UNIVERSITATEA CREŞTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE SUPERIOARĂ A

TURISMULUI ÎN JUDEŢUL BUZĂU

Coordonator ştiinţific:
Lect. Univ. Dr. Petronela-Sonia Nedea
Absolvent:
Cîrstoiu I. Elena Anamaria

BUCUREŞTI
2018
1
 CUPRINS

Introducere.....................................................................................................................................4
Capitolul I. Prezentarea generală a judeţului Buzău.................................................................5
1.1. Aşezarea geografică a judeţului................................................................................................5
1.2. Căi de acces..............................................................................................................................6
1.3. Scurtul istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a judeţului Buzău.........................................7
1.4. Potenţialul economic al regiunii şi populaţia............................................................................9
Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al judeţului Buzău.....................12
2.1. Potenţialul turistic-concepte teoretice.....................................................................................12
2.2. Potenţialul turistic natural.......................................................................................................13
2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el.......................................................................................14
2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice....................................................14
2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea.................................................................15
2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic.........................................................18
2.3. Potenţialul turistic antropic.....................................................................................................18
2.3.1. Obiectivele turistice religioase.............................................................................................19
2.3.2. Obiectivele cultural-istorice.................................................................................................25
2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice.......................................................................29
2.3.4. Obiective economice cu funcţie turistică.............................................................................35
2.3.5.Staţiunile turistice din judeţul Buzău....................................................................................36
Capitolul III.Dinamica activităţilor turistice la nivelul judeţului Buzău, în perioada 2013-
2017...............................................................................................................................................38
3.1.Baza turistică tehnico-materială..............................................................................................38
3.1.1. Unităţile de cazare turistică.................................................................................................38
3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism.................................................................................41
3.1.3. Unităţi de agrement şi tratament..........................................................................................44
3.1.4. Mijloacele de transport turistic............................................................................................48
3.2. Circulaţia turistică ..................................................................................................................48
3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate...................................................................50
3.2.2. Evoluţia numărului de turişti...............................................................................................53
3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări..........................................................................................54
3.2.4. Durata sejurului mediu.........................................................................................................55
3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice..............................................................................................55
3.2.6. Încasările obţinute din turism..............................................................................................56
2
3.2.7. Funcţia turistică a judeţului .................................................................................................56
Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a judeţului Buzău...........57
4.1. Circuit turistic.........................................................................................................................57
4.2. Strategii...................................................................................................................................62
4.3. Planuri de dezvoltare turistică................................................................................................63
4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a judeţului...............................................................64
4.5. Impactul activităţilor turistice asupra mediului......................................................................66
Concluzii.......................................................................................................................................68
Bibliografie...................................................................................................................................70

3
 INTRODUCERE

Am ales această temă pentru lucrarea de faţă deoarece m-am născut în judeţul Buzău
vreau să-mi înbunătăţesc cunoştinţele despre aceste locuri ale judeţului.
Fiind cunoscută cu un puternic potenţial turistic având clima favorabilă cu toate formele
de relief pe care se poate desfăşura trasee turistice, vizitând numeroase monumente istorice,
arhitectură, staţiuni balneare şi celelalte varietăţi naturale oferă turiştilor excursii si concedii de
neuitat.
Fiind cunoscut cu fenomene unice în lume. Vulcanii noroioşi, apa sărată de la staţiunea
Sărata Monteoru, cât şi fenomenele de endocarst din Platoul Meledic constituie o atracţie aparte
diferită de alte judeţe.
Mănăstirile,cetăţile dacice, bisericile cît şi zona subcarpatică, rămân cele mai atractive
zone ale ţării noastre.
Dacă la acestea se mai adaugă multe din realizările economice sau sociale de mare interes
pentru orice vizitator precum şi bogăţia sufletească a oamenilor acestor locuri recunoscuţi pentru
ospitalitatea lor, putem afirma că zona Subcarpaţilor Buzăului îşi poate croi cu succes un drum
spre un loc de frunte printre zonele turistice româneşti.
Având numeroase resurse turistice prin promovarea lor şi modernizarea bazei tehnico-
materiale face ca turismul din această zonă să fie cât mai atractiv.
Tocmai de aceea, lucrarea de faţă realizează în mod obiectiv o evaluare a potenţialului
turistic din această zonă analizând şi modalităţile de valorificare ale acestui potenţial.

4
 CAPITOLUL I.
PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI BUZĂU

1.1.Aşezarea geografică a judeţului Buzău

Judeţul Buzău este situat în zona centrală a județului, la 100 km de Bucureşti, în sud-estul
României. Acesta se află la cotul Subcarpaților de Curbură, într-o regiune cu climă temperată, la
confluența drumurilor între trei mari provincii românești: Muntenia, Transilvania și Moldova.
Râul Buzău, pe al cărui mal drept se află, formează limita nordică a orașului.
Forma orașului este alungită, fiind mai mare de-a lungul râului. Buzăul ocupă altitudini
de la 101 metri în nord-vest în apropierea dealurilor si până la 88 metri în apropierea râului,
media fiind de 95 de metri. Astfel, Buzău este un oraș aflat într-un relief plat, cu o diferență de
altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4 km.
Figura 1.1. Poziţionarea geografică a judeţului Buzău în cadrul României

Sursa:https://www.google.ro/search?q=harta+judetului+buzau&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=LCVWNfV-
9id4SM%253A%252Cd3k08SWR6MyP1M%252C_&usg=__yuNSZFH4Tcee7ovdrr

5
 Judeţul este determinat de coordonatele 45̊ 16̍ latitudine nordică şi 26̊̍ 46̍ longitudine
estica. În partea nordică este zona montană, în est-sud se găsesc dealurile, in timp ce, în sud-vest
se regăseşte câmpia.
Judeţul Buzău se învecinează cu şase judeţe. În partea de nord-vest se învecinează cu
judeţele Braşov şi Covasna, la o distanţă de 160km şi 172km. La nord-est se învecinează cu
Vrancea la o distanţă de 97,5km. În est se învecinează cu Brăila la o distanţă de 104km. În sud
cu judeţul Ialomiţa la o distanţă de 95km si la vest cu judeţul Prahova la o distanţă de 82 de km.
Buzăul ocupa o suprafaţă de 6103 km² . Acest judeţ are o populaţie de 490981 de
locuitori, ce reprezintă 2,3% din populaţia ţării, ocupând locul 18 intre celelalte judeţe.1

1.2. Căile de acces

Transport rutier:
-DN2 (E85) - Bucureşti - Buzău -Bacău - Suceava;
-DN1B Ploieşti - Buzău;
-DN10 Buzau – Brasov
-DN22 Râmnicu Sărat - Brăila;
-DN2B Buzău - Făurei - Brăila;
-DN2C Buzău – Slobozia;
Prin Buzău trece șoseaua națională DN2, care leagă orașul la sud cu Bucureştiul și la
nord cu orașele importante din Moldova. Din acest judet, se ramifică șoseaua
națională DN1B (drumul, care îl leagă de Ploieşti, iar în nordul orașului, din DN2, se
ramifică DN10, care traversează Munții Carpați pe la curbura sud-estică a acestora prin Pasul
Buzău către Braşov. De asemenea, prin sudul orașului trece șoseaua județeană DN2B, care se
ramifică din DN2 în comuna vecină Costești și duce spre est la Galați și la Brăila. Din acest
drum, la Buzău se ramifică si șoseaua județeană DJ203D, care duce spre sud
la Tinteşti și Smeeni, unde se termină în DN2C, cele două drumuri asigurând împreună legătura
rutieră a orașului cu Slobozia.
În sectorul municipiului, singurul pod rutier funcțional peste râul Buzău este cel de pe
DN2, de la Mărăcineni. Mai există, însă, un alt pod rutier, care leagă orașul de coomuna Vadu
Paşii, pod aflat pe o rută desemnată ca drum comunal aflată în zona podului de cale ferată.2
Transport ferovial:
-Ploieşti - Buzău - Bacău - Suceava;
-Făurei - Tecuci;
Buzău este un important nod ferovial, legând Bucureşti şi Ploieşti de Focşani, Galaţi şi
Constanţa. Gara din oraş a fost deschisă în 1872, împreună cu calea ferată Bucureşti-Galaţi.

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u

6
 O ramificație a acestei căi ferate, de la Buzău la Mărăşeşti a fost deschisă după câțiva ani,
pe 13 iunie 1881, devenind prima cale ferată proiectată de ingineri români.
Linia Buzău-Nehiaşu, deschisă în 1908, leagă Buzău de multe din localitățile de pe valea
Buzăului, inclusiv de orașele Nehoiu și Pătârlagele.
Transportul aerian:
Buzăul nu are un aeroport civil, singura componentă de infrastructură aeriană a orașului
fiind aeroportul și heliportul militar din sud-vest, folosit doar de aviația sanitară. Traficul aerian
civil al Buzăului este deservit de Aeroportul Internaţional Henri Coandă, din Otopeni, oraș aflat
la 110 km distanță, aerogara regională pentru regiunea Munteniei.
Transportul public:
În Buzău circulă 10 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de
principalele zone industriale, de centrul orașului și de gară. Există câteva companii de taxi
licențiate de primărie și care operează în oraș și în localitățile apropiate.
Situaţia drumurilor judeţene –total 956,580 KM din care:
- asfaltate 659,974 Km
-pietruite 239,321 Km
- pămînt 45,785 Km
- beton 11,5 Km
- Numărul de locuinţe: 188.761
- Lungimea căilor ferate: 232 km
- Lungimea drumurilor: DN – 322 km; DJ – 930 km; DG – 1.395 km
- Lungimea străzilor orăşeneşti: 389 km
- Din care modernizate: 321 km
- Kilometri de reţea apă: 1.101 km (55 localităţi)
- Kilometri reţea canal: 185,8 km (7 localităţi)
- Kilometri conducte gaze: 339,2 km3

1.3.Scurtul istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a judeţului Buzău

Judeţul Buzău este o locaţie tânără din punct de vedere al promovării turismului. Având
în vedere cât de mulţi turişti şi admiratori şi-a câştigat într-un timp atât de scurt jdeţul Buzău,
acesta are un viitor promiţător.
Istoria scrisă a orașului începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și
punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea.
Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița şi Monteoru arată prezenţa omului în
3
http://www.comune.ro/?/judet/ijud11/
7
regiune înaintea erei creștine. În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care
s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine, iar târgul, menționat ca fiind deja
existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.
Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă cu numeroase lupte și invazii ce au
avut loc în oraș și în jurul său, începând cu cele cauzate de participarea lui Mihai
Viteazul la Războiul cel Lung și sfârșind cu cele suferite cu ocazia Revoluției din 1821. Au avut
loc și dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea și depopularea Buzăului.
Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând imaginea păsării Phoenix pe stema
orașului, ca simbol al renașterii.
Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului. A
fost construit și Palatul Comunal, clădirea–simbol a orașului, la capătul unei perioade în care a
apărut și s-a dezvoltat o industrie iar orașul a devenit nod feroviar în 1870–1880. Au apărut școli
(Seminarul Teologic în 1836, Colegiul B. P. Hasdeu în 1867), s-au interpretat spectacole de
teatru (începând cu 1852), Teatrul Moldavia fiind construit în 1898 și utilizat în prima jumătate a
secolului următor drept principală sală de spectacole, unde au evoluat artiști ca George
Enescu, C.I. Nottara și Nae Leonard. În oraș au locuit și activat pentru scurte perioade de
timp Ion Luca Caragiale și Constantin Brâncuși.
În timpul Primului Război Mondial, Buzăul a fost ocupat de trupe germane după
jumătatea lui decembrie 1916, mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din
preajmă sau în Moldova Occidentală. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat
după război. Perioada interbelică a adus primele întreceri sportive (fotbal și box) și apariția
întreprinderii „Metalurgica”, o afacere privată care a fost naționalizată ulterior de comuniști și
continuă și astăzi ca parte a unui grup de firme private.4
După cel de-al Doilea Război Mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat,
populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani; noii locuitori au fost aduși de autorități pentru
a lucra în fabricile construite pe platforma industrială de sud, dar și în nordul orașului.Orașul și-a
schimbat profund aspectul, fiind construite muncitorești pe locul vechilor străzi comerciale, iar
unele clădiri istorice dispărând, cum a fost cazul Teatrului Moldavia, al cărui rol cultural a fost
preluat de „Casa de Cultură a Sindicatelor” și apoi și de Cinematograful Dacia.
Punctele de atracţie turistică sunt deosebit de numeroase îşi acopera o gamă vastă de
preferinţe pentru turişti. Locuri noi sunt scoase la lumină în fiecare an, bine păstrate şi tăinuite în
timp, atât din teama riveranilor de a nu le fi deteriorată zestrea lăsată de înnaintaşii lor cât şi din
necunoştinţă faţă de cât de mult poate câştiga judeţul Buzău pe plan economic din exploatarea
lor.
4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u
8
 Turismul rural este forma turistică preponderenţa a regiunii Buzău. Destinaţiile turistice
se rotesc în jurul comunelor, satelor, micilor cătune sau locaţiilor îndepartate de civilizatie.
Municipiul Buzău în sine, nu este o destinaţie turistică cunoscută, atracţiile turistice fiind rare
sau necunoscute. Oraşele mari din apropierea municipiului Buzău sunt Ploieşti (la 50km),
Bucureşti (la 100km), Râmnicu Sărat (la 50km), şi Braşov (la 150km).5

1.4.Potenţialul economic al regiunii şi populaţia

Judeţul Buzău este organizat din punct de vedere administrativ-teritorial în 2 municipii:
Buzău, Rîmnicul Sărat, 5 oraşe: Buzău, Nehoiu, Pogoanele, Pătîrlagele, Rîmnicul Sărat,
respectiv 82 comune şi 401 sate.
Tabel 1.1. Gruparea aşezărilor după dimensiunea demografică în anul 2011
Gruparea aşezărilor după Criteriul-numărul locuitor Denumirea localităţii
dimensiunea demografică
Oraşe mari 115.494 locuitori Buzău
Oraşe mijlocii cu Între 20.000-100.000 Rîmnicul Sărat
subdiviziune mijlocii-mici locuitori, cu subdiviziunea
sub 50.000 locuitori
Oraşe mici Peste 15.000 locuitori Nehoiu
Pogoanele
Pătârlagele
Sate foarte mari Cu peste 3500 locuitori 1%
Sate mari Între 1500-3500 locuitori 9,2%
Sate mijlocii Între 500-1500 lcuitori 26,5%
Sate mici Între 100-500 locuitori 45,7%
Sate foarte mici Bub 100 locuitori 17%
Sursa: www.buzău.insse.ro
Potrivit rezultatelor preliminare oficiale ale recensământului din 1 ianuarie 2016,
populaţia stabilă din judeţul Buzău se cifrează la 496.214 de locuitori (242.311 persoane de sex
masculin, respectiv 253.903 persoane de sex feminin), dintre care 38,65% au domiciliul în
municipii şi oraşe şi 61,35% în mediul rural. Populaţia activă a judeţului era de 177.783
persoane, populaţia ocupată de 140.014 persoane, iar populaţia inactivă fiind de 318.431
persoane.
Pe domenii de activitate existau 39.548 meşteşugari (22,24% din totalul populaţiei
active), 32.327 lucrători în agricultură, silvicultură şi pescuit, (18,18% din totalul populaţiei
active), 18.968 operatori la maşini, utilaje şi asamblări de maşini, echipamente şi altele, 16.342
lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi, 15.707 tehnicieni, maiştri şi asimilaţi, 14.413
muncitori necalificaţi, 11.125 specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, 6.998 funcţionari

5
https://pt.scribd.com/document/264824169/Turismul-in-judetul-buzau
9
administrativi, 3.236 persoane care lucrau în domeniul legislativ sau de conducere, 1.283
angajaţi în forţele armate şi 17.868 şomeri.
La aceeaşi dată, structura etnică a populaţiei judeţului în funcţie de libera declaraţie a
persoanelor recenzate consemna 481.272 români (98,98% din total), 14.446 romi (2,9%), 153
maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 ruşi-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18 ucraineni, 7
sârbi, 4 bulgari, 3 tătari, 3 sloveni, 3 chinezi şi 135 de alte etnii.6
Judeţul Buzău se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei
naţionale, predominantă fiind industria, urmată de agricultură, comerţ şi servicii. Potenţialul
economic al Buzăului a determinat multe firme naţionale şi de peste hotare să-şi deschidă aici
reprezentanţe, avantajul principal fiind poziţia geo-economică la intersecţia drumurilor care
unesc marile provincii româneşti, căruia i se alătură potenţialul său natural şi posibilitatea de a
găsi forţă de muncă ieftină şi bine pregătită.7
Judeţul Buzău se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei
naţionale, predominantă fiind industria, urmată de agricultură, comerţ şi servicii. Din punct de
vedere istoric, activitatea economică din judeţ are la bază comerţul deoarece Buzăul a apărut şi s-
a dezvoltat ca târg la întretăierea căilor comerciale care fac legătura între Dobrogea, Muntenia,
Moldova şi Transilvania. Exceptând intrarea în municipiul Buzău prin bariera Brăilei, unde au
fost amplasate in special obiective industriale, toate celelalte intrări s-au dezvoltat în principal pe
segmentul comercial. Încă din cele mai vechi timpuri au existat preocupări meşteşugăreşti în
zona Buzăului (dovadă fiind numeroase unelte şi obiecte de artă expuse la Muzeul Judeţean),
până în sec. al XVI-lea acestea având un caracter mai mult gospodăresc-agricol. Mai apoi au
apărut apoi breslele, înfrăţirile şi corporaţiile. În 1846, Buzău aveau în evidenţă: cărămidari,
olari, fierari, potcovari, lăcătuşi, căldărari, ciurari, dulgheri, tâmplari, zugravi, curelari, dogari,
săpunari, lumânărari, măturari. Secole de-a rândul morile instalate pe „iazul morilor" au
constituit un element al economiei buzoiene. În 1694 se dă în folosinţă „un şanţ pentru mori", în
1832 existau la Buzău 5 mori, pentru ca în 1847 să existe 14. Morile erau stabile şi mobile, în
sec. XIX apărând şi morile mecanice şi cele sistematice. În paralel cu morile se dezvoltă
brutăriile, în 1895 este pomenită în documente prima brutărie, pentru ca în 1910 să existe 19
brutării şi 12 simigerii. „Zalhanalele" (măcelăriile) au apărut pe lângă biserici şi moşii (în 1890
existau la Buzău 10 măcelării), dezvoltându-se în paralel industria conservelor (carne sărată,
carne afumată, slănină, şuncă, pastramă, mezeluri, peşte sărat sau afumat).

6
http://www.buzau.insse.ro/phpfiles/Comunicat_Buzau_stare_ec_soc_2016.pdf
7
http://www.cjbuzau.ro/Strategia%20de%20dezvoltare%20si%20promovare%20a%20turismului%20si%20a%20agr
oturismului%20in%20judetul%20Buzau%20(2010-2015)/Strategie%20turism%202010.pdf
10
 În 1861 funcţionau două stabilimente unde se produceau teracotă şi ţiglă şi îşi începe
activitatea o piuă de dimie. Din 1896 există trei unităţi de producerea apelor gazoase, una de
produse zaharoase „Vulturul de munte", două de ulei şi trei distilerii. În domeniul textilelor, in
1883 funcţiona o fabrică de postav pe lângă moara Garofild, care prelucra 20.000 kg de lână. În
1912 fabrica Fulga producea fulare, flanele mănuşi, ciorapi, în 1918 funcţiona Topitoria de in şi
cânepă, în 1920 fabrica de vată Hidrofilă avea 34 de lucrători. Pe lângă liceul de fete existau un
atelier de ţesut covoare. În perioada 1900 – 1915 s-au înfiinţat 6 ateliere pentru producerea
frânghiilor, precum şi numeroase cojocării şi tăbăcării.
Din 1920 funcţionează fabrici de cherestea şi parchet. Zăcămintele din zona colinară
Berca - Grăjdana au determinat apariţia unor firme importante specializate în exploatarea
petrolului. Tradiţia Buzăului în domeniul chimiei începe cu o fabrică de „gaz" (petrol lampant)
în 1886 şi alte două fabrici de „gaz" în Simileasca în 1890. La 1913 funcţiona rafinăria Saturn,
iar din 1919 şi distileria Orion. În 1896 existau la Buzău două fabrici de săpun şi două de ulei. În
aprilie 1928 s-a înfiinţat societatea anonimă Metalurgica. În 1920 se organizează Atelierele
C.F.R. cu 60 de lucrători, paralel cu care apar depoul, secţia de linii, atelierul de zonă, revizia de
vagoane etc.
În perioada 2001-2009 la nivelul judeţului Buzău, evoluţia produsului intern brut
cunoaşte o evoluţie vizibilă, pe fondul creşterii investiţiilor străine şi a dezvoltării inteprinderilor
mici şi mijlocii. Potenţialul economic al Buzăului a determinat multe firme naţionale şi de peste
hotare să-şi deschidă aici reprezentanţe, avantajul principal fiind poziţia geo-economică la
intersecţia drumurilor care unesc marile provincii româneşti, căruia i se alătură potenţialul său
natural şi posibilitatea de a găsi forţă de muncă ieftină şi bine pregătită.8

8
http://www.cjbuzau.ro/Strategia%20de%20dezvoltare%20si%20promovare%20a%20turismului%20si%20a%20agr
oturismului%20in%20judetul%20Buzau%20(2010-2015)/Strategie%20turism%202010.pdf
11
 CAPITOLUL II
ANALIZA ŞI VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL
JUDEŢULUI BUZĂU

2.1. Potenţialul turistic - concepte teoretice

Regiunea judeţului Buzău este una din zonele cele importante în ceea ce priveşte
potenţialul turistic prin cadrul natural de care dispune, factorii terapeutici, monumentele istorice
şi de arhitectură, artă populară, aici trăind oameni primitori, gospodari, buni păstrători ai unor
tradiţii multiseculare şi, dacă, la acestea se adaugă creşterea calităţilor serviciilor oferite,
împreună cu susţinerea acestei activităţi printr-o campanie de promovare eficientă se poate
ajunge la dezvoltarea turismului.
O primă concluzie este dată de faptul că judeţul Buzău dispune la acest moment de un
potenţial turistic imens, dar care este foarte slab valorificat. Conservarea moştenirii culturale ar
putea merge mâna în mâna cu dezvoltarea turismului, dar este necesara o monitorizare atenta
pentru a se asigura menţinerea unor standarde înalte de conservare. În plus, turismul poate fi şi
un instrument pentru dezvoltarea rurală, în aceste condiţii fiind vitală implicarea comunităţilor
locale în acest domeniu.
O a doua concluzie este legată de slaba promovare a potenţialului turistic care, pe
parcursul ultimilor douăzeci de ani s-a făcut sporadic ori haotic, fără a avea un rezultat
spectaculos, ci numai mici rezultate de moment.
Aşadar, printr-o promovare susţinută la târguri de turism, la nivel naţional prin
intermediul mass-media şi al materialelor de promovare, trebuie avut în vedere acest obiectiv.
Turismul poate fi sursa importantă pentru realizarea de venituri, dar acesta presupune investiţii.
Există, deci, un cerc în care se învârt la nesfârşit cei doi factori importanţi: -realizarea
calităţii în servicii din turism pentru atragerea vizitatorilor; Strategia de Dezvoltare si Promovare
a Turismului si a Agroturismului in judetul Buzau 2010-2015 56 - investiţii pe măsură pentru a
avea cu cei atrage. Dacă aceşti factori sunt realizaţi, atunci putem spune că turismul constituie o
sursă de venituri continuă.
Conform unor aprecieri referitoare la formarea imaginii în turism se poate concluziona
faptul că un turist mulţumit, satisfăcut de locul unde şi-a petrecut vacanţa, prin transmiterea
informaţiilor, a valorii lor poate influenţa alţi cinci turişti potenţiali pentru a-şi petrece, în viitor,
vacanţa la locul respectiv de sejur, în timp ce un turist nemulţumit de calitatea serviciilor mai
ales de personalul din turism, influenţează zece turişti potenţiali. În acest context, o a treia
concluzie poate fi legată de comportamentul celui care oferă servicii turistice sub aspectul

12
corectitudinii şi solicitudinii, aceasta este hotărâtoare în crearea unei imagini pozitive privind
destinaţia turistică.
Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie strategii care să aducă
venituri, atât pentru populaţia zonei, cât şi pentru economia în ansamblu. Aceste strategii sunt
necesare şi pentru turişti care vor să îşi petreacă cât mai plăcut timpul liber. Strategia de faţă îşi
aduce o contribuţie originală prin integrarea aspectelor economic, social şi de mediu care se
manifestă în spaţiul judeţului Buzău, în contextul cooperării europene şi mondiale. Obiectivul
imediat este formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea si managementul
durabil al industriei turismului în ceea ce priveşte resursele naturale si culturale. Care să asigure
afirmarea şi promovarea potenţialului turistic al judeţului Buzău, precum şi generarea de venituri
prin dezvoltarea sectorului turistic.9
Turismul necesită înţelegere, profesionalism, angajare, organizare şi o strategie eficientă
de dezvoltare a resurselor umane. Serviciile competitive pot fi asigurate doar de către personal
bine pregătit şi specializat, cu aptitudini corespunzătoare, cu o mentalitate corectă, cu un caracter
corespunzător şi cu performanţe profesionale corespunzătoare.
Turismul nu se poate dezvolta durabil dacă aşteptările create prin activitatea de marketing
şi promovarea turismului nu pot fi satisfăcute ca urmare a forţei de muncă calificată. Resursele
umane ce activează în domeniul turismului reprezintă un actor principal în acest sector, fără de
care potenţialul turistic nu poate fi ridicat la valoarea reală.
Identificarea drumurilor judeţene cu acces la potenţialul turistic în vederea modernizării
şi dezvoltarii acestora. Semnalizarea tuturor obiectivelor turistice judeţene încă de la intrarea în
judeţ ce conduce turistul până la obiectivul dorit de vizitat.
Potenţialul turistic (forme de turism în judeţul Buzău)
-Turism balneo-medical Cea mai mare importanţă o prezintă staţiunea balneo-climaterică Sărata
Monteoru , apoi punctele cu potenţial de la Fişici, Băile Siriu şi Balta Albă.
- Turism rural şi agroturism În judeţul Buzău există o reţea agroturistică destul de dezvoltată,
susţinută în principal de ANTREC, cele mai multe pensiuni fiind în zona Sărata Monteoru, apoi
Valea Buzăului (Berca, Nehoiu, Gura Teghii, Siriu).

2.2. Potenţialul turistic natural

Cadrul natural, datorită varietăţii şi complexităţii peisajului, constituie mobilul principal
în practicarea turismului, mai ales pentru regiunile montane şi subcarpatice. Există şi elemente
de ordin istoric, cultural, artistic care atrag, în anumite perioade, la o parte din numărul de turişti.

9
http://www.cjbuzau.ro/Strategia%20de%20dezvoltare%20si%20promovare%20a%20turismului%20si%20a%20agr
oturismului%20in%20judetul%20Buzau%20(2010-2015)/Strategie%20turism%202010.pdf
13
 2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el
După speificul potenţialului turistic, în cadrul judeţului se detaşează: în partea nordică, o
zonă montană cu elemente date mai ales de cadrul natural; în partea centrală, o zonă subcarpatică
cu caracter mixt, în care elementele oferite de cadrul natural se îmbina cu cele social-istorice; în
sud, două centre turistice – Buzău şi Râmnicul Sărat – şi câteva obiective de acest fel în zona de
câmpie.
Judeţul Buzău se întinde pe aproape tot bazinulhidrografic al răului Buzău care izvorăște
din curbura Carpaților. Dispunerea armonioasă a celor trei forme de relief caracterizează județul
Buzău: la nord se găsesc Munții Buzău, parte din Carpaților de Curbură; la sud se găsește
câmpia, aparțînând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiuune de dealuri acoperite cu livezi.
Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-mediteran favorabil
viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale. Relieful este variat și dispus
în trei trepte, care coboară de la nord-vest spre sud-est. Astfel, în nord domină înălțimile
Munților Vrancei și Buzăului ( cu vârful Panteleu de 1 772m, și vârful Lacauti, de 1777m), apoi
în centru dealurile subcarpatice de curbură(Burdusoaia, Ciolanu-Măgura, Istrita cu 754m), și in
sud zona de ses a Câmpiei Române, cu caracter piemontan și Câmpia Buzăului (cu 80 m, cu
inclinare vestică, pe direcția nord-vest și estică, pe direcția vest-sud), Gherghitei, Râmnicului.10

2.2.2. Clima si rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice

Clima se încadrează în climatul general al ţării şi al judeţului Buzău. Clima este temperat
continentală cu variaţii mari de temperatură între vară şi iarnă, umiditate redusă şi vânturi
puternice predominante din nord est11.
În decursul timpului au fost ani în care fenomenele meterologice au înregistrat
manifestări extreme: astfel în iarna 1953-1954 au fost căderi de zăpadă care s-au depus până la
trei-patru metri înălţime, la fel în iarna 2011-2012, stratul de zăpadă a fost atât de mare încât
satenii au ieşit în unele locuri prin podurile caselor pentru a ajunge la animalele din curte. De
asemenea ca fenomene extreme sunt ploile torenţiale lungi şi abundente, precum şi vânturile
puternice.
Vânturile care bat frecvent sunt cele întâlnite în toată regiunea: Crivăţul aduce iarna mase
de aer rece cu efecte asupra regimului de temperatură, Munteanul bate din N-V, iar Austrul din
sud-est şi aduce aer cald. Când bate primăvara usucă pământul, motiv pentru care este numit şi
,,Sărăcilă’’.

10
Resurse şi destinaţii turistice pg.134
11
http://www.glodeanu-silistea.ro/comuna/cadrul-natural-si-clima/
14
 Zona are o climă relativ plăcută, dar cu veri secetoase şi călduroase. Temperatura medie
anuală înregistrată este de +10,5°C şi +12,5°C la nivelul solului. Temperatura medie a lunii iulie
este +22°C, iar a lunii ianuarie -3°C. Toamna temperaturile au valori mai ridicate faţă de cele din
primăvară. Nebulozitatea este fenomen ce se înregistrează in lunile de iarnă şi de primăvară.
Cunoaşterea potenţialului climatic al zonei ajută la stabilirea măsurilor ce trebuie luate
pentru corectarea neajunsurilor provocate de factorii climatici în anumite perioade, ca de
exemplu irigarea culturilor, sau măsuri de desecare a unor terenuri, cultivarea seminţelor
selecţionate, cât şi aplicarea măsurilor agrotehnice la timpul potrivit.

2.2.3. Reţeaua hidrografica si obiectivele legate de ea

Regiunea aparţine în totalitate bazinului hidrografic al Buzăului. Trei mari râuri
transversale-Buzăul, Bașca Mare, Bașca Mică-adună apele unor pâraie ce coboară de pe culmile
cele mai înalte ale masivelor buzoiene atât spre est, cât și spre vest. Rețeaua secundară este densă
și aproape paralelă12.
Buzăul propriu-zis, până la confluența cu Bașca Rosilei-65 km, are un bazin relativ
simetric pe o suprafață de 770 kmp. Râurile afluente cu bazinele cele mai extinse au lungimi
până la 20 km și izvoare bogate-Buzoel, Zabratau, Siriu etc.
Bașca Mare prezintă un bazin asimetric cu cei mai importanți afluenți (lungimi de peste
10 km) situați pe clină vestică a Penteleului-Patacu, Basculita, Cernatu, Milea. Râurile ce
coboară din Podu Calului sunt scurte, au pantă accentuată și o scurgere slabă.
Între punctele Musa și Secuiu, Bașca Mică primește numeroase pâraie ce coboară din
munții Penteleu sau munții Vrancei, cu lungimi aproape egale(4-6 km). Bașca Mare se unește cu
Bașca Mică la Varlaam. În aval, până la confluența cu Buzăul, la Nehoias, el poartă numele de
Bașca Rosilei. În acest sector, albia crește mult în lățime, iar afluenții, cu lungimi de 5-10km, au
o dispoziție nord-sud sau sud-nord.
La obârșie văile au înfățișare semicirculară, cu un curs de apă destul de efemer.
Primăvară sau după aversele de vara, ele sunt mai active și formează, treptat, în avale, cursuri
tumultoase ce tranporta volume mari de roca. Pe platourile aflate la 1400m izvoarele se întâlnesc
mai rar, fie la baza varfurilor sau crestelor care le domină-Bocirlea pe clină nordică, fie Mălâia în
est și vest, Vaforata în vest, Penteleu în est și sud-fie la mijlocul vaiugilor care le fragmentează-
Vană Mare, sau Bradul în Siriu.
Hidrografia regiunii este întregită de un număr de lacuri, cu mărime, geneza și evoluție
destul de variate:

12
http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/buzaului-62/hidrografie/
15
 Lacul Tălharilor, situat pe culmea Ivanetu; a luat naștere între valurile de alunecare, este
aflat la baza unei vechi rape de desprindere.
Figura 2.2.3. Lacul Tălharilor

Sursa:https://www.google.ro/search?q=lacul+talharilor&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwifz9u6pO7
bAhXCiiwKHQimDR4Q_AUICigB&biw=1093&bih=530#imgrc=EBYrG_1CdvuxtM:
Lacul Mociaru, de formă circulară și cu adâncime redusă, are o suprafață de circa
10000mp, a rezultat în urmă unor procese de tasare în formațiuni marno-gazoase ce acoperă un
sâmbure de sare.
Figura 2.2.3. Lacul Mociaru

Sursa:https://www.google.ro/search?q=lacul+mocearu&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj1y6-
GqO7bAhWF1ywKHcYSAhwQ_AUICigB&biw=1093&bih=490#imgrc=fNNuLJufBHuMGM:

16
 Lacul Castelului, aflat pe platoul Meledic, are o suprafață de 0,38 ha, o adâncime de 3,9m
și un volum de apă de 6857 mc.
Figura 2.2.3. Lacul Castelului

Sursa:https://www.google.ro/search?q=lacul+castelului&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiBhPXVq
O7bAhUJiywKHX9EBBkQ_AUICigB&biw=1093&bih=490#imgrc=wcatdciGZMrB_M:
Lacul Mare, situat pe platoul Meledic, are o suprafata de 0,72 ha, 5,4m adancime maxima
si 16430 mc apa.
Figura 2.2.3. Lacul Mare

Sursa:https://www.google.ro/search?biw=1093&bih=490&tbm=isch&sa=1&ei=yJ0wW8bgL8eYsAGY5JTAAg&

17
 2.2.4. Principalele componente ale învelisului biogeografic
Fauna
Fauna în această zonă este de stepă şi silvostepă: mamiferele rozătoare (popândăul,
şoarecele de câmp, iepurele de câmp şi hârciogul), mamifere carnivore, care apar totuşi foarte rar
(vulpea şi lupul), păsări (potârnichea, ciocârlia de câmp, prepeliţa, sturzul), reptile (şopârle,
şerpi, broaște țestoase), insecte (greierii, lăcustele, cosaşii). O specie deosebită semnalată în anul
2011 în județul Buzău, dar chiar și în Săgeata este șacalul auriu, o prezență exotică în țara
noastră, ce a fost însă vânată intens din cauza pericolului ce îl reprezenta pentru ecosistemul
nostru fragil. Lipsa acută de vegetație înaltă nu permite existența unor animale ușor de remarcat
și agricultura intensivă nu permite să ofere solului un repaus natural. Toate aceste lucruri nu pot
decât să îngrijoreze echilibrul natural al vieții, chiar și la nivelul comunei Săgeata.
Se intalnesc popandaul, harciogul, iepurele, care, in ultima perioada, prin folosirea Ia
scara redusa a pesticidelor, s-a dezvoltat mult
Flora
Flora Buzăului este cea mai diversă într-o pădure aflată în vestul orașului, rest din Codrii
Vlăsiei, pădure de stejar de 189 hectare. Parcul Crâng ocupă 10 hectare din această pădure care
constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar
pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca laleaua pestriță, laleaua de
crâng și stânjenelul de baltă, În comunele învecinate Țintești și Costești se află alte resturi din
Codrii Vlăsiei — pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada
Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu,
se află un exemplar secular de stejar, arbore declarat monument al naturii la nivel local.
De asemenea, 6% din suprafața ariei protejate Lunca Buzăului, sit Natura 2000 gestionat
de Universitatea Ecologică din București, se află pe teritoriul administrativ al municipiului, în
zona de nord și est
Mare parte din străzile din Buzău au copaci plantați pe margine, castani pe Bulevardul
Nicolae Bălcescu și tei pe Bulevardul Unirii. Printre plantele crescute de localnici în grădini se
numără trandafiri, zambile, lalele, bujori, și petunii, ca și viță de vie și iederă pentru umbra.13

2.3. Potenţialul turistic antropic

Potenţialul turistic antropic cuprinde tot ceea ce a creat mai de preţ omul în decursul
timpului, varietatea şi bogăţia obiectivelor de cest fel fiind extrem de mare şi în continuă

13
https://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u#Flor%C4%83_%C8%99i_faun%C4%83
18
creştere, graţie pe de o parete descoperirii şi punerii în valoare a unor monumente istorice şi de
artă aparţinând trecutului, pe de altă parte prin includerea în această categorie a unor creaţii
moderne.
Ca şi în cazul naturii, nu tot ceea ce a realizat omul în decursul timpului, a celui istoric în
situaţia de faţă, prezintă interes turisticşi, în plus, unele obiective nu au avut iniţial.

2.3.1. Obiectivele turistice religioase

Mănăstiri
Mănăstirea Ciolanu este localizată la aproximativ 25 de kilometri de Monteoru, pe
drumul local direct prin Verneşti, şi la aproximativ 45 de kilometri dacă se ocoleşte pe şoseaua
principală prin Buzău.
Numele mămăstirii vine, cel mai probabil, de la oasele unor sihastri care au fost
descoperite în această poiană. Se pare că aici şi-au găsit refugiul caţiva calugări scăpaţi din
Bizantul care fusese ocupat de turci, ăn secolul al XV-lea.
Această mănastire este singura dintre aşezarile monahale aflate în judetului Buzău
atestată documentar înca din secolul al XVI-lea. Are două biserici, situate la o distantă de 100 de
metri între ele. Aici există şi un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe
Tattarescu prin anul 1886, obiecte de cult si vesminte religioase.14
Figura 2.3.1. Mănăstirea Ciolanu

Sursa:https://www.google.ro/search?q=manastirea+ciolanu&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjgn4P

14
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-ciolanu-67920.html
19
 Mănăstirea Poiana Mărului este o veche mănăstire ortodoxă aflată în comuna Bisoca,
judetul Buzău. Din localitatea Râmnicu Saărat se porneşte spre nord-vest, până în localitatea
Buda, de unde se pleacă spre localitatea Jitia, de aici şi până la mănăstire mai având de parcurs
doar trei kilometri. Din orasul Buzău se pleacă spre localitatea Săpoca-Vintila Voda, iar din
aceasta, spre localitatea Bisoca, de aici şi până la manastire mai având de parcurs alţi sapte
kilometri.
Mănăstirea Poiana Mărului a fost ctitorita în anul 1730, prin osteneala Sfântului Cuvios
Vasile, venit aici din Mănăstirea Dălhăuţi. Biserica cea veche a mănăstirii are drept hram
"Duminica Tuturor Sfinţilor", biserica cea nouă are drept hram "Naşterea Maicii Domnului", iar
paraclisul este închinat "Sfântului Ilie Tesviteanul".
Biserica veche a mănăstirii este construită în forma de cruce, din barne de stejar îmbinate
cu scandură. Biserica are un pridvor deschis, sustinut de şase stâlpi de lemn uniţi sus, prin arcade
semicirculare. În exterior, faţadele bisericii prezintă un brâu înconjurător sculptat, deasupra
caruia se află mai multe icoane pictate pe lemn. 15
Figura:2.3.1. Mănăstirea Poiana Mărului

Sursa:https://www.google.ro/search?q=manastirea+poiana+marului&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved -
Mănăstirea Izvoranu (1595-1600). Ctitor Luca din Cipru, Episcop al Buzăului (1583-
1604) şi Mitropolit al Ţării Româneşti (1604-1629). În incinta bisericii îşi are locul de veci
Lunca din Cipru, singurul episcop şi mitropolit înmormântat într-o biserică de ţară. Luca din
Cipru a fost principalul "ministru" al lui Mihai Viteazul. Urmaşul său, Vasile Cârlova, este
primul poet modern român.În 1597 domnitorul și-a încartiruit oștile în jurul mănăstirilor Bradu și
Izvoranu. Micuța cetate de aici, ridicată la margine de deal, avea ziduri înalte și robuste.
Aprovizionarea ei cu apă proaspătă se făcea prin cădere, prin olane ceramice, dintr-un izvor din
deal. Se spune și că cetatea Izvoranu era legată printr-un sistem de galerii și cărări secrete de
15
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-poiana-marului-135667.html
20
fortificația de la Cucuiata, folosită ca punct de observare a văii Nișcovului, locul pe unde
năvăleau dușmanii. În prezent, din fosta mănăstire mai găsim în picioare o bisericuță construită
la 1707, monument istoric, și câteva morminte.
Vechile ziduri ale incintei fortificate nu se mai zăresc, dar își fac simțită prezența aproape
la fiecare înmormântare, încurcând oarecum lucrurile. În vechea bisericuță își are locul de veci
ctitorul, Luca din Cipru, singurul mitropolit înmormântat într-o biserică de țară. Afară, în curte,
își doarme somnul de veci un alt înalt prelat.16
Figura 2.3.1.Mănăstirea Izvoranu

Sursa:https://www.google.ro/search?q=manastirea+izvoranu&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjDv
Biserici
Biserica Banului are o istorie interesa fost construită în anul 1571 de către Andronic
Vistierul (sau banul Andronic Cantacuzino, după cum era numit, de unde și denumirea bisericii –
”a Banului”). Acest lăcaș de cult a fost ridicat pe locul unei biserici mai vechi care a fost
demolată întrucât devenise prea mică; încă din anul 1571, lăcașul de cult este menționat în
documente ca fiind mănăstire. Din biserica de la 1571 s-a mai păstrat până în zilele noastre o
icoană a Maicii Domnului, considerată ”făcătoare de minuni”. 17

16
https://turismbuzau.ro/fosta-manastire-cetate-izvoranu/
17
https://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=75322&d=manastiri-si-biserici-buzoiene--buzau
21
 Figura 2.3.1.Biserica Banu

Sursa:https://www.google.ro/search?biw=1093&bih=490&tbm=isch&sa=1&ei=SaYwW6yIHsOxsQGs_7awAg&1
Biserica Neguţători (1585) sau „Biserica Grecilor. Are hramul „Naşterea Maicii
Domnului‖. Este mult mai veche. La 1570 sunt menţionate două biserici greceşti. În 1649, Badea
Obredi reconstruieşte Biserica „Neguţători‖ peste fosta biserică a Popii Mihai. 18
Figura 2.3.1. Biserica Neguţători

Sursa:https://www.google.ro/search?q=biserica+greci+buzau&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj-

18
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Negu%C8%9B%C4%83tori_din_Buz%C4%83u
22
 Biserica Sfintii Îngeri. A fost construită în anul 1619. Întrucât în acea vreme, Codrii
Vlăsiei, din care făcea parte şi Crângul Buzăului, se întindeau până acolo, i se spunea Biserica
din Padure. Cea mai mare donaţie a fost făcută de Doamna Neagra 100 taleri. De aceea, strada de
lângă biserică s-a numit „Doamna Neaga‖, azi „Ostrovului‖, dar locuitorii Buzăului îi zic tot ...
„Doamna Neaga‖. Biserica actuală datează din 1833.19
Figura 2.3.1.Biserica Sfintii Ingeri

Sursa:https://www.google.ro/search?q=biserica+sfintii+ingeri&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwisza
Schituri
Schitul Ciobănaia, cu hramul „Sf. Pantelinom”, sat Ciobănoaia, comuna Merei (este
localizată în pădure, la 3 km de şoseaua comunală). Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea
turiştilor.
Schitul Ciobănoaia este atestat documentar, întâia oară, în anul 1700, sub numele de
Schitul Apşoara. Biserica de lemn a schitului, având hramul „Sfântul Mare Mucenic şi
Tămăduitor Pantelimon”, a fost ctitorită, spre sfârşitul secolului al XVII-lea, de un boier buzoian,
căpitanul de dorobanţi Dragomir Băncescu, al cărui mormânt se află în interiorul sfântului locaş.
În anii 2007-2008, la Schitul Ciobănoaia, a fost zidit un nou lăcaş de cult – paraclisul cu hramul
„Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi”.20

19
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_%E2%80%9ESf._%C3%8Engeri%E2%80%9D_din_Buz%C4%83u
20
http://arhiepiscopiabzvn.ro/schitul-ciobanoaia.html
23
 Figura 2.3.1.Schitul Ciobanoaia

Sursa:https://www.google.ro/search?q=schitul+ciobanoaia&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjalZz_t
Schitul Aluniş din Munţii Buzăului, respectiv zona Aluniş-Nucu-Bozioru, ascund
aproximativ 30 de aşezări rupeste între care cea mai cunoscută este biserica din satul Aluniş, care
functionează de peste 700 de ani, fiind una dintre puţinele lăcaşuri din România săpate în piatră,
în care înca se mai slujeste. 21
Figura 2.3.1.Schitul Aluniş

Sura:https://www.google.ro/search?q=schitul+alunis&source=lnms&tbm=isch&sa=X0ahUKEwiN76HYte7bAhXH

21
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-rupestra-la-alunis-135751.html
24
 Schitul Găvanul - o minunată înfundătură călugărească din munţi, câteva colibe şi o
bisericuţă din bârne, semănate printr-o pajişte smălţuită cu flori, pe care o încinge un semicerc de
nalte stânci pestriţe, ce poartă denumirea foarte nimerită de Curcubeata.22
Figura 2.3.1.Schitul Găvanul

Sura:https://www.google.ro/search?q=schitu+gavanu&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj63tyCtu7b

2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice

Cetatea Bradu
Cetatea Bradu a fost construită de familia Bădeanu Mihălcescu Cândescu și refăcută de
Doamna Neaga, soția domnitorului Mihnea Turcitul (1577 – 1583 și 1585 – 1591), motiv pentru
care este cunoscută și ca „Mănăstirea Doamnei Neaga”. În 1640 – 1641, Radu Cândescu o
înconjoară cu ziduri de cetate. De la Bradu a plecat Mihai Viteazu pe Valea Buzăului, câștigând
ulterior bătălia de la Șelimbăr și realizând unirea Țării Românești cu Transilvania și apoi cu
Moldova.
Domnitorul Constantin Brâncoveanu a locuit și el aici împreună cu familia în mai multe
rânduri, pe la 1703, 1708 și 1711, când era căutat de turci. Din porunca lui, pe latura de vest a
incintei fortificate s-a construit Casa Domnească.
În timpul Revoluției de la 1821, cetatea a fost folosită ca refugiu și de către boierii din
zonă, fiind în repetate rânduri atacată de către eteriști. N-a putut fi niciodată cucerită. Între anii

22
http://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=35814&d=manastiri-si-biserici-buzoiene--buzau
25
1872 și 1905, în chiliile mănăstirii a funcționat o școală de patru ani ce deservea întreaga
populație din zonă. Biserica din interiorul cetății a fost folosită până de curând ca biserică
parohială de credincioșii satului Haleș.23
Figura 2.3.2. Cetatea Bradu

Sursa:https://www.google.ro/search?q=cetatea+bradu&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiGnorr1vDb
Cetatea dacică de la Gruiu Dării
Cetatea dacică de la Gruiu Dării este situată la 2,5 km nord de castrul de la Pietroasa, în
punctul "Gruiu Dării", pe rază satului Pietroasa Mică, vestigii ale singurei cetăți dacice cu zid de
piatră de la Curbură Carpaților, folosită încă din epoca pietrei - neolitic, în epoca bronzului -
cultură Monteoru, în prima epoca a fierului - Hallstatt, până în Evul Mediu.
Cetatea a cunoscut cea mai intensă locuire în vremea dacilor (între secolul IV i.Hr. și
începutul secolului ÎI d.Hr.), apărată natural dinspre sud și est, a fost fortificată, în secolul ÎI
i.Hr., cu un zid gros de 2 m pe laturile de vest și nord, după ce au folosit-o un timp că așezare,
dacii au transformat cetatea într-un centru de cult, frecventat, foarte probabil, de locuitorii multor
așezări din zona, în această vreme fiind amplasate pe platoul cetății numeroase complexe cu
caracter magico-ritualic.
Cercetările arheologice au scos la lumina mai multe vetre din piatră și lut, unde se
aduceau ofrande zeilor, bijuterii, arme, vase de lut și chiar peretele unei locuințe. 24

23
https://turismbuzau.ro/manastirea-cetate-bradu/
24
http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-buzau.html
26
 Figura 2.3.2. Cetatea dacică de la Gruiu Dării

Sursa:https://www.google.ro/search?q=+Cetatea+dacic%C4%83+de+la+Gruiu+D%C4%83rii&source=lnms&tbm=
Muzeul Chihlimbar
Muzeul Chihlimbarului a fost construit de locuitorii din Colţi în anul 1973. Clădirea ese
asemănătoare unei case tărănesti cu trei nivele: demisol parter şi etaj. Sunt amenajate numai
parterul si etajul.
Parterul este compus din trei încăperi în care se află colectia de chihlimbar, colectiile de
flori de mină, roci, fosile si pietre semipretioase. Tot aici se mai află documente privind
exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pământului, atestarea documentară a localitatii
Colti, învătământul-cultura si istoria acestor meleaguri.
Colectia de chihlimbar este unică în tara noastră si printre putinele în lume. Ideia
organizarii ei se datorează faptului că la Colti se găseste chihlimbar în sol, în strate dezvelite, la
suprafată sau în adâncime.
Această colectie este compusă din: roci cu chihlimbar, chihlimbar brut si prelucrat,
unelte folosite la extragerea si prelucrarea chihlimbarului.
Ca obiecte deosebite avem: o bucată de chihlimbar de 1785 grame, o altă bucată de
chihlimbar de 1500 grame, obiecte din chihlimbar pe diferite nuante de culori, de la galben
transparent până la negru opac, sau cu mai multe nuante de culori într-un singur obiect, un cercel
din chihlimbar care are conservat în el o furnică (specialistii spun că furnica a trăit la Colti acum
trezeci de milioane de ani), o bucată de chihlimbar sectionată care păstrează urme din scoarta
copacului din care ca provenit răsina respectivă.
27
 Fosta mină de chihlimbar se află chiar lângă muzeu. O importantă deosebită prezintă si
celelalte colectii si documente.
La etaj se află o frumoasă si deosebită colectie de etnografie compusă din obiecte
tărănesti vechi, donate de locuitori: război de tesut, stergare, lăzi de zestre, pieptăni pentru lână,
pieptăni pentru cânepă, cofe, cric din lemn, opinci din lemn, etc.
Tot aici se află o colectie de batiste cusute cu multă migală si pricepere. 25

Figura 2.3.2. Muzeul Chihlimbarului

Sursa:https://www.google.ro/search?q=Muzeul+Chihlimbarului&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiJ
vces2vDbAhUKiCwKHTwXDJAQ_AUICigB&biw=1093&bih=490#imgrc=iPjqsj4YkJnNyM:
Tabăra de sculptură Năeni
Tabăra de sculptură Năeni este situată pe dealul Tigori, comună Naeni, în partea de vest a
județului, cândva aflate sub apele Marii Sarmatice.
Dealurile de la Naeni sunt bogate în calcar, format din scoicile și cochiile de acum
milioane de ani, numele dealului provine din cuvântul grecesc "tegora", care înseamnă "loc
sacru", pe vârful dealului sunt sute de sculpturi în calcar, realizate de copii, elevi ai profesorului
Gabriel Manole, pe parcursul a 14 ani.

25
http://www.itinerar.ro/Muzeul_Chihlimbarului/
28
 În apropiere se află și Biserica dintr-o piatră, ridicată dintr-un bloc de calcar, având o
catapeteasma sculptată în piatră, unică în Europa, aici se păstrează, de asemenea, o veche așezare
dacică, cu morminte îndreptate cu față spre Soare, săpate în piatră, dealul oferă o magnifică
panorama asupra masivelor muntoase ale Bucegilor, Ciucasului, Buzăului, Penteleului și
Vrancei.26
Figura2.3.2. Tabăra de sculptură Naeni

Sursa:https://www.google.ro/search?q=Tab%C4%83ra+de+sculptur%C4%83+Naeni&source=lnms&tbm=isch&sa=
X&ved=0ahUKEwimg4Hq2_DbAhVDZlAKHXJ7CgYQ_AUICigB&biw=1093&bih=490#imgrc=OapnGUocpfuw
VM:

2.3.3. Arta populară şi manifestarile etnofolclorice

Practici și obiceiuri în județul Buzău
Perioada sărbătorilor de iarnă este mult aşteptată de fetele nemăritate, dar şi de gospodării
superstiţioşi care vor să afle cum le vor fi recoltele în noul an. Pentru că este un moment de
cumpănă când timpul cosmic îşi reînoieşte calitatea, în judeţul Buzău au loc începând de la

26
https://www.buzau.net/data/turism/obiective-turistice-139/tabara-de-sculptura-de-la-naeni-648.html#ad-
image-0
29
Crăciun şi până la Bobotează o sumedenie de practici pentru aflarea viitorului. Cîte bordeie!
Atîtea obiceie! O spun românii, iar vorba este cum nu se poate mai adevărată.
Despărţite de cîteva zeci de kilometri, localităţile rurale ale judeţului Buzău au fiecare
tradiţîi diferite în care cei mai mulţi localnici cred încă cu tărie.
În preajma anului nou, la Pătârlagele se practică semănatul. O modalitate prin care localnicii
ajung să afle cît de rodnice le vor fi grînele.
În noaptea dintre ani, oamenii află inclusiv cum va fi vremea. Dacă va fi secetă ori vor fi
loviţi de inundaţîi sau îi aşteaptă un an îmbelşugat cu ploi că mâna cearească-totul despre vreme
mai acătări că meteorologul de serviciu se poate află cu ajutorul aşa zisului calendar de ceapă.
Obiceiul este vechi de mai bine de o sută de ani şi se practică şi în zilele noastre la Chiojdu,
Ulmeni, Vadu Paşii, Movilă Banului, Căneşti, Gălbinaşi sau Blăjani. Se iau 12 coji de ceapă sau
nucă , li se dă fiecăreia denumirea lunilor anului, se aşeză seară într-o copăiţă cu mălai lângă
vatră sau fereastră şi se presară un strat de praf de sare în interior. Dimineaţa se află cât de
ploiose vor fi lunile anului nou după cantitatea de apă din fiecare ghioc de ceapă.
Noaptea dintre ani este mult aşteptată de fetele nemăritate care speră că prin practicile
specifice perioadei să afle mai multe despre viitorii lor soţi. În noaptea de Sf Vasile fetele mătură
gunoiul din casă cu mâinile la spate, îl presară pe mătură sau pe făraş în pragul casei sau în
mijlocul curţii, se aşează cu picioarele pe gunoi şi ascultă din ce parte latră câinii pentru a află
direcţia în care se vor mărita.
La Glodeanu Sărat în seară de Anul Nou, pe întuneric, fetele numără paşii de la gardul
curţii, oprindu-se de obicei la unul cu soţ sau un număr magic şi lasă spre recunoaştere un semn.
Dimineaţa se duc şi îl examinează: soţul va fi bogat dacă urmă de pas îngheaţă sau sărac dacă
urmă n u ingheaţă peste noapte. Această practică se desfăşoară la fel şi în Odăile, Valea
Muscelului, Măracineni, Gură Teghi sau Căneşti.27
Practici asemănătoare au loc la Văcăreasca sau Potoceni iar fetele nemăritate încă sunt
cele care parcurg cu sfinţenie paşii pentru aflarea ursitului în prag de an nou. Dacă semnele le
indică un soţ bun frumos şi bogat, ele continuă să creadă în obiceiurile şi tradiţiile de care au
aflat de la bunicii ori străbunicii lor. Dacă lucrurile nu sunt chiar pe placul tinerelor, ajung să
spună că practicile cu pricina sunt învechinate, iar modernismul nu le permite să creadă în astfel
de metode.
Tradiţii de nuntă
Întemeierea unei familii a reprezentat dintotdeauna unul dintre cele mai importante și
deosebite evenimente din viața omului.
Căsătoria este momentul ce face trecerea de la o viață lipsită de griji la o viața în care
responsabilitatea deține un rol important. Fiind un eveniment atât de important și atât de mult

27
http://www.amosnews.ro/arhiva/practici-obiceiuri-zona-buzaului-31-12-2005
30
așteptat, scenariul tradițional este pregătit și respectat până la cele mai mici detalii. Până că nuntă
propiu-zisă să aibă loc, momente importante preced acest eveniment.
Pețitul este unul dintre aceste evenimente. După ce tinerii sunt convinși că vor să trăiască
o viață împreună, doar formalitățile îi mai despart de acest vis. Astfel, băiatul, împreună cu
părințîi și câteva rude, merge la familia fetei și o pețește, adică o cere în căsătorie. Băiatul știe că
fata va accepta, deoarece, prin „iscoade”, a aflat că este agreat de viitorii socri. Dar, sunt și
cazuri în care se întâmplă să fie refuzat. Îm acest ultim caz, flăcăul nu se împacă cu ideea
refuzului, furând mireasă.
De cele mai multe ori, furatul miresei se face la horă. Dar, lăsând cazurile nefericite la o
parte, cu ocazia pețirii au loc și discuții despre înzestrarea tinerei familii, discuții ce se
concretizează prin semnarea unei foi de zestre. Tot acum se mai stabilește dată nunții, se aleg
nunii, care sunt, de regulă, nașii de botez ai băiatului.
Evenimentul pețitului este succedat de un alt moment încărcat de emoțîi, logodnă.
Logodnă constă într-o petrecere și înseamnă, de fapt, recunoașterea publică a dorinței de
căsătorie. Momentul mult așteptat, nuntă, este pregătit așa cum se cuvine. Astfel, mirele
împreună cu alți tineri merg prin sat și anunță fericitul eveniment, invitându-i pe localnici la
nuntă. Dar, influența modernității a făcut că acest obicei să dispară, el fiind înlocuit cu invitațiile
tipărite.
Duminică dimineața mireasă este gătită, iar la mire se strâng rudele. Se fixează brazii de
nuntă în stâlpii porțîi de la intrare. Tot alaiul de nuntă, în frunte cu mirele, însoțiți de lăutari, se
deplasează la casă nunilor. Pentru a se respectă cu stictețe tradiția, indiferent de ora la care ajung
la nuni, se rostește salutul: „Bună dimineața și bine v-am găsit sănătoși”, răspunzându-se „Bună
dimineața și bine ați venit.”, salut ce se va rosti pe tot parcursul desfășurării nunții. De aici, alaiul
se îndreaptă spre casă miresei. Dar, surpriză! Mirele întâlnește o mireasă falsă (o bătrână urâtă,
îmbrăcată în alb, cu fața acoperită). Mirele o refuză și, în cele din urmă, își găsește adevărata
mireasă ascunsă în casă. După ce aceste obiceiuri au fost îndeplinite cu seriozitate, nuntă se
îndreaptă spre biserică, care se oficiază la biserica din satul mirelui.După ce cununia religioasă s-
a terminat, mireasă aruncă buchetul de flori și fetele se îmbulzesc, convinse fiind că aceea ce-l va
prinde se va căsători curând. După biserică, are loc petrecerea, nuntă continuând și luni seară.
Joi, după nuntă, tinerii merg la nași cu plocon, în semn de mulțumire că i-au cununat.28
Tradiţii botez
Prima ceremonie din viață unui bebeluș se desfășoară în momentul Sfintei Taine a
Botezului, când acesta primește în față Domnului numele ales de părinți și nași și începe viață
sub semnul creștinătățîi.
28
http://reporterbuzoian.ro/obiceiuri-din-zona-buzaului-locul-unde-traditiile-s-au-pastrat-cu-sfintenie/
31
 Botezul ortodox se săvârșeste în general la aproximativ șase săptămâni de la naștere.
Părințîi desemnează înainte de ceremonie rolurile cele mai importante, cele ale nașilor, pentru
persoanele care vor deveni îndrumători spirituali ai copilului. Se alege de asemenea și o moașă al
cărei rol este unul simbolic, întrucât nu este vorba de cea care ajută la mositul copilului atunci
când acesta este adus pe lume, ci îi este alături, la fel că și nasa.
Moașă aleasă de mama cumpără pentru nou-născut toate hăinuțele în care bebe vine
îmbrăcat la botez. Vestimentația lui cuprinde maieut, chiloței, șosete și costumaș. Moașă este cea
care aduce copilul în biserica la ceremonia de botez, iar obiceiul spune că această îi înmânează
nașei copilul sub binecuvântarea preotului.
Naşa este mama spirituală a nou-născutului și va rămâne că o îndrumătoare pentru copil
pentru tot restul viețîi. Nasa primește copilul în brațe de la moașă și în unele zone, tradiția spune
că ea trebuie să îi dea bani moașei că simbol pentru înmânarea bebelușului. Tot nasa este
responsabilă pentru achiziționarea unui trusou în care va fi îmbrăcat copilul după ce este botezat.
Din trusou nu trebuie să lipsească maieu, chiloței, șosete, costumaș, pijamale, pânză în care
copilul este înfășurat după ce este scos din apă sfințită și o fașă cu care să îl lege, păturică,
scutece, o jucărie, căciuliță, botosei și alte hăinuțe. Unele obiceiuri specifică și cumpărarea unor
bijuterii pentru copil, o pereche de cercei dacă este fetiță sau un lănțișor dacă este băiat.
Nașii cumpără și lumânarea de botez, care după ceremonie, se stinge conform obiceiului
în casă, de preferat pe tocul ușii de la camera copilului. În unele zone ale țării, lumânarea se
păstrează în casă, în alte părți, această se duce la biserica pentru că preotul să o folosească atunci
când iese cu Sfintele Daruri.
A două zi, nasa îi va face baie copilului, moment care marchează conform unei zicale din
bătrâni, luatul mirului. Nasa pregătește apă în cadita, în care se pun cereale, de obicei grâu și
porumb, petale de flori, un ban de argint, apă de lehuza, bijuterii. După ce se spală copilul, se
îmbracă și se închină tot de către nasa. Apă din cadita se varsă apoi la rădăcina unui copac sau a
unei plante. În lipsa nașei, moașă este cea care preia responsabilitatea îmbăierii.
Mama și tată aleg nașii, precum și moașă. Tot părinții sunt cei care trebuie să cadă de
acord asupra prenumelui celui mic. Acesta este, în unele părți, obligatoriu un nume sfânt, din
calendarul ortodox.
Mulți părinți aleg însă din ce în ce mai des nume sofisticate, care să definească o
personalitate aparte a micuțului pe măsură ce va crește. Mama cumpără daruri pentru nași. După
băița, această păstrează lucrurile puse în cadita într-o cutiuță, alături de șuviță de par tăiată la
botez.29

29
https://www.mami.ro/bebelusul/obiceiuri-pentru-botezul-copilului-1825487/
32
 Meşteşuguri tradiţionale
Păstrate de sute de ani, meșteșugurile și tradițiile de pe meleaguri buzoiene
impresionează și astăzi prin frumusețea și originalitatea lor. Pentru că beneficiază de o poziție
geografică avantajoasă și pentru că are oameni talentați, care țîn la tradițiile lor, Buzăul a
dezvoltat o serie de meșteșuguri încă din vremuri străvechi. Prelucrarea artistică a lemnului,
rotăritul, împletiturile din nuiele, olăritul, cojocăritul, fierăritul, prelucrarea pietrei sunt doar
câteva îndeletniciri ale buzoienilor, îndeletniciri de care ne impresionează și azi.
Pentru că suprafețele acoperite cu păduri în zona Buzăului reprezintă jumătate din
întinderea spațiului, prelucrarea artistică a lemnului s-a bucurat de o mare atenție și preocupare.
Exploatarea lemnului se făcea organizat, acesta fiind folosit pentru combustibil, pentru
construcții, pentru mobilier și decorațiuni. Secolul al XX-lea a produs modificări în practicarea
acestui meșteșug, devenind meserire în atelierele din orașele Buzău și Râmnicu Sărat.
În zona Buzăului, mobilierul tradițional era simplu, unele piese fiind împodobite prin
crestături și scrijelări, realizându-se astfel decoruri geometrice. Realizate prin prelucrarea
lemnului sunt și uneltele și vasele, precum: unelte agricole, ustensile casnice, obiecte legate de
păstorit. Dintre acestea, tiparele de căș sunt unele dintre cele mai frumoase piese ale artei
lemnului în spațiul românesc. De asemenea, meșterii populari au realizat și instrumente
muzicale: fluierele din lemn de prun, cimpoaiele. Sculptură în lemn este folosită și la construirea
și ornarea caselor, la realizarea de cruci, icoane.
Nuielele, crenguțele de răchită, alun, rogoz sunt alte materii prime valorificate de artă
populară, concretizându-se într-un veritabil meșteșug, împletitul. Mai întâi se procură materia
primă, nuielele se fierb, pentru o rezistență și o elasticitate mai mare, apoi se despică cu un
obiect tăios și se împletesc. Această artă realizează produse finite precum: coșurile, folosite
pentru căratul și depozitatul fructelor și a diferitelor produse, în satele pomicole și viticole; târne;
îmbrăcăminte protectoare pentru damigene; măsuțe, scaune, fotolii.
În centrul artizanal Ziduri, Scutelnici, Ocoalele Silvice din zona Buzăului se realizează
mobilier pentru terase și grădini, diverse coșuri și recipiente gospodărești, care „se remarcă prin
frumusețea formelor, măiestria și finețea tehnicilor de împletire”, depășind demult limita
județului. Olăritul este un alt meșteșug dezvoltat pe plaiurile buzoiene. Cu toate că apariția
porțelanului, a fierului smălțuit, a aluminiului sau a plasticului au declasat ceramică, aflată
odinioară în poziție fruntașă, dragostea oamenilor pasionați a făcut că acest meșteșug să păstrat și
azi.
Cele mai cunoscute și apreciate centre de olărit au fost la Olari, Mânzălești, Grabicina,
Joseni, Bisoca, Poșta Câlnău. Vechile piese din ceramică erau nesmălțuite și cu ornamente foarte
simple (linii și valuri) făcute cu var. Obiectele obținute din olărit erau vândute la târgurile de la
33
Beceni, Vintilă Vodă, Buzău, Râmnicu Sărat sau schimbate pe porumb sau grâu în satele din
câmpie. Acest meșteșug și-a păstrat tradiția, fiind transmis din tată în fiu.
Cojocăritul este meșteșugul care presupune prelucrarea pieilor de oaie și executarea pieselor de
îmbracăminte (căciuli, pieptare, cojoace). Toate acestea erau realizate de meșterii cojocari
specializați în centrele Vintilă Vodă și Mânzălești. Tipul de cojoc și de pieptar care se lucrează și
se poartă în această zonă este simplu, foarte puțîn ornamentat.
Pietrăritul sau prelucrarea pietrei este un meșteșug greu, care a asigurat existența
oamenilor, încă din vremurile străvechi. „Calitățile ei deosebite au spijinit și stimulat imaginația
omului în lupta să cu natură și satisfacerea dorințelor de frumos.” Civilizația pietrei a cunoscut o
dezvoltare în localitățile: Pietroasa, Greceanca, Breaza, Năeni. De menționat faptul că la Fefelei,
domnitorul Constantin Brâncoveanu a înființat un mare centru de sculptură populară, unde s-au
făcut, probabil, ornamentele de la Casă Domnească de la Râmnicu Sărat, Palatul Episcopiei
Buzăului și cramele brâncovenești.
Cele mai cunoscute cariere de piatră erau cele din Culmea Măgurei de la Ciuta, din
culmea Istriței de la Pietrosele, din Viperești, Breaza, Monteoru, Tisău. De-a lungul timpului,
piatră a constituit și un loc de adăpost, de rugăciune, așa cum înțelegem din schiturile rupestre
din Munții Buzăului. Câteva dintre aceste complexe rupestre au fost săpate intenționat în blocuri
masive de stâncă, cu scopul de a se construi biserici și chilii. Cele 29 de schituri au fost lociute
de călugări până în jurul secolului al XIX-lea.
Meșteșugurile dezvoltate de strămoși evidențiază simțul lor inventiv de a exploata
bogățiile Buzăului. Prin astfel de preocupări, ei au încurajat posterioritatea în continuarea
tradiției, transmințându-le ereditar pasiunea pentru estetic. Frumos ar fi să nu-i dezamăgim și să
le arătăm respect, valorificând și conservând artă populară românească.30
Portul popular
De-a lungul istoriei, portul popular românesc a cunoscut trei etape de evoluție: în prima
etapă, acesta a fost particularizat în raport cu cel al popoarelor vecine, diferențiindu-se în funcție
de zona, a două etapă a fost marcată de zona orasenească. În această etapă, costumul popular a
suferit modificări, în urmă faptului că textilele casnice au fost înlocuite cu materialele industiale,
dar și factorul economic a jucat un rol important; în cea de-a treia etapă, cea contemporană,
purtarea portului românesc a ieșit din obiceiurile oamenilor, el folosindu-se acum doar în
anumite regiuni cu ocazia celebrării sărbătorilor tradiționale.
Obiect cu o valoare insetimabilă, portul popular buzoian este un aspect etnografic
reprezentativ pentru județul Buzău. Deși înregistrează o sumedenie de veacuri, importanța

30
http://reporterbuzoian.ro/descoperind-buzaul-mestesuguri-si-traditii-originale-pastrate-cu-sfintenie-vreme-de-
veacuri/
34
acestuia nu s-a pierdut în timp, continuând și astăzi să trezesca interesul oamenilor. Păstrarea
costumelor populare este un mod de transmitere a meșteșugurilor desprinse de la bătrâni, acest
lucru ajutând la menț inerea vie a istoriei în zona Buzăului, și nu numai.
De reținut este faptul că, în județ, distingem mai multe zone de raspândire a costumului
popular, care se diferențiază între ele în ceea ce privește decorația, dar sunt asemănătoare în ce
privește elementele componente: Bisoca, Mânzălesti, Gură Teghii-Siriu, Valea Slănicului și zona
de câmpie.
În Bisoca, costumul popular este caracterizat de camașă mocanească, incretită la gât, cu
deschizatură în față. O piesă deosebită este camașă încrojnată, denumită astfel după modul de
dispunere a ornamentelor ce amintesc croznia de lemne. Caracteristic este, de asemenea, ilicul.
Costumul cu fotă de mari dimensiuni, cu cute, foarte bogat ornamentată cu paiete este specific
satului Buda. Gură Teghii este caracterizată de portul popular specific, bogat ornamentat. Tipică
portului tradițional local este fota seină sau neagră, fără ornamente. Valea Slanicului este
reprezentată de ițari, camașă și brâu, la bărbați, iar pentru femei reprezentative sunt fota, ia,
marama.
Costumul popular se diferentiază în funcție da mai multe criterii: ocazii festive, vârstă și
sex. În comparație cu cel bărbătesc, portul popular femeiesc este mai împodobit pe piept, pe
mâneci, pe umere, pe poale și în jurul gâtului. Diferența costumelor se reflectă și în funcție de
categoriile de vârstă, astfel, cel al copiilor, deși că tip de îmbracaminte e la fel, are anumite
diferențe. În funcție de ocazie, costumul popular poate fi mai simplu, de exemplu cel folosit în
timpul muncilor agricole, până la cel mai frumos ornat, cel folosit la nuntă.
În ceea ce privește motivele decorative, un alt aspect important, acestea sunt, de obicei,
geometrice, iar dacă sunt inspirate din fauna și flora, ele sunt supuse stilizării. Cromatică de bază
a costumului popular este sobră, observându-se preferință pentru alb, negru, roșu, maro, grena,
fir auriu sau argintiu. De asemenea, costumul popular ar fi incomplet fără celebrele opinci,
realizate din piele de porc sau vițel.31

2.3.4. Obiective economice cu funcţie turistică

Barajul Siriu
Barajul Siriu din județul Buzău își ițește spinarea de 122 de metri înălțime între masivele
Podu Calului și Siriu și ascunde în spate un lac artificial cu 155 de milioane de metri cubi. Este
al doilea cel mai mare baraj din România construit fără a se utiliza foarte mult beton, ci din
anrocamente, pământ și miez de argilă.

31
http://reporterbuzoian.ro/lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-portul-popular-buzoian/
35
 Construit într-un interval de 20 de ani, între 1975 și 1994, Siriu are rol multiplu:
alimentarea cu apă potabilă și industrială a localităților din aval și irigarea a 50.000 ha de teren
agricol, și, pe de altă parte, producerea de energie electrică prin intermediul hidrocentralei
Nehoiașu cu o putere instalată de 42 MW. Hidrocentrala are un debit instalat de 32 mc/s și
generează o producție medie de energie electrică pe an este de 144 GWh.
Barajul folosește și la apărarea împotriva inundațiilor, acumularea Siriu fiind prevazută
cu o tranșă de de atenuare a viiturilor de 30 milioane mc, până la 980 mc/s.
Cimentul și betonul au apărut la construcția batardourilor și în zonele destinate scurgerii
apei. Este interesant faptul că barajele din anrocamente, adică „îngrămădire de bolovani, de
piatră, de beton etc., care formează platforme de întărire, diguri etc.”, au luat avânt în țara
noastră după obsesia lui Ceaușescu de a reduce costurile. În ideea că „avem pietre, bolovani și
pământ în acel loc deja, de ce să mai construim fabrici de ciment și betoniere?!”, au început să
fie construite tot mai multe baraje din anrocament.
Problema pe care Ceaușescu nu a luat-o în calcul a fost că dislocarea, transportarea și
ridicarea unor munți de pământ și piatră (cu o inimă de argilă în plus) costa mai mult decât
construcția din beton a multor baraje. De altfel, barajele din beton ajunseseră să fie ridicate cu un
număr redus de oameni, fiind construite cu ajutorul unor cuve de turnare legate de stâncile care
încadrau barajul, „plimbate” cu ajutorul unor cabluri între cele două (de genul tirolienelor).Adică
nu mai era nevoie de macarale foarte înalte și de multe alte mașinării. Dar, pentru Ceaușescu nu
a contat, anrocamentele păreau mai ieftine. Cel puțin la prima vedere 8,3 milioane de metri cubi
de rocă au fost utilizați la construcția barajului, care are o „inimă” de argilă așezată în straturi.
În timpul construiri barajului, a fost schimbată ruta drumului național 10, iar acesta se
prelinge acum pe linia de contur a lacului, sprijinindu-se pe două viaducte masive, unde reapar
cimentul și betonul. Viaductul Giurca are o lungime de 276 m, cu piloni de 46 m înălțime, iar
viaductul Stânca Tehărău de 110 metri traversează versantul cu același nume.
Lacul Siriu, este unul dintre cele mai frumoase din țară, are o suprafață de 420 de hectare,
11,5 km lungime, un volum de apă de 155 milioane mc și o adâncime maximă de 120 metri.32

2.3.5. Staţiunile turistice din judeţul Buzău

Staţiune balneoclimatică Sărata Monteoru
Stațiunea balneoclimaterică Sărată Monteoru este situată la circa 20 km nord-vest de
municipiul Buzău, în sudul județului, sat stațiune amplasat la o altitudine de 86 m, într-o zona
colinara, acoperită de o vegetație bogată și la adăpost de vânturi.

32
https://www.businesscover.ro/siriu-barajul-cu-inima-de-argila-din-buzau/
36
 Apele sărate de aici, că principala resursă a stațiunii, au potențial curativ în cure interne și
externe, dând rezultate remarcabile la tratarea reumatismului și a tiroidei, a afecțiunilor
ginecologice, gastrointestinale și hepato-biliare, a conjunctivitelor și a infecțiilor ocular.
Tratamentul cu nămol terapeutic, format din argilă locurilor, apă sărată și zăcământ de
țiței, pe unul dintre versanții împăduriți din apropiere, are efecte într-o gama vastă de afecțiuni,
de la reumatism cronic și degenerativ la lombosciatica, dureri musculare rebele, sechele după
fracturi, luxații, sinuzita și rinită cronică etc.; această procedura este ferm contraindicată
bolnavilor cardiaci cronici, celor cu hipertensiune arterială, precum și persoanelor care au
consumat înainte alcool sau sunt foarte obosite;
Climatul, altfel destul de uscat, al acestor dealuri - de nici 200 m altitudine - are o
influență extrem de binefăcătoare asupra organismului și psihicului obosit și supus la stres; vor
beneficia de el, în mod special, bolnavii de ischemie cardiacă, de hipertensiune, cei cu insomnie,
precum și suferinzii de nevroză sau anxietate.33
Staţiunea balneoclimatică Balta Albă
Staţiunea balneoclimatică este situată la 30 m altitudine, pe malul lacului Baltă Albă, în
rază comunei Baltă Albă, localizată la 22 km de Ramicu Sărat, în partea de est a județului.
Declarat rezervație naturală și având o suprafață de 1.012 ha, lacul s-a bucurat de renume la
sfârșitul secolului trecut; Aici a funcționat cea mai renumită stațiune balneoclimaterică din
România, datorită nămolului sapropelic, folosit atât în industria farmaceutică, cât și în industria
cosmetică;
Apă lacului este clorurată, sodică, slab magneziană, hipotona și slab sulfatata; ajutând la
tratarea afecţiunilor aparatului locomotor, a afecţiunilor dermatologice, reumatismale,
ginecologice, a neurologiilor periferice. Stațiunea oferă spații de cazare, două restaurante cu
bucătărie tradițională, trei terase, piscină, plajă cu șezlonguri și umbrelute, locuri de joacă pentru
copii, un teren de fotbal pe nisip, posibilități de pescuit.34
Staţiunea balneoclimaterică Siriu Băi
Situată în satul Gură Siriului, comună Siriu, localizată la poalele masivelor Siriu și Podu
Calului, pe cursul superior al răului Buzău, la 82 km de Buzău; Stațiune sezonieră (1 iunie - 1
octombrie) de interes local;
Dispune de izvoare minerale bicarbonatate, sulfuroase, clorurosodice, folosite în tratarea
unor afecțiuni ale aparatului locomotor, hepato-biliar și ale sistemului nervos periferic.35

33
http://www.skytrip.ro/statiunea-balneoclimaterica-sarata-monteoru-din-judetul-buzau-ob-2590.html

35
http://www.skytrip.ro/statiunea-balneoclimaterica-balta-alba-din-judetul-buzau-ob-2591.html
37
 Capitolul III.
Dinamica activităţilor turistice la nivelul judeţului Buzău, în perioada
2013-2017

3.1. Baza turistică tehnico-materială

Baza tehnico-materială a turismului cuprinde o serie de elemente materiale-suport,în
absenţa cărora, oricât de valoros ar fi fondul turistic, activitatea turistică nu s-ar putea desfăşura
şi nici nu s-ar putea asigura serviciile turistice. Ea cuprinde: căile şi mijloacele de transport,
unităţile de cazare şi de alimentaţie publică, amenajările şi mijloacele de agrement, reţeaua
comercială destinată turiştilor, infrastructura comunicaţională, medico-sanitară, dotările tehnico-
edilitare (alimentare cu apă, gaze, energie electrică, reţeaua de canalizare, etc. ) infrastructura
este rezultatul investiţiilor de stat sau private, care la rândul ei atrage şi facilitează noi investiţii.
În principiu, gradul de dezvoltare a infrastructurii unei regiuni ar trebui să fie
proporţional cu valoarea fondului turistic. În realitate, această corelaţie nu se realizează din start,
ci proporţional cu dezvoltarea economică şi socială a unei regiuni şi cu dezvoltarea turismului
însuşi. 36

3.1.1. Unităţile de cazare turistică

În municipiul Buzău sunt mai multe forme de unităţi de cazare, modernizate şi acreditate.
Cele mai importante hoteluri sunt: Hotel Crâng, Hotel Pitroasa şi Hotel Sport B90.
Nr. Denumirea hotelului Număr locuri Categoria de
Crt. confort(*)
1 Crâng 84 2
2 Pietroasa 156 2
3 Sport B90 68 2

Hotel Pietroasa37
Situat în centrul orașului Buzău,hotelul Pietroasa creează o armonie între un decor clasic
si o eleganta discreta. Cu o istorie de 40 de ani, acesta excelează prin calitatea și
profesionalismul serviciilor oferite de-a lungul timpului.

36

http://www.cjbuzau.ro/Strategia%20de%20dezvoltare%20si%20promovare%20a%20turismului%20si%20a%20agr
oturismului%20in%20judetul%20Buzau%20(2010-2015)/Strategie%20turism%202010.pdf
37
http://www.hotelpietroasa.ro/site/
38
 Hotelul Pietroasa situat în inima orasului lângă Palatul Comunal oferă turiştilor o
atmosferă de neuitat, într-un ambient elegant şi ospitalier. Combinând confortul cu facilităţile
hotelul vă invită în cele 90 de camere şi apartamente amenajate elegant, precum şi în Sala Mare a
Restaurantului unde savoarea produselor şi maiestria bucătarilor sunt aparte.
Hotelul are restaurant unde se organizează nuntă, botezul, aniversarea unei nunți de
argint, de aur sau chiar de platină, sunt momentele speciale, prețioase și irepetabile în viaţa
fiecăruia dintre noi. De aceea ne propunem ca aceste momente unice din viața dumneavoastră să
le organizăm într-un mod special astfel încât toate aceste evenimente să vă bucure, să vă distreze
și să vă facă să vă amintiți cu multă dragoste de aceste clipe fericite, pentru aceasta vă punem la
dispoziție salonul nostru principal ce poate găzdui un număr de 300 persoane.
Figura 3.1.1. Imaginea hotelului Pietroasa

Sursă:https://www.google.ro/search?q=hotel+pietroasa+buzau&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiSy
_Gu9IzbAhUoP5oKHXIUBw8Q_AUICigB&biw=1093&bih=530#imgrc=t7ooALyPxRXnIM
Hotel Crâng38
Hotelul Crâng este amplasat aproape de centru, vis-a-vis de Crama Kahve, la caţiva pasi
de parcul cu acelaşi nume din Buzău şi imediat lângă Liceul Pedagogic "Spiru C. Haret".Cu o

38
http://www.travelro.ro/hotel-crang_buzau.html
39
experienţă de peste 20 de ani în domeniu, hotelul Crâng, clasificat la 2 stele, oferă cazare in 28
de camere duble, 12 camere single şi 6 apartamente.
Camerele sunt spaţioase şi curate, oferind un sejur linistit, iar personalul locatiei va face
tot posibilul ca sejurul dumneavoastră să fie placut.
Camerele sunt dotate cu: televizor, aer condiţionat, telefon, internet wireless, frigider si grup
sanitar propriu.
Restaurantul poate gazdui pana la 140 de persoane, structurat în 2 separeuri cu o
capacitate de 25 locuri, având specific tradiţional românesc. Aromele vă vor încanta, astfel ca
mesele luate aici devin un prilej de ospăţ. Alte servicii regasim: spălătorie, fax şi sala de
conferinţă. Parcarea de 35 locuri este gratuită.
Figura 3.1.1. Imaginea hotelului Crâng

S
ursă:https://www.google.ro/search?q=hotel+crang+buzau&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiLjN_F
9ozbAhWNDOwKHVhYDU8Q_AUICygC&biw=1093&bih=490#imgrc=IHfTJFKiyJpoaM
Hotel Sport B9039
Hotelul Sport B90 este situat în imediata vecinătate a Sălii Sporturilor Romeo Iamandi şi
a BazinuluiOlimpic. Lângă Parcul Tineretului şi la 200 metri de centrul comercial al oraşului.
Hotelul are o capacitate de 83 de locuri de cazare în 35 camere: apartamente, camere duble,
camere triple, dotate cu TV cablu, telefon, încălzire centrală şi aer condiţionat.

39
http://www.b90.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2&Itemid=25
40
 Hotelul are o capacitate de cazare de 70 de locuri dispuse in camere single, double si
triple. Toate camerele dispun de mobilier modern, TV, aer conditionat, grup sanitar propriu.
Sport Pub B90 este locul perfect de relaxare alaturi de cei dragi unde se serveste o gama
larga de bauturi si o varietate de mancaruri cu specific international.
Capacitatea pub-ului este de 120 de locuri, iar terasa are o capacitate de 40 de
locuri. Sala Athena are o capacitate de 300 de locuri si este locul ideal pentru
evenimentele speciale din viata dumneavoastra. Hotelul mai dispune si de sala de
conferinte, receptie deschisa 24/24 si parcare.
Figura 3.1.1. Imaginea hotelului Sport B90

Sursă:https://www.google.ro/search?q=hotel+sport+b90+buzau&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiP
7ufM-IzbAhVL3KQKHbuUDjwQ_AUICygC&biw=1093&bih=490&dpr=1.25#imgrc=Bd5trpLnZgidnM:

3.1.2. Unităti de alimentaţie pentru turism

Restaurant Pik-Nik40
Restaurantul Pik-Nik este un loc cunoscut in orasul Buzau care in timp, a reusit sa
dobandeasca apreciere si recunoastere datorita produselor culinare din bucataria traditionala
romaneasca si din cea internationala. Intimitatea, atmosfera placuta si primitoare combinata cu
un meniu aparte, transforma localul nostru intr-un restaurant rafinat, cu o prezentare eleganta,

40 http://www.restaurantebuzau.com/206-Restaurant-Pik-Nik-Buzau.html
41
pentru zile si seri romantice, iesiri in familie, grupuri de prieteni. O masa la restaurant este o
parte integranta a vietii fiecarui om modern. Se relaxeaza, se distreaza, organizeaza petreceri
pentru diferite moment importante din viata sa: nunti, botezuri, petreceri pentru cununia civila,
petreceri aniversare, zile de nastere, reuniuni de clasa si petreceri de absolvire, conferinte si
intalniri de afaceri, lansare de produse si inaugurare de sedii, aniversari si petreceri de firma,
cocktail-uri, mese de protocol, lansari de carte.
Restaurantul Pik-Nik va pune la dispozitie cele doua saloane: salon mic cu o capacitate
de 60 de locuri si salon mare cu 150 de locuri.
Figura 3.1.2. Imaginea restaurantului Pik-Nik

.
Sursă:https://www.google.ro/search?q=restaurant+pik+nik&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjQpNa
bypTcAhWmC5oKHUjDCKYQ_AUICigB#imgrc=WbGGHpSr3tGU1M:
Restaurant Rustic41
Restaurantul Rustic este locul potrivit atât pentru întâlniri şi mese de afaceri, cine
romantice, aniversări, cocktail-uri dar şi pentru orice eveniment important din viaţa
dumneavoastră.
Într-o atmosferă distinsă, vă puteţi bucura zi de zi de preparatele noastre delicioase,
pregatite chiar sub privirile dumneavoastră.
Restaurantul Rustic vă oferă posibilitatea de a organiza: nunţi, botezuri, aniversări,
cununii, precum şi evenimente corporate .

41
http://www.restaurantebuzau.com/199-Restaurant-Rustic-Ramnicu-Sarat.html
42
 Restaurantul Rustic are o capacitate de 850 de locuri. Saloanelesunt special amenajate
pentru ca să puteţi petrece clipe de neuitat alaturi de familie şi prieteni.
În cazul organizarii unui eveniment în cadrul restaurantului nostru, veţi putea beneficia
de toate serviciile posibile astfel încat să puteţi economisi timp şi bani. Puteţi opta pentru oricare
din meniurile prezentate de noi sau puteţi veni cu propriile dumneavoastră sugestii.

Figura 3.1.2. Imaginea restaurantului Rustic

Sursă:https://www.google.ro/search?q=restaurant+rustic+ramnicu+sarat&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ah
UKEwiWg4y1w43bAhXMKVAKHXnkDW0Q_AUICigB&biw=1093&bih=490#imgrc=eqiAGW9cIjC23M:
Restaurant Măgura42
Restaurantul hotelului Măgura, cu o capacitate de 150 de locuri ,amenajat simplu dar
frumos, cu mobilier din lemn masiv, cu şemineu, bar şi multe plante vă asteaptă să vă încărcaţi
bateriile intr-un loc de relaxare totala. De la unele mese, situate lângă geam, se poate admira
valea şi apa Buzăului.

42
http://www.restaurantebuzau.com/197-Restaurant-Magura-Buzau.html
43
 Celălalt restaurant este amenajat rustic, cu mese şi bănci din trunchiuri de lemn, decorat
cu diverse obiecte populare vechi.
Aici se pot organiza petreceri de orice fel in cele două saăi ale complexului, de la 40-200
de persoane. Vara servirea se face în sala Rustică şi pe terasă interioară descoperită din gradină.
“Restaurant Magura” are deja un nume cunoscut datorită preparatelor tradiţionale
pregătite de bucatari pricepuţi în bucataria proprie.

Figura: 3.1.2. Imaginea restaurantului Măgura

Sursa:https://www.google.ro/search?biw=1093&bih=490&tbm=isch&sa=1&ei=LN_9Wt_CLcn3kwWdgYbIDQ&q
=restaurant+magura+buzau&oq=restaurant+magura+buzau&gs_l=img.3..0j0i24k1l3.15469.17234.0.17674.6.3.0.3.

3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament

Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea
resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice, finanţeaza: dezvoltarea turismului
bazată pe resursele naturale ,reabilitarea/modernizarea structurilor de cazare plus anexe, cât şi a
infrastrucrtrii turistice.
Unităţi de tratament:
Balta Albă
Balta Albă situată în Câmpia Râmnicului, lângă lacul cu acelaşi nume, staţiunea Balta
Albă oferă posibilităţi de tratament în afecţiunile aparatului locomotor, în afecţiunile
44
ginecologice sau dermatologice. Balta Albă are un climat de stepă, cu veri călduroase sau ierni
reci.Factori naturali terapeutici: apa minerală a lacului, clorurată, slab sulfatată, sodică, slab
magneziană, hipotonă, cu o mineralizare totală de 7,4 g/l, nămol de lac (din acest nămol, cu
deosebite proprietăţi terapeutice, se produce în staţiune extractul Pell-Amar, aflat la baza mai
multor produse cosmetice şi a unor medicamente antireumatice), bioclimat excitant, de stepă.
Indicaţii terapeutice: afecţiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicală, dorsală
şi lombară, artroze, poliartroze), afecţiuni reumatismale inflamatorii (stări după reumatism
articular acut sau după infecţii de focar), afecţiuni reumatismale abarticulare (tendinoze,
tendomioze, tendoperiostoze), afecţiuni posttraumatice, afecţiuni neurologice periferice (pareze
uşoare, sechele minore după polineuropatii), afecţiuni ginecologice (insuficienţă ovariană,
metroanexită cronică), afecţiuni dermatologice, afecţiuni asociate (boli profesionale).
Instalaţii de tratament: instalaţii pentru aplicaţii calde de nămol, instalaţii de electro- şi
hidroterapie, amenajări pentru ungeri cu nămol, urmate de băi în lac, cu posibilităţi de
aerohelioterapie, instalaţii de inhalaţii şi aerosoli.
Căi de acces spre Balta Albă: accesul feroviar se face prin gările Balta Albă sau Râmnicu
Sărat pe liniile Făurei-Tecuci, respectiv Bucureşti-Suceava, apoi cu autobuzul până în staţiune;
accesul auto se face pe DN 22 Râmnicu Sărat-Brăila şi DN2 Buzău-Brăila, cu abatere la Ianca. 43
Figura 3.1.3. Balta Albă

Sursa:https://www.google.ro/search?q=balta+alba&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwigw6K4fDbAh

43
http://ziarullumina.ro/la-tratament-in-statiunile-din-judetul-buzau-63729.html
45
 Staţiunea Fâşici
Staţiunea este profilată, în principal, pe tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor şi al
afecţiunilor ginecologice. Situată în zona de contact a Munţilor Buzăului cu Subcarpaţii, la
altitudinea de 650 m, localitatea are un climat continental de deal.
Factori naturali terapeutici: apa minerală sulfuroasă, iodurată, clorurată sodică, calcică,
magneziană, concentrată, cu mineralizare totală de 46,4 g/l (izvorul băilor) şi apa oligominerală a
izvorului din Valea Găvanelor, bioclimat sedativ de cruţare.
Indicaţii terapeutice: afecţiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală,
lombară, artroze şi poliartroze), afecţiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze),
afecţiuni ginecologice, afecţiuni renale şi ale căilor urinare (litiaza urinară necomplicată),
afecţiuni ale tubului digestiv (colon iritabil), afecţiuni respiratorii (persoane care lucrează în
medii cu noxe profesionale, persoane cu frecvente pneumonii virotice sau bacteriene în
antecedente), afecţiuni cardiovasculare.
Instalaţii de tratament: instalaţii pentru băi calde cu apă minerală, buvete pentru cura
internă cu apă minerală, instalaţii pentru electroterapie, instalaţii pentru aerosoli. 44
Figura 3.1.3. Staţiunea Fâşici

Sursa:https://www.google.ro/search?q=statiunea+fisici&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjcgZCu4f
DbAhWCiiwKHdMjDGEQ_AUICigB&biw=1093&bih=490#imgrc=_

44
http://ziarullumina.ro/la-tratament-in-statiunile-din-judetul-buzau-63729.html
46
 Sărata Monteoru
Stațiunea Sărata Monteoru este recunoscută pentru apele termale bogate în proprietăți
curative, tratamentele cu nămol având beneficii multiple pentru problemele de ordin medical. În
această stațiunea însă nu doar apele termale ajută corpul să se refacă ci și liniștea insuflată de
peisajul creat parcă pentru a oferi o oază de vitalitate.Stațiunea Sărata-Monteoru este renumită
pentru izvoarele minerale în număr de 15 care alimentează stațiunea.
Apele din stațiune sunt foarte bogate în magneziu, sulf, iod și sunt recomandate în
tratarea afecțiunilor reumatismale, digestive și ginecologice, în afecțiuni ale țesuturilor moi,
neurologice centrale și periferice, boli profesionale, nevroză astenică și încă multe alte afecțiuni
pentru a căror tratament este necesară recomandarea medicului. De asemenea aici se
fac împachetări cu nămol sapropelic deosebit de bun în bolile reumatismale.
Odata sosiți în stațiune turiștii sunt îndrumati spre băi în apele minerale sărate și de
asemenea la diferite tratamente ce constau în electroterapie, termoterapie, bai galvanice,
magnetoterapie, fototerapie, gimnastică medicală, kinetoterapie , masaj și alte proceduri.
Astfel turiștii sosiți în Sărata -Monteoru pot beneficia de condiții de cazare dintre cele
mai bune la hotelurile sau pensiunile din stațiune, de asemenea stațiunea dispunând de o bază de
tratament dintre cele mai moderne.
Figura 3.1.3. Sărata Monteoru

Sursa:https://www.google.ro/search?q=sarata+monteoru&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjvo4mc4

47
 3.1.4. Mijloace de transport turistic
Dintre toate componentele infrastructurii cu caracter general, pentru turism cea mai
importantă este reţeaua de comunicare, recunoscută cu factor esenţial în dezvoltare, cu efecte
beneice directe în teritoriu, care asigură accesul la resursele şi structurile turistice existente.45
Buzăul este un imprtant nod ferovial, legând Bucureşti şi Ploieşti de Focşani, Galaţi şi Constanţa.
Gara din oraş a fost deschisă în 1872, împreuna cu calea ferată Bucureşti-Galaţi.
O ramnificaţie a acestei căi ferate, de la Buzău la Mărăşeşti a fost deschisă după câţiva
ani, pe 13 iunie 1881, devenind prima cale ferată proiectată de ingineri români, linia Buzău-
Nehoiaşu, deschisă în 1908, leagă Buzăul de multe din localităţile de pe Valea Buzăului, inclusiv
de oraşele Nehoiu şi Pătârlagele.
La Buzău se poate ajunge pe DN2 (drum european E85) de la Bucureşti şi din oraşele
importante din Moldova. DN18 (drumul european E577) leaga Buzăul de Ploieşti iar DN10
tranversează Munţii Carpaţi pe la curbura sud-estică a acestora prin Pasul Buzău către Braşov.
La Galaţi şi Brăila se poate ajunge pe DN28.
Două autogări, una aflată în nordul oraşului şi cealaltă în sud, în apropierea gării, sunt folosite de
companiile private de transport care operează servicii regulate de legătură rutieră cu alte oraşe
sau cu comunele din apropiere.
În Buzău circulă 10 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidenţiale de
principalele zone industriale (inclusiv de platforma industrială Buzău Sud), de centrul oraşului şi
de gară. Există câteva companii de taxe licenţiate de primărie şi care operează în oraş şi în
localităţile apropiate.
Aeroportul Internaţional cel mai apropiat de Buzău este Aeroportul Internaţional Henri
Coandă, din Otopeni, dar şi Aeroportul Intrnaţional Aurel Vlaicu, din Băneasa.
Drumul naţional 10 reprezintă o atracţie deosebită pentru turism. Recent reabilitat,
aceasta oferă câteva cadre pitoreşti în zona Lacul Siriu, cu Viaducte foarte înalte.

3.2. Circulaţia turistică

1. Municipiul Buzău (120 kilometri N-E de Bucureşti pe DE85)
Traseul poate include:
- Ansamblul Episcopiei Buzău (monument istoric)
- Palatul Comunal-Primăria municipiului (monument istoric)
- Biblioteca Judeţeană Vasile Voiculescu (monument istoric)
- Muzeul Judeţean Buzău (monument istoric)
- Parcul Crâng (monument istoric)
45
https://www.diploma.ro/licente/potentialul-turistic-si-valorificarea-sa-in-orasul-buzau-si-imprejurimi-3281
48
 - Ansamblul Conacului Marghiloman (monument istoric)
- Biserica Sf. Îngeri (monument istoric)
- Biserica Buna Vestire (monument istoric)
- Parcul Tineretului
2. Municipiul Râmnicu Sărat (35 km E de Buzău, pe DE85)
Traseul poate include:
- Primăria municipiului (monument istoric)
- Muzeul Municipal Râmnicu Sărat şi întregul Complex Brâncovenesc (monument istoric)
- Fostul penitenciar (monument istoric)
- Biblioteca municipală (monument istoric)
- Parcul oraşului
- Gara nouă (monument istoric)
- Biserica Sf. Dumitru (monument istoric)
- Biserica Sf. Voievoz-Câţa (monument istoric)
3. Buzău-Verneşti-Berca(circa 35 km N de la Buzău)
Traseul poate include:
- Biserica Buna Vestire, comuna Verneşti
- Şantirul arheologic de la Cârlomăneşti, comuna Verneşti
- Ansamblul Conacului Căndeştilor, comuna Verneşti
- Ansamblul Fostei mănăstiri Berca, comuna Berca
- Mănăstirea Răteşti, comuna Berca
- Vulcanii Noroioşi, comuna Scorţoasa
4. Buzău-Tisău-Măgura-Pârscov (circa 35 km)
Traseul poate include:
- Mănăstirea Barbu, comuna Tisău
- Ansamblul Fostei mănăstiri Bradu, comuna Tisău
- Tabăra de sculptură de la Măgura (colecţia a Muzeului Judeţean Buzău)
- Mănăstirea Ciolanu, comun Tisău
- Schitul Nifon, comuna Măgura
- Fântâna lui Mihai Viteazu de la Ciuta
- Casa memorială Vasile Voiculescu de la Pârscov (colecţia a Muzeului Judeţean Buzău)
5. Buzău-Verneşti-Măgura-Cislău-Pătârlagele-Colţi-Aluniş (circa 85 km de Buzau)
Traseul poate include:
- Ansamblul Conacului Cândeţtilor, comuna Verneşti
- Ansamblul Bisericii Intrarea în biserica a Maicii Domnului, sat Ciuta, comuna Măgura
49
 - Herghelia de la Cislău
- Muzeul Chihlimbarului de la Colţi (colecţia a Muzeului Judeţean Buzău)
- Ansamblul rupestru de la Aluniş, comuna Colţi
- Bisericile monument istoric de la Sibiciul de Sus şi Mărunţişu, oraş Pătârlagele
6. Buzău-Verneşti-Unguriu-Pârscov-Cozieni-Bozioru (circa 60 de km de la Buzău)
Traseul poate include:
- Aşezările rupestre de la Nucu-Bozioru (monument istoric de valoare naţională)
- Casa memorială Vasile Voiculecu de la Pârscov (colecţia a Muzeului Judeţean Buzău)
7. Buzău-Verneşti-Cilău-Pătârlagele-Nehoiu-Siriu (circa 90 km de Buzău, pe DN 10)
Treaseul poate include:
- Barajul Siriu
- Cimitirul Eroilor
- Mănăstirea Ciolanu
- Tabăra de Sculptură în aer liber de la Măgura.
8. Buzău-Cernăteşti-Vintilă Vodă-Mânzăleşti (circa 70 km de la Buzău)
Traseul poate include:
- Ansamblul Bisericii Sf. Împăraţi, comuna Săpoca
- Biserica Sf. Nicolae-Vinţilă Vodă
- Colecţia de artă populară de la Căminul Cultural din Mânzăleşti şi Tabăra de Sculptură în
lemn de la Medelic
- Se poate continua drumul spre comuna Lopătari, unde se află Focul viu.

3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate

a) Turism balneo-medical:
Cea mai mare importanţă o prezintă staţiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru , apoi
punctele cu potenţial de la Fişici, Băile Siriu şi Balta Albă.
b) Turism rural şi agroturism:
În judeţul Buzău există o reţea agroturistică destul de dezvoltată, susţinută în principal de
ANTREC, cele mai multe pensiuni fiind în zona Sărata Monteoru, apoi Valea Buzăului (Berca,
Nehoiu, Gura Teghii, Siriu).
c) Turism ecumenic:
Denumit de multe ori Athosul românesc, judeţul Buzău este cunoscut ca centru monahal
cu veche tradiţie, încă de la începuturile creştinismului în spaţiul românesc, secolele III – IV.
Actualmente se găsesc în funcţiune 8 mănăstiri, un complex monahal şi Episcopia
Buzăului, toate, în ansamblu, constituie centre care pot primi turişti. Iată principalele atracţii:
50
- Arhiepiscopia Buzăului şi a Vrancei, situată în municipiul Buzău, strada Frăsinet, care are pe
lângă cele două catedrale şi Seminarul Teologic, şi Muzeul de icoane.
- Complexul Brâncovenesc din Râmnicu Sărat, declarat monument istoric, ridicat în timpul lui
Constantin Brâncoveanu.
- Mănăstirea Barbu, cu hramul „Sf. Nicolae”, sat Miluiţi, comuna Tisău. 46
În prezent nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor. - Mănăstirea BERCA, sat Berca,
comuna Berca. Cetăţuia cu hramul „Sf. Mihail şi Gavril”, construită de stolnicul Mihalcea
Cândescu la1694.
- Mănăstirea Cârnu, sat Tega, comuna Pănătău. Biserica cu hramul „Sf. Mihail şi Gavril”,
construită de voievodul Mircea Ciobanul şi soţia sa, Doamna Chiajna (Mircioaia), la mijlocul
sec. XVI.
- Mănăstirea Ciolanu, sat Haleş, comuna Tisău. Biserica cu hramul „Sf. Gheorghe” a fost
ctitorită de Doamna Neaga la 1550.
- MănăstireaPoiana Mărului, sat Bisocuţa, comuna Bisoca. Monument din sec. XVIII, circa
1730. Nu dispune de posibilităţi pentru cazarea turiştilor.
- Mănăstirea Răteşti, cu hramul „Sf. Treime”, sat Cojanu, comuna Berca. Nu dispune de
posibilităţi pentru cazarea turiştilor.
d) Turism cultural:
Poate fi detaliat pe mai multe segmente. Unul din acestea este legat de tradiţiile din zona
Buzăului. Poate fi vizitat Muzeul de etnografie şi folclor al Văii Slănicului situat în comuna
Mânzăleşti, iar pe tot parcursul anului în aproape fiecare localitate din judeţ se desfăşoară serbări
folclorice, legate în special de anumite zile de sărbătoare religioasă.
Strategia de Dezvoltare si Promovare a Turismului si a Agroturismului in judetul Buzau
2013-2017 52 „Târgul Cucului” (com. Pătârlagele), „Sărbătoarea Florii de Salcâm” (com.
Padina), „Drăgaica” (mun. Buzău), „Sărbătoarea vinului de Blăjani” (com. Blăjani), Târguri şi
sărbători de Sfânta Maria – 15 august la Valea Salciei, Murgeşti, Pardoşi, Sărbătoarea de Sfânta
Marie mică la Chiojdu.
De asemenea, mai sunt o serie întreagă de manifestări culturale care pot atrage turişti:
Zilele Buzăului, în fiecare an în luna aprilie, Zilele municipiului Râmnicu Sărat, Festivalul
Naţional de folclor Toamna Buzoiană de la Nehoiu, Alaiul colindătorilor, Festivalul Naţional de
epigramă „Cu epigrama la asalt”, Zilele V. Voiculescu s.a. Legat tot de turism cultural, există o
categorie, din păcate mai mică, cea a monumentelor istorice şi culturale: Complexul
Marghiloman din municipiul Buzău, Muzeul Judeţean Buzău, strada Nicolae Bălcescu nr. 50,

46
http://www.cjbuzau.ro/Strategia%20de%20dezvoltare%20si%20promovare%20a%20turismului%20si%20a%20ag
roturismului%20in%20judetul%20Buzau%20(2010-2015)/Strategie%20turism%202010.pdf
51
Colecţia de etnografie şi artă populară „Vergu Mănăilă”, strada Războieni nr. 8, Casa memorială
„Vasile Voiculescu”, Pârscov, Tabăra de sculptură în aer liber Măgura, Colecţia muzeală Colţi –
Muzeul Chihlimbarului, com. Colţi.
e) Turism montan şi cinegetic
Încadraţi în vest de munţii Ciucaş, în est de Munţii Vrancei, în sud de culmile
Subcarpaţilor de Curbură, iar la nord de Clăbucetele Întorsurii, MUNŢII BUZĂULUI se
desfăşoară pe o suprafaţă de aproape 1900 km pătraţi. În sud şi în nord contactul cu regiunile
limitrofe este subliniat prin diferenţele de nivel de 200 – 350 m, ce apar adesea sub forma unor
versanţi abrupţi. Acest aspect este si mai pregnant pe aliniamentul Păltineni-Colţi-Lopătari, adică
acolo unde eroziunea a pus în evidenţă pereţi abrupţi alcătuiţi din strate groase de gresie, în
poziţie verticală.
Limita faţă de munţii din est şi vest se poate urmări în lungul văilor Buzău, Siriu în vest;
Bâsca Mică, Bâsca Mare în est, al unor înşeuări largi (între vârful Furu Mare şi Ivăneţu în sud-
est, Lăcăuţi-Menesbert în nord-est) şi culmi joase. Poziţia geografică a acestor munţi la circa 50
km de Braşov şi 80 faţă de Buzău, în vecinătatea unor areale des populate, şi faptul că sunt
străbătuţi de o arteră de comunicaţie importantă facilitează accesul şi le asigură o perspectivă
frumoasă în practicarea turismului.
Masivele Siriu, Penteleu, Podu Calului şi Culmea Ivăneţu, în cadrul cărora există mai
multe trasee marcate, se află în partea central-sudică a regiunii, ele fiind separate de văile Buzău,
Bâsca Mică, Bâsca Rosilei. Masivul Siriu, situat în partea cea mai vestică a regiunii, este
delimitat faţă de culmea Tătaru-Tătăruţ prin culoarul văilor Crasna şi Siriul Mare, de culmea
Monteoru prin valea Siriului, iar de Podu Calului prin valea Buzăului
Masivul Penteleu se află la extremitatea estică a munţilor Buzăului, fiind despărţit de
munţii Vrancei şi masivul Podu Calului prin culoarele văilor Bâsca Mare şi Bâsca Mică.
Impresionează îndeosebi prin culmile sale prelungi, pajişti întinse şi prin perspectiva largă pe
care o oferă asupra Carpaţilor de Curbură.
Masivul Podu Calului, încadrat de râurile Buzău, Bâsca Mare şi de Bâsca Rosilei, are o
poziţie centrală. Este mai scund faţă de vecinii săi, obiectivele turistice fiind axate îndeosebi pe
văi şi în vecinătatea aşezărilor.
Culmea Ivăneţu, situată la contactul cu Subcarpaţii, prezintă importanţă prin cele câteva
obiective turistice aflate pe cei doi versanţi. Totodată, prin drumurile şi potecile care o străbat, ea
asigură o legătură directă între masivele amintite şi ariile de interes turistic din nordul
Subcarpaţilor-Lopătari-Aluniş.

52
 3.2.2. Evoluţia numărului de turişti
Judeţul Buzău este foarte bogat datorită resurselor naturale şi a obiectivelor turistice ce se
află în acest judeţ, dar infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor, lipsa unor căi de
acces, parcările insuficiente pentru autocare şi descurajează turiştii potenţiali şi care reduce mult
numărul de turişti, care preferă alte trasee mai accesibile în România. 47
Tabelul 3.2.2. Evoluţia numărului de turişti (2013-2017)
Anul Numărul de turişti
2013 63593
2014 68411
2015 68295
2016 71817
2017 91252
Sursa: prelucrare după: http://statistici.insse.ro/shop/
Figura 3.2.2. Evoluţia numărului de turişti (2013-2017)

100000 91252
90000
80000 68295 71817
63593 68411
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: prelucrare după: http://statistici.insse.ro/shop/

Evoluţia numărului de turiști în structuri de primire turistică în județul Buzău(2013-2017)
a fost următoarea:
-în perioada 2013-2017 numărul turişti crește în mod constant, dar destul de puțin ca valoare;

47

http://www.cjbuzau.ro/Strategia%20de%20dezvoltare%20si%20promovare%20a%20turismului%20si%20a%20agr
oturismului%20in%20judetul%20Buzau%20(2010-2015)/Strategie%20turism%202010.pdf
53
-în 2017 este înregistrată cea mai mare creștere, semnificativă valoric față de perioada anterioară;
-în 2013 numărul turiştilor scade brusc, apoi urmează o creștere lentă până în 2016;

3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări

Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o
persoană este înregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în
contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară
intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar
(plătite de clienţi)Înnoptări în structuri de primire turistică48
Tabelul 3.2.3. Evoluția numărului de înnoptări ale turiștilor în structuri de primire
turistică în județul Buzău (2013-2017)
Anul Numărul de înnoptări
2013 182934
2014 173460
2015 168975
2016 175740
2017 197583
Sursa: prelucrare după: http://statistici.insse.ro/shop/
Figura 3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări ale turiștilor în structuri de primire
turistică în județul Buzău (2013-2017)

197583
200000 182934
173460 168975 175740

150000

100000

50000

0
2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: prelucrare după: http://statistici.insse.ro/shop/

48
http://statistici.insse.ro/shop/
54
Evoluţia numărului de înnoptări ale turiștilor în structuri de primire turistică în județul
Buzău(2013-2017) a fost următoarea:
-în perioada 2013-2017 numărul de înnoptări crește în mod constant, dar destul de puțin ca
valoare;
-în 2017 este înregistrată cea mai mare creștere, semnificativă valoric față de perioada
anterioară;
-în 2015 numărul înnoptărilor scade brusc, apoi urmează o creștere lentă până în 2016;

3.2.4. Durata sejurului mediu

În ultimii ani apare o fragmentare a concediilor şi vacanţelor în perioade mai scurte de sejur, care
se pot derula şi în alte luni ale anului, atractivitatea fiind dată de calitatea serviciilor şi a
agrementului oferit.
Prin urmare, se constată că anumite segmente ale turismului cultural (muzeal, etnografic,
religios, festivaluri), sportiv, de aventuri extreme, rural, de croazieră au avut cea mai puternică
dezvoltare. În plus, ca urmare a extinderii fenomenului de globalizare economică, a dezvoltării
comerţului s-a produs extensia turismului de afaceri, reuniuni.
Atunci când aleg unitatea de cazare în timpul sejurului turistic cetăţenii românii se ghidează în
principal după raportul preţ/calitate convenabil‖ (70.3% din populaţie consideră important acest
aspect), calitatea cazării, a serviciilor deservire‖ (53.8%) şi calitatea peisajelor şi a mediului
înconjurător‖ (26.6%). Importanţă medie sau mai mică o au aspecte precum uşurinţa ajungerii la
respectiva unitate de cazare, existenţa obiectivelor turistice‖ şi recomandarea rudelor, a
prietenilor sau cunoscuţilor.

3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice

Circulaţia turistica include totalitatea tranzacţiilor comerciale cu servicii şi mărfuri care decurg
din călătoriile turistice. Există o serie de dificultăţi în măsurarea circulaţiei turistice, iar metodele
demăsurare sunt, aşa cum se ştie imperfecte. Instrumentele specifice utilizate înmăsurarea
circulaţiei turistice sunt recensământul şi sondajele. În generalinformaţiile care sunt necesare de
la turişti, fac referire la: profilul socio- profesional, nivelului de satisfacere a turiştilor, structura
cheltuielilor.
Metodologia de măsurare statistica a activităţii de turism stabileşte 4 categorii deunitati de
observare:
a.Punctele de frontiera;
b.Unităţile cu activitate de cazare;

55
c.Agenţiile de turism;
d.Bugetele de familie.

3.2.6. Încasările obţinute din turism

Pe plan economic, dezvoltarea agrementului răspunde exigenţelor de creştere a atractivităţii
staţiunilor turistice. Totodată, agrementul reprezintă mijlocul principal de individualizare a
ofertei turistice, de diversificare a produselor. În consecinţă, el stimulează circulaţia turistică,
fiind o sursă importantă de încasări, de creştere a eficienţei economice a activităţii. De asemenea,
dezvoltarea agrementului reprezintă un mijloc de asigurare a competitivităţii staţiunilor turistice.
Serviciile suplimentare reprezintă o sursă importantă de încasări, fapt pentru care organizatorii
de turism trebuie să asigure o bună pregătire a lor în vederea stimulării cererilor.
În activitatea hotelieră propriu-zisă cheltuielile reprezintă 60-69% din volumul încasărilor, ceea
ce se reflectă într-o rată a rentabilităţii 36-40%. Faţă de acest nivel mediu există abateri
semnificative determinate de categoria de confort, ocuparea cu turişti români sau străini,
amplasarea unităţii într-o zonă de mare circulaţie turistică sau dimpotrivă.49

3.2.7. Funcţia turistică a judeţului

Se obișnuiește ca, în funcție de atracțiile turistice pe care le are, câte o regiune sau țară să
inaugureze un, un traseu care să lege localități și obiective care au oferte asemănătoare. Cel mai
întâlnit astfel de „drum” este cel „al vinului”, iar Buzăul, prin câteva dintre localitățile sale unde
activitatea viti-vinicolă este foarte puternică, se află demult pe un astfel de traseu. Dealul, via și
cramele de la Pietroasele sunt, în acest context, nu doar depozitarele unor vinuri excelente, ci și
al unor istorii și legende definitorii pentru acele locuri, cele legate de descoperirea tezaurului
„Cloșca cu puii de aur”. Însă, mai prețios decât acest tezaur, pentru buzoieni este subsolul său,
bogat în gaze, petrol, sare. Sarea este profund legată de aceste locuri, pentru că aici, cu sute de
milioane de ani în urmă, a fost fundul Mării Tethis, iar sarea acumulată în sol, la adâncime foarte
mică, este o bogăție încă neexploatată suficient.„Drumul Sării” ar avea componente care se
regăsesc în geoturism, ecoturism, turism balnear, turism rural, turism gastronomic.50

49
http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n21_Economia_turismului.pdf.pdf
50
http://vacantierul.ro/drumul-sarii-oferta-turism-rural-buzau/
56
 Capitolul IV.
Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a judeţului Buzău

4.1. Circuit turistic Bucureşti- Buzău

 Enumerarea temei produsului turistic. Justificare
Poziţia geografică, precum şi condiţiile istorice, social-economice, religioase, etc.
au imprimat judeţului Buzău o evoluţie proprie a creaţiei populare, reflectată fie în
arhitectură şi creţie tehnică, fie în artă populară, în tradiţia orală sau în manifestările
populare tradiţionale.

 Indicarea traseului cu prezentarea localităţilor, a obiectivelor vizitate.

Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Bucureşti

 Elemente de prezentare generală a produsului turistic:

- numărul de turişti: 15

- număr de ghizi: 1

- număr de şoferi: 1

- număr de zile: 4 zile, 3 nopţi

- perioada de desfăşurare: 20-23 august 2018

- număr de kilometri parcurşi:

- mijloc de transport folosit: microbuz Mercedes-Benz Sprinter 16+1 locuri

 Analiză succită a desfăşurării traseului pe zile

Ziua 1-20 august

- ora şi locul de plecare: 6:30, parcarea din Piața Constituției

- prânz: restaurant Izvorul Bucuriei, Bisoca

- cazare: Cabană dintre Pini, Lopătari

- vizitare: Salina Slănic, Colţi (Muzeul Chihlimbarului), Siriu (Barajul Siriu),

Bisoca (Mănăstirea Poiana Mărului), Lopătari (Muntele de Sare, Focurile Vii)

- numărul de kilometri parcurşi: 361km

- servicii oferite: transport, ghid, cazare,alimentaţie

57
 Salina Slănic- începuturile istoriei salinei datează din jurul anului 1685, an în care
spătarul Mihail Cantacuzino a realizat că în regiunea Slănic Prahova există un zăcământ de sare
şi astfel, vrând să deschidă o mină, a cumpărat moşia Slănic. Începând cu anul 1943 s-a deschis
Mînă Unirea cu un număr de 15 camere. Exploatarea s-a făcut până în 1972, iar de atunci este
destinată circuitului turistic și tratamentului medical sub supraveghere.

Muzeul Chihlimbarului- a fost construit de locuitorii din Colţi în anul 1973. Clădirea este
asemănătoare unei case ţărăneşti cu trei nivele: demisol parter şi etaj.
Parterul este compus din trei încăperi în care se află colecţia de chihlimbar, colecţiile de flori de
mină, roci, fosile şi pietre semipreţioase. Tot aici se mai află documente privind exploatarea
chihlimbarului, proprietatea asupra pământului, atestarea documentară a localităţii Colţi,
învătământul-cultură şi istoria acestor meleaguri.

Colecția de chihlimbar este unică în ţara noastră şi printre puţinele în lume. Ideia
organizării ei se datorează faptului că la Colţi se găseste chihlimbar în sol, în strate dezvelite, la
suprafaţă sau în adâncime. Această colecţie este compusă din: roci cu chihlimbar, chihlimbar
brut şi prelucrat, unelte folosite la extragerea şi prelucrarea chihlimbarului. Că obiecte deosebite
avem: o bucată de chihlimbar de 1785 grame, o altă bucată de chihlimbar de 1500 grame, obiecte
din chihlimbar pe diferite nuanţe de culori, de la galben transparent până la negru opac, sau cu
mai multe nuanţe de culori într-un singur obiect, un cercel din chihlimbar care are conservat în el
o furnică (specialiștii spun că furnică a trăit la Colţi acum trezeci de milioane de ani), o bucată de
chihlimbar sectionată care păstrează urme din scoarţa copacului din care că provenit răşina
respectivă. Fosta mină de chihlimbar se află chiar lângă muzeu.

Barajul Siriu- este un baraj de pământ aflat pe râul Buzău, în comună Siriu din județul
Buzău, între masivul Siriu și masivul Podu Calului. Barajul este alcătuit din rocă, steril și un
miez din argilă. Volumul umpluturilor totalizează 8,3 milioane m³ anrocamente.
În urmă construiri barajului, drumul național DN10 și-a schimbat ruta, ocolind lacul Siriu pe
linia să de contur, pentru acest scop construindu-se mai multe viaducte. Viaductul Giurca are o
lungime de 276 m, cu piloni de 46 m înălțime, iar viaductul Stânca Tehărău traversează stânca
versantului cu același nume.
Mănăstirea Poiana Mărului- este o mănăstire de maici, aflată pe DJ 204C la limita dintre
judeţele Buzău şi Vrancea, nu departe de Bisoca, într-un loc retras şi liniștit, în mijlocul pădurii.
Mănăstirea Poiana Mărului a fost ctitorită în 1730 de către cuviosul Vasile, primul ei stareţ.
Biserica de lemn a ars în 1771 şi a fost refăcută între anii 1780 şi 1784. A două biserica de la
Poiana Mărului, tot din lemn, s-a construit între anii 1810 şi 1812. Între 1839 şi 1840 aici a fost
exilat Cezar Bolliac. În secolul al XVIII-lea, mănăstirea Poiana Mărului a fost un important
centru monastic şi cultural.

Muntele de Sare- Muntele este de o frumuseţe impresionantă şi este considerat un

monument al naturii. Are aproximativ 15 metri înălţime şi se află chiar la intrarea în
localitatea Lopătari. Pe întreaga suprafaţă a muntelui se pot observă râpe imense, de culoare
cenuşie, iar ici colo se întâlnesc fisuri albe, pe unde sarea iese la suprafaţă. Peisajul este
extraordinar, mirosul de sare şi aerul proaspăt şi curat al muntelui fiind un adevărat beneficiu
pentru organism.

Focurile Vii- Fenomenul focurilor vii (asemănător cu cel al vulcanilor noroioși) se

formează datorită gazelor naturale emanate din pământ (hidrocarburi), care se aprind singure prin
58
procesul de frecare cu solul, dar şi datorită razelor soarelui, arzând încontinuu. Imaginea este
deosebită, cu toate că nu vorbim de adevărate focuri de tabără, ci de unele a căror înaltime
variază între 20 de centimetri şi un metru (la Lopătari), în funcţie de presiunea gazelor naturale
din interior și de bătaia vântului. Chiar dacă se întâmplă să se mai stîngă în timpul ploilor, ele se
reaprind. De aici li se trage practic și numele de “focuri vii” – pentru că ard în permanentă, chiar
și iarnă. Noaptea, focurile vii sunt și mai spectaculoase, flăcările galben-roșiatice putând fi
observate de la distanță.

Ziua 2-21 august

- ora şi locul de plecare: 9:30, parcarea din faţa Cabanei dintre Pini

- prânz: restaurant Hanul De Piatră, Pâclele Mari

- cazare: Pensiunea Casă Matei, Berca

- vizitare: Aluniş (Biserica în piatră), Ulmet (Trovanţii), Pâclele Mari (Vulcanii

Noroioşi), Berca (Mănăstirea Cetatea Berca)

- numărul de kilometri parcurşi: 92km

- servicii oferite: transport, ghid, cazare,alimentaţie

Biserica în piatră- Biserica rupestră cu hramul "tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" face
parte din circuitul monumentelor rupestre din România fiind unul din cele mai vechi lăcășuri de
cult ce datează din anul 1274. Potrivit legendei, biserica a fost săpată în stanca de doi ciobani,
Vlad și Simion, care-și pășteau turmele prin aceste locuri.Atestată documentar în 1351, biserica
rupestră Aluniș a funcționat până în anul 1871 că schit călugăresc și apoi biserica
parohială.Lângă biserica, se mai află trei încăperi săpate, de asemenea, în stanca. Aceste încăperi
au servit drept chilii pentru călugări.

Trovanţii- sunt aglomerări de pietricele de diferite mărimi, legate între ele de ciment
carbonatic. Formele acestor „pietre vii” sunt dintre cele mai diverse: cilindru, navă spaţială,
elipsă, sferă, care îşi modifică formă o dată la 1200 de ani. În acest interval, ele cresc cu câţiva
centimetri, creştere care se realizează din centru spre exterior. Datorită aspectului lor sferic
rezultat în urmă dezvoltării lor concentrice, trovanţii au fost confundați de-a lungul timpului, cu
ouă de dinozauri sau chiar cu OZN-uri. Multă vreme pietrele vii au fost considerate fosile de
plante sau de animale şi foarte căutate de către paleontologi, pentru colecţiile de fosile conţinute
în miezul lor.

Vulcanii Noroioşi- sunt o rezervatie naturală de tip geologic pe cca. 30 ha.,Vulcanii

noroioși sunt localizați în Subcarpații de Curbură , în localitatea Berca, jud. Buzău, fiind formați
datorită eruptiilor de gaze din pământ, care antreneza spre suprafată nămol și apă. Cunoscuți în
zonă sub denumirea de pâcle, vulcanii noroioși au aceiași structură că și vulcanii adevărați, în
interiorul lor producându-se procese similare. Altfel spus avem de-a face cu niște vulcani în
miniatură la care conurile nu depăsesc 5 - 6m înaltime, iar adâncimea de la care este aruncată
spre suprafață "lavă" este mult mai mică. În final același rezultat , adică o suprafată în mare parte
aridă dar în același timp spectaculoasă.

59
 Mănăstirea Cetatea Berca- Mănăstirea este situată la marginea localității Berca, deasupra
șoselei, pe malul stâng al răului Buzău, la confluența cu pârâul Saratel. Biserica a fost construită
în anul 1694. Schitul Berca a devenit mănăstire - cetate în secolul al XVIII-lea, când a fost întărit
cu zid. Din vechea cetate de la Berca regăsim astăzi doar câteva ziduri și beciuri.

Ziua 3-22 august

- ora şi locul de plecare: 9:30, parcarea din faţa pensiunii Casă Matei

- prânz: restaurant La Motoare, Tisău

- cazare: Complex Caprice, Sărata Monteoru

- vizitare: Haleş (Tabăra de sculptură de la Măgura, Schitul Cetăţuia, Grotele),

Tisău (Mănăstirea Brdu)

- numărul de kilometri parcurşi: 50km

- servicii oferite: transport, ghid, cazare,alimentaţie

Tabăra de sculptură- Constituită între 1970 - 1985, este un excepțional muzeu în aer liber,
situată pe o suprafață de câteva hectare în zona adiacentă Mănăstirii Ciolanu. Pe pajiștea care se
întinde pe câteva hectare se află 256 de lucrări din piatră de Măgura, rezultatul a 16 ediții a câte
16 lucrări reprezentând cele 16 secole de atestare documentară a municipiului Buzău (376 -
1976).

Schitul Cetăţuia- Schitul este situat pe vârful cu același nume, în partea nord-vestică a
Dealului Ciolanu, oferind privirii o panorama emoționantă. Arheologii au găsit aici fragmente de
vase lucrate fără roată olarului, aparțînând culturii Monteoru, datate de acum circa 1500 de ani și
probabil și din epoca migrației popoarelor, expuse acum la muzeul mănăstirii. Se mai spune că
aici ar fi existat o cetate dacică și trei tunele de evacuare spre Pârscov, Buzău și Pietroasele.Din
mărturisirile maicii starete Olimpiada aflăm că în primii ani ai creștinismului a existat o
bisericuța din lemn, învelită cu șindrilă, ce a fost refăcută prin sec. al IX-lea.

Mănăstirea Bradu- a fost construită de familia Badeanu Mihalcescu Candescu și apoi

refăcută de Doamna Neagă, soția domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583 și 1585-1591), din
acest motiv fiind cunoscută drept „Mănăstirea Doamnei Neagă”. În 1640-1641, Radu Candescu
înconjoară mănăstirea Bradu cu ziduri de cetate.

Ziua 4-23 august

- ora şi locul de plecare: 9:30, parcarea din faţa Complex Caprice

- prânz: restaurant La Motoare, Tisău

- vizitare: Năeni (Biserica dintr-o Piatră, Grotele Preistorice, Atelierul de

sculptură), Pietroasele (Cloşcă cu puii de aur), Bucureşti

- numărul de kilometri parcurşi: 151km

60
 - servicii oferite: transport, ghid, cazare,alimentaţie

Grotele preistorice-destul de numeroase și de diferite, sunt amplasate strategic, pe

muchiile de sus ale dealurilor. Au fost săpate în piatră acum 4.000 - 7.000 ani în locuri greu de
atins de către inamici și sălbăticiuni și au fost folosite în primul rând drept adăpost. În grotele din
Naeni au fost descoperite un altar, inscripții rupestre, dar și oseminte, arme și unelte preistorie.
Ateliercul de sculptură- pe un vârf de deal, o nemaipomenită tabăra de sculptură în piatră.
Vizitarea acesteia ne răsplătește efortul urcușului, atât prin lucrările de artă cioplite numai de
copii, cât și prin magnifică panorama asupra masivelor muntoase ale Bucegilor, Ciucasului,
Buzăului, Penteleului și Vrancei.

Cloşcă cu puii de aur- tezaur ce datează din secolul al IV-lea, a fost descoperit în 1837 de
doi săteni, Stan Avram (socru) și Ion Lemnaru (ginere), în timp ce extrageau piatră pentru
construcția Seminarului Teologic din Buzău. Inițial, tezaurul se compunea din 22 de piese, din
care au rămas 12, iar din cele 27 kg (sau chiar 40, după cum susțîn alte păreri) cât ar fi cântărit
inițial, au mai rămas astăzi doar 18,795 kg. Putem spune că până la descoperirea lui
Tutankamon, în 1923, Cloșcă cu puii de aur a fost principalul tezaur din aur al lumii. A participat
la Expoziția Universală de la Paris din 1867, fiind prima ieșire în lume a României. În 1895, Paul
Telge restaurează Cloșca la Berlin după schițele întocmite de Petrache Poenaru și declara:
`Astfel restaurată, ar deveni ceea ce trebuie să fie, adică monumentul cel mai strălucit și frumos
al artei antice`.

Calculaţia preţului de vânzare (P.V.)

Nr. Articole de Elemente de Elemente de Valoarea (RON)
crt. calculaţie cheltuieli
calcul Pe turist Totală
1. Cheltuieli Cheltuieli cu * 260 3900
directe cazarea
(C.D.)
2. Cheltuieli cu ** 300 4500
alimantaţia
3. Cheltuieli cu 5 RON/km * 653 217,6 3265
transportul km ***
4. Cheltuieli culturale Intrare obiective 48 720
culturale
5. Cheltuieli Organizare masă 0 0
organizatorice festivă
6. Cheltuieli cu ghidul 1 ghid * 2100 140 2100
(cazare, masă,
cotă ghid)****
7. Cheltuieli cu 1 şofer * 1850 123 1850
şoferul (cazare, masă,
cotă şofer)*****
8. Alte cheltuieli - 80 1200

61
 9. Total C.D. (1+...+8) 1168,6 17535
10. Asigurare (2% * C.D.) 23,372 350,7
11. Comision (25% * C.D.) 292.15 4383,75
12. TVA (9% * comision) 26,2935 394,537
5
13. Total (9+10+11+12) 1510,4155 22663,9
costuri 875
14. Rotunjire -0,4155 -3,9875
(±)
15. Total P.V. (13±14) 1510 22660

4.2. Strategii
Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi
publice adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Buzău nr. 6/2007, are ca obiectiv
fundamental îndeplinirea angajamentelor care vizează domeniul serviciilor comunitare de
utilităţi publice pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
51

Strategia judeţeană are orizont 2022 şi este destinată accelerării, modernizării şi

dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilităţi publice.
Serviciile comunitare de utilităţi publice avute în vedere sunt serviciile de interes public -
comunal, orăşenesc, municipal, judeţean şi/sau intercomunal – înfiinţate şi organizate de
autorităţile administraţiei publice locale, gestionate si exploatate sub conducerea/coordonarea,
responsabilitatea şi controlul acestora prin care se asigură următoarele utilităţi: alimentarea cu
apă; canalizarea şi epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor uzate;
salubrizarea localităţilor şi managementul deşeurilor solide; alimentarea cu energie termică în
sistem centralizat; transportul public local; iluminatul public.
Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi
publice îşi propune următoarele obiective generale:
- atingerea conformităţii cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene aplicabile serviciilor
comunitare de utilităţi publice;
- respectarea angajamentelor asumate de România cu privire la implementarea acquis-lui
comunitar aplicabil serviciilor comunitare de utilităţi publice;

51

http://www.cjbuzau.ro/Strategia%20de%20dezvoltare%20si%20promovare%20a%20turismului%20si%20a%20agr
oturismului%20in%20judetul%20Buzau%20(2010-2015)/Strategie%20turism%202010%20partea%204.pdf
62
- atingerea conformităţii cu standardele comunitare privind calitatea si cantitatea serviciilor
comunitare de utilităţi publice;
- creşterea capacităţii de elaborare, promovare şi finanţare a proiectelor de investiţii aferente
infrastructurii de interes local;
-creşterea graduală a capacităţii de autofinanţare a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a
infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzător nivelelor acceptate în Uniunea
Europeană;
-satisfacerea cerinţelor de interes public ale colectivităţilor locale şi creşterea bunăstării
populaţiei;
-modernizarea şi dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a infrastructurii
tehnico-edilitare aferente, deschiderea pieţei, eficientizarea furnizării/prestării serviciilor şi
creşterea calităţii acestora.
Programul multianual privind transportul public local până în anul 2017, cuprins în
Anexa 4 a Strategiei judeţene privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi
publice prevede o suplimentare a numărul de maşini cu 130, valoarea estimată a acestora fiind de
14.425.000 euro. 37 dintre acestea, în valoare de 12.150.000 euro sunt prevăzute a fi
achiziţionate la nivelul municipiului Buzău, din fonduri proprii.

4.3. Planuri de dezvoltare turistică

Dezvoltarea turismului pe plan local (instituţii publice locale şi centrale, diferite
organisme publice sau private – ANAT, ANTREC, ONG-uri, agenţi privaţi de turism – hoteluri,
restaurante, agenţii de turism etc.), activarea parteneriatului public-privat într-un efort cumulat
de relansare a turismului buzoian, explorarea posibilelor parteneriate regionale şi a avantajelor
colaborării cu agenţiile de promovare din alte judeţe; • organizarea de dezbateri cu privire la
dezvoltarea şi strategia turismului local, cu participarea organizaţiilor profesionale, agenţilor
economici de profil, instituţiilor de învăţământ cu specific de turism şi altor factori competenţi
(reprezentanţii autorităţilor locale, Consiliul Judeţean şi Prefectura Buzău, Agenţia de Dezvoltare
Sud-Est, reprezentanţii sectorului agroturistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor şi
a posibilităţilor de finanţare a unor proiecte, • iniţierea unor programe de formare profesională
adecvate pentru lucrătorii şi profesioniştii din turism, realizarea unor materiale promoţionale
pentru pensiunile mici etc.52

52

http://www.cjbuzau.ro/Strategia%20de%20dezvoltare%20si%20promovare%20a%20turismului%20si%20a%20agr
oturismului%20in%20judetul%20Buzau%20(2010-2015)/Strategie%20turism%202010%20partea%204.pdf
63
 4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a judeţului
Puncte tari Puncte slabe Ameninţări Oportunităţi:

Instalaţii de Mijloace financiare Utilizarea în exces Proporţia mare de

tratare a apelor insuficiente pentru a apei subterane deşeuri organice în
reziduale, achiziţionarea unor poate diminua totalul deşeurilor solide
reabilitate prin echipamente adecvate această resursă şi ar putea fi utilizată în
programul ISPA de protecţie a poate determina scopul generării de
şi dotate cu mediului migraţia agenţilor energie neconvenţională
unitate de tratare contaminatori către pe bază de biomasă
terţiară ea
Producerea de Calitatea slabă a Utilizarea în Potenţial al zonei pentru
energie electrica apelor de suprafaţă, continuare a producerea de energie
şi termică prin datorată deversărilor nitraţilor şi regenerabilă
cogenerare - unor substanţe poluate fosfaţilor din
utilizând în râu agricultură şi a
biogazul rezultat solvenţilor cloruraţi
în procesul de din industrie poate
fermentare a afecta semnificativ
nămolului din calitatea apelor
cadrul noii staţii
de epurare
Existenţa unui Pierderi foarte mari în Incapacitatea Atragerea de finanţări
depozit conform sistemul de distribuţie depozitului prin Fondurile
cu standardele a apei în municipiu conform de a Structurale ale UE şi prin
europene pentru prelua o cantitate Fondul de Mediu, în
deşeurile de deşeuri care vederea implementării
menajere creşte semnificativ proiectelor necesare
de la an la an, în oraşului, aferente acestui
special în condiţiile domeniu
unei colectări
selective
defectuoase
Existenţa unor Zona de protecţie Incapacitatea Creşterea suprafeţei verzi

64
spaţii verzi bine sanitară a pompelor companiilor locale la 26 mp / persoană, cât
întreţinute de apă este de a se conforma în este standardul
necorespunzătoare; totalitate recomandat de UE, în
standardelor de condiţiile în care
mediu europene Municipiul are
potenţialul necesar
pentru acest lucru.

A fost proiectat Procentul de deşeuri Poluări accidentale

şi implementat reciclate este foarte
un plan de scăzut
management al
inundaţiilor
Autorităţile Lipsa unei baze de
locale au dat în date care să conţină
folosinţă puncte solurile
de colectare a contaminate/degradate
deşeurilor din municipiu
electrice şi
electronice

65
 4.5. Protecţia şi conservarea resurselor turistice
Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul
înconjurator, acesta reprezentând „materia sa primă”obiectul şi domeniul de activitate şi de
desfaşurare a sa, purtştorul resurselor sale.
Omul ca urmare directă a exploziei demografice, a expansiunii oraşelor, creşterii
considerabile şi într-un ritm rapid înregistrate în industrie, agricultură şi alte domenii de
activitate, amplificarii sistemelor de transport, comunicaţii, exploatării intensive a resurselor
naturale.
Acestea implica:
- aerul;
- ape
- solul;
- sonoră;
- a peisajului;
- padurilor;
- Degradarea
- rezervaţiilor si monumentelor naturii;
- obiectivelor antropice;
Altul, mai putin agresiv, cu caracter sezonier care decurge din folosirea mediului
înconjurător pentru activităţi de turism şi agrement.
Acesta este rezultatul:
a) concepţii greşite de valorificarea a unor resurse turistice, zone, puncte sau obiective
turistice (retele incarcate de poteci, amenajari improprii pentru vizitarea pesterilor, ocuparea
intensiva a unui spaţiu cu construcţii).
b) Presiuni directe a turiştilor asupra peisajului, florei faunei sau a altor obiective turistice
pe care le poate deteriora total sau partial (intensificarea circulatiei turistice,
automobilistice, circulatie turistica in afara traseelor marcate).
In ceea ce priveste protectia si conservarea mediului, in tara noastra este creat un cadru
juridic solid, reflectat in sistemul de legi, hotararii si alte acte normative care stabilesc
principiile, normele generale si speciale, precum si raspunderile ce revin societatilor,
persoanelor fizice si chiar organelor centrale si de control in acest domeniu.
Zonele si statiunile turistice beneficiaza de prioritati pentru ameliorarea si protectia
mediului inconjurator prin masuri si programe speciale, care vizeaza asigurarea si
incurajarea dezvoltarii turismului. In Romania se intalnesc toate tipurile de ape minerale
cunoscute in lume: ape oligominerale, ape carbogazoase, ape alcaline, ape alcalino feroase,

66
ape arsenicale ape feruginoase, ape clorurate sodic, ape iodurate, ape sulfuroase, ape sulfatate,
ape radioactive.53

53
http://www.qreferat.com/referate/turism/PROIECT-DE-SPECIALITATE-TEHNIC243.php
67
 Concluzii

În această lucrare s-au atins toate obiectivele prezentate, atât ăn cuprinsul studiului, cât şi
în introducere. Turismul are un rol important în viaţa oamenilor, dar şi în activitatea turistică. Pe
parcurul aceste analize legate despre modalităţi de valorificare superioară a turimului unei zone
alese, sunt prezentate elementele activităţii turistice, dar si noţiuni depre judeţul Buzău, cât si
valorificarea si promovarea acestuia. Pentru această lucrare s-a ales judeţul Buzău, tocmai pentru
a fi promovat şi pentru ai face pe turiştii care doresc să cunoască istoria locurilor şi a celor care
şi-au dat viaţa eroic pentru apărarea ţării, să pornească într-o călătorie pentru a cunoaşte şi
fenomenele unice din ţara noastră.
Regiunea judeţului Buzău este una din zonele cele importante în ceea ce priveşte
potenţialul turistic prin cadrul natural de care dispune, factorii terapeutici, monumentele istorice
şi de arhitectură, artă populară, aici trăind oameni primitori, gospodari, buni păstrători ai unor
tradiţii multiseculare şi, dacă, la acestea se adaugă creşterea calităţilor serviciilor oferite,
împreună cu susţinerea acestei activităţi printr-o campanie de promovare eficientă se poate
ajunge la dezvoltarea turismului.
O primă concluzie este dată de faptul că judeţul Buzău dispune la acest moment de un
potenţial turistic imens, dar care este foarte slab valorificat. Conservarea moştenirii culturale ar
putea merge mâna în mâna cu dezvoltarea turismului, dar este necesara o monitorizare atenta
pentru a se asigura menţinerea unor standarde înalte de conservare. În plus, turismul poate fi şi
un instrument pentru dezvoltarea rurală, în aceste condiţii fiind vitală implicarea comunităţilor
locale în acest domeniu.
O a doua concluzie este legată de slaba promovare a potenţialului turistic care, pe
parcursul ultimilor douăzeci de ani s-a făcut sporadic ori haotic, fără a avea un rezultat
spectaculos, ci numai mici rezultate de moment. Aşadar, printr-o promovare susţinută la târguri
de turism, la nivel naţional prin intermediul mass-media şi al materialelor de promovare, trebuie
avut în vedere acest obiectiv.
Turismul poate fi sursa importantă pentru realizarea de venituri, dar acesta presupune
investiţii. Există deci un cerc în care se învârt la nesfârşit cei doi factori importanţi: realizarea
calităţii în servicii din turism pentru atragerea vizitatorilor şiinvestiţii pe măsură pentru a avea cu
cei atrage. Dacă aceşti factori sunt realizaţi, atunci putem spune că turismul constituie o sursă de
venituri continuă. Conform unor aprecieri referitoare la formarea imaginii în turism se poate
concluziona faptul că un turist mulţumit, satisfăcut de locul unde şi-a petrecut vacanţa, prin
transmiterea informaţiilor, a valorii lor poate influenţa alţi cinci turişti potenţiali pentru a-şi

68
petrece, în viitor, vacanţa la locul respectiv de sejur, în timp ce un turist nemulţumit de calitatea
serviciilor mai ales de personalul din turism, influenţează zece turişti potenţiali. În acest context,
o a treia concluzie poate fi legată de comportamentul celui care oferă servicii turistice sub
aspectul corectitudinii şi solicitudinii, aceasta este hotărâtoare în crearea unei imagini pozitive
privind destinaţia turistică.
Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie strategii care să aducă
venituri atât pentru populaţia zonei cât şi pentru economia în ansamblu. Aceste strategii sunt
necesare şi pentru turişti care vor să îşi petreacă cât mai plăcut timpul liber. Strategia de faţă îşi
aduce o contribuţie originală prin integrarea aspectelor economic, social şi de mediu care se
manifestă în spaţiul judeţului Buzău, în contextul cooperării europene şi mondiale.
Obiectivul imediat este formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea si
managementul durabil al industriei turismului în ceea ce priveşte resursele naturale si culturale.
Care să asigure afirmarea şi promovarea potenţialului turistic al judeţului Buzău, precum şi
generarea de venituri prin dezvoltarea sectorului turistic.

69
 Bibliografie

1. Albu N., Turism şi eficienţă. Principii generale, Editura Lux Libris, Braşov, 2005
2. Băltareţu Andreea, Amenjarea turistică şi dezvoltarea urbană, Editura Universitară,
Bucureşti, 2010
3. Băltareţu Andreea, Neacşu N., Neacşu Monica, Drăghilă Marcela, Resurse si destinatii
turistice interne si internationale, Editura Universitară, Bucureşti, 2009;
4. Băltăreţu Andreea, Neacşu N., Neacşu Monica, Economia turismului. Studii de caz.
Statistici. Legislaţie ,Editura Uranus, Bucureşti, 2008
5. Băltăreţu Andreea, Turismul internaţional – de la teorie la practică, Editura Sylvi,
Bucureşti, 2004
6. Băltăreţu Andreea, Evoluţii şi tendinţe în turismul internaţional. Aspecte teoretice şi
practice, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006
7. Berlescu Elena, Enciclopedia de balneoclimatologie a României, Editura All, Bucureşti,
1998
8. Bran Florina, Economia turismului şi mediul înconjurător, Editura economică, Bucureşti,
1998
9. Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara, Peptenatu Daniel, Potenţialul turistic al
României şi amenajarea turistică a spaţiului, Editura Universitară, Bucureşti, 2003
10. Cândea Melinda, Florina Bran, Irina Cimpoeru, Organizarea, amenajarea şi dezvoltarea
durabilă a spaţiului geografic, Editur Universitară, Bucureşti, 2006
11. Cristureanu Cristiana, Strategii şi tranzacţii în turism internaţional, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2006
12. Cocean Pompei, Vlăsceanu Gheorghe, Negoescu Bebe, Geografia generală a turismului,
Editura Meteor Press, Bucureşti, 2005
13. Cristea Anca, Tehnologia activitătilor de turism, Ediţia a II a,revăzută, Editura Pro
Universitaria,Bucureşti, 2007
14. Cristureanu Cristiana, Economia şi politica turismului internaţional, Editura Abeona,
Bucureşti, 2003
15. Dinu Mihaela, Geografia turismului, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004
16. Dorel Vlad, Piaţa turistică: cererea turistică – oferta turistică, Editura Sylvi, Bucureşti,
2006
17. Erdeli George, Gheorghilaş Aurel, Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti,
2006
18. Gâştescu Petre, Lacurile din România, Editura Academiei, Bucureşti, 1972
70
19. Dinu Mihaela, Geografia turismuluI, Editura didactică şi pedagogică, R.A Bucureşti
,2005.
20. Glăvan V., Geografia Turismului în România, Editura Institutului de Management
Turism Eden, Bucureşti,1996
21. Ielenicz M., Comănescu Laura, România. Potenţial turistic., Editura Universitară,
Bucureşti, 2006
22. Ioncică Maria, Economia serviciilor .Teorie şi practică. ,Editura Uranus,Bucureşti, 2003
23. Ionescu I., Turismul – Fenomen social-economic şi cultural, Editura Oscar Print,
Bucureşti, 2000
24. Ioncică Maria, Economia serviciilor. Teorie şi practică, Editura Uranus, Bucureşti, 2003
25. Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2005
26. Munteanu, Laviniu, Ghidul Staţiunilor Balneoclimaterice din România, Ed. Sport-
Turism, Bucureşti,1978
27. Luburici Momcilo, Ionescu Ion, Neacşu Nicolae, Ionaşcu Viorica, România - Orizont
2010, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2001
28. Muntele I., Iatu C., Geografia turismului - Concepte, metode şi forme de manifestare
spaţio-temporale, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2003
29. Istrate I., Bran Florina, Roşu A.G., Economia turismului şi a mediului înconjurător,
Editura Economică, Bucureşti, 2003
30. Luca Constantin, Chiriac Alexandra Crina, Manualul ghidului de turism, 2002
31. Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000
32. Neagu V., Servicii şi turism, Editura Expert, Bucureşti,2000
33. Neguţ Silviu, Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2003
34. Niţă Ilie, Niţă Constantin, Piaţa turistică a României, Ed. Ecran magazin, Braşov, 2000
35. Snack Oscar, Baron Petre, Neacşu Nicolae, Economia turismului, Editura Expert,
Bucureşti, 2001
36. Stoica Maricica, Investiţiile şi dezvoltarea durabilă, Editura Universitară, Bucureşti, 2005
37. Stănciulescu Gabriela, Micu Cristina, Economie şi gestiune în turism, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2009
38. Stănciulescu Gabriela (coordonator), Strategii şi politici regionale de dezvoltare durabilă
a spaţiului dunărean, Editura ASE, Bucureşti, 2004
39. Stoina Cristian, Spânu Mădălina, Turism şi marketing turistic, Editura Fundaţiei România
de mâine,Bucureşti, 2003;
40. Ţigu Gabriela (coord.) (2003), Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial, Editura
Uranus Bucureşti
71
41. Nistoreanu Puiu, Management în turism, Editura Lux Libris, Bucureşti, 2002
42. Zaharia Valentina, Tehnica operaţiunilor de turism, Editura Ex Libris,Bucureşti, 2002
43. *** Institutul Naţional de statistică Bucureşti, 2006 – 2010, Breviarul Statistic al
judeţului X
44. *** Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în turism - INCDT, Strategia
dezvoltării turismului în România
45. *** Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în turism - INCDT, Programul de
reabilitare şi extindere a reţelei de cabane turistice montane
46. *** Hotărârea de Guvern nr. 852 (Monitorul oficial nr. 613/20august 2008) pentru
aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice
47. http://www.tourismguide.ro
48. www.infotravelromania.ro
49. www.ministerulturismului.ro
50. www.tourismguide.ro
51. www.trafic.ro
52. www.turisminfo.ro
53. www.turism.gov.ro
54. www.insse.ro
55. www.crestinortodox.ro
56. www.mmediu.ro
57. www.mt.ro
58. www.ecoturism.org
59. www.world-tourism.org

72