INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII

PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE

A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 1 din 20
_______________________________________________________________

REVIZIA/ NR. CAPITOLULUI NUME PRENUME

DATA ŞI PAG. REVIZUITE SEMNĂTURA
APLICĂRII ELABORAT APROBAT

REV. 0/ -
IANUARIE
2008

_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 2 din 20
_______________________________________________________________

1. SCOP

Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele instrucţiuni au ca scop eliminarea

sau diminuarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă proprii fiecărui
element component al acestuia (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie
– mediu de muncă).

2. DOMENIU DE APLICARE

Se aplică la instruirea personalului care desfăşoară activităţi în domeniul

intretinerii echipamentelor de munca.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

 Legea nr. 319/20066 - Legea securitatii si sanatatii in munca

 Norma metodologica din 11/10/2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii
si sanatatii în munca nr. 319/2006
 Hotărârea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
 Hotărârea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de muncă;
 Hotarârea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru
lucratori, în special de afectiuni dorsolombare,
 Hotarârea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
 H.G.1146/30.08.2006 cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea
în muncă de către lucrători a echipamentelor de munca

4. DEFINITII SI PRESCURTARI

4.1 DEFINITII
Accident de munca- accident prin care se produce vatamarea violenta a organismului
precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau
in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indifferent de natura juridical a contractului in
baza caruia isi desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca
de cel putin trei zile, invaliditate sau deces.
Boala profesionala- afectiuni care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii
sau unei profesiuni, cauzate de factorii npocivi, fizici, chimici sau biologici,
_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 3 din 20
_______________________________________________________________
caracterisici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau
sisteme ale organismului in procesul muncii.
Dispozitiv de protectie- dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere
cu un protector, riscul de accidentare.
Echipament individual de protectie- totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare
participant la procesul de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
Echipament tehnic- masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele
si alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii.
Instruire de securitate a muncii- modalitatea de instruire in domeniul securitatii
muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si care are ca scop insusirea de catre
salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii,
specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.
Instructiuni specifice de securitate a muncii- componente ale sistemului de
reglementari in domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai
pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati: elaborarea lor de catre unitati (prin
efort propriu sau in colaboare cu institute specializate) este obligatoriu atunci cand
legislatia de securitate si sanatate in munca nu acopera totalitatea activitatilor
desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand patronul considera necesar pentru
imbunatatirea securitatii munciii detalierea si completarea legislatiei cu unele
prevederi specifice unitatii.
Instructiuni de utilizare- instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice
produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si
prin care producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii
produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii
muncii.
Mijloace individuale de protectie- mijloc de protectie (protector) destinat pentru
protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.
Noxa (sinonim- factor nociv)- agent fizic, chimic sau biologic cu actiune
daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare.
Prevenire- ansamblul proceselor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile
de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

4.2 PRESCURTARI
SSM- securitate si sanatate in munca
EIP- echipament individual de protectie
EM – echipament de munca

5. DESCRIEREA ACTIVITATII

Reviziile periodice ale echipamentelor de munca (E.M.) contribuie la

imbunatatirea starii acestuia si la exploatarea lui corecta, scotand totodata, in
evidenta lipsurile existente, care pot conduce la accidente de munca.
_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 4 din 20
_______________________________________________________________
Unii lucratori nu cunosc insa posibilitatile E.M. lor si lucreaza pe ele piese a
caror greutate depaseste greutatea admisa pentru masinile date sau produc
supraincarcarea masinilor prin alegerea nepotrivita a regimurilor de lucru etc. Toate
aceste fenomene sunt rezultatul exploatarii gresite a E.M., fapt ce trebuie inlaturat in
timp prin instructiunile specifice de exploatare .
Crestaturile si urmele provocate de cutite, pile, chei si ciocane pe suprafetele
razuite ale E.M. arata, de asemenea, o organizare nesatisfacatoare a exploatarii
acestora.
Intretinerea E.M. decurge normal daca lucratori studiaza E.M. si regulile lor
de intretinere si, in afara de aceasta, daca se organizeaza un control, si o instruire
corespunzatoare al lucratorilor care deservesc E.M., de catre conducatorul locului de
munca .
Operatiile de intretinere a E.M. de catre lucratorii care le deservesc trebuie
aratate precis in instructiunile speciale date fiecaruia. In aceste instructiuni trebuie sa
fie indicate: regulile de pornire, de oprire, de trecere la alta operatie si de functionare
a masinii, punctele si perioadele de ungere a masinii, cum si calitatea de ulei
recomandata etc., acestea trebuind sa concorde cu sarcinile privind securitatea muncii
la E.M.
Intretinerea E.M. de catre personalul de reparatie
Personalul de reparatie este obligat sa efectueze sistematic revizia si verificarea
starii E.M. . Reviziile permit sa se scoata in evidenta in timp nerespectarea normelor
de ansamblare a pieselor de masini provocate de marirea uzurii pieselor sau de
slabirea prinderii lor, cat si pericolul ce-l reprezinta anumite defectiuni tehnice
pentru viata si sanatatea oamenilor.
Sunt stabilite urmatoarele revizii ale E.M. : de serviciu - zilnica, periodica , cu
demontarea totala a masinii si verificarea periodica a preciziei.
Revizi de serviciu – zilnica a E.M. fara oprirea lor se face de catre lucratorul
calificat in timpul cand acesta inspecteaza sectorul care ii este atribuit. Ascultand
zgomotul mecanismelor fiecarei E.M. interogand lucratorii care le deservesc asupra
functionarii lor si controland E.M., strange imbinarile care nu sunt fixate destul de
rezistent si inlatura micile dereglari intervenite in functionarea E.M., in scopul
prevenirii accidentelor.
Trecerea zilnica in revizie permite sa se descopere si sa se inlature la timp
defectiunile mai mici ale E.M., prevenind prin aceasta posibilitatea stricaciunilor
mai mari; defectiunile marunte ale E.M. pot fi inlaturate la oprirea ei, de scurta durata,
in timpul repaosului de masa sau intre doua schimburi; descoperirea si defectiunile
mai mari, a caror inlaturare imediata este imposibila, trebuie anuntate conducatorului
locului de munca, descoperirea defectiunilor care necesita reparatie imediata trebuie
adusa pe loc la cunostinta personalului de reparatie calificat in acest scop, care va
organiza medierea ei cat mai urgenta pentru securitatea muncii .
Reviziile periodice ale E.M. formeaza etapa urmatoare mai aprofundata, a
masurilor preventive. In timpul reviziilor periodice se verifica starea suprafetelor de
_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 5 din 20
_______________________________________________________________
frecare, se constata jocurile care depasesc pe cele normale, se verifica starea
instalatiei de ungere, se verifica starea dispozitivelor si a mecanismelor de cuplare
ale E.M., se inlocuiesc piesele uzate usor accesibile.
In timpul reviziei periodice a E.M. trebuie sa se dea o deosebita atentie starii
instalatiei de ungere si aparatelor de ungere, pentru a se inlatura fenomenul de gripaj
care poate conduce la accidente de munca.
Lucratorul calificat care efectueaza revizia periodica trebuie sa caute ca toate
ungatoarele si conductele de ulei ale masinii sa se gaseasca dupa revizie intr-o stare
perfecta; sa protejeze de praf toate orificiile de ungere pana ce vor fi montate
aparatele de ungere reparate. De asemenea, trebuie sa verifice functionarea corecta a
tuturor mecanismelor E.M. si mai ales, a cuplajelor, sa efectueze lucrarile de
insurubare , reparatia marunta si reglajul cuplajelor de frictiune si a suporturilor, sa
inlocuiasca arcurile si penele slabite sau rupte, sa efectueze in general toate celelalte
reparatii marunte, a caror necesitate a constatat-o .
Efectuarea reviziei periodice a masinilor in schimburile libere si in zilele de
Locul de munca va fi astfel organizat incat pozitia de lucru a lucratorului
calificat pentru intretinere a masinilor sa fie cat mai comoda , pentru a nu-l obosi .
Se recomanda elaborarea unor instructiuni speciale de revizie periodica pentru
fiecare model de masina , in concordanta cu tipul masinii si al utilajului.
Revizia cu demontarea totala a masinii si spalarea pieselor se recomanda
sa fie efectuata cu doua-trei luni inainte de oprirea masinii in vederea reparatiei
capitale, pentru intocmirea unei liste complete a defectiunilor masinii-unelte si a
pieselor care urmeaza sa fie inlocuite in timpul reparatiei capitale.
Reviziile cu demontarea totala a masinii si spalarea pieselor trebuie sa fie
cumulate, intr-o serie de cazuri, cu reparatiile curente ale E.M. , care asigura buna
lor functionare .
Se obiecteaza ca efectuarea acestui gen de revizie nu este rationala pentru
urmatoarele considerente :
a) demontarea totala a masinii si spalarea acesteia necesita timp indelungat ;
b) dupa demontare si spalare , masina functioneaza un timp oarecare mai rau
decat inainte ;
c) sunt posibile opriri din lucru ale masinii , deoarece nu se vor gasi totdeauna
piese pentru inlocuirea celor uzate.
Intr-adevar, sunt cazuri cand masinile, dupa demontarea totala si spalarea lor,
incep sa functioneze normal numai dupa o oarecare rodare a pieselor lor. Aceasta
se explica prin faptul ca in timpul demontarii s-a modificat ajustajul normal a
pieselor. Toate celelalte considerente nu sunt concludente, dar cu toate acestea,
trebuie inlaturate toate defectiunile care conduc la avarii tehnice si la accidente de
munca.
Verificarea periodica a preciziei E.M. are drept scop determinarea starii
masinii, a pieselor si a subansamblelor, a caror uzura produce pierderea preciziei.
Verificarile periodice ale preciziei sunt necesare la masinile care executa operatii de
_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 6 din 20
_______________________________________________________________
finisare si care necesita un anumit grad de precizie. Verificarea periodica a preciziei
masinilor este efectuata de lucratorul cu competenta, el deschide capacele lagarelor,
ale cutiilor de viteze si ale celorlalte subansambluri ale masinii, le trece minutios in
revizie si constata necesitatea inlocuirii sau a reparatiei diferitelor pise. Lista lucrarilor
efectuate in timpul verificarii preciziei masinilor si a pieselor care trebuie inlocuite
se trece in registru.
Revizia E.M. este insotita in majoritatea cazurilor de o reparatie mica, fara
inlocuirea de pise, cu exceptia celor de fixare. Reparatia se face fara oprirea masinii
sau cu o oprire de scurta durata, din care cauza aceasta reparatie face parte din
intretinerea utilajului, care garanteaza o functionare fara pericol de accidentare .
Organizarea ungerii E.M.
Uleiul se pastreaza in magazii .
Materialele de sters trebuie utilizate pana la imbinarea lor completa cu ulei.
Suprafetele masinii se sterg numai dupa ce au fost indepartate in prealabil aschiile
si pilitura de metal, deoarece acestea pot conduce la uzura de avarie a utilajului.
Materialele de sters se pastreaza in lazi de fier speciale, cu capace care se
inchid etans. Materialele de sters , utilizate se strang in lazi de fier, cu fundul ciuruit
prin care uleiul si apa se scurg in despartitura suplimentara a fundului. Materialele
de sters se scot zilnic din lazi si se depoziteaza in locuri amenajate pentru a nu crea
pericol de incendiu.
Langa locurile de pastrare a materialelor de sters trebuie sa fie suspendate
extinctoar , asezate lazi de nisip si afisate placarde cu inscriptii citete „Pericol de
foc”, Fumatul strict oprit „ etc.
Lubrifiantii si proprietatile lor
Pentru ungerea E.M. se intrebuinteaza, de obicei uleiuri si unsori minerale.
Mult mai rar se intrebuinteaza grasimi animale, uleiuri vegetale si uleiuri compuse
din amestecul uleiurilor minerale cu uleiuri vegetale sau grasimi animale.
Diferite calitati de lubrefianti minerali se deosebesc intre ele prin proprietatile
lor fizice principale, si anume: vascozitatea si temperatura de aprindere . Vascozitatea
unui ulei este cu atat mai mare cu cat acesta este mai gros. Vascozitatea uleiului se
determina cu ajutorul vascozimetrului. Uleiurile cu vascozitate scazuta se preseaza
si se scurg usor din lagare, iar uleiurile cu vascozitate ridicata cauzeaza un consum
inutil de energie pentru antrenarea mecanismelor.
Prin temperatura de aprindere a uleiului se intelege temperatura la care vaporii
ce se degaja la incalzirea uleiului formeaza, in combinatie cu aerul, un amestec
explozibil care se aprinde de la o scanteie. Daca uleiul este ales fara sa se tina seama
de temperatura de aprindere, poate sa se evapore in timpul functionarii masinii fara
sa unga portiunile incalzite ale acesteia .
Ungerea E.M.
Ungerea este un factor foarte important, de care depinde functionarea fara
intrerupere si sigura a masinilor. O data cu introducerea regimurilor de aschiere
rapida, problemele de ungere au capatat o importanta hotaratoare.
_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 7 din 20
_______________________________________________________________
Ungerea corecta si la timp a E.M. micsoreaza uzura pieselor in frecare,
sporeste durata de serviciu si reduce consumul de energie .
Ungerea masinilor trebuie efectuata cu o anumita calitate de ulei.
Este necesar sa se accentueze categoric responsabilitatea fiecarui muncitor in
UZURA PIESELOR
Datorita uzurii avansate a pieselor la E.M., se produc o serie de avarii tehnice
si accidente de munca .
Starea tehnica este determinata de gradul de uzura si ea conditioneaza in cea
mai mare masura securitatea muncii celor care le deservesc, pe de o parte si a celor
care au legatura cu acestea, pe de alta parte .
Cauzele care provoaca uzura pieselor
Uzura pieselor E.M. poate sa se produca datorita coroziunii, fortelor de frecare,
loviturilor repetate, cum si sub influenta altor factori, care pot actiona simultan.
Coroziunea este distrugerea metalului provocata de procese chimice sau
electrotehnice. Combinarea metalului cu oxigenul din aer constituie cel mai raspandit
fel de coroziune. In urma coroziunii, metalul se distruge fie pe toata suprafate lui, fie
numai in anumite locuri si daca acest lucru nu este sesizat la timp se pot produce
avarii tehnice si accidente de munca cu consecinte dintre cele mai grave.
Pentru prevenirea coroziunii, piesele E.M.:
1. se vopsesc sau se acopera cu un strat de unsoare, care formeaza un invelis
de protectie, impiedicand astfel contactul suprafetei pieselor cu aerul. ;
2. se acopera cu un alt strat de metal, mai rezistent la coroziune, de exemplu
cu un strat de nichel, crom, zinc, cadmiu etc.
3. se lustruiesc; aceasta face ca suprafata de contact a piesei cu aerul sa devina
mai rezistenta la coroziune ;
4. se fabrica din oteluri inoxidabile si din alte metale cu rezistenta mare la
coroziune;
Uzura mecanica se produce sub actiunea fortelor de frecare, aceasta fiind mai
mare pe masura ce oboseala metalului creste. Piesele in miscare se uzeaza in timpul
lucrului din cauza frecarii dintre ele. Suprafetele de contact ale piselor au in mod
normal neregularitati, care se opun alunecarii unei piese pe cealalta. In timpul
alunecarii pieselor, suprafetele lor in contact din cauza neregularitatilor, se uzeaza
continuu si intre ele se produc jocuri; in urma unei functionari indelungate, marimea
jocurilor depaseste limita admisibila, conducand in mod nemijlocit la consecinte mari
pe linia avariilor tehnice si a accidentelor de munca.
In afara de aceasta, suprafetele in frecare aflate in contact cu aerul se acopera
cu un strat de oxizi, care mareste coeficientul de frecare si contribuie la cresterea
uzurii lor, impunandu-se necesitatea inlocuirii pieselor cat mai frecvent .
Dupa cum arata cercetarile efectuate, uzura pieselor depinde de mai multi
factori dintre care cei mai importanti sunt :

_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 8 din 20
_______________________________________________________________
 Calitatea materialului pieselor in contact. Pentru majoritatea materialelor,
rezistenta la uzura este cu atat mai mare cu cat suprafata lor de lucru este mai
dura si cu cat rezilienta lor este mai mare .
 Incarcarea pe unitatea de suprafata a piselor in frecare. Uzura pieselor in frecare
creste o data cu cresterea incarcarii pe unitatea de suprafata. De exemplu, un ax
ale carui fusuri au fost strunjite si rectificate in timpul reparatiei se va uza mai
repede decat un ax nou care functioneaza in aceleasi conditii. Aceasta se explica
prin faptul ca, in urma strunjirii fusurilor, suprafetele lor in frecare s-au redus,
astfel ca incarcarea pe unitatea de suprafata s-a marit.
 Durata de functionare a pieselor. Uzura creste o data cu numarul de ore de
functionare a pieselor in frecare ;
 conditiile de ungere. Uzura pieselor in frecare creste cand se intrebuinteaza un
ulei necorespunzator conditiilor de lucru; de asemenea, cand repartizarea uleiului
nu este uniforma si continua pe intreaga suprafata in frecare ;
 Calitatea suprafetelor in frecare ale pieselor . Uzura suprafetelor in frecare este cu
atat mai mare cu cat calitatea prelucrarii lor este mai redusa.
Masuri tehnico-organizatorice impotriva traumatismelor care se produc la
exploatarea si intretinerea E.M.
La exploatarea si intretinerea E.M. si, in special, la masinile de prelucrat
metalele la rece se pot produce accidente datorita aschiilor metalice, particulelor care
sar din sculele aschietoare, deseurilor, organelor de transmisie, mecanismelor de
actionare, dispozitivelor de fixare a pieselor sau a sculelor etc., conducand la
urmatoarele traumatisme.
a) traumatisme mecanice (loviri, taieri, raniri ). Sunt provocate de aschiile care se
detaseaza sub forma de panglica continua si ale caror muchii sunt foarte ascutite,
de transmisiile prin roti dintate, curele, roti cu frictiune. De asemenea se produc
accidente datorita fixarii necorespunzatoare in dispozitivele de prindere a pieselor
care se prelucreaza .
b) traumatisme termice (arsuri). Dupa desprinderea de pe piesa, aschia are o
temperatura de cateva sute de grade si prin atingerea partilor descoperite ale
corpului produce arsuri .
c) accidente datorita actiunii curentului electric asupra organismului omenesc:
socuri electrice (electrocutare, arsuri si semne electrice)
Electrocutarea se poate produce prin atingerea directa a conductorilor de
curent (conductori neizolati, borne de legatura fara carcasa protectoare etc) sau prin
atingerea carcasei masinii care a intrat in mod accidental sub tensiune din cauza
deteriorarii izolatiei si pentru ca nu a fost legata la pamant. Arsurile si semnele
electrice se pot produce la formarea arcurilor electrice (actionarea intrerupatoarelor
fara aparatori corespunzatoare sub sarcina mare, scurtcircuitarea a doua faze cu o
piesa metalica.

_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 9 din 20
_______________________________________________________________
Conditii generale de tehnica a securitatii la exploatarea si intretinerea
E.M.
Amplasarea E.M. trebuie facuta conform procesului tehnologic sau pe grupe
de masini , tanandu-se seama de urmatoarele conditii :
- trecerile si usile sa nu fie blocate ;
- lucratorii sa nu execute miscari de prisos, avand posibilitatea sa se miste
liber pe locul de munca ;
- sa nu existe posibilitatea accidentarii lucratorilor de catre piesele in miscare
ale masinii proprii sau de la alte masini, de piesele de prelucrat sau de scule;
- in cazul lucrului simultan la mai multe masini se recomanda ca acestea sa
fie astfel amplasate, incat lucratorul sa poata urmari functionarea lor in bune
conditii ;
Montarea E.M. se va face conform prevederilor din cartea masinii respective,
care asigura o exploatare fara pericol de accidentare .
Pardoseala trebuie sa fie neteda, fara denivelari si nealuncoasa, pentru a nu crea
conditii de accidentare .
Organele de masini sau instalatiile care in timpul exploatarii pot fi
suprasolicitate din anumite cauze vor fi prevazute cu elemente de siguranta care sa
previna deteriorarea sau deprinderea organului respectiv, care pot produce avarii
tehnice si accidente de munca.
Toate masinile de lucru trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de franare, care
sa asigure oprirea rapida a acestora, in plus utilajele, masinile si instalatiile vor fi
prevazute cu dispozitive de siguranta, de supraveghere, de semnalizare si control,
astfel incat sa asigure functionarea lor corecta, fara pericole de accidentare .
Dispozitivele de siguranta prevazute la utilaje, masini si instalatii, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
 sa asigure o protectie eficienta impotriva accidentelor si sa nu constituie ele
insesi o sursa de pericol;
 sa impiedice accesul in zona periculoasa, in tot timpul lucrului;
 sa permita desfasurarea procesului tehnologic in bune conditii, fara sa ingreueze
munca angajatorului;
 a functioneze automat sau sa necesite minimum de efort;
 sa corespunda masinii pentru care au fost concepute sau procesului tehnologic
respectiv;
 sa faca parte integranta din masina, instalatia etc. pentru care au fost realizate;
 sa fie durabile si rezistente la socuri, la foc, la coroziune etc. sa poata fi utilizate
timp indelungat si sa necesite minimum de intretinere;
 in caz de defectare, sa permita inlocuirea lor cat mai usoara;
 sa permita ungerea si accesul pentru verificarea, reglarea si repararea masinii
fara pericol de accidentare .

_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 10 din 20
_______________________________________________________________
Se va urmari ca utilajele, masinile si instalatiile care nu pot fi supravegheate
de la un pupitru de comanda sa fie prevazute si cu sisteme de semnalizare in ambele
sensuri intre locul de comanda si locurile de munca, sau de supraveghere stabilite .
Locurile periculoase de la masini sau instalatii care nu pot fi protejate cu
aparatori vor fi ingradite cu balustrade sau cu paravane de protectie, montate la
distante corespunzatoare, iar utilajele, masinile si instalatiile de la care rezulta in
timpul lucrului aschii sau alte particole solide sau lichide vor fi prevazute cu ecrane,
cu paravane de protectie .
Locurile periculoase trebuie sa fie semnalizate prin tabele indicatoare de
siguranta, iar in cazul instalatiilor si al conductelor care lucreaza cu fluide sub
presiune, toate elementele componente ale acestora trebuie sa fie incercate inainte de
instalarea si punerea lor in functiune, conform instructiunilor in vigoare ale directiei
generale pentru metrologie,standarde si inventii.
Instalatiile si conductele cu temperatura ridicata vor fi izolate termic sau
protejate pentru prevenirea atat a pericolului de accidentare prin arsuri cat si a
pericolului de aprindere a materialelor combustibile aflate in apropiere .
Este necesar ca la omologarea produselor, a masinilor, a agregatelor, a
instalatiilor etc., comisiile de omologare sa verifice daca acestea corespund din punct
de vedere al SSM si vor omologa numai pe acelea care asigura desfasurarea
proceselor de munca fara pericol de accidentare sau de imbolnavire profesionala . Iar
in procesul verbal de omologare se va consemna, in mod expres ca masina sau
agregatul respectiv corespunde din punct de vedere al SSM.
Inainte de punerea in functiune a unei masini sau instalatii nou montate sau
reparate se va controla cu atentie daca toate uneltele care au servit la montaj sau la
reparatie au fost inlaturate. Nici un agregat actionat electric nu va fi pus in functiune
inainte de a fi legat la priza de pamant.
In vederea asigurarii securitatii muncii la exploatarea E.M., lucratorii vor opri
axul motor al acestora in urmatoarele cazuri: la la fixarea sau la scoaterea piesei de
prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu este dotata cu un
dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii
masinii; la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza; la schimbarea sculelor si
a dispozitivelor; la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este
actionata de la aceasta transmisie.
In mod obligatoriu insa lucratorii vor opri masina prin deconectarea motorului
in urmatoarele cazuri : la parasirea locului de munca , chiar si pentru un timp scurt,
la intreruperea curentului electric ; la curatirea de aschii si la ungerea masinii.
Se va avea in vedere ca in timpul deplasarii intr-un loc in altul a utilajelor
mobile actionate electric sa se intrerupa alimentarea cu energie electric a motorului
de actionare .
Masinile pentru prelucrarea metalelor la rece sau la cald, instalatiile electrice
de iluminat si de forta, , precum si instalatiile de orice natura, recipientele , cazanele ,
vasele si rezervoarele cu regim de lucru sub presiune vor fi revizuite periodic .
_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 11 din 20
_______________________________________________________________
Inainte de inceperea operatiilor de demontare a unei masini in vederea
repararii, lucratorul care efectueaza reparatia, se va asigura ca masina respectiva nu va
putea fi pusa in miscare din greseala. Pentru aceasta, se vor inlatura curelele de
transmisie ; cand masina este actionata direct prin electromotor, se vor scoate
sigurantele, iar pe intrerupatorul electric principal se va pune o placuta cu
inscriptia:”ATENTIUNE ! NU ATINGETI!”
Dupa terminarea reparatiilor este interzis a se pune masina in functiune inainte
de a i se fi montat dispozitivele de protectie, iar uneltele utilizate de catre echipele de
reparatii, trebuie sa fie in perfecta stare. Ele vor fi controlate ori de cate ori vor fi
transportate de la un loc la altul.
Pentru prevenirea accidentelor de munca se interzice angajatilor care lucreaza
la masini, la utilaje etc. sa remedieze defectiunile acestora. Repararea si intretinerea
masinilor, a utilajelor si a instalatiilor se va face numai de catre angajatii calificati in
specialitatea respectiva, iar operatiile de intretinere si ungere sau de eliminare a
defectelor masinilor si utilajelor se vor face (conform planului si instructiunilor )
numai in timpul stationarii acestora .
La amplasarea utilajelor si a masinilor producatoare de socuri si vibratii
(ciocane, prese, mese vibrante etc.), se va tine seama de marimea si de conditiile de
apropiere impuse de fundatiile acestora fata de fundatiile altor utilaje sau masini
ori ale cladirii, pentru a nu produce avarii tehnice si accidente de munca.
La amplasarea utilajelor, a masinilor si a instalatiilor independente in
functionare este necesar sa se adopte sisteme de semnalizare optica sau acustica
pentru pornirea si oprirea lor colectiva, iar amplasarea organelor auxiliare si de
comanda, separate si fara pericole de accidentare .
In cazul cand in timpul functionarii masinilor, instalatiilor si utilajelor rezulta
aschii, apa, ulei, etc. in zona de munca a angajatului, se vor prevedea pentru acestia
gratare pe care sa stea in timpul lucrului, iar utilajele, masinile si instalatiile care
produc vibratii si zgomot peste limitele admise vor fi amplasate in incaperi special
amenajate, izolate de celelalte incaperi de lucru.
Cauzele accidentelor de munca la masinile de frezat
La aceste masini, piesa executa miscari de translatie, iar miscarea de rotatie este
executata de scula. La prelucrarea materialelor se foloseste o mare varietate de
masini de frezat (orizontale, verticale , universale cu mai multe capete port-freza).
Accidentele care se produc la aceste masini sunt provocate de : aschii , unelte
aschietoare (freze) piese de prelucrat, dipozitive de prindere si organe in miscare ale
masinii.
Aschia rezultata in timpul frezarii prezinta aceleasi pericole de accidentare a
muncitorului ca si in cazul strunjirii (raniri la ochi, fata , gat si la maini ).
Pericol mare prezinta aschia rezultata in cazul frezarii rapide , deoarece are
dimensiuni mult mai mari decat in cazul frezarii obisnuite.
Pentru evitarea accidentelor darorite aschiilor se pot utiliza o serie de
dispozitive . Acestea trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii :
_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 12 din 20
_______________________________________________________________
- sa nu impiedice vizibilitatea in timpul lucrului ;
- sa permita o manevrare usoara ;
- sa nu necesite timp suplimentar pentru manevre;
- sa permita inlocuirea usoara a frezei si a piesei
Pentru fixarea fara dispozitive a pieselor cu suprafete neprelucrate si cu
inclinari, se folosesc menghine cu placi zimtate sau placi de reazem si de strangere
zimtate.
In cazul folosirii pentru prindere a dispozitivelor pneumatice, hidraulice,
electromagnetice si combinate acestea se prevad cu mecanisme care sa impiedice
desfacerea accidentala a dispozitivului sau sa previna aruncarea piesei in cazul cand
se produce defacerea.
Acest pericol se evita prin cuplarea sistemului de alimentare cu energie a
dispozitivelor cu alimentarea motorului electric al masinii. In acest caz, la
intreruperea alimentarii dispozitivului se opreste masina .
Cauzele accidentelor la masinile de gaurit .
La masinile de gaurit accidentele sunt provocate de :
- aschii sub forma de panglica rasucita (in cazul gauririi metalelor tenace );
- aschii fine (la gaurirea metalelor fragile );
- organe de masini in miscare de rotatie (axul principal , mandrina , burghiul,
organele de transmisie, dispozitivele de prindere a piesei).
Accidentele datorite aschiilor se produc in cazul gauririi la adancimi mari a
pieselor din materiale tenace, cand aschia desprinsa de sub burghiu are forma a doua
spirale lungi care se rotesc impreuna cu burghiul. Din aceasta cauza este necesar sa
se realizeze franarea aschiei in timpul desprinderii ei din material.
In acest scop se folosesc burghie speciale , care se obtin prin practicarea unor
santuri de forma semicirculara in muchia aschietoare a burghiului.
Burghiele prevazute cu santuri mai au avantajul ca sunt mai rezistente (au o
durata de 2-4 ori mai mare decat burghiele obisnuite ).
In cazul cand avansul burghiului se face normal si intermitent, franarea
aschiilor se produce fara dispozitive speciale.
Pericolul de accidentare la aceste masini prezinta si organele in miscare de
rotatie. Astfel, daca mandrina de fixare a burghiului este prevazuta cu parti
proeminente suprafata ei exterioara trebuie protejata cu o manta circulara din tabla
sub forma unui manson , astfel incat sa se poata ridica sau cobara usor pe
mandrina la montarea burghiului.
Cauzele accidentelor de munca la prese si foarfeci
Presele se pot clasifica dupa modul de transformare a miscarii in prese cu
surub, prese cu frictiune, prese cu excentric, prese cu arbore cotit, prese cu genunchi,
prese hidraulice, etc.
Dupa felul de actionare asupra materialului de prelucrat presele pot fi
clasificate astfel :
- prese cu simpla actiune sau cu un singur berbec ;
_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 13 din 20
_______________________________________________________________
- prese cu dubla actiune , prevazuta cu doi berbeci , dispusi concentric;
- prese cu tripla actiune , construite pe acelasi principiu ca si presele cu dubla
actiune dar prevazute cu trei berbeci independenti.
a. Cauzele accidentelor la prese. Majoritatea accidentelor care au loc la prese
se produc in spatiul de lucru propriu-zis (intre panson si matrita). La anumite operatii
muncitorul este obligat sa introduca mana in acest spatiu dupa fiecare lovitura, pentru
avansul materialului, introducerea lui in matrita, scoaterea pieselor presate,
indepartarea deseurilor de presare, ungerea si curatirea sculei, indepartarea efectelor
care intervin in exploatare etc.
Accidente foarte frecvente se produc datorita actionarii masinii inainte de timp
(cobararii berbecului prin apasarea pedalei in momentul cand muncitorul continua
sa manipuleze piesa sub panson )
In vederea evitarii acestor accidente se preconizeaza o serie de masuri tehnice.
La presele cu excentric, printre aceste masuri se pot arata ;
- inlocuirea muncii manuale prin alimentare automatizata (cu role, cu falci,
cu disc revolver ) si scoaterea automata a pieselor presate din scula .
- excluderea in permanenta a muncii manuale in zona periculoasa , precum si
limitarea muncii manuale in spatiul din afara zonei periculoase prin
folosirea de dispozitive de alimentare cu piston sau sertar, matrite mobile,
scule ghidate si rglate sigur, dispozitive care impiedica ccesul in zona de
lucru a sculei in timpul functionarii presei, aparatori fixe la masina sau
scula etc.
- imposibilitatea pornirii presei atata timp cat mana se afla in zona periculoasa.
Acest lucru se obtine prin aplicarea unor dispozitive prevazute cu aparatori
mobile de protectie care se inchid la pornire pentru timpul cursei de lucru ,
dipozitive de declansare cu ambele maini, dispozitive de impingere sau
retragere a mainii din zona de lucru la declansare, dispozitive de protectie
cu celula fotoelectrica etc.
- folosirea pensetelor, clestilor carligelor, dispozitivelor pneumatice –
aspiratoare , magnetice de alimentare etc.
Dispozitivele de protectie contra accidentelor care au loc in mod frecvent in
zona periculoasa de lucru trebuie sa indeplineasca o serie de conditii pentru a putea
fi folosite ;
- sa protejeze ambele maini ale lucratorului de la presa ;
- daca se indeparteaza sau se scoate din functiune dispozitivul de protectie ,
functionarea masinii trebuie sa fie impidicata ;
- in cazul cand in timpul functionarii presei accesul in zona periculoasa de
lucru nu este inchis permanent, dispozitivul de protectie trebuie sa impiedice
functionarea presei, infuentand eventual asupra cuplajului.
- Dispozitivul de protectie sa nu devina el insusi o sursa de accidente;
- In timpul lucrului dispozitivul de protectie nu trebuie sa constituie o piedica
in ceea ce priveste productivitatea muncii ;
_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 14 din 20
_______________________________________________________________
- In cazul reparatiilor , el trebuie sa fie usor de demontat ;
- Dispozitivul trebuie sa fie cat mai simplu si usor de executat.
La presele cu frictiune accidentele care au loc in zona periculoasa sunt similare
ca la presele de alte tipuri. In afara acestora se intampla foarte des ca in timpul
presarii sa sara particule de material sau scorii, in special la prelucrarea aliajelor cu
cupru si de metale usoare .
Caracteristic la aceste prese este pericolul de accidentare care rezulta din
obosirea timpurie a materialului sau din deteriorarea brusca a organelor importante
ca urmare a depasirii limitei de rezistenta. Acest lucru se intampla, de obicei, prin
supraincarcarea brusca sau sistematica a presei si se manifesta prin forfecarea
prezoanelor si eventual iesirea volanului de pe fusul filetat si caderea lui.
Tot din cauza suprasolicitarii presei, poate avea loc si deteriorarea surubului
presei, precum si a batiului .
De asemenea, se por produce accidente si prin ridicarea brusca a volanului si
ciocnirea sa de arborele discurilor de frictiune.
In vederea evitarii accidentelor aratate mai sus trebuie luate o serie de
masuri tehnice si anume :
- pentru prevenirea lovirii berbecului de batiu la cursa de ridicare, presa trebuie sa
fie echipata cu o frana cu banda, ce se monteaza pe surubul presei ;
- in vederea prevenirii avarierii masinii si a accidentelor in cazul loviturilor prea
puternice ale berbecului sau in cazul cand acesta este oprit brusc de un obstacol si
deci toata energia acumulata de volant cauta sa deformeze fusul filetat, fixarea
volantului pe fus trebuie sa se faca prin intermediul unor prezoane forfecabile ;
- in cazul cand s-au produs forfecarea prezoanelor si eventual iesirea volantului de
pe surub, pentru evitarea caderii lui trebuie utilizat un dispozitiv format dintr-un cadru
metalic solid, care este fixat de batiul masinii. Pentru ca dispozitivul sa reziste la
loviturile la care este expus in cazul deprinderii volantului, cadrul superior trebuie
sa fie prevazut cu doua bratari petrecute peste axul discurilor de antrenare, astfel
incat in pozitie normala aceasta sa se poata roti liber in interiorul lor ;
- in vederea limitarii cursei la ridicarea si coborarea berbecului, presa trebuie sa fie
dotata cu doua limitatoare de cursa.
Pentru presarea pieselor mici si a anumitor materiale, se folosesc presele
manuale cu surub de dimensiuni mici. Masa pe care se monteaza presa trebuie sa fie
rezistenta si dimensionata astfel, incat presa sa nu se poata rasturna impreuna cu
masa. De asemenea, fixarea presei pe masa trebuie astfel facuta, incat sa nu se
desprinda de pe aceasta din cauza trepidatiilor care se produc in timpul lucrului.
In vederea evitarii accidentelor care pot avea loc la ruperea surubului si la
caderea berbecului, se prevad doua tije de siguranta care leaga berbecul de partea
superioara a surubului.
In cazul preselor manuale care nu sunt prevazute cu un volant de acctionare
a surubului, ci cu o bara la capetele careia se gasesc doua greutati, este necesar ca

_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 15 din 20
_______________________________________________________________
bara sa strabata greutatea, iar fixarea si asigurarea ei sa se faca cu ajutorul unor
piulite si contrapiulite.
Pericol mai mare de accidentare la aceste masini exista in zona de lucru a
poansonului. Pentru evitarea accidentelor prin strivirea sau taierea degetelor se
folosesc si la aceste prese dispozitive de protectie, care se bazeaza pe principiul
declansarii loviturii cu ambele maini sau pe indepartarea fortata a mainilor.
b. Prinderea si fixarea matritelor. Acestei probleme nu i se acorda atentia
cuvenita si poate duce la accidente grave. In multe cazuri, fixarea matritelor pe masa
presei se realizeaza cu placi sau cu bride de forma si marime necorespunzatoare, cu
buloane de prindere prea lungi care impiedica manipularea comoda si sigura a
materialului sau a pieselor. Fixarea matritei pe masa masinii se poate face prin mai
multe feluri.
Trebuie acordata o atentie deosebita de lucru cu matrite. In acest scop se
recomanda ca, acolo unde este posibil, sa se utilizeze matrite de constructie inchisa.
Matritele trebuie sa fie proiectate astfel, incat in pozitia cea mai inferioara a
poansonului (punctul mort inferior ), intre placa poansonului si matrita sa ramana o
distanta mai mare de 20 mm. In acest caz , chiar daca degetele muncitorului sunt
prinse intre matrita si placa superioara, ele nu pot fi strivite.
In afara de aceasta, matritele mai trebuie prevazute si cu extractoare , care ajuta
la evacuarea pieselor, stantate sau ambutisate , respectiv le extrag de pe panson.
Manipularea pieselor in zona dintre poanson si matrita trebuie facuta cu
ajutorul unor scule de mana. Aceste scule trebuie sa fie usoare si sa aiba forma
adecvata pieselor care se manipuleaza. Ele se confectioneaza din lemn sau din otel
moale, pentru a nu distruge matrita sau poansonul in cazul cand sunt prinse.
Exploatarea si intrebuintarea compresoarelor
Incaperea in care se instalaeaza compresoare trebuie sa aiba un spatiu suficient
pentru a permite accesul la toate partile acestor utilaje. In vederea localizarii
eventualelor accidente, compresoarele trebuie sa fie amplasate izolat de restul
atelierului.
Legislatia de SSM impun ca toate compresoarele cu debit mai mare de 15 m 3/
min, preum si motoarele de actionare ale acestora sa se amplaseze in incaperi fara
etaj, izolate de incaperile de productie. Incaperile trebuie sa fie executate din
materiale rezistente la foc. Aceste conditii nu se refera la centralele de forta , in
care exista instalatii de compresoare.
Usile de iesire si ferestrele incaperii trebuie sa se deschida in afara. In cazul
cand porocesul tehnologic impune ca aparatajul de productie sa fie montat in
aceeasi incapere cu compresoarele, acest lucru se poate admite numai cu aprobarea
intitutiilot abilitat.
Datorita vibratiilor care se produc in timpul functionarii, compresoarele si
motoarele lor trebuie sa fie montate pe fundatii rezistente, care sa nu fie legate de
peretii cladirii.

_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 16 din 20
_______________________________________________________________
Inaltimea incaperii trebuie sa fie de cel putin 4 m. Latimea si lungimea ei se
calculeaza tinandu-se cont ca langa compresorul prevazut cu ingradiri de protectie
sa ramana o trecere libera de cel putin 1 m.
In cazul cand intr-o incapere se monteaza mai multe compresoare , trecerea
libera intre ele trebuie sa fie de cel putin 1,5 m.
Podelele si scarile din incaperile compresoarelor trebuie sa fie mentinute
permanent in stare curata .
Temperatura din incapere in timpul iernii nu trebuie sa fie mai mica de +10 0C,
iar in timpul verii peste 260C. Incalzirea trebuie sa fie centrala sau cu soba
alimentata in afara incaperii compresoarelor.
Incaperea trebuie sa fie bine iluminata, in asa fel incat sa se asigure
posibilitatea deservirii normale si in siguranta a compresoarelor de catre personalul
de serviciu.
In incaperea compresoarelor trebuie sa existe o lada cu nisip si uneltele
necesare pentru stingerea incendiului.
Conducta de aspiratie
Conducta de aspiratie trebuie sa fie cat se poate de scurta. La amplasarea
conductei de aer trebuie sa se controleze daca in apropiere nu exista intreprinderi sau
ateliere care degaja gaze sau vapori care sa impurifice aerul inconjurator si sa
determine directia vanturilor predominante din regiune.
In general, priza de aer se amplaseaza in exteriorul incaperii.
Aerul care se aspira trebuie sa fie rece, uscat si curat , din care cauza priza de
aer nu trebuie amplasata in locuri batute de soare. De asemenea, priza de aer trebuie
sa fie protejata impotriva patrunderii apei, a diferitelor obiecte, precum si a
impuritatilor .
Gura prizei de aer se amplaseaza la o inaltime de 1,25-1,5 m de la pamant si
se acopera cu o sita din sarma de cupru , iar deasupra se prevede o aparatoare din
tabla.
Priza de aer trebuie sa fie accesibila pentru reparatii , curatire si revizie.
Filtrul de aer
In cazul cand priza de aer nu se poate amplasa intr-un loc curat , se prevede la
capatul conductei de absorbtie un filtru de aer.
Daca aerul introdus in compresor contine praf si alte corpuri straine, acestea se
pot depune pe supape, pe pistoane sau pe peretii interiori ai cilindrilor, provocand
deteriorarea lor si o serie de avarii care pericliteaza siguranta functionarii instalatiei
de aer comprimat, precum si a uneltelor pneumatice deservite.
Filtrele pot fi amplasate in afara incaperii compresoarelor (imediat langa zid
sau la o distanta oarecare de acesta ), in subsolul cladirii, pe acoperis sau in interiorul
incaperii. El trebuie astfel asezat incat sa fie usor accesibil pentru curatire si
reparatii.
Armatura compresorului

_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 17 din 20
_______________________________________________________________
Pentru asigurarea (compresorului) securitatii este necesar sa se efectueze un
control regulat al exploatarii cu diferite instrumente de masura si control .
a) Manometre Se instaleaza la toate treptele de compresie. Daca presiunea este
mai mare de 300 kgf/cm2, la ultima treapta de compresie se prevad doua manometre.
De asemenea , manometrele se prevad si pentru indicarea presiunii aerului din
racitoarele intermediare atunci cand acestea sunt situate la o distanta mai mare de 5
m de compresor sau sunt instalate intr-o incapere separata de acesta.
b) Supape de siguranta. Pentru inlaturarea avariilor si accidentelor se prevad
supape de siguranta pe racitoarele intermediare, pe cilindrii de inalta presiune, inainte
de robinetul de inchidere.
c) Regulatoare automate de presiune.
Cand consumul de aer comprimat are variatii bruste, presiunea din conducta
principala poate creste peste limita admisibila putand da loc la avarierea diferitelor
elemente, explozia compresorului si la accidente. Pentru evitarea acestor pericole,
compresorul se prevede cu regulatoare automate de presiune care decupleaza
compresorul sau il trec la mersul in gol atunci cand presiunea depaseste valoarea
admisibila.
Siguranta in functionare a regulatorului depinde in mare masura de gradul de
curatenie in care este mentinut. Murdaria si praful care intra o data cu aerul in
cilindru uzeaza suprafetele de lucru ale acestuia , din care cauza regulatorul nu va
functiona corect . De aceea este necesar ca elementele regulatorului sa fie spalate si
unse periodic. Regulatorul de acest tip este simplu si sigura in functionare .
d)Regulatoare de presiune si de turatie. Cu astfel de dispozitive de siguranta
se utilizeaza instalatiile de aer comprimat cand compresorul si motorul sunt direct
fara transmisii intermediare. Se pot aplica numai in cazul cand turatia de actionare se
poate varia (de exemplu o masina cu abur, un motor termic cu ardere interna sau un
motor electric de curent continuu). Aceste regulatoare permit sa se modifice numarul
de curse ale pistonului si debitul compresorului in functie de consumul de aer
comprimat.
Ele sunt foarte utile, in special cand scaderea brusca a presiunii din conducta de
aer provoaca o functionare intensa a compresorului si cresterea turatiei , ceea ce
duce la distrugerea lui.
De obicei, acest sistem de reglare se intalneste la compresoarele de mare
putere , care sunt prevazute cu sisteme de distributie comandate mecanic .
e) Termometre. Temperatura ridicata a aerului comprimat produce
supraincalzirea cilindrului, ceea ce reduce rezistenta materialului din care este
confectionat si poate cauza explozia compresorului. Din aceasta acuza nu se admite
ca temperatura aerului comprimat sa depaseasca 160 0C la compresoarele cu o
singura trapta si 1400C la compresoarele cu mai multe trepte. Este deci necesar sa se
controleze in permanenta temperatura aerului la intrarea si iesirea din fiecare treapta
cu ajutorul termometrelor simple sau inregistratoare , iar rezultatele masurarii sa fie
trecute intr-un registru special.
_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 18 din 20
_______________________________________________________________
Ungerea compresoarelor
La exploatarea compresoarelor si rezervoarelor de aer, un mare pericol il
prezinta arderea si explozia vaporilor de ulei de ungere sau a produselor de
descompunere, ceea poate avea loc cand nu se respecta regulile pentru deservirea
corecta a acestor utilaje.
Vaporii de ulei amestecati cu aerul se pot aprinde usor din cauza unei scantei
provenite de la o descarcare electrostatica , iar produsele de descompunere a uleiului
se pot aprinde automat in cazul cand temperatura aerului comprimat este ridicata.
Astfel la o presiune de 6 at aerul se incalzeste pana la temperatura de de 2120C.
In cazul cand aerul comprimat incalzit care intra in rezervorul de aer, contine
vapori de ulei, se formeaza un amestec explozibil iar la temperatura de 200 0c are loc
descompunerea uleiului cu formare de acetilena si alte hidrocarburi, ceea ce mareste
pericolul de explozie.
Pericolul de aprindere si de acumulare a sarcinilor electrostatice il prezinta
oxidul de fier (Fe2O3)impregnat cu ulei si depus pe peretii vasului care constituie de
asemenea pericole de explozie.
Un alt pericol de explozie il constituie prezenta prafului in aerul comprimat, in
special daca acesta contine si vapori de ulei. Prin incalzire, acest amestec se poate
aprinde automat sau de la o scanteie produsa de o descarcare electrica.
La formarea sarcinilor electrostatice contribuie aerul incarcat cu praf (in
special daca este putin umed ) viteza mare de deplasare a aerului, precum si rugina de
pe tevi.
Prevenirea cumularii sarcinilor electrostatice se obtine prin respectarea
urmatoarelor masuri ;
- punerea la pamant a compresorului, a rezervorului de aer si a conductelor ;
- aplicarea unor straturi de protectie anticorosive, care impiedica oxidarea
peretilor interiori ai tevilor ;
- curatirea periodica de rugina a tuturor partilor metalice ale instalatiei ;
- curatirea de praf a aerului comprimat.
Pentru evitarea pericolelor de explozie, ungerea cilindrilor compresoarelor
trebuie sa se faca folosind ulei de compresor special, cu vascozitate mare, cu
temperatura de aprindere a vaporilor cat mai ridicata, care nu depune reziduuri de
ardere. De asemenea, uleiul de ungere nu trebuie sa contina adaosuri straine,
umiditate, acizi minerali si saruri alcaline.
Racirea compresoarelor de aer
Pentru mentinerea compresorului la o temperatura cuprinsa intre limitele
admisibile, el trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de racire cu aer sau cu apa. Cu cat
gradul de comprimare este mai mare, cu atat temperatura aerului este mai ridicata.
Daca aerul se comprima in mai multe trepte fara racire intermediara, temperatura
creste foarte mult ceea ce duce la explozia compresorului si la accidente .

_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 19 din 20
_______________________________________________________________
La compresoarele mici racirea se face cu aer, pentru care scop cilindrii se
prevad cu aripioare la exterior, pentru marirea suprafetei de transmitere a caldurii
catre mediul exterior .
La compresoarele cu debit mijlociu si mare, cilindrii trebuie raciti cu apa, in
care scop se prevad camasi prin care circula apa.
Compresoarele care au doua sau mai multe trepte sunt utilate cu racitoare
intermediare , in care aerul este racit la trecerea de la un cilindru la altul.
Tevile si camasile de apa trebuie sa fie curatite periodic de piatra care se depune
pe peretii lor, deoarece aceasta impiedica schimbul de caldura. Pentru indepartarea
pietrei din racitoare si din camasile de apa trebuie sa se aplice sisteme mecanice de
curatire, iar daca acestea sunt greu de realizat se admite folosirea unei solutii de acid
clorhidric 25 % pentru dizolvarea pietrei, dupa care instalatiile se spala bine cu apa
curata .
Apa de racire trebuie sa fie curata si sa nu fie dura, pentru ca pe peretii
instalatiilor de racire sa se depuna cat mai putina piatra.
Pentru evitarea inghetarii apei, ea trebuie sa fie evacuata din instalatia de racire
in timpul iernii, cand compresorul nu functioneaza, prevazandu-se in acest scop
dispozitive de golire corespunzatoare .
In cazul cand la punerea in functiune a compresorului nu s-a dat drumul apei
de racire ( din neglijenta ) compresorul trebuie oprit si examinat pentru a se constata
gradul lui de incalzire. Numai dupa racire completa compresorul poate fi pus din
nou in functiune.
Apa necesara racirii compresorului este refulata cu ajutorul pompelor de la
reteaua de apa sau dintr-un rezervor de apa prevazut cu indicatoare de nivel cu
sticla cu flotor.
Daca instalatia de racire se defecteaza, are loc cresterea temperaturii aerului
comprimat, care poate provoca explozii. Pentru ca mecanicul sa observe mai bine
circulatia apei precum si temperatura care trebuie sa fie de cel mult 20-30 0C, este
necesar ca evacuarea apei sa se faca intr-un loc vizibil.
Pentru marirea sigurantei in exploatare, instalatia de racire se prevede cu un
dispozitiv pentru semnalizarea automata in cazul intreruperii sau scaderii bruste a
debitului de apa.
In cazul cand alimentarea cu apa se face defectuos sa se intrerupe, compresorul
trebuie sa fie oprit imediat, in scopul inlaturarii avariilor si accidentelor. Pentru
aceasta se folosesc diferite dispozitive de semnalizare sau de oprire a functionarii
compresorului.
Racitoare finale
Pe langa racitoarele intermediare, intre cilindrul de inalta presiune si rezervorul
de aer se recomanda sa se instaleze un racitor final pentru condensarea vaporilor de
apa si de ulei continuti in aerul comprimat, precum si pentru racirea lui ianinte de a
intra in rezervor. evitarea patrunderii picaturilor de apa in rezervor inlatura

_________________________________________________________________________________
 INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE
A MASINILOR UNELTE SI UTILAJELOR DIN ATELIERE
Pagina 20 din 20
_______________________________________________________________
deteriorarea uneltelor pneumatice care sunt actionate cu aer comprimat, precum si
inghetarea conductelor in timpul iernii.

6. RESPONSABILITATI
6.1 MANAGER
Asigura resursele necesare pentru ca activitatile din prezenta instructiune sa se
desfasoare in bune conditii.
Aprobă prezenta instrucţiune şi modificările acesteia.
Coordoneaza intreaga activitate definita prin prezenta instructiune si raspunde de
respectarea prescriptiilor tehnice in ceea ce priveste modul de lucru cat si tinerea la zi
a inregistrarilor.
Raspunde de pastrarea instructiunii si de disponibilitatea ei ori de cate ori este
nevoie.

6.3 PERSONALUL MUNCITOR

Aplica prevederile prezentei instructiuni.

_________________________________________________________________________________