POLITICI PUBLICE COMPARATE

STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILA

GURA HUMORULUI- DEVA

1) Instituţia iniţiatoare Primăria orașului Gura Humorului

2) Formularea Oraşul Gura Humorului, situat în centrul geografic al judeţului Suceava, în “Zona Mănăstirilor Bucovinei”, deţine o poziţie strategică pentru
problemei vizitarea mănăstirilor din Nordul Moldovei și a altor obiective de interes turistic din această parte a țării. De altfel, turismul în regiunea Gura
Humorului constituie una dintre priorităţile de dezvoltare a regiunii Bucovina, iar investiţiile în acest domeniu o prioritate în cadrul Planului
Naţional de Dezvoltare a României. Acest lucru este reflectat de numărul mare de turişti care vizitează zona pe tot parcursul anului – estimat la
aproximativ 60.000 de persoane cazate anual în unităţile de primire turistică şi la circa 200.000 care tranzitează staţiunea.

În prezent, în cadrul staţiunii Gura Humorului forma de turism predominant practicată este cea cu valenţe culturale, datorită
numeroaselor mănăstiri (Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Arbore etc.) aflate în apropiere, ale căror biserici pictate au fost
incluse, în cazul unora dintre ele, în patrimoniul cultural mondial al UNESCO începând din anul 1993.

De asemenea, o formă de turism care s-a impus recent în preferinţele turiştilor este turismul de agreement. Astfel, prin Proiectul “P.O.P.A.S.”
(Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport), cu o investiție totală de 10,2 milioane de euro, finanțată din fonduri
europene, orașul Gura Humorului a fost dotat, din 2010, cu o pârtie de schi cu o lungime de 1.486 de metri cu un grad de competitivitate de 7,5,
prevăzută cu telescaun şi instalaţie pentru producerea zăpezii, o piscină acoperită, un bazin de înot pentru copii, terenuri de sport în aer liber şi un
patinoar artificial în zona de agreement „Ariniș”.

Nu în ultimul rând, datorită existenţei mai multor săli de conferinţe în cadrul unor hoteluri şi pensiuni, a luat amploare turismul de
afaceri, congrese şi reuniuni.

În pofida resurselor turistice variante, a dezvoltării reţelei de unităţi turistice de cazare şi a numărului mare de turişti care vizitează zona,
oraşul oferă posibilităţi limitate de transport la obiectivele turistice şi de agrement, precum şi în interiorul oraşului.

Conform unei anchete sociologice realizate în iulie 2011, deși evaluarea staţiunii Gura Humorului şi a zonelor din împrejurimi este în general una
 pozitivă, majoritatea turiştilor evaluând-o ca ofertantă (57%) şi foarte ofertantă (40%), majoritatea acestora (65%) identifică în infrastructură un
inconvenient major atunci când vizitează zona.

Cei avantajați de situația prezentă par a fi cei care se deplasează cu autoturismul personal, acesta fiind de altfel mijlocul de transport cu care s-au
deplasat marea majoritate a turiștilor la Gura Humorului (76%). Cu toate acestea, 63% dintre cei chestionaţi indică că şi-ar dori alte mijloace de
transport către obiectivele turistice de pe raza orașului, eventual unele ecologice. Această opțiune pentru un mijloc de transport ecologic este
susținută de opțiunea, într-o proporție covârșitoare de 84%, a preferinţei ca aerul curat și nepoluat să nu dispară din specificul turistic oferit de Gura
Humorului. Necesitatea existenței unui astfel de mijloc de transport ecologic și lipsa unei astfel de opțiuni în prezent se impune cu atât mai mult cu
cât majoritatea covârșitoare a turiștilor (97%) se declară interesată și foarte interesată de existența unui mijloc de transport ecologic care să
cuprindă mănăstirile, complexul Ariniş, pârtia „Şoimul” şi pensiunile cu specific culinar.

Cu toate acestea, în oraş și în aria sa administrativă nu există transport în comun local, deplasarea, atât în interior, cît și spre obiectivele turistice de
pe raza sa făcându-se preponderent cu mijloace proprii şi prin reţeaua particulară de taximetrie. Deși există o rețea de microbuze, programul de
funcționare al acestora se pliază în principal după programul de lucru și de școală al rezidenților și nu funcționează duminica, atunci când fluxul
turiștilor este mai mare. De asemenea, în momentul de față, complexul Ariniș și pârtia „Șoimul” nu sunt deservite de niciun mijloc de transport,
turiștii fiind nevoiți să se deplaseze prin mijloace proprii, deși practicatul înotului în cele 3 piscine ale complexului a fost indicat de turiști drept a
doua activitate preferată de petrecere a timpului liber în zonă după vizitarea mânăstirilor.

În aceste condiții, situația actuală a infrastructurii la nivel orașului Gura Humorului îi dezavantajează clar atât pe turiștii care nu pot ajunge la
obiectivele de interes turistic cu mașina personală cât și pe cei care își doresc să circule cu un mijloc de transport care respectă mai mult specificul
eco-turistic și cultural al zonei. De asemenea, actuala situaţie se dovedeşte dezavantajoasă și pentru rezidenții care nu vor să apeleze la taxiuri și
microbuzele cu program limitat pentru a se deplasa atât în interiorul orașelor cât și către locurile de petrecere a timpului liber ameneajate în oraș.

În acest context, starea actuală a infrastructurii generează următoarele efecte negative: nu permite exploatarea turistică adecvată a obiectivelor
turistice de pe raza orașului, limitează posibilitatea practicării unor forme mai variate de turism, nu satisface nevoile unor segmente importante din
piaţa turistică (turiștii interesați de practicarea unui turism mai ecologic, în acord cu specificul zonei) și influenţează negativ durata de şedere a
turiştilor în perimetrul stațiunii.
3) Denumirea politicii Pe cărări de munte şi oraş cu trenuleţul zâmbăreţ din Gura Humorului
Scop Creşterea calităţii serviciilor de turism ecologic oferite de zona Gura Humorului prin dezvoltarea integrată şi ecologică a infrastructurii de turism
5) Obiective generale Obiective generale:
/obiective specifice
− diversificarea ofertei de turism ecologic furnizată de zona Gura Humorului

− îmbunătăţirea posibilităţilor de transport ecologic la obiectivele turistice și de agrement de pe raza oraşului Gura Humorului

Obiective specifice:

− creşterea numărului de trasee turistice cu până la 50% până în 2016

 − creşterea duratei de şedere a turiştilor în Gura Humorului de la 2,6 zile în prezent la 4 zile până în 2017

− creşterea numărului de turişti cu 30% până în 2017

6) Beneficiari Beneficiari direcţi:

− turiștii care vizitează orașul Gura Humorului și obiectivele de interes turistic de pe raza unității administrativ-teritoriale Gura Humorului

− rezidenții oraşului Gura Humorului

Beneficiari indirecţi :

− agenţii economici din domeniul turistic (pensiuni, hoteluri) prin creșterea numărului de turiști și a perioadei de ședere a acestora, ca urmare a
diversificării numărului de trasee turistice și a accesării mai facile a obiectivelor de interes turistic

− alţi agenți economici

− administraţia publică locală, prin creşterea veniturilor la bugetul local

− persoanele care vor fi angajate pentru a opera și gestiona mijloacele de transport ecologic la obiectivele turistice de pe raza oraşului Gura
Humorului
7) Variante de Varianta 1: Achiziţionarea şi Impact economic Buget estimat
soluţionare punerea în funcţiune a unor trenuleţe
electrice, care să efectueze trasee laDezvoltarea ofertei turistice pusă la dispoziţie de zona Gura Cheltuieli investiție inițială: 1.875.720 RON
principalele atracţii turistice din Gura
Humorului. fără TVA
Humorului (Mănăstirea Voroneț,  Oferirea unei posibilități de transport mai ieftine decât folosirea
Mânăstirea Humor, pârtia „Şoimul”, taximetrelor. − 3 trenulețe a 3 vagoane fiecare: 1 661 520
complexul de agrement Venituri obţinute de Primărie din exploatarea trenulețelor, RON fără TVA
Ariniș, pensiuni cu produse culinare concesionare stații trenulețe și panotare trenulețe în scop
specifice zonei) publicitar: 538 520 RON fără TVA/ an).
 Atragerea de agenţi comerciali care să realizeze activități − alte costuri trenulețe (3 acumulatoare, 36
comerciale în spațiile concesionate. anvelope, panouri plexiglas): 109 200 RON fără
* Investiția s-ar putea finanța prin  Venituri obţinute de agenți economici ca urmare a intensificării TVA
accesarea de fonduri nerambursabile, activității turistice.
în cadrul Programului Operațional − stații trenulețe: 105.000 RON fără TVA
Comun Romania- Ucraina – Impact social
Republica Moldova 2007-2013. Cheltuieli operaționale: 208.750 RON RON
 Crearea a 7 locuri de muncă. fără TVA/ an
 Crearea unui mijloc de transport local atât pentru rezidenți, cât și
pentru turiști la nivelul zonei Gura Humorului.
  Creşterea gradului de satisfacţie al turiştilor şi rezidenţilor.
Impact ecologic
 Efect pozitiv asupra sănătăţii publice, în condițiile în care
deplasarea cu trenulețele se face pe baza unor baterii electrice,
nepoluante
 Păstrarea aerului curat din zonă prin utilizarea unui mijloc de
transport ecologic.
Varianta 2: Achiziționarea și Impact economic
dezvoltarea unei reţele de 100
de biciclete închiriabile, cu punctede Venituri obţinute de Primărie din exploatarea bicletelor
închiriere în 5 zone de interes turistic închiriabile (la varianta închirierii a 100 biciclete/zi în 210 zile
ale zonei Gura Humorului de funcţionare: 336.000 RON fără TVA).
 Atragerea de noi agenţi comerciali, care să furnizeze și să
alimenteze parcul de biciclete.
 Obţinerea de venituri la bugetul local prin concesionarea
punctelor de închiriere a bicicletelor.
Impact social
 Crearea a 6 locuri de muncă.
 Creşterea gradului de satisfacţie a turiștilor.
 Crearea unui mijloc de transport alternativ la nivelul zonei Gura
Humorului.
 Efect pozitiv asupra sănătăţii publice, în condițiile în care
deplasarea cu bicicletele este nepoluantă.
− cheltuieli salariale: 126.000 RON/ an
− cheltuieli alimentare: 32.850 RON/ an fără
TVA
− cheltuieli emitere bilete: 23.500 RON fără
TVA/ an (Există posibilitatea ca activitatea de
emitere a biletelor să fie susţinută financiar de
către proprietarii de pensiuni, în schimbul
figurării pe bilet a reclamei la pensiune.)
− cheltuieli asigurare CASCO: 12.000 RON/ an
fără TVA
− costuri întreţinere: 14. 400 RON/ an fără TVA
Cheltuieli de promovare: 64.500 RON fără
TVA/ în primul an, urmând ca din anul doi să
fie alocată o sumă de 8.600 RON din veniturile
optinute din exploatarea trenuleţelor
Buget estimat:
Cheltuieli investiție inițială: 180.000 RON
fără TVA
− achiziţie biciclete: 100.000 RON fără TVA
− alte costuri biciclete (dotare cu cauciucuri de
rezervă): 5.000 RON fără TVA
− staţii primire/predare biciclete: 75.000 RON
fără TVA
Notă 1: Parcul de biciclete va fi reînoit prin
vânzarea, la 3 ani, a jumătate din lot, la 50% din
valoarea de achiziție și achiziționarea altor
biciclete noi (50.000 RON la 3 ani fără TVA)
Notă 2: în condițiile în care sunt construite piste
 Impact ecologic: de biciclete: 3.165.528 RON fără TVA pentru
24 de kilometri de piste
 Păstrarea aerului curat din zonă prin utilizarea unui mijloc de
transport ecologic. Cheltuieli de operare: 66.500 RON fără TVA/
an

− cheltuieli salariale: 63 000 RON/ an

− cheltuieli curent staţii biciclete: 3.500 RON/

an fără TVA

Cheltuieli promovare: 12.600 RON/ an fără

TVA în primul an
Varianta 3:Menținerea situației Impact economic: Buget estimat 3 –
actuale
 Lipsa costurilor pe care le-ar presupune o investiție într-un
mijloc de transport pentru turiștii din zonă.
 Lipsa veniturilor pe care primăria le-ar obține din gestionarea
unui mijloc de transport în comun.
 Limitarea accesului la obiectivele de interes turistic și de
agrement.

Impact social:

 Lipsa unui mijloc de transport în comun care să deservească atât

rezidenții, cât și turiștii în fiecare zi a săptămânii.
 Grad limitat de satisfacție privind oportunitățile de turism și de
agrement oferite de zonă.

Impact ecologic:

 Creșterea poluării ca urmare a faptului că principalul mod de

deplasare a turiștilor către obiectivele de interes turistic este
autoturismul personal. În condițiile în care an de an numărul
turiștilor crește, ca urmare a diversificării facilităților turistice,
gradul de poluare va crește.

8. Procesul de Organizaţii şi instituţii consultate Rezultatul consultării

consultare
 „Asociaţia de Turism Bucovina” Procesul de consultare a constat în organizarea unui focus grup, desfășurat la data de
  Hotelul „Best Western Bucovina” 21 iunie, cu reprezentanţi ai organizaţiilor şi instituţiilor din domeniul turistic.
 Agenţiei de Turism „Ramona Tourism & Travel” Întâlnirea s-a desfășurat la sediul primăriei Gura Humorului și a avut ca scop
 Pensiunea „Casa Humor” prefigurarea unor soluţii la problema de politici publice din cadrul exerciţiului pilot.

Focus grupul s-a soldat cu următoarele principale luări de poziții:

a. dezvoltarea turismului ecologic şi a ecoturismului la nivel oraşului Gura

Humorului este esențială pentru păstrarea specificului zonei Bucovinei, axată pe
turism ecumenic, ecoturism, turism cultural şi culinar.

b. turiștii se confruntă cu dificultăți în privinţa accesului la punctele de

atracţie turistică şi în special la mănăstiri, în condiţiile în care există doar microbuze,
care nu se pliază pe perioadele în care creşte afluxul de turişti.

c. este necesară diversificarea posibilităţilor de transport ecologic în zonă.

d. un posibil mijloc de transport ecologic ar trebui atât să realizeze circuite, care să

acopere cât mai multe atracţii turistice şi culturale din oraş, cât și să funcționeze ca
un mijloc de transport pentru localnici.

e. deşi perioada petrecută de către turişti în Gura Humorului este în creştere, ea poate
stagna în condiţiile în care turiştii, în special cei români, nu accesează, din
comoditate sau lipsa de interes, excursiile opţionale, cu profil ecologic şi cultural,
oferite de operatori.

f. există un „profil static” al turistului, care ar trebui educat pentru a accesa mai bine
oferta de turism ecologic la nivelul localităţii Gura Humorului, eventual printr-un
program de educare turistică.
9) Varianta Varianta de soluţionare recomandată este Varianta 1. Termene preconizate de realizare
de soluţionare (A se vedea Planul de acţiuni)
recomandată Varianta de soluţionare s-a făcut pe baza unei unei analize cost-beneficiu
a soluţiei privind achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unor trenuleţe Darea în funcțiune a trenulețelor
electrice și a unei Analize SWOT între variantele de soluționare propuse. electrice (1 ianu
De asemenea, decizia a avut la bază rezultatele cercetării sociologice și o
Analiză de risc.

Beneficii/riscuri

Ca urrmare a Analizei SWOT și a Analizei de risc, au fost identificate

 următoarele beneficii și riscuri:

Beneficii:

 Diversificarea posibilităților de accesare a obiectivelor de interes turistic din

zona Gura Humorului.
 Crearea unui mijloc de transport lohcal atât pentru rezidenți, cât și pentru turiști
care se deplasează în orașul Gura Humorului.
 Creșterea numărului de turiști în zona Gura Humorului.
 Creșterea perioadei de ședere a turiștilor în zonă.

Riscuri:

 Posibilitatea demarării unei inițiative private aflate în concurență.

 Alegerea de către turiști a unui mijloc de transport alternativ (spre exemplu,
opțiunea actuală de deplasare cu autoturismul personal la obiectivele turistice
din zonă).

Grupuri vizate

− turiștii care vizitează zona Gura Humorului și obiectivele de interes

turistic de pe raza unității administrativ-teritoriale Gura Humorului.

− rezidenții unității administrativ-teritoriale Gura Humorului (circa

16.000 persoane).

− agenţi economici din domeniul turistic (pensiuni, hoteluri).

− persoanele care vor fi angajate pentru a opera și gestiona mijloacele de

transport ecologic la obiectivele turistice de pe raza oraşului Gura
Humorului.

Monitorizare/evaluare

Până la darea în funcțiune a trenulețelor vor fi realizate rapoarte de

monitorizare (lunar) şi rapoarte de monitorizare (trimestrial) privire la
conformarea la planul de acțiuni.

După darea în funcțiune a trenulețelor (1 ianuarie 2014), va fi realizat un

raport de monitorizare a următorilor indicatori de performanță:

Indicatori de performanţă

− numărul de bilete cumpărate

− numărul de turiști care vizitează obiectivele de interes de pe raza

orașului Gura Humorului − pe baza unui studiu sociologic

− numărul de trasee turistice create

− numărul de zile de ședere − pe baza unui studiu sociologic, pornind de

la o întrebare de tipul ”Câte zile petreceţi în Gura Humorului în această
vacanţă?”

− veniturile realizate din exploatarea trenulețelor − pe baza biletelor

achiziționate

− numărul de persoane satisfăcute de transportul la obiectivele turistice

din zona Gura Humorului pe baza unei întrebări de tipul ”Cât de
mulţumit sunteţi de starea actuală a transportului către obiectivele
turistice din zona Gura Humorului?”
 „Deva, o destinație turistică de excelență în Regiunea Vest. Stimularea turismului cultural istoric
ca premisă a dezvoltării durabile a Municipiului Deva, 2012-2015”

1. Instituția inițiatoare Primăria Municipiului Deva

2. Formularea problemei A) Problema de politici publice:
 Insuficienta dezvoltare a turismului (în special a celui cultural-istoric), în raport cu potentialul deosebit al Municipiului
Deva din acest punct de vedere.
B) Analiza situației actuale
B.1. Potențialul turistic general al zonei
 Județul Hunedoara este cotat ca având cel mai mare potențial turistic din Regiunea Vest a României. Ca obiective de
interes pentru turismul cultural în imediata vecinătate a Devei menționăm: Castelul Corvinilor (Hunedoara), suita de
biserici medievale de pe Valea Mureșului (ex. Gurasada), cetățile dacice și romane din Munții Orăștiei (Sarmizegetusa
Regia și Ulpia Traiana), biserica de la Densuș
 Municipiul Deva la rândul său încorporează o serie de obiective care pot fi mai bine valorificate ca puncte de atracție
turistică: Dealul Cetății și Cetatea Devei, Muzeul Civilizației Daco-Romane (Palatul Magna Curia), Mănăstirea
Franciscană, sinagoga, clădirile Palatului Administrativ și a Teatrului Dramatic etc.
 În afara acestor puncte de atracție, zona prezintă interes și din punctul de vedere al turismului montan și de agrement
(trasee montane, rezervații și parcuri naturale, Acqua Land etc).

B.2. Accesibilitate și infrastructura disponibilă

 904 de locuri în 23 de unități de cazare (hoteluri, moteluri, pensiuni urbane) –date din 2010 
 Situat pe Coridorul IV european 

B.3. Istoricul acțiunilor recente de promovare și dezvoltare a turismului

Politica publică propusă mai jos reprezintă continuarea firească a unor preocupări constante și coerente la nivelul administrației
locale a Municipiului Deva, materializate în special prin investiția în reabilitarea zonei urbane ”Dealul Cetății”. Început în 2007,
prin hotărârea Consiliului Local nr. 82/31.01.2007 care a aprobat studiul de fezabilitate al investiției, proiectul în valoare de 7
751 964 Euro este în derulare, urmând a fi finalizat în 2013.

B 4. Indicatori cantitativi relevanți pentru situația actuală

  Număr anual de turiști/vizitatori: 23172 (în 2009), în scădere accentuată față de 2007 (38059 sosiri) 
 Durata medie a sejurului: 1.75 zile (date din 2009), tendință descrescândă marcată față de începutul anilor 2000
(perioada 2001-2003), când oscila între 2.8 și 3.5 zile, dar într-o ușoară creștere față de 2007 (1.68 zile).
 Indiciile preliminare arată că tendința s-a menținut și în 2010-11 
 Încasări directe realizate de administrația locală în urma activităților turistice (taxa hotelieră, la un nivel constant de 2%
 pentru toată perioada) 
o 2009: 136.388 RON
o 2010: 125.432 RON 
o 2011 pana in mai : 33.000 RON 
 Tendința este și în această privință descrescătoare. 
 Locuri de muncă în turism 
o Numărul mediu de salariați în hoteluri și restaurante: 507 (în 2010), în ușoară scădere față de anul 2007,
când erau 525

B.5. Date sociologice privind fluxurile de turiști în Municipiul Deva

Sub coordonarea grupului de lucru constituit la nivelul Primăriei Municipiului Deva pentru elaborarea acestei propuneri de
politică publică și a expertului desemnat de UPP/MAI, în luna iulie 2011 a fost realizată o cercetare sociologică printre
vizitatorii Municipiului Deva. Ancheta a fost defășurată de compania Cult Market Research pe un eșantion de 200 de vizitatori
care au înnoptat în locurile de cazare din hotelurile și pensiunile de pe raza Municipiului Deva și a vizat următoarele obiective:
 Evaluarea diferitelor tipuri de turism practicate de către vizitatorii Municipiului Deva 
 Frecvenţa cu care turiştii în Deva pleacă în concediu 
  Tipurile de destinaţii turistice pe care vizitatorii Municipiului Deva le aleg pentru petrecerea concediului 
 Modalităţi de planificare a concediului 
 Motivaţii ale turiştilor din Municipiul Deva pentru alegerea acestei destinaţii turistice 
  Sursele de informare cu privire la obiectivele turistice din Deva 
 Obiective turistice ale Municipiului Deva – preferinţe şi intenţia de a le vizita 

 Disponibilitatea turiştilor de a recomanda cele mai interesante obiective turistice din Municipiul Deva
Astfel, vizitatorii din orașul Deva se împart în trei categorii, cu următoarea distribuție: 

Majoritatea vizitatorilor orașului (80%) merg în concediu cel puțin o dată pe an, destinațiile alese în România fiind
următoarele (respondenții au avut posibilitatea de a indica mai multe răspunsuri):
 Litoralul Marii Negre 45%

Valea Prahovei 30%

Transilvania 28%

Moldova 21%

Banat 18%

Delta Dunarii 3%

Valea Oltului 1%

În marea lor majoritate, vizitatorii orașului Deva preferă să-și planifice singuri concediile, doar 38% dintre ei apelând
pentru aceasta la serviciile unei agenții de turism. Tipurile de turism preferate sunt următoarele (respondenții au avut
posibilitatea de a indica mai multe răspunsuri):

Sursele principale de informare privind oportunitățile turistice oferite de Municipiul Deva sunt cele informale (prieteni,
cunoștințe, internet, familiarizare anterioară):
 Majoritatea covârșitoarea a vizitatorilor orașului în iulie 2011 (80%) îl mai vizitaseră cel puțin o dată, ceea ce indică o
bună capacitate fidelizare și sustenabilitate a turismului în Deva. Motivele pentru care a fost aleasă Deva ca destinație turistică
de către vizitatori sunt următoarele:

Ca atractivitate pentru turiști, dintre obiectivele de pe raza municipiului de detașează Cetatea Devei și Dealul Cetății

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
 UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

(respondenții au fost rugați să dea calificative între 1 și 5 obiectivelor):

În fine, merită observat că 77% dintre vizitatorii municipului Deva au venituri lunare medii mai mici de 2000 RON.

B.6. Concluzii

Turismul reprezintă un vector important al dezvoltării durabile, prin potențialul său de a genera venituri și locuri de muncă.
Deși potențialul turistic al Municipului Deva (în special pe dimensiunea turismului cultural-istoric) este unul remarcabil, datele
(atât cele statistice cât și cele sociologice) indică o insuficientă exploatare a acestui potențial. Tendința descrescătoare pentru
ultimii 6-7 ani a numărului de turiști și a duratei medii a vizitei este îngrijorătoare, și denotă necesitatea unei abordări integrate
și comprehensive pentru corectarea ei.
Deși preocuparea administrației publice locale în această direcție a fost una constantă și susținută, materializată în special prin
investiția în reabilitarea obiectivului Cetății Devei, ea trebuie completată și continuată printr-o politică publică de stimulare a
turismului cultural-istoric, care să ducă la o mai bună valorificare a investiției deja realizate. Progresele recente sunt notabile,
dar ele trebuie consolidate.

3. Denumirea politicii Deva, o destinație turistică de excelență în Regiunea Vest

4. Scop Stimularea turismului cultural-istoric ca premisă a dezvoltării durabile a Municipiului Deva.
Întărirea parteneriatului între administrația locală și agenții economici pentru creșterea atractivității zonei ca destinație turistică

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
 UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

5. Obiective A) Obiectiv general: valorificarea durabilă a potențialului turistic al Municipiului Deva

B) Obiective specifice:
B.1. Creșterea cu 15% a numărului de turiști/vizitatori până în 2016
B.2. Creșterea duratei medii a sejurului de la 1.68 zile (2007) până la 2 zile până în 2016
B.3. Creșterea încasărilor directe din turism la bugetul local cu 10% până în 2016
B.4. Promovarea intensivă a obiectivelor cultural-istorice reabilitate în Municipiul Deva în perioada 2
B.5. Integrarea opțiunilor de turism cultural-istoric în Mun. Deva cu ofertele turistice de agrement și
obiective în proximitatea municipiului
6. Beneficiari A) Beneficiari externi (finali)
- cetățenii municipiului Deva
- comunitatea locală
- mediul de afaceri
B) Beneficiari direcți
- agenții economici cu activitate (directă sau indirectă) în domeniul turismului: hoteluri, pensiuni, res
- instituțiile culturale: muzeu,
teatru etc.
- autoritatea publică locală

7. Variante de soluționare1
A) Varianta 1: Implicarea
minimală a
autorității publice locale pentru
rezolvarea punctuală a unor
probleme
generate de externalități
Varianta presupune implicarea
sporadică
a autorității publice locale pentru personalului
remedierea unor neajunsuri
punctuale
Impact 1: Buget 12:
Bugetar: Anul 2012:
Această variantă nu presupune
cheltuieli
de personal suplimentare,
activitățile 30 de panouri rutiere cu funcți
urmând a fi realizate în limita a turiștilor: 25.996 RON
posibilităților de timp ale
deja existent. Realizarea unei secțiuni dedic
indicate de reprezentanții operatorilor
turistici și de vizitatorii orașului Deva.
Astfel, atenția urmează a se concentra
asupra semnalizării corespunzătoare,
prin indicatoare și panouri rutiere, a
obiectivelor tustice de interes și asupra
realizării unei secțiuni dedicate
opțiunilor de turism pe site-ul Primăriei
Deva.
Colaborarea cu agenții economici din
domeniul turismului va fi una
sporadică, prin organizarea unor
întâlniri de informare anuale.
Avantaje principale:
- cheltuieli minime de implementare
- se acționează asupra unor neajunsuri
punctuale, a căror corectare intra oricum
în sfera preocupărilor autorității
publice locale
- politica poate fi implementată în
întregime în 2012
turismului pe site-ul Primăriei Deva:
Cheltuieli materiale: cheltuieli de 4.266 RON
realizare și montare a panourilor și
indicatoarelor rutiere și de adăugare a Total: 30262 RON
unei noi secțiuni pe site-ul primăriei.
Economic și social:
Impact minimal, datorită improbabilității
atragerii unui număr suplimentar
considerabil de turiști. Totuși, împreună
cu investițiile deja în derulare, această
variantă poate duce la îmbunătățirea
calității experienței turistice a
vizitatorilor municipiului Deva și la
sporirea ușoară, în timp, a reputației sale
ca destinație turistică.

Dezavantaje principale:
- politica nu este una integrată
- impact în facilitarea gestionării vizitei
de către turiști, dar impact minimal în
privința atragerii unui număr suplimentar

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
 UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

de turiști
- improbabilitatea realizării obiectivelor
specifice și operaționale ale politicii
B) Varianta 2: Implicarea autorității
publice locale prin oferirea de suport
pentru pentru promovarea Devei ca
destinație turistică și abordarea
extinsă a problemelor generate de
externalități
Această variantă înglobează acțiunile
presupuse de varianta anterioară,
extinzând abordarea și asupra unor alte
neajunsuri și insuficiențe.Astfel, în afara
indicatoarelor și a panourilor rutiere și a
realizării unei secțiuni dedicate
turismului pe site-ul primăriei, acțiunile
presupuse de această variantă vor viza și
alte trei direcții suplimentare.
1. Realizarea și editarea unei broșuri
turistice a Municipiului Deva,
cuprinzând o prezentare a principalelor
obiective de interes turistic și o hartă
turistică.
2. Sporirea notorietății obiectivelor de
interes cultural-istoric și a vizibilității
Devei ca destinație turistică prin
organizarea de evenimente culturale în
Impact 2:
Bugetar:
Suplimentarea începând din 2012 a
schemei de personal a Primăriei Deva cu
un post bugetat, fișa postului urmând să
cuprindă atribuții de organizare de
evenimente, comunicare și gestionare a
parteneriatului cu agenții economici și
instituțiile culturale.
Cheltuieli materiale: cheltuieli aferente
organizării de evenimente, editării
broșurii și realizării portalului de turism.
Distribuția acestor cheltuieli nu este însă
omogenă de-a lungul celor patru ani de
implementare (2012-2015), ci cunoaște
un vârf în primul an.
Impact economic și social
Impact pozitiv considerabil, datorită
efectelor creșterii graduale a numărului
de turiști în Municipiul Deva asupra
dezvoltării economiei locale.
Buget 2:
Anul 2012:
Bugetul aferent variantei 1: 30262 RON
Cheltuieli de personal: 1 post (2022
RON/lună * 12 luni): 24264 RON
Broșuri turistice cu hartă (20000):
34128 RON
Portal turistic (design, dezvoltare și
hosting): 21330 RON
Organizare evenimente (festival +
evenimente singulare la cetate): 106650
RON
Total 2012: 216634 RON
Anul 2013:
Cheltuieli de personal: 1 post (2022
RON/lună * 12 luni): 24264 RON
Broșuri turistice cu hartă (tiraj
suplimentar): 15000 RON

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
 UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor
cadrul oferit de aceste obiective. Este
vorba despre expoziții și seri de teatru,
film sau muzică la Cetatea Devei (3-4 pe
an) și de organizarea unui festival anual.
Această direcție presupune implicarea
activă a instituțiilor culturale devene.
3. Realizarea unui portal turistic on-line
al Devei, care să reunească prezentarea
principalelor obiective de interes turistic
și a oportunităților turistice oferite de
agenții privați.
Avantaje principale
- răspunde în mai mare măsură
neajunsurilor subliniate de turiști și de
reprezentanții operatorilor de turism
- face mai plauzibilă sporirea
numărului de turiști
- este o abordare mai extinsă și
mai cuprinzătoare
- costurile de implementare pot fi
reduse prin stabilirea unor parteneriate
cu mediul de afaceri
Dezavantaje principale
- rezultatele depind de alocarea unor
resurse financiare suplimentare
- succesul implementării depinde în mod
Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
GUVERNUL ROMANIEI
Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"
Principalele efecte estimate sunt
asupra cifrei de afaceri în turism,
asupra numărului de locuri de muncă
în domenii conexe turismului și asupra
încasărilor din turism ale autorității
publice locale.
Inovaţie în administraţie
Portal turistic (hosting și actualizări):
4000 RON
Organizare evenimente (festival +
evenimente singulare la cetate):
106650 RON
Total 2013: 149 914 RON
Anul 2014:
Cheltuieli de personal: 1 post (2022
RON/lună * 12 luni): 24264 RON
Broșuri turistice cu hartă (tiraj
suplimentar): 15000 RON
Portal turistic (hosting și actualizări):
4000 RON
Organizare evenimente (festival +
evenimente singulare la cetate):
106650 RON
Total 2013: 149 914 RON
Anul 2015:
Cheltuieli de personal: 1 post (2022
 UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

crucial de atragerea ca parteneri a RON/lună * 12 luni): 24264 RON

agenților economici și a
instituțiilor culturale din Deva Broșuri turistice cu hartă (tiraj
- există riscul generării unor aștepări suplimentar): 15000 RON
prea optimiste cu privire la creșterea
influxului de turiști în municipiul Deva Portal turistic (hosting și actualizări):
4000 RON

Organizare evenimente (festival +

evenimente singulare la cetate):
106650 RON

Total 2015: 149 914 RON

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
 UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

C) Varianta 3: Asumarea de către Impact 3: Buget 3:

autoritatea publică locală a
rolului principal în promovarea Bugetar: Anul 2012:
Devei ca destinație turistică și în
creșterea calității experienței Cheltuieli de personal: suplimentarea cu Buget aferent variantei 2: : 216634 RON
turistice a vizitatorilor 4 posturi a schemei de personal bugetate
a Primăriei Deva (1 post aferent variantei Cheltuieli de personal: 1 post (2022
Această variantă înglobează variantele 1 2, 2 posturi pentru centrul de informare RON/lună * 12 luni): 24264 RON
și 2, dar presupune în plus asumarea de turistică, 1 post pentru angajarea și
către autoritatea publică locală a unei monitorizarea lucrărilor de restaurare) Construcția CIPT (inclusiv dotări și dare
atitudini de jucător activ pe piața de în folosință): 600 000 RON
turism și abordarea completă a Cheltuieli materiale: cheltuieli aferente
problemelor generate de externalități. campaniilor de promovare, cheltuieli Campanie de promovare media
pentru construcția și funcționarea CIPT, (producție spoturi, difuzare
Astfel, în afara activităților menționate cheltuieli pentru restaurarea clădirilor. națională): 426600 RON
în variantele anterioare, varianta 3
urmează să vizeze și următoarele direcții Economic și social: Campanie de promovare new
de acțiune: media: 63990 RON
Generarea de locuri de muncă în
1. Realizarea unei campanii active activitatea de restaurare imobiliară Lucări de restaurare clădiri: 5332500
multianuale de promovare media și new (nesustenabile însă pe termen lung). RON3
media a obiectivelor turistice din Deva Creșterea probabilă a numărului de
turiști, cu efecte asupra economiei Total 2012: 6.663.988 RON
2. Înființarea unui centru de informare locale.
și promovare turistică în Municipiul Blocarea unor resurse financiare Anul 2013:
Deva, sub egida primăriei consderabile, care nu vor mai putea fi
utilizate pentru realizarea altor obiective Buget aferent variantei 2: 149 914 RON
3. Restaurarea clădirilor de interes istoric ale autorității publice locale

3
Aceasta este o aproximație intuitivă, plecând de la un necesar estimat total de 5.000.000 Euro și asumând o distribuție omogenă pe cei 4 ani de implementare. Totuși, fundamentarea solidă a unei
astfel de estimări presupune un studiu separat și dedicat exclusiv acestui subiect
Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
 UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

sau arhitectural din centrul Devei Cheltuieli de personal: 1 post (2022

RON/lună * 12 luni): 24264 RON
Avantaje principale:
- este o abordare completă Funcționare CIPT
- răspunde în totalitate neajunsurilor - Cheltuieli de personal: 2 posturi
menționate de vizitatorii orașului Deva (4044RON/lună * 12 luni):
și de agenții economici din turism 48528 RON
- face foarte probabilă sporirea - Cheltuieli de întreținere: 9720
numărului de turiști RON

Dezavantaje principale: Campanie de promovare media

- resursele financiare necesare sunt (producție spoturi, difuzare
foarte mari națională): 426600 RON
- ridică probleme de echitate (în ce
măsură este echitabilă alocarea unor Campanie de promovare new
fonduri atât de substanțiale unui media: 63990 RON
domeniu singular)
- ridică probleme juridice Lucări de restaurare clădiri: 5332500
(marea majoritate a clădirilor RON
vizate sunt proprietate privată)
- nu rezistă unei analize cost –eficacitate Total 2013: 6055516 RON
(plusul de resurse față de varianta 2 este
foarte mare în raport cu plusul de Anul 2014:
eficiență în atingerea obiectivelor
politicii. Spre exemplu, media Buget aferent variantei 2: 149 914 RON
multianuală de vizitatori ai municipiului
nu justifică înființarea unui CIPT) Cheltuieli de personal: 1 post (2022
RON/lună * 12 luni): 24264 RON

Funcționare CIPT

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

- Cheltuieli de personal: 2 posturi

(4044RON/lună * 12 luni):
48528 RON
- Cheltuieli de întreținere: 9720
RON

Campanie de promovare media

(producție spoturi, difuzare națională):
426600 RON

Campanie de promovare new media:

63990 RON

Lucări de restaurare clădiri: 5332500

RON

Total 2014: 6055516 RON

Anul 2015:
Buget aferent variantei 2: 149 914 RON

Cheltuieli de personal: 1 post (2022

RON/lună * 12 luni): 24264 RON

Funcționare CIPT
- Cheltuieli de personal: 2 posturi
(4044RON/lună * 12 luni):
48528 RON
- Cheltuieli de întreținere: 9720
RON

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
 UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"

Campanie de promovare media

(producție spoturi, difuzare
națională): 426600 RON

Campanie de promovare new

media: 63990 RON

Lucări de restaurare clădiri: 5332500

RON

Total 2015: 6055516 RON

8. Procesul de consultare 1. Agenți economici cu activitate în domeniul turismului în Rezultatul consultării:

Municipiul Deva
2. Instituții culturale și ecucaționale NOTA: urmează a fi completat după derularea procesului de
3. Societate civilă consultare
3. Publicare on-line a proiectului de politică publică

Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
 UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor
9. Varianta de soluționare Varianta de soluționare recomandată
recomandată este varianta 2: : Implicarea
autorității publice locale prin oferirea
de suport pentru pentru promovarea
Devei ca destinație turistică și
abordarea extinsă a problemelor
generate de externalități
Această variantă răspunde în cea mai
mare măsură obiectivelor asumate pentru
politica publică folosind resurse
financiare rezonabile și alocate echitabil
(necesarul aproximează media
multianuală a veniturilor directe obținute
de autoritatea publică locală de pe urma
turismului – venituri din taxa hotelieră)
De asemenea, varianta atinge cea mai
mare parte a neajunsurilor menționate de
agenții economici din domeniul
turismului și de vizitatorii orașului.
Autoritatea publică locală își va
concentra atenția asupra zonelor
deficitare a căror corectare este de natură
să genereze efecte pozitive fără a face
apel la mobilizarea inechitabilă a unor
resurse excesive.
Autoritatea publică locală va viza în mod
Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"
Beneficii: Resurse necesare:
- răspunde în mai mare măsură Buget total estimat: 666 376 RON,
neajunsurilor subliniate de turiști și de etapizat pe o perioadă de 4 ani conform
reprezentanții operatorilor de turism prezentării variantei la punctul 8 și
- face plauzibilă sporirea numărului de detaliat conform planului de acțiuni
turiști
- este o abordare mai extinsă și mai
cuprinzătoare decât cea presupusă de
varianta 1, si mult mai puțin costisitoare
în raport cu cea presupusă de varianta 3
- costurile de implementare pot fi reduse
prin stabilirea unor parteneriate cu
mediul de afaceri (care pot participa
cumpărând, spre exemplu, spațiu
publicitar pe portalul de turism sau în
broșură, ori co-organizând evenimente)
- prin implicarea activă și voluntară a
agenților economici, a instituțiilor
culturale și a societății civile, se pot pune
bazele unui parteneriat pe termen lung ce
va contribui la îmbunătățirea cooperării
și sentimentului apartenenței în interiorul
comunității locale.
Riscuri:
- succesul implementării depinde în mod
crucial de atragerea ca parteneri a
agenților economici și a instituțiilor
 UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor
prioritar corectarea unor probleme
generate de externalități, prin oferirea de
bunuri publice relevante (bunuri de a
căror existență profită toți jucătorii de pe
o piață și comunitatea în sens larg, dar a
căror producție nu este rentabilă pentru
un agent singular). Astfel, primele
direcții de acțiune vizează: -
semnalizarea corespunzătoare prin
panouri indicatoare a locației
obiectivelor turistice
- realizarea unei secțiuni dedicate
turismului pe site-ul primăriei
- realizarea unei broșuri turistice a
municipiului Deva, cu distribuție pe raza
municipiului și, prin parteneriat, în alte
localități (spre exemplu, în filiale din alte
orașe ale agențiilor de turism ce operează
în Deva)
Ca al doilea domeniu strategic de
acțiune, autoritatea publică locală va
oferi suport agenților privați pentru
promovarea ofertelor turistice pe raza
municipiului Deva, fără a-și asuma însă
rolul de jucător pe piața de publicitate și
promovare (fără a cumpăra campanii
publicitare). În cadrul acestui domeniu,
direcțiile principale vor fi următoarele:
- organizarea de evenimente culturale
Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"
culturale din Deva
- există riscul generării unor aștepări
prea optimiste cu privire la creșterea
influxului de turiști în municipiul Deva,
care să ducă la apariția descurajării în
cazul în care aceste așteptări nu sunt
satisfăcute imediat
- poate fi greu de realizat o comunicare
constantă și fructuoasă atunci când
sunt foarte multe părți implicate
- reticență din partea angajaților
implicați în implementarea politicii, al
căror volum de muncă ar putea crește
Indicatori:
- număr de panouri rutiere montate
- tiraj al broșurii
- număr de broșuri distribuite și al
canalelor de distribuție
- număr de evenimente organizate
- număr de participanți la aceste
evenimente (vizitatori și localnici)
- număr de vizitatori unici ai portalului
turistic
- variația fluxului de turiști
- variația duratei medii a vizitei
- evoluția cifrei de afaceri în domeniul
turismului pe raza municipiului
- percepția turiștilor privind calitatea
experienței turistice de care au avut parte
 UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor
care să contribuie în mod indirect la
promovarea obiectivelor turistice devene -
realizarea unui portal turistic on-line al
Devei care să aducă laolaltă ofertele și
opțiunile aflate la dispoziția turiștilor din
Deva
Comentariu suplimentar:
Recomandarea grupului de lucru este ca,
la mijlocul perioadei de implementare,
ținând seama de concluziile raportului
intermediar de evaluare, autoritatea
publică locală să ia în calcul
implementarea suplimentară a unora
dintre acțiunile propuse la varianta 3.
Modificarea în timp a unor variabile poate
face necesară reluarea analizei pe care se
bazează varianta propusă spre soluționare
în acest proiect. De exemplu:
- o sporire rapidă și masivă a numărului
de turiști ar putea justifica înființarea
unui CIPT
- atragerea de finanțări suplimentare
de către APL ar putea pune din nou pe
agendă opțiuni care pe moment au fost
eliminate datorită presiunii bugetare
(spre exemplu, campaniile
de promovare)
Procese decizionale eficiente la nivelul Administraţiei Publice Locale din România, cod SMIS 2284
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative”
GUVERNUL ROMANIEI Inovaţie în administraţie
Programul Operaţional "Dezvoltarea
Capacităţii Administrative"
în Deva
Monitorizare și evaluare
Implementarea politicii se va face
conform planului de acțiuni
Raport anual de monitorizare
După doi ani de implementare, un raport
intermediar de evaluare care va fi supus
atenției pentru discuție tuturor
instituțiilor și organizațiilor implicate în
procesul consultării publice
La sfârșitul implementării, un raport
final de evaluare care va fi supus
atenției pentru discuție tuturor
instituțiilor și organizațiilor implicate în
procesul consultării publice
Evaluările, atât cea intermediară cât și
cea finală, vor fi realizate în colaborare
cu instituții independente