Sunteți pe pagina 1din 27

POLITICI PUBLICE COMPARATE

STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILA

GURA HUMORULUI- DEVA

1) Instituţia iniţiatoare Primăria orașului Gura Humorului


2) Formularea Oraşul Gura Humorului, situat în centrul geografic al judeţului Suceava, în “Zona Mănăstirilor Bucovinei”, deţine o poziţie strategică pentru
problemei vizitarea mănăstirilor din Nordul Moldovei și a altor obiective de interes turistic din această parte a țării. De altfel, turismul în regiunea Gura
Humorului constituie una dintre priorităţile de dezvoltare a regiunii Bucovina, iar investiţiile în acest domeniu o prioritate în cadrul Planului
Naţional de Dezvoltare a României. Acest lucru este reflectat de numărul mare de turişti care vizitează zona pe tot parcursul anului – estimat la
aproximativ 60.000 de persoane cazate anual în unităţile de primire turistică şi la circa 200.000 care tranzitează staţiunea.

În prezent, în cadrul staţiunii Gura Humorului forma de turism predominant practicată este cea cu valenţe culturale, datorită
numeroaselor mănăstiri (Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Arbore etc.) aflate în apropiere, ale căror biserici pictate au fost
incluse, în cazul unora dintre ele, în patrimoniul cultural mondial al UNESCO începând din anul 1993.

De asemenea, o formă de turism care s-a impus recent în preferinţele turiştilor este turismul de agreement. Astfel, prin Proiectul “P.O.P.A.S.”
(Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport), cu o investiție totală de 10,2 milioane de euro, finanțată din fonduri
europene, orașul Gura Humorului a fost dotat, din 2010, cu o pârtie de schi cu o lungime de 1.486 de metri cu un grad de competitivitate de 7,5,
prevăzută cu telescaun şi instalaţie pentru producerea zăpezii, o piscină acoperită, un bazin de înot pentru copii, terenuri de sport în aer liber şi un
patinoar artificial în zona de agreement „Ariniș”.

Nu în ultimul rând, datorită existenţei mai multor săli de conferinţe în cadrul unor hoteluri şi pensiuni, a luat amploare turismul de
afaceri, congrese şi reuniuni.

În pofida resurselor turistice variante, a dezvoltării reţelei de unităţi turistice de cazare şi a numărului mare de turişti care vizitează zona,
oraşul oferă posibilităţi limitate de transport la obiectivele turistice şi de agrement, precum şi în interiorul oraşului.

Conform unei anchete sociologice realizate în iulie 2011, deși evaluarea staţiunii Gura Humorului şi a zonelor din împrejurimi este în general una
pozitivă, majoritatea turiştilor evaluând-o ca ofertantă (57%) şi foarte ofertantă (40%), majoritatea acestora (65%) identifică în infrastructură un
inconvenient major atunci când vizitează zona.

Cei avantajați de situația prezentă par a fi cei care se deplasează cu autoturismul personal, acesta fiind de altfel mijlocul de transport cu care s-au
deplasat marea majoritate a turiștilor la Gura Humorului (76%). Cu toate acestea, 63% dintre cei chestionaţi indică că şi-ar dori alte mijloace de
transport către obiectivele turistice de pe raza orașului, eventual unele ecologice. Această opțiune pentru un mijloc de transport ecologic este
susținută de opțiunea, într-o proporție covârșitoare de 84%, a preferinţei ca aerul curat și nepoluat să nu dispară din specificul turistic oferit de Gura
Humorului. Necesitatea existenței unui astfel de mijloc de transport ecologic și lipsa unei astfel de opțiuni în prezent se impune cu atât mai mult cu
cât majoritatea covârșitoare a turiștilor (97%) se declară interesată și foarte interesată de existența unui mijloc de transport ecologic care să
cuprindă mănăstirile, complexul Ariniş, pârtia „Şoimul” şi pensiunile cu specific culinar.

Cu toate acestea, în oraş și în aria sa administrativă nu există transport în comun local, deplasarea, atât în interior, cît și spre obiectivele turistice de
pe raza sa făcându-se preponderent cu mijloace proprii şi prin reţeaua particulară de taximetrie. Deși există o rețea de microbuze, programul de
funcționare al acestora se pliază în principal după programul de lucru și de școală al rezidenților și nu funcționează duminica, atunci când fluxul
turiștilor este mai mare. De asemenea, în momentul de față, complexul Ariniș și pârtia „Șoimul” nu sunt deservite de niciun mijloc de transport,
turiștii fiind nevoiți să se deplaseze prin mijloace proprii, deși practicatul înotului în cele 3 piscine ale complexului a fost indicat de turiști drept a
doua activitate preferată de petrecere a timpului liber în zonă după vizitarea mânăstirilor.

În aceste condiții, situația actuală a infrastructurii la nivel orașului Gura Humorului îi dezavantajează clar atât pe turiștii care nu pot ajunge la
obiectivele de interes turistic cu mașina personală cât și pe cei care își doresc să circule cu un mijloc de transport care respectă mai mult specificul
eco-turistic și cultural al zonei. De asemenea, actuala situaţie se dovedeşte dezavantajoasă și pentru rezidenții care nu vor să apeleze la taxiuri și
microbuzele cu program limitat pentru a se deplasa atât în interiorul orașelor cât și către locurile de petrecere a timpului liber ameneajate în oraș.

În acest context, starea actuală a infrastructurii generează următoarele efecte negative: nu permite exploatarea turistică adecvată a obiectivelor
turistice de pe raza orașului, limitează posibilitatea practicării unor forme mai variate de turism, nu satisface nevoile unor segmente importante din
piaţa turistică (turiștii interesați de practicarea unui turism mai ecologic, în acord cu specificul zonei) și influenţează negativ durata de şedere a
turiştilor în perimetrul stațiunii.
3) Denumirea politicii Pe cărări de munte şi oraş cu trenuleţul zâmbăreţ din Gura Humorului
Scop Creşterea calităţii serviciilor de turism ecologic oferite de zona Gura Humorului prin dezvoltarea integrată şi ecologică a infrastructurii de turism
5) Obiective generale Obiective generale:
/obiective specifice
− diversificarea ofertei de turism ecologic furnizată de zona Gura Humorului

− îmbunătăţirea posibilităţilor de transport ecologic la obiectivele turistice și de agrement de pe raza oraşului Gura Humorului

Obiective specifice:

− creşterea numărului de trasee turistice cu până la 50% până în 2016


− creşterea duratei de şedere a turiştilor în Gura Humorului de la 2,6 zile în prezent la 4 zile până în 2017

− creşterea numărului de turişti cu 30% până în 2017


6) Beneficiari Beneficiari direcţi:

− turiștii care vizitează orașul Gura Humorului și obiectivele de interes turistic de pe raza unității administrativ-teritoriale Gura Humorului

− rezidenții oraşului Gura Humorului

Beneficiari indirecţi :

− agenţii economici din domeniul turistic (pensiuni, hoteluri) prin creșterea numărului de turiști și a perioadei de ședere a acestora, ca urmare a
diversificării numărului de trasee turistice și a accesării mai facile a obiectivelor de interes turistic

− alţi agenți economici

− administraţia publică locală, prin creşterea veniturilor la bugetul local

− persoanele care vor fi angajate pentru a opera și gestiona mijloacele de transport ecologic la obiectivele turistice de pe raza oraşului Gura
Humorului
7) Variante de Varianta 1: Achiziţionarea şi Impact economic Buget estimat
soluţionare punerea în funcţiune a unor trenuleţe
electrice, care să efectueze trasee laDezvoltarea ofertei turistice pusă la dispoziţie de zona Gura Cheltuieli investiție inițială: 1.875.720 RON
principalele atracţii turistice din Gura
Humorului. fără TVA
Humorului (Mănăstirea Voroneț,  Oferirea unei posibilități de transport mai ieftine decât folosirea
Mânăstirea Humor, pârtia „Şoimul”, taximetrelor. − 3 trenulețe a 3 vagoane fiecare: 1 661 520
complexul de agrement Venituri obţinute de Primărie din exploatarea trenulețelor, RON fără TVA
Ariniș, pensiuni cu produse culinare concesionare stații trenulețe și panotare trenulețe în scop
specifice zonei) publicitar: 538 520 RON fără TVA/ an).
 Atragerea de agenţi comerciali care să realizeze activități − alte costuri trenulețe (3 acumulatoare, 36
comerciale în spațiile concesionate. anvelope, panouri plexiglas): 109 200 RON fără
* Investiția s-ar putea finanța prin  Venituri obţinute de agenți economici ca urmare a intensificării TVA
accesarea de fonduri nerambursabile, activității turistice.
în cadrul Programului Operațional − stații trenulețe: 105.000 RON fără TVA
Comun Romania- Ucraina – Impact social
Republica Moldova 2007-2013. Cheltuieli operaționale: 208.750 RON RON
 Crearea a 7 locuri de muncă. fără TVA/ an
 Crearea unui mijloc de transport local atât pentru rezidenți, cât și
pentru turiști la nivelul zonei Gura Humorului.
 Creşterea gradului de satisfacţie al turiştilor şi rezidenţilor. − cheltuieli salariale: 126.000 RON/ an

Impact ecologic − cheltuieli alimentare: 32.850 RON/ an fără


TVA
 Efect pozitiv asupra sănătăţii publice, în condițiile în care
deplasarea cu trenulețele se face pe baza unor baterii electrice, − cheltuieli emitere bilete: 23.500 RON fără
nepoluante TVA/ an (Există posibilitatea ca activitatea de
 Păstrarea aerului curat din zonă prin utilizarea unui mijloc de emitere a biletelor să fie susţinută financiar de
transport ecologic. către proprietarii de pensiuni, în schimbul
figurării pe bilet a reclamei la pensiune.)

− cheltuieli asigurare CASCO: 12.000 RON/ an


fără TVA

− costuri întreţinere: 14. 400 RON/ an fără TVA

Cheltuieli de promovare: 64.500 RON fără


TVA/ în primul an, urmând ca din anul doi să
fie alocată o sumă de 8.600 RON din veniturile
optinute din exploatarea trenuleţelor
Varianta 2: Achiziționarea și Impact economic Buget estimat:
dezvoltarea unei reţele de 100
de biciclete închiriabile, cu punctede Venituri obţinute de Primărie din exploatarea bicletelor Cheltuieli investiție inițială: 180.000 RON
închiriere în 5 zone de interes turistic închiriabile (la varianta închirierii a 100 biciclete/zi în 210 zile fără TVA
ale zonei Gura Humorului de funcţionare: 336.000 RON fără TVA).
 Atragerea de noi agenţi comerciali, care să furnizeze și să − achiziţie biciclete: 100.000 RON fără TVA
alimenteze parcul de biciclete.
 Obţinerea de venituri la bugetul local prin concesionarea
punctelor de închiriere a bicicletelor. − alte costuri biciclete (dotare cu cauciucuri de
rezervă): 5.000 RON fără TVA
Impact social
− staţii primire/predare biciclete: 75.000 RON
 Crearea a 6 locuri de muncă.
fără TVA
 Creşterea gradului de satisfacţie a turiștilor.
 Crearea unui mijloc de transport alternativ la nivelul zonei Gura Notă 1: Parcul de biciclete va fi reînoit prin
Humorului. vânzarea, la 3 ani, a jumătate din lot, la 50% din
 Efect pozitiv asupra sănătăţii publice, în condițiile în care valoarea de achiziție și achiziționarea altor
deplasarea cu bicicletele este nepoluantă. biciclete noi (50.000 RON la 3 ani fără TVA)

Notă 2: în condițiile în care sunt construite piste


Impact ecologic: de biciclete: 3.165.528 RON fără TVA pentru
24 de kilometri de piste
 Păstrarea aerului curat din zonă prin utilizarea unui mijloc de
transport ecologic. Cheltuieli de operare: 66.500 RON fără TVA/
an

− cheltuieli salariale: 63 000 RON/ an

− cheltuieli curent staţii biciclete: 3.500 RON/


an fără TVA

Cheltuieli promovare: 12.600 RON/ an fără


TVA în primul an
Varianta 3:Menținerea situației Impact economic: Buget estimat 3 –
actuale
 Lipsa costurilor pe care le-ar presupune o investiție într-un
mijloc de transport pentru turiștii din zonă.
 Lipsa veniturilor pe care primăria le-ar obține din gestionarea
unui mijloc de transport în comun.
 Limitarea accesului la obiectivele de interes turistic și de
agrement.

Impact social:

 Lipsa unui mijloc de transport în comun care să deservească atât


rezidenții, cât și turiștii în fiecare zi a săptămânii.
 Grad limitat de satisfacție privind oportunitățile de turism și de
agrement oferite de zonă.

Impact ecologic:

 Creșterea poluării ca urmare a faptului că principalul mod de


deplasare a turiștilor către obiectivele de interes turistic este
autoturismul personal. În condițiile în care an de an numărul
turiștilor crește, ca urmare a diversificării facilităților turistice,
gradul de poluare va crește.

8. Procesul de Organizaţii şi instituţii consultate Rezultatul consultării


consultare
 „Asociaţia de Turism Bucovina” Procesul de consultare a constat în organizarea unui focus grup, desfășurat la data de
 Hotelul „Best Western Bucovina” 21 iunie, cu reprezentanţi ai organizaţiilor şi instituţiilor din domeniul turistic.
 Agenţiei de Turism „Ramona Tourism & Travel” Întâlnirea s-a desfășurat la sediul primăriei Gura Humorului și a avut ca scop
 Pensiunea „Casa Humor” prefigurarea unor soluţii la problema de politici publice din cadrul exerciţiului pilot.

Focus grupul s-a soldat cu următoarele principale luări de poziții:

a. dezvoltarea turismului ecologic şi a ecoturismului la nivel oraşului Gura


Humorului este esențială pentru păstrarea specificului zonei Bucovinei, axată pe
turism ecumenic, ecoturism, turism cultural şi culinar.

b. turiștii se confruntă cu dificultăți în privinţa accesului la punctele de


atracţie turistică şi în special la mănăstiri, în condiţiile în care există doar microbuze,
care nu se pliază pe perioadele în care creşte afluxul de turişti.

c. este necesară diversificarea posibilităţilor de transport ecologic în zonă.

d. un posibil mijloc de transport ecologic ar trebui atât să realizeze circuite, care să


acopere cât mai multe atracţii turistice şi culturale din oraş, cât și să funcționeze ca
un mijloc de transport pentru localnici.

e. deşi perioada petrecută de către turişti în Gura Humorului este în creştere, ea poate
stagna în condiţiile în care turiştii, în special cei români, nu accesează, din
comoditate sau lipsa de interes, excursiile opţionale, cu profil ecologic şi cultural,
oferite de operatori.

f. există un „profil static” al turistului, care ar trebui educat pentru a accesa mai bine
oferta de turism ecologic la nivelul localităţii Gura Humorului, eventual printr-un
program de educare turistică.
9) Varianta Varianta de soluţionare recomandată este Varianta 1. Termene preconizate de realizare
de soluţionare (A se vedea Planul de acţiuni)
recomandată Varianta de soluţionare s-a făcut pe baza unei unei analize cost-beneficiu
a soluţiei privind achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unor trenuleţe Darea în funcțiune a trenulețelor
electrice și a unei Analize SWOT între variantele de soluționare propuse. electrice (1 ianu
De asemenea, decizia a avut la bază rezultatele cercetării sociologice și o
Analiză de risc.

Beneficii/riscuri

Ca urrmare a Analizei SWOT și a Analizei de risc, au fost identificate


următoarele beneficii și riscuri:

Beneficii:

 Diversificarea posibilităților de accesare a obiectivelor de interes turistic din


zona Gura Humorului.
 Crearea unui mijloc de transport lohcal atât pentru rezidenți, cât și pentru turiști
care se deplasează în orașul Gura Humorului.
 Creșterea numărului de turiști în zona Gura Humorului.
 Creșterea perioadei de ședere a turiștilor în zonă.

Riscuri:

 Posibilitatea demarării unei inițiative private aflate în concurență.


 Alegerea de către turiști a unui mijloc de transport alternativ (spre exemplu,
opțiunea actuală de deplasare cu autoturismul personal la obiectivele turistice
din zonă).

Grupuri vizate

− turiștii care vizitează zona Gura Humorului și obiectivele de interes


turistic de pe raza unității administrativ-teritoriale Gura Humorului.

− rezidenții unității administrativ-teritoriale Gura Humorului (circa


16.000 persoane).

− agenţi economici din domeniul turistic (pensiuni, hoteluri).

− persoanele care vor fi angajate pentru a opera și gestiona mijloacele de


transport ecologic la obiectivele turistice de pe raza oraşului Gura
Humorului.

Monitorizare/evaluare

Până la darea în funcțiune a trenulețelor vor fi realizate rapoarte de


monitorizare (lunar) şi rapoarte de monitorizare (trimestrial) privire la
conformarea la planul de acțiuni.

După darea în funcțiune a trenulețelor (1 ianuarie 2014), va fi realizat un


raport de monitorizare a următorilor indicatori de performanță:

Indicatori de performanţă

− numărul de bilete cumpărate

− numărul de turiști care vizitează obiectivele de interes de pe raza


orașului Gura Humorului − pe baza unui studiu sociologic

− numărul de trasee turistice create

− numărul de zile de ședere − pe baza unui studiu sociologic, pornind de


la o întrebare de tipul ”Câte zile petreceţi în Gura Humorului în această
vacanţă?”

− veniturile realizate din exploatarea trenulețelor − pe baza biletelor


achiziționate

− numărul de persoane satisfăcute de transportul la obiectivele turistice


din zona Gura Humorului pe baza unei întrebări de tipul ”Cât de
mulţumit sunteţi de starea actuală a transportului către obiectivele
turistice din zona Gura Humorului?”
„Deva, o destinație turistică de excelență în Regiunea Vest. Stimularea turismului cultural istoric
ca premisă a dezvoltării durabile a Municipiului Deva, 2012-2015”

1. Instituția inițiatoare Primăria Municipiului Deva


2. Formularea problemei A) Problema de politici publice:
 Insuficienta dezvoltare a turismului (în special a celui cultural-istoric), în raport cu potentialul deosebit al Municipiului
Deva din acest punct de vedere.
B) Analiza situației actuale
B.1. Potențialul turistic general al zonei
 Județul Hunedoara este cotat ca având cel mai mare potențial turistic din Regiunea Vest a României. Ca obiective de
interes pentru turismul cultural în imediata vecinătate a Devei menționăm: Castelul Corvinilor (Hunedoara), suita de
biserici medievale de pe Valea Mureșului (ex. Gurasada), cetățile dacice și romane din Munții Orăștiei (Sarmizegetusa
Regia și Ulpia Traiana), biserica de la Densuș
 Municipiul Deva la rândul său încorporează o serie de obiective care pot fi mai bine valorificate ca puncte de atracție
turistică: Dealul Cetății și Cetatea Devei, Muzeul Civilizației Daco-Romane (Palatul Magna Curia), Mănăstirea
Franciscană, sinagoga, clădirile Palatului Administrativ și a Teatrului Dramatic etc.
 În afara acestor puncte de atracție, zona prezintă interes și din punctul de vedere al turismului montan și de agrement
(trasee montane, rezervații și parcuri naturale, Acqua Land etc).

B.2. Accesibilitate și infrastructura disponibilă


 904 de locuri în 23 de unități de cazare (hoteluri, moteluri, pensiuni urbane) –date din 2010 
 Situat pe Coridorul IV european 

B.3. Istoricul acțiunilor recente de promovare și dezvoltare a turismului


Politica publică propusă mai jos reprezintă continuarea firească a unor preocupări constante și coerente la nivelul administrației
locale a Municipiului Deva, materializate în special prin investiția în reabilitarea zonei urbane ”Dealul Cetății”. Început în 2007,
prin hotărârea Consiliului Local nr. 82/31.01.2007 care a aprobat studiul de fezabilitate al investiției, proiectul în valoare de 7
751 964 Euro este în derulare, urmând a fi finalizat în 2013.

B 4. Indicatori cantitativi relevanți pentru situația actuală


  Număr anual de turiști/vizitatori: 23172 (în 2009), în scădere accentuată față de 2007 (38059 sosiri) 
 Durata medie a sejurului: 1.75 zile (date din 2009), tendință descrescândă marcată față de începutul anilor 2000
(perioada 2001-2003), când oscila între 2.8 și 3.5 zile, dar într-o ușoară creștere față de 2007 (1.68 zile).
 Indiciile preliminare arată că tendința s-a menținut și în 2010-11 
 Încasări directe realizate de administrația locală în urma activităților turistice (taxa hotelieră, la un nivel constant de 2%
 pentru toată perioada) 
o 2009: 136.388 RON
o 2010: 125.432 RON 
o 2011 pana in mai : 33.000 RON 
 Tendința este și în această privință descrescătoare. 
 Locuri de muncă în turism 
o Numărul mediu de salariați în hoteluri și restaurante: 507 (în 2010), în ușoară scădere față de anul 2007,
când erau 525

B.5. Date sociologice privind fluxurile de turiști în Municipiul Deva

Sub coordonarea grupului de lucru constituit la nivelul Primăriei Municipiului Deva pentru elaborarea acestei propuneri de
politică publică și a expertului desemnat de UPP/MAI, în luna iulie 2011 a fost realizată o cercetare sociologică printre
vizitatorii Municipiului Deva. Ancheta a fost defășurată de compania Cult Market Research pe un eșantion de 200 de vizitatori
care au înnoptat în locurile de cazare din hotelurile și pensiunile de pe raza Municipiului Deva și a vizat următoarele obiective:
 Evaluarea diferitelor tipuri de turism practicate de către vizitatorii Municipiului Deva 
 Frecvenţa cu care turiştii în Deva pleacă în concediu 
  Tipurile de destinaţii turistice pe care vizitatorii Municipiului Deva le aleg pentru petrecerea concediului 
 Modalităţi de planificare a concediului 
 Motivaţii ale turiştilor din Municipiul Deva pentru alegerea acestei destinaţii turistice 
 Sursele de informare cu privire la obiectivele turistice din Deva 
 Obiective turistice ale Municipiului Deva – preferinţe şi intenţia de a le vizita 

 Disponibilitatea turiştilor de a recomanda cele mai interesante obiective turistice din Municipiul Deva
Astfel, vizitatorii din orașul Deva se împart în trei categorii, cu următoarea distribuție: 

Majoritatea vizitatorilor orașului (80%) merg în concediu cel puțin o dată pe an, destinațiile alese în România fiind
următoarele (respondenții au avut posibilitatea de a indica mai multe răspunsuri):
Litoralul Marii Negre 45%

Valea Prahovei 30%

Transilvania 28%

Moldova 21%

Banat 18%

Delta Dunarii 3%

Valea Oltului 1%

În marea lor majoritate, vizitatorii orașului Deva preferă să-și planifice singuri concediile, doar 38% dintre ei apelând
pentru aceasta la serviciile unei agenții de turism. Tipurile de turism preferate sunt următoarele (respondenții au avut
posibilitatea de a indica mai multe răspunsuri):

Sursele principale de informare privind oportunitățile turistice oferite de Municipiul Deva sunt cele informale (prieteni,
cunoștințe, internet, familiarizare anterioară):
Majoritatea covârșitoarea a vizitatorilor orașului în iulie 2011 (80%) îl mai vizitaseră cel puțin o dată, ceea ce indică o
bună capacitate fidelizare și sustenabilitate a turismului în Deva. Motivele pentru care a fost aleasă Deva ca destinație turistică
de către vizitatori sunt următoarele:

Ca atractivitate pentru turiști, dintre obiectivele de pe raza municipiului de detașează Cetatea Devei și Dealul Cetății

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

(respondenții au fost rugați să dea calificative între 1 și 5 obiectivelor):

În fine, merită observat că 77% dintre vizitatorii municipului Deva au venituri lunare medii mai mici de 2000 RON.

B.6. Concluzii

Turismul reprezintă un vector important al dezvoltării durabile, prin potențialul său de a genera venituri și locuri de muncă.
Deși potențialul turistic al Municipului Deva (în special pe dimensiunea turismului cultural-istoric) este unul remarcabil, datele
(atât cele statistice cât și cele sociologice) indică o insuficientă exploatare a acestui potențial. Tendința descrescătoare pentru
ultimii 6-7 ani a numărului de turiști și a duratei medii a vizitei este îngrijorătoare, și denotă necesitatea unei abordări integrate
și comprehensive pentru corectarea ei.
Deși preocuparea administrației publice locale în această direcție a fost una constantă și susținută, materializată în special prin
investiția în reabilitarea obiectivului Cetății Devei, ea trebuie completată și continuată printr-o politică publică de stimulare a
turismului cultural-istoric, care să ducă la o mai bună valorificare a investiției deja realizate. Progresele recente sunt notabile,
dar ele trebuie consolidate.

3. Denumirea politicii Deva, o destinație turistică de excelență în Regiunea Vest


4. Scop Stimularea turismului cultural-istoric ca premisă a dezvoltării durabile a Municipiului Deva.
Întărirea parteneriatului între administrația locală și agenții economici pentru creșterea atractivității zonei ca destinație turistică

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

5. Obiective A) Obiectiv general: valorificarea durabilă a potențialului turistic al Municipiului Deva


B) Obiective specifice:
B.1. Creșterea cu 15% a numărului de turiști/vizitatori până în 2016
B.2. Creșterea duratei medii a sejurului de la 1.68 zile (2007) până la 2 zile până în 2016
B.3. Creșterea încasărilor directe din turism la bugetul local cu 10% până în 2016
B.4. Promovarea intensivă a obiectivelor cultural-istorice reabilitate în Municipiul Deva în perioada 2
B.5. Integrarea opțiunilor de turism cultural-istoric în Mun. Deva cu ofertele turistice de agrement și
obiective în proximitatea municipiului
6. Beneficiari A) Beneficiari externi (finali)
- cetățenii municipiului Deva
- comunitatea locală
- mediul de afaceri
B) Beneficiari direcți
- agenții economici cu activitate (directă sau indirectă) în domeniul turismului: hoteluri, pensiuni, res
- instituțiile culturale: muzeu,
teatru etc.
- autoritatea publică locală

A) Varianta 1: Implicarea
minimală a Impact 1: Buget 12:
7. Variante de soluționare1 autorității publice locale pentru
rezolvarea punctuală a unor
probleme Bugetar: Anul 2012:
Această variantă nu presupune
generate de externalități cheltuieli
de personal suplimentare,
activitățile 30 de panouri rutiere cu funcți
Varianta presupune implicarea
sporadică urmând a fi realizate în limita a turiștilor: 25.996 RON
posibilităților de timp ale
a autorității publice locale pentru personalului
remedierea unor neajunsuri
punctuale deja existent. Realizarea unei secțiuni dedic
indicate de reprezentanții operatorilor turismului pe site-ul Primăriei Deva:
turistici și de vizitatorii orașului Deva. Cheltuieli materiale: cheltuieli de 4.266 RON
realizare și montare a panourilor și
Astfel, atenția urmează a se concentra indicatoarelor rutiere și de adăugare a Total: 30262 RON
asupra semnalizării corespunzătoare, unei noi secțiuni pe site-ul primăriei.
prin indicatoare și panouri rutiere, a
obiectivelor tustice de interes și asupra Economic și social:
realizării unei secțiuni dedicate Impact minimal, datorită improbabilității
opțiunilor de turism pe site-ul Primăriei atragerii unui număr suplimentar
Deva. considerabil de turiști. Totuși, împreună
cu investițiile deja în derulare, această
Colaborarea cu agenții economici din variantă poate duce la îmbunătățirea
domeniul turismului va fi una calității experienței turistice a
sporadică, prin organizarea unor vizitatorilor municipiului Deva și la
întâlniri de informare anuale. sporirea ușoară, în timp, a reputației sale
ca destinație turistică.
Avantaje principale:
- cheltuieli minime de implementare
- se acționează asupra unor neajunsuri
punctuale, a căror corectare intra oricum
în sfera preocupărilor autorității
publice locale
- politica poate fi implementată în
întregime în 2012

Dezavantaje principale:
- politica nu este una integrată
- impact în facilitarea gestionării vizitei
de către turiști, dar impact minimal în
privința atragerii unui număr suplimentar

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

de turiști
- improbabilitatea realizării obiectivelor
specifice și operaționale ale politicii
B) Varianta 2: Implicarea autorității Impact 2: Buget 2:
publice locale prin oferirea de suport
pentru pentru promovarea Devei ca Bugetar: Anul 2012:
destinație turistică și abordarea
extinsă a problemelor generate de Suplimentarea începând din 2012 a Bugetul aferent variantei 1: 30262 RON
externalități schemei de personal a Primăriei Deva cu Cheltuieli de personal: 1 post (2022
un post bugetat, fișa postului urmând să RON/lună * 12 luni): 24264 RON
Această variantă înglobează acțiunile cuprindă atribuții de organizare de
presupuse de varianta anterioară, evenimente, comunicare și gestionare a Broșuri turistice cu hartă (20000):
extinzând abordarea și asupra unor alte parteneriatului cu agenții economici și 34128 RON
neajunsuri și insuficiențe.Astfel, în afara instituțiile culturale.
indicatoarelor și a panourilor rutiere și a Portal turistic (design, dezvoltare și
realizării unei secțiuni dedicate Cheltuieli materiale: cheltuieli aferente hosting): 21330 RON
turismului pe site-ul primăriei, acțiunile organizării de evenimente, editării
presupuse de această variantă vor viza și broșurii și realizării portalului de turism. Organizare evenimente (festival +
alte trei direcții suplimentare. Distribuția acestor cheltuieli nu este însă evenimente singulare la cetate): 106650
omogenă de-a lungul celor patru ani de RON
1. Realizarea și editarea unei broșuri implementare (2012-2015), ci cunoaște
turistice a Municipiului Deva, un vârf în primul an. Total 2012: 216634 RON
cuprinzând o prezentare a principalelor
obiective de interes turistic și o hartă Anul 2013:
turistică. Impact economic și social
Cheltuieli de personal: 1 post (2022
2. Sporirea notorietății obiectivelor de Impact pozitiv considerabil, datorită RON/lună * 12 luni): 24264 RON
interes cultural-istoric și a vizibilității efectelor creșterii graduale a numărului
Devei ca destinație turistică prin de turiști în Municipiul Deva asupra Broșuri turistice cu hartă (tiraj
organizarea de evenimente culturale în dezvoltării economiei locale. suplimentar): 15000 RON

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

cadrul oferit de aceste obiective. Este Principalele efecte estimate sunt


vorba despre expoziții și seri de teatru, asupra cifrei de afaceri în turism, Portal turistic (hosting și actualizări):
film sau muzică la Cetatea Devei (3-4 pe asupra numărului de locuri de muncă 4000 RON
an) și de organizarea unui festival anual. în domenii conexe turismului și asupra
Această direcție presupune implicarea încasărilor din turism ale autorității Organizare evenimente (festival +
activă a instituțiilor culturale devene. publice locale. evenimente singulare la cetate):
106650 RON
3. Realizarea unui portal turistic on-line
al Devei, care să reunească prezentarea Total 2013: 149 914 RON
principalelor obiective de interes turistic
și a oportunităților turistice oferite de Anul 2014:
agenții privați.
Cheltuieli de personal: 1 post (2022
RON/lună * 12 luni): 24264 RON
Avantaje principale
- răspunde în mai mare măsură Broșuri turistice cu hartă (tiraj
neajunsurilor subliniate de turiști și de suplimentar): 15000 RON
reprezentanții operatorilor de turism
- face mai plauzibilă sporirea Portal turistic (hosting și actualizări):
numărului de turiști 4000 RON
- este o abordare mai extinsă și
mai cuprinzătoare Organizare evenimente (festival +
- costurile de implementare pot fi evenimente singulare la cetate):
reduse prin stabilirea unor parteneriate 106650 RON
cu mediul de afaceri
Total 2013: 149 914 RON
Dezavantaje principale
- rezultatele depind de alocarea unor Anul 2015:
resurse financiare suplimentare
- succesul implementării depinde în mod Cheltuieli de personal: 1 post (2022

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

crucial de atragerea ca parteneri a RON/lună * 12 luni): 24264 RON


agenților economici și a
instituțiilor culturale din Deva Broșuri turistice cu hartă (tiraj
- există riscul generării unor aștepări suplimentar): 15000 RON
prea optimiste cu privire la creșterea
influxului de turiști în municipiul Deva Portal turistic (hosting și actualizări):
4000 RON

Organizare evenimente (festival +


evenimente singulare la cetate):
106650 RON

Total 2015: 149 914 RON

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

C) Varianta 3: Asumarea de către Impact 3: Buget 3:


autoritatea publică locală a
rolului principal în promovarea Bugetar: Anul 2012:
Devei ca destinație turistică și în
creșterea calității experienței Cheltuieli de personal: suplimentarea cu Buget aferent variantei 2: : 216634 RON
turistice a vizitatorilor 4 posturi a schemei de personal bugetate
a Primăriei Deva (1 post aferent variantei Cheltuieli de personal: 1 post (2022
Această variantă înglobează variantele 1 2, 2 posturi pentru centrul de informare RON/lună * 12 luni): 24264 RON
și 2, dar presupune în plus asumarea de turistică, 1 post pentru angajarea și
către autoritatea publică locală a unei monitorizarea lucrărilor de restaurare) Construcția CIPT (inclusiv dotări și dare
atitudini de jucător activ pe piața de în folosință): 600 000 RON
turism și abordarea completă a Cheltuieli materiale: cheltuieli aferente
problemelor generate de externalități. campaniilor de promovare, cheltuieli Campanie de promovare media
pentru construcția și funcționarea CIPT, (producție spoturi, difuzare
Astfel, în afara activităților menționate cheltuieli pentru restaurarea clădirilor. națională): 426600 RON
în variantele anterioare, varianta 3
urmează să vizeze și următoarele direcții Economic și social: Campanie de promovare new
de acțiune: media: 63990 RON
Generarea de locuri de muncă în
1. Realizarea unei campanii active activitatea de restaurare imobiliară Lucări de restaurare clădiri: 5332500
multianuale de promovare media și new (nesustenabile însă pe termen lung). RON3
media a obiectivelor turistice din Deva Creșterea probabilă a numărului de
turiști, cu efecte asupra economiei Total 2012: 6.663.988 RON
2. Înființarea unui centru de informare locale.
și promovare turistică în Municipiul Blocarea unor resurse financiare Anul 2013:
Deva, sub egida primăriei consderabile, care nu vor mai putea fi
utilizate pentru realizarea altor obiective Buget aferent variantei 2: 149 914 RON
3. Restaurarea clădirilor de interes istoric ale autorității publice locale

3
Aceasta este o aproximație intuitivă, plecând de la un necesar estimat total de 5.000.000 Euro și asumând o distribuție omogenă pe cei 4 ani de implementare. Totuși, fundamentarea solidă a unei
astfel de estimări presupune un studiu separat și dedicat exclusiv acestui subiect
Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

sau arhitectural din centrul Devei Cheltuieli de personal: 1 post (2022


RON/lună * 12 luni): 24264 RON
Avantaje principale:
- este o abordare completă Funcționare CIPT
- răspunde în totalitate neajunsurilor - Cheltuieli de personal: 2 posturi
menționate de vizitatorii orașului Deva (4044RON/lună * 12 luni):
și de agenții economici din turism 48528 RON
- face foarte probabilă sporirea - Cheltuieli de întreținere: 9720
numărului de turiști RON

Dezavantaje principale: Campanie de promovare media


- resursele financiare necesare sunt (producție spoturi, difuzare
foarte mari națională): 426600 RON
- ridică probleme de echitate (în ce
măsură este echitabilă alocarea unor Campanie de promovare new
fonduri atât de substanțiale unui media: 63990 RON
domeniu singular)
- ridică probleme juridice Lucări de restaurare clădiri: 5332500
(marea majoritate a clădirilor RON
vizate sunt proprietate privată)
- nu rezistă unei analize cost –eficacitate Total 2013: 6055516 RON
(plusul de resurse față de varianta 2 este
foarte mare în raport cu plusul de Anul 2014:
eficiență în atingerea obiectivelor
politicii. Spre exemplu, media Buget aferent variantei 2: 149 914 RON
multianuală de vizitatori ai municipiului
nu justifică înființarea unui CIPT) Cheltuieli de personal: 1 post (2022
RON/lună * 12 luni): 24264 RON

Funcționare CIPT

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

- Cheltuieli de personal: 2 posturi


(4044RON/lună * 12 luni):
48528 RON
- Cheltuieli de întreținere: 9720
RON

Campanie de promovare media


(producție spoturi, difuzare națională):
426600 RON

Campanie de promovare new media:


63990 RON

Lucări de restaurare clădiri: 5332500


RON

Total 2014: 6055516 RON

Anul 2015:
Buget aferent variantei 2: 149 914 RON

Cheltuieli de personal: 1 post (2022


RON/lună * 12 luni): 24264 RON

Funcționare CIPT
- Cheltuieli de personal: 2 posturi
(4044RON/lună * 12 luni):
48528 RON
- Cheltuieli de întreținere: 9720
RON

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

Campanie de promovare media


(producție spoturi, difuzare
națională): 426600 RON

Campanie de promovare new


media: 63990 RON

Lucări de restaurare clădiri: 5332500


RON

Total 2015: 6055516 RON

8. Procesul de consultare 1. Agenți economici cu activitate în domeniul turismului în Rezultatul consultării:


Municipiul Deva
2. Instituții culturale și ecucaționale NOTA: urmează a fi completat după derularea procesului de
3. Societate civilă consultare
3. Publicare on-line a proiectului de politică publică

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

9. Varianta de soluționare Varianta de soluționare recomandată Beneficii: Resurse necesare:


recomandată este varianta 2: : Implicarea
autorității publice locale prin oferirea - răspunde în mai mare măsură Buget total estimat: 666 376 RON,
de suport pentru pentru promovarea neajunsurilor subliniate de turiști și de etapizat pe o perioadă de 4 ani conform
Devei ca destinație turistică și reprezentanții operatorilor de turism prezentării variantei la punctul 8 și
abordarea extinsă a problemelor - face plauzibilă sporirea numărului de detaliat conform planului de acțiuni
generate de externalități turiști
- este o abordare mai extinsă și mai
Această variantă răspunde în cea mai cuprinzătoare decât cea presupusă de
mare măsură obiectivelor asumate pentru varianta 1, si mult mai puțin costisitoare
politica publică folosind resurse în raport cu cea presupusă de varianta 3
financiare rezonabile și alocate echitabil - costurile de implementare pot fi reduse
(necesarul aproximează media prin stabilirea unor parteneriate cu
multianuală a veniturilor directe obținute mediul de afaceri (care pot participa
de autoritatea publică locală de pe urma cumpărând, spre exemplu, spațiu
turismului – venituri din taxa hotelieră) publicitar pe portalul de turism sau în
broșură, ori co-organizând evenimente)
De asemenea, varianta atinge cea mai - prin implicarea activă și voluntară a
mare parte a neajunsurilor menționate de agenților economici, a instituțiilor
agenții economici din domeniul culturale și a societății civile, se pot pune
turismului și de vizitatorii orașului. bazele unui parteneriat pe termen lung ce
va contribui la îmbunătățirea cooperării
Autoritatea publică locală își va și sentimentului apartenenței în interiorul
concentra atenția asupra zonelor comunității locale.
deficitare a căror corectare este de natură
să genereze efecte pozitive fără a face Riscuri:
apel la mobilizarea inechitabilă a unor
resurse excesive. - succesul implementării depinde în mod
crucial de atragerea ca parteneri a
Autoritatea publică locală va viza în mod agenților economici și a instituțiilor

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

prioritar corectarea unor probleme culturale din Deva


generate de externalități, prin oferirea de - există riscul generării unor aștepări
bunuri publice relevante (bunuri de a prea optimiste cu privire la creșterea
căror existență profită toți jucătorii de pe influxului de turiști în municipiul Deva,
o piață și comunitatea în sens larg, dar a care să ducă la apariția descurajării în
căror producție nu este rentabilă pentru cazul în care aceste așteptări nu sunt
un agent singular). Astfel, primele satisfăcute imediat
direcții de acțiune vizează: - - poate fi greu de realizat o comunicare
semnalizarea corespunzătoare prin constantă și fructuoasă atunci când
panouri indicatoare a locației sunt foarte multe părți implicate
obiectivelor turistice - reticență din partea angajaților
- realizarea unei secțiuni dedicate implicați în implementarea politicii, al
turismului pe site-ul primăriei căror volum de muncă ar putea crește
- realizarea unei broșuri turistice a
municipiului Deva, cu distribuție pe raza Indicatori:
municipiului și, prin parteneriat, în alte - număr de panouri rutiere montate
localități (spre exemplu, în filiale din alte - tiraj al broșurii
orașe ale agențiilor de turism ce operează - număr de broșuri distribuite și al
în Deva) canalelor de distribuție
- număr de evenimente organizate
Ca al doilea domeniu strategic de - număr de participanți la aceste
acțiune, autoritatea publică locală va evenimente (vizitatori și localnici)
oferi suport agenților privați pentru - număr de vizitatori unici ai portalului
promovarea ofertelor turistice pe raza turistic
municipiului Deva, fără a-și asuma însă - variația fluxului de turiști
rolul de jucător pe piața de publicitate și - variația duratei medii a vizitei
promovare (fără a cumpăra campanii - evoluția cifrei de afaceri în domeniul
publicitare). În cadrul acestui domeniu, turismului pe raza municipiului
direcțiile principale vor fi următoarele: - percepția turiștilor privind calitatea
- organizarea de evenimente culturale experienței turistice de care au avut parte

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

care să contribuie în mod indirect la în Deva


promovarea obiectivelor turistice devene -
realizarea unui portal turistic on-line al Monitorizare și evaluare
Devei care să aducă laolaltă ofertele și
opțiunile aflate la dispoziția turiștilor din Implementarea politicii se va face
Deva conform planului de acțiuni

Comentariu suplimentar: Raport anual de monitorizare

Recomandarea grupului de lucru este ca, După doi ani de implementare, un raport
la mijlocul perioadei de implementare, intermediar de evaluare care va fi supus
ținând seama de concluziile raportului atenției pentru discuție tuturor
intermediar de evaluare, autoritatea instituțiilor și organizațiilor implicate în
publică locală să ia în calcul procesul consultării publice
implementarea suplimentară a unora
dintre acțiunile propuse la varianta 3. La sfârșitul implementării, un raport
final de evaluare care va fi supus
Modificarea în timp a unor variabile poate atenției pentru discuție tuturor
face necesară reluarea analizei pe care se instituțiilor și organizațiilor implicate în
bazează varianta propusă spre soluționare procesul consultării publice
în acest proiect. De exemplu:
- o sporire rapidă și masivă a numărului Evaluările, atât cea intermediară cât și
de turiști ar putea justifica înființarea cea finală, vor fi realizate în colaborare
unui CIPT cu instituții independente
- atragerea de finanțări suplimentare
de către APL ar putea pune din nou pe
agendă opțiuni care pe moment au fost
eliminate datorită presiunii bugetare
(spre exemplu, campaniile
de promovare)

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”