managementului Participare la curs de perfecționare Curs Contabulitatea exploatațiilor agricole
exploatației agricole
11
Pentru atingerea obiectivului general privind îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii sectorului agricol, precum şi conformitatea cu cerinţele de
protecţie a mediului, igienă şi bunăstarea animalelor și siguranţa la locul de muncă pentru exploataţia vizată pentru sprijin, se detaliază obiectivele suplimentare propuse
de către solicitant (nu mai puţin de 3) detaliate pe acţiuni.
12
În secțiunea dedicată acțiunilor întreprinse, va fi exemplificată modalitatea practică/aplicată prin care se preconizează atingerea obiectivelor: achiziții preconizate,
participarea la programe de instruire (cursuri, seminarii, ateliere practice etc), managamentul exploatației (din punct de vedere tehnic, economic și de mediu), campanii
de promovare și informare, etc.
46
TABEL PONDERE OBIECTIVE OBLIGATORII ŞI SUPLIMENTARE
TABEL IV C
Nr.crt Obiective Obligatorii13 Pondere

obiectiv14
1. Producţie estimată a fi vândută pana la acordarea transei a doua 16,66%
2 Amenajare platformă gunoi gunoi de grajd 16,66%
3 Pregătire profesională în domeniu 16,66
4 UAT-ul în care este stabilit sau se va stabili solicitantul: domiciliul, sediul social şi locul de muncă (în cazul în care *
este salariat). În cazul în care solicitantul este încadrat într-o activitate salarizată, locul de muncă (punctul de
lucru/sediul social al angajatorului) trebuie să fie în aceeaşi UAT sau zona limitrofă a UAT-ului în care este
înregistrată exploataţia vizată pentru sprijin; (Domiciliul şi sediul social al tânărului fermier trebuie sa fie în UAT-ul în
care exploataţia este înregistrată)15 (după caz)
Obiective Suplimentare (minim 3)
5 Comercializarea producției proprii în procent de peste 20% din valoarea primei tranșe de plată, respectiv de 80,00% 16,66%
din valoarea primei tranșe de plată
6 Efectuarea de investiții în cadrul exploatației 16,66%
7 Îmbunătățirea managementului exploatației agricole 16,67%
TOTAL 100%
* Obiectivul obligatoriu nr. 4 este îndeplinit la data depunerii cererii de finanțare.
13
În cazul obiectivelor obligatorii însoţite de menţiunea (după caz), se va introduce o pondere doar dacă urmează a fi îndeplinite şi vor fi verificate după semnarea
Deciziei de Finanţare. Dacă aceste elemente sunt îndeplinite deja la depunere, atunci ele nu mai sunt considerate obiective.
14
15
Dacă este deja îndeplinit se va completa la specificaţii „îndeplinit”; dacă este parţial îndeplinit, detaliile vor fi prezentate în coloana pentru specificaţii.
47
V. PIAŢA DE APROVIZIONARE/DESFACERE, CONCURENŢA ŞI STRATEGIA DE PIAŢĂ CE VA FI APLICATĂ PENTRU
VALORIFICAREA PRODUSELOR/SERVICIILOR OBŢINUTE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI.
Pentru desfășurarea activității de producție agricolă în condiții optime, solicitantul va proceda la achiziționarea de inputuri, materile
auxiliare, materiale consumabile, combustibil, precum și lucrări agricole pentru care nu deține utilajele necesare, astfel:
TABEL V A
POTENŢIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de Produse/servicii oferite Cantitate Valoare % din
Nr.crt materii prime/materiale aproximativă aproximativă total
auxiliare (Euro) achiziţii
1 SC Petrom SA Combustibil (motorină, benzină) 1.000 850 25,22%
- litri
2 Electrica SA Energie electrică) - kilovați 7.500 600 17,80%
3 Medic veterinar Servicii veterinare, 12 730 21,66%
medicamente, vitamine – luni
contract
4 Agrii Romania SRL Erbicide, Insecticide, Pesticide - 1.400 700 20,77%
litri
5 Compania Seminte Semințe cereale, plante nutreț - 4.000 490 14,54%
Fundulea kilograme
TOTAL - 100,00%
Tabel V B
POTENŢIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire şi Valoare aproximativă (Euro) % din vânzări
adresa)
1 SC Danone SA – 52.691,79 96,06%
București – lapte capră
2 Persoane fizice – UAT ...... 2.162,46 3,94%
- cereale
TOTAL 54.854,25 100%
48
Producţia obținută în cadrul sectorului zootehnic, respectiv laptele de capră va fi comercializată exclusiv către procesatori din industria
lactatelor.
Producţia obținută în cadrul sectorului vegetal, respectiv cereale va fi comercializată exclusiv către persoane fizice de pe raza comunei în
care se implementează proiectul.
49
VI. TIPUL ŞI CANTITATEA PRODUSELOR OBŢINUTE ÎN TIMPUL IMPLEMENTĂRII, INCLUSIV OPORTUNITĂŢILE DE PIAŢĂ
Pentru a pune în evidenţă tipul şi cantitatea produselor obţinute în cadrul exploataţiei agricole, se vor folosi tabelele următoare:
TABEL VI A 1 Planul de cultură pentru sectorul vegetal, inclusiv pentru suprafeţe cultivate cu furaje
An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 (pomicultură) An 5 (pomicultură)
Denumire
cultură Suprafaţă Producţie Suprafaţă Producţie Suprafaţă Producţie Suprafaţă Producţie Suprafaţă Producţie Suprafaţă Producţie
(ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone)
Grâu comun
(inclusiv 2,00 9,60 2,00 10,08 1,00 5,29 2,00 11,11 0,00 0,00
seminţe)
Porumb
boabe
5,00 24,00 5,00 25,20 7,00 37,04 5,00 27,78 0,00 0,00
(inclusiv
seminţe)
Floarea
soarelui
3,00 10,08 3,00 10,58 4,00 14,82 4,00 15,56 0,00 0,00
(inclusiv
seminţe)
Plante de
nutreţ - 5,00 240,00 5,00 252,00 3,00 158,76 4,00 222,26 0,00 0,00
porumb siloz
Alte plante
5,00 54,00 5,00 56,70 5,00 59,54 5,00 62,51 0,00 0,00
de nutreţ
Păşuni şi
fâneţe 10,00 0,00 10,00 0,00 10,00 0,00 10,00 0,00 0,00 0,00
permanente
TOTAL 30,00 0,00 30,00 30,00 30,00 0,00 0,00
Menționăm faptul că producția vegetală va fi utilizată integral pentru furajarea animalelor din cadrul exploatației.
50
TABEL VI A 2 Planul de producţie şi comercializare pentru sectorul vegetal
An 1 An 2 An 3 An 4 (pomicultură) An 5 (pomicultură)
Producţia Valoarea Producţia Valoarea Producţia Valoarea Producţia Valoarea Producţia Valoarea
estimată estimată a estimată estimată a estimată estimată a estimată estimată a estimată estimată a
Denumire
destinată producţiei destinată producţiei destinată producţiei destinată producţiei destinată producţiei
cultură
comercializăr comercializat comercializăr comercializat comercializăr comercializat comercializăr comercializat comercializăr comercializat
ii e ii e ii e ii e ii e
(kg) (Euro) (kg) (Euro) (kg) (Euro) (kg) (Euro) (kg) (Euro)
Grâu
comun
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
(inclusiv
seminţe)
Porumb
boabe
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
(inclusiv
seminţe)
Floarea
soarelui
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
(inclusiv
seminţe)
Plante de
nutreţ -
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
porumb
siloz
Alte plante
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
de nutreţ
Păşuni şi
fâneţe
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
permanent
e
TOTAL 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
kg Euro Total comercializare producţie cumulat pentru 3/5 ani pentru kg Euro
Total comercializare producţie cumulat pentru
îndeplinirea condiţiei minime de comercializare în valoare de
maximum 3/5 ani. 0,00 26.250,00
minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin.
Productie
destinată

consumului
propriu
Producția vegetală va fi utilizată integral pentru furajarea animalelor din cadrul exploatației.
51
TABEL VI B 1 Planul de producţie pentru sectorul zootehnic
An 0 An 1 An 2 An 3
Nr. crt. SPECIFICARE
Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod.
1 Capre – capre montate 250 60.000,00 250 63.000,00 250 66.150,00 250 69.457,50
2 Capre – alte capre 50 0,00 50 0,00 50 0,00 50 0,00
⃰ Producția de lapte va fi utilizată pentru:

- Hrănirea iezilor înaintea comercializării;
- Consumul familial;
- Comercializarea către procesatori din industria lactatelor.
TABEL VI B 2 Planul de producţie şi comercializare pentru sectorul zootehnic
An 1 An 2 An 3
Denumire
specie / Producţia estimată Valoarea estimată Producţia estimată Valoarea estimată Producţia estimată Valoarea estimată
produs destinată a producţiei destinată a producţiei destinată a producţiei
animalier comercializării comercializate comercializării comercializate comercializării comercializate
(kg) (Euro) (kg) (Euro) (kg) (Euro)
lapte 50.400,00 13.371,43 52.920,00 14.040,00 55.566,00 14.742,00
carne 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL 13.371,43 14.040,00 14.742,00
kg Euro
Total comercializare producţie cumulat pentru maximum 3 kg Euro
Comercializare 20%
ani. 42.153,43
33.722,74
Productie destinată consumului propriu 8.430,69
52
TABEL VI C 1 Planul de procesare (dacă exploataţia vizează şi procesarea produselor agricole)
Denumire
An 4 An 5
produs An 0 An 1 An 2 An 3
(pomicultură) (pomicultură)
obtinut
Producţie Cantitate Producţie Producţie Producţie Producţie Producţie
(kg/tone) produs (kg/tone) (kg/tone) (kg/tone) (kg/tone) (kg/tone)
obtinut
….
….
TOTAL
TABEL VI C 2 Planul de procesare

Denumir An 1 An 2 An 3 An 4 (pomicultură) An 5 (pomicultură)
e Producţ Valoarea Producţia Valoarea Producţia Valoarea Producţia Valoarea Producţia Valoarea
cultură ia estimată estimată estimată estimată estimată estimată estimată estimată estimată
estimat a destinată a destinată a destinată a destinată a
ă producţiei comercial producţie comercial producţiei comercial producţi comercial producţi
destinat comercial izării i izării comercial izării ei izării ei
ă izate (kg) comercial (kg) izate (kg) comercia (kg) comerci
comerci (Euro) izate (Euro) lizate alizate
alizării (Euro) (Euro) (Euro)
(kg)
Producţi
e
procesat
ă
....
TOTAL
Total comercializare producţie kg Euro Total comercializare producţie cumulat pentru 3/5 kg Euro
cumulat pentru maxim 3/5 ani. ani pentru îndeplinirea condiţiei minime de
comercializare în valoare de minim 20% din
valoarea primei tranşe de sprijin.
53
La verificarea conformităţii Planului de afaceri, nu mai târziu de 33/ 57* luni (*pentru exploatațiile pomicole), de la data semnării contractului
de finanţare, solicitantul trebuie să demonstreze că a comercializat producţie de minimum de 20% din valoarea primei tranșe de plată, a
modernizat exploatația agricolă în conformitate cu cele precizate în Planul de afaceri, că a demarat implementarea planului de afaceri în
cel mult 9 luni de la data semnării contractului de finanțare, şi a realizat toate angajamentele asumate la depunerea cererii de finanțare.
În cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai bună înţelegere de către persoanele care verifică studiul) care au stat la
baza realizării previzionării: gradul de utilizare a capacităţii de producţie şi modul cum evoluează acesta în timp; se va preciza producţia
fizică existenta şi producţia fizică estimată în urma realizării investiţiei.
54
VII. CALCULUL VALORII PRODUCŢIEI STANDARD (SO) LA FINALIZAREA PLANULUI DE AFACERI
Se va calcula totalul SO-urilor, rezultat din cumularea producţiei vegetale şi/sau zootehnice pentru anul ţintă (max anul 3/ respectiv max
anul 5 pentru exploatațiile pomicole).
Tabel VII
Dimensiunea exploataţiei (SO) propusă

Tipul sectorului
pentru anul ţintă
Sector vegetal 17.076,32
Sector animal 30.228,50
TOTAL 47.304,82
SO /
Suprafața în anul de referință Valoare SO
Denumire cultură hectar
Grâu comun (inclusiv seminţe) 2,00 614,09 1.228,18
Porumb boabe (inclusiv
641,80 3.209,00
seminţe) 5,00
Floarea soarelui (inclusiv
564,52 2.258,08
seminţe) 4,00
Plante de nutreţ - porumb siloz 4,00 1.029,19 4.116,76
Alte plante de nutreţ 5,00 662,78 3.313,90
Păşuni şi fâneţe permanente 10,00 295,04 2.950,40
Dimensiune exploatație agricolă - Sectorul vegetal 17.076,32
Denumire specie Capete în anul de referință SO / cap Valoare SO

Capre – capre montate 250,00 112,98 28.245,00
Capre – alte capre 50,00 39,67 1.983,50
Dimensiune exploatație agricolă - Sectorul animal 30.228,50
55
VIII. GRAFICUL DE TIMP PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR ŞI ETAPELOR
Durata de realizare prognozată (detaliat pe luni) şi etape principale
Grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi,
Anul de
implementare an 1 an 2 an 3
Luna de 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3
implementare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6
Acțiuni atingere
obiective
Semnarea
acordului de X
finanțare
Încasarea tranșei
X
1 AFN
Achiziție materii
X X X X X X X X X
prime
Achiziție utilaje
X X
agricole
Achiziție utilaje
X
tehnologice
Înființare
X X X
platformă gunoi
Participare curs
X X X X
management
Achiziție materii
X X X X X X X X X X X X X X X X X X
prime
Comercializarea
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
producției
Încasarea tranșei
X
2 AFN
56
După elaborarea graficului de implementare, se va completa tabelul următor:
Tabel VIII
Obiectivul16 Perioada propusa Observaţii
I. Obiective obligatorii (se va trece doar denumirea obiectivului)
Comercializarea producției proprii în procent de Anul 1 luna 2 – Anul 3 luna Valorificarea unui procent de 80% din valoarea
minimum 20% din valoarea primei tranșe de 12 producției zootehnice obținute în cei 3 ani de
sprijin implementare:
- Anul 1 - 50.400,00 litri
- Anul 2 - 52.920,00 litri
- Anul 3 - 55.566,00 litri
Amenajări de gestionare a gunoiului de grajd, Anul 1 luna 4 – Anul 1 luna 6 Solicitantul va amenaja o platformă de depozitare
conform normelor de mediu gunoi de grajd în suprafață de cel puțin 29,52 mp
Pregătire profesională în domeniu Anul 1 luna 6 – luna 9 Va participa la un curs de contabilitatea fermelo
II. Obiective suplimentare (minim 3 obiective suplimentare şi se va trece doar denumirea obiectivului)
Comercializarea producției proprii în procent de Anul 1 luna 2 – Anul 3 luna Valorificarea unui procent de 80% din valoarea
peste 21% din valoarea primei tranșe de plată, 12 producției zootehnice obținute în cei 3 ani de
respectiv de 80% din valoarea primei tranșe de implementare:
plată - Anul 1 - 50.400,00 litri
- Anul 2 - 52.920,00 litri
- Anul 3 - 55.566,00 litri
Efectuarea de investiții în cadrul exploatației Anul 1 luna 4 – Anul 1 luna 5 Se va achiziționa următoarele utilaje și
echipamente:
- Utilaj 1
- Utilaj 2
- Utilaj n
Îmbunătățirea managementului exploatației Anul 1 luna 6 – Anul 1 luna 9 Participare la curs de Contabilitatea exploatațiilor
agricole agricole
Implementarea planului de afaceri va începe în termen de cel mult 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului.
Planul de afaceri nu poate fi încheiat mai devreme de parcurgerea unui an agricol de la momentul semnării Deciziei de Finanţare.
16
Se vor urmări obiectivele obligatorii şi cele suplimentare propuse de solicitant
57
X. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI
Principalele riscuri care pot interveni în gestionarea acestei afaceri sunt:
Riscuri interne:
- Riscuri legate de factorul uman, precum accindente de muncă, perioade de indisponibilitate, îmbolnăviri. Riscul este minim,
având în vedere faptul că societe necesită forță de muncă sezonieră în cazul sectorului vegetal. Pentru sectorul zoontehnic,
activitatea este coordonată de către reprezentantul legal al societății, angajat în cadrul firmei.
Riscuri externe:
- Riscuri climatice, cauzate de temperaturi ridicate, perioade îndelungate de secetă, fenomene meteo extreme, precum
grindină, etc. Aceste riscuri produc pagube extrem de mari, afectând în procent mare întreaga producție. Riscul poate fi
gestionat prin încheierea unor polițe de asigurare împotriva factorilor naturali;
- Riscurile de piață se concentrează în mare măsură pe incertitudinea cu prețurile, costurile și accesul pe piață;
- Riscurile instituționale se referă la schimbări imprevizibile ale politicilor și reglementări instituționale care afectează
agricultura;
- Riscul financiar se referă la riscurile asociate cu modul în care este ferma finanțată. Unele surse de risc financiar includ
modificări ale ratelor dobânzii sau disponibilitatea creditului sau modificările condițiilor de creditare, precum și în unele cazuri,
accesul limitat la resurse financiare;
58
XI. PROGNOZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATAŢIE – EXCLUZÂND
SUMELE DE SPRIJIN ACORDATE PRIN SM 6.117
Veniturile exploatației agricole provin din:

- Subvenții pe hectar și animale;
- comercializarea laptelui de capră - materie primă pentru procesatorii de lactate.
Cheltuielile aferente activităţii desfăşurate, sunt clasificate astfel:

- Sectorul vegetal:
o Combustibil;
o Material săditor;
o Ierdicide, insecticide, fungicide;
o Îngrășăminte chimice;
o Salarii și constribuții sociale;
o Arendă.
- Sectorul zootehnic:
o Combustibil;
o Tratamente veterinare, vitamine, suplimente minerale;
o Energie electrică;
o Salarii și contribuții sociale.
Previzionarea acestora pe următorii 3 ani se prezintă astfel:
17
Sumele vor fi exprimate în Euro, iar veniturile şi cheltuielile NU vor include suma de sprijin prin intermediul acestei submăsuri. Pentru anul 0, datele se preiau din
evidentele contabile ale solicitantului. Pentru ceilalți ani, indicatorii se vor estima.
59
TABEL XI
Indicatori An 1 An 2 An 3 An 4 (pomicultură) An 5 (pomicultură)
Venituri
Sectorul vegetal 3.474,55 3.532,11 3.503,33 0,00 0,00
Sectorul zootehnic 14.784,43 15.453,00 14.742,00
TOTAL VENITURI 18.258,98 18.985,11 18.245,33 0,00 0,00
Cheltuieli
Sectorul vegetal 4.052,14 4.120,74 4.288,31 0,00 0,00
Sectorul zootehnic 8.698,78 8.959,74 9.228,53 0,00 0,00
TOTAL CHELTUIELI 12.750,92 13.080,47 13.516,84 0,00 0,00
REZULTAT BRUT 5.508,06 5.904,64 4.728,49 0,00 0,00
60
ANEXA I la Planul de Afaceri
Acțiuni care au fost/ sunt finanţate prin PNA

Această anexă va fi completată doar de către apicultori (solicitanţii care deţin familii de albine).
Lista acţiunilor prezentate în această secţiune, alături de acţiunile prevăzute în prezentul plan de afaceri vor asigura complementaritatea
dintre acţiunile finanţate din FEGA şi FEADR, aceste elemente asigurând verificarea viabilităţii planului de afaceri în cazul exploataţiilor
apicole şi viti-vinicole.
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
 Denumirea/ Forma juridică a solicitantului
 Date de identificare ale acestuia (CNP)
 Apartenenţa la o formă de asociere, date de identificare (se completează doar dacă solicitantul face parte dintr-o
asociaţie/cooperativă sau orice altă formă asociativă şi a accesat/va accesa PNA prin aceasta)
 Număr familii de albine
 Activitate dominantă (grupa de cultură/animalele din care se constituie S.O. dominant din total S.O. exploataţie)
 Declar pe proprie răspundere că nu voi accesa PNA 2017-2019 între momentul depunerii Cererii de Finanţare la PNDR
2014-2020 şi momentul acordării celei de-a doua tranşe de plată din PNDR 2014-2020;
 Declar pe propria răspundere că am accesat PNA 2014-2016 şi am beneficiat de finanţare pentru următoarele achiziţii
(pentru care nu voi solicita finanţare din PNDR 2014-2020 ):
Anul accesării PNA: Produs achiziţionat:

 ................. .....................
................. .....................
 ................. .....................
 Declar pe propria răspundere că nu voi solicita finanţare din PNDR 2014-2020 pentru următoarele achiziţii pe care
intenţionez să le decontez prin accesarea PNA 2017-2019:
..................
.................
.................
Descrierea asigurării complementarităţii şi demarcării între cele două Programe.

61
Exemplu: din PNA am accesat/voi accesa stupi, familii de albine... Din PNDR voi accesa centrifugă, topitor de ceară....
Descrierea fluxului tehnologic utilizat şi modalitatea prin care achiziţiile vor conduce la dezvoltarea exploataţiei apicole.
Bifele din casete sunt pentru exemplificare.

Achiziţii pentru apicultori care pot face obiectul dublei finanţări PNA 2014-2016 PNA 2017-2019 PNDR 2014-2020
(dată achiziţie, Cantitate Cantitate
cantitate)
Maturator 
Centrifugă 
Topitor de ceară cu abur din inox 
Medicamente pentru tratarea varoozei și nosemozei 
Funduri de stupi pentru control 
Funduri de stupi antivarooa 
Colectoare de polen, colectoare de propolis
Uscător de polen
Încălzitor miere
Mătci
Familii de albine
Stupi în vederea reformării stupilor uzaţi în urma deplasării acestora
în pastoral
Nu este permisă achiziţionarea aceloraşi produse din PNA şi PNDR. În cazul în care în tabel se completează pentru acelaşi produs atât în
coloana PNDR, cât şi într-una dintre coloanele PNA, solicitantul va fi neeligibil.
Cele declarate în prezentul document vor fi menţinute de la momentul depunerii Cererii de Finanţare până la acordarea celei de-a doua
tranşe de sprijin din PNDR 2014-2020. În caz contrar, solicitantul va deveni neeligibil.
62

Plan de Afaceri PNDR 6.1 - 2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Afaceri PNDR 6.1 - 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELABORAT DE:

Consultant autorizat: SC Firmă de Consultanță SRL

Solicitant: SC Ferma de Capre SRL

Data intocmirii: 02.09.2020

 Denumirea/ Forma juridică a solicitantului

 SC Ferma de Capre SRL

 Date de identificare ale acestuia

Pentru reprezentantul legal al întreprinderii:

Producția agricolă este utilizată astfel:

Studii în domeniul agricol:

 Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare)

II. DESCRIEREA SITUAŢIEI CURENTE

Înregistrarea activității agricole

Alte finanțări nerambursabile:

Structura exploatației agricole:

Nr. Crt. Denumirea culturii Suprafața (ha) SO 2013 SO Total

Nr. Crt. Denumire specii animale Suprafața (ha) SO 2013 SO Total

Animalele sunt în proprietatea întreprinderii.

Dimensiunea totală a exploatației agricole este de 47.769,49 SO, astfel:

Tabel II B2 Animale, păsări şi familii de albine în anul 0

Modalitatea de gestionare a planului de afaceri

Activitățile autorizate, conform actului constitutiv al societății, sunt următoarele:

Exploatația agricolă este înregistrată în:

Dimensiunea totală a exploatației agricole este de 47.769,49 SO, astfel:

Planul de culturi pentru perioada de implementare

Denumirea culturilor Producția totală obținută (tone):

În cadrul sectorului zootehnic al societății se vor comercializa:

Nr.crt Obiective Valoarea estimată în Specificaţii (după caz)

În termen de 33 de luni de la semnarea deciziei de

Vor fi utilizate următoarele tehnologii agricole:

Tehnologia culturii de Grâu comun

Tehnologia culturii de Porumb boabe

Combaterea bolilor și dăunătorilor

Tehnologia culturii de Floarea soarelui

Tehnologia culturii de Plante de nutreţ – alte furaje verzi – porumb siloz

 25 august - 5 septembrie în zonele de câmpie (culturi irigate);

Tehnologia culturii de Păşuni şi fâneţe permanente

Proiectarea și construirea platformei de gunoi de grajd

Capacitatea de stocare depinde de:

Utilizarea gunoiului de grajd

Costul unei platforme de gunoi de grajd

Urmarea unui curs de perfecționare în domeniul agricol

Excesul de nitrați se poate acumula în sol în mai multe moduri:

Realizarea platformei betonate pentru gestionarea gunoiului de grajd

Denumirea culturilor Planul de culturi pentru anul (hectare):

Producția vegetală va fi utilizată în întregime pentru realizarea rațiilor furajere.

În cadrul sectorului zootehnic al societății se vor comercializa:

Obiective suplimentare şi acţiunile aferente Suprafaţa/Număr/Capacitate/Specificaţii

OBIECTIV SUPLIMENTAR ACŢIUNE12

Nr.crt Obiective Obligatorii13 Pondere

* Obiectivul obligatoriu nr. 4 este îndeplinit la data depunerii cererii de finanțare.

POTENŢIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

POTENŢIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI

⃰ Producția de lapte va fi utilizată pentru:

TABEL VI B 2 Planul de producţie şi comercializare pentru sectorul zootehnic

TABEL VI C 2 Planul de procesare

Dimensiunea exploataţiei (SO) propusă

Denumire specie Capete în anul de referință SO / cap Valoare SO

Principalele riscuri care pot interveni în gestionarea acestei afaceri sunt:

Veniturile exploatației agricole provin din:

Cheltuielile aferente activităţii desfăşurate, sunt clasificate astfel:

Previzionarea acestora pe următorii 3 ani se prezintă astfel:

Acțiuni care au fost/ sunt finanţate prin PNA