UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA, BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, FILIALA SLATINA

PROIECT-AGROTURISM
TEMA: TARA MARAMURESULUI

PENSIUNEA AGROTURISTIC:
PENSIUNEA COSU

PROFESOR DR. : PANDIA OLIMPIA

STUDENT: SORA CRISTINA FLORENTINA

ANUL: III, GRUPA 1802

TARA MARAMURESULUI
Maramuresul este considerat de multi sufletul satului tipic romanesc. Cu asezarile
sale pitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice, Maramuresul concentreaza
tot ceea ce inseamna viata la tara. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica de a se
intoarce in timp, de a fi martori ai unor vremuri si ai unei vieti mai simple.
Maramureul este o regiune geografic i etno-cultural aflat pe teritoriul Romniei i
Ucrainei, alctuit din Depresiunea Maramureului, aflata pe cursul superior al vii Tisei i
versanii munilor care o nconjoar:Munii Oaului, Guti, ible i Rodnei spre vest i sud,
i Munii Maramureului la est i nord.

1. GEOGRAFIA MARAMUREULUI

ara Maramureului este una dintre cele mai ntinse depresiuni ale lanului Carpatic,
acoperind o suprafa de circa 10000 km, n nord Carpaii Orientali, ntre mun ii Oa , Guti,
ible, Rodnei, Maramureului i Carpaii Pduroi. Este situat n partea de nord-est a
munilor Carpai i este mprit n dou zone de o ramifica ie muntoas n bazinul superior
al rului Tisa, numit culmea Pop-Ivanu (Vrful Pop-Ivan, 1937 m): partea sudic apar ine
Romniei, iar cea nordic Ucrainei.

a) APELE
n partea de sud, principalele ruri care alimenteaz Tisa sunt: Vieu, Roni oara,
Iza,rul Cosu, Mara i Valea Spnei.
Dinspre nord, dup unirea Tisei Albe cu Tisa Neagr, Tisa primete rurile Cosu
(Kosivska),
Spurcea
(Rul
opurka|opurka),
Apia,
Taras
(Teresva),
Talabrjaba(Talaborul, Tereblia), Valea Neagului (Rika) i Brjaba (Borzava).

b) MUNII
Masivele muntoase care nconjoar zona depesc nlimea de 2.000 m - Pietrosul
Rodnei 2.303 m, Hovrla 2.061 m n masivul Muntele Negru (ernahora) - i la aceast
latitudine, de la 1.500 m n sus, i fac apariia p unile alpine. Mun ii, care ocup mai mult
de jumtate din suprafaa regiunii, sunt acoperii de pduri de stejar, fag i molid. Lemnul
care se gsea din abunden i-a lsat amprenta aproape peste tot, de la arhitectura
tradiional a caselor i bisericilor, pn la vestitele pori i unelte de gospodrie.

Munii Guti cu Creasta Cocoului vzut din pasul Pintea

Principalele trectori care fac legtura cu zonele vecine sunt nalte i n trecut erau
greu accesibile: spre Moldova, pasul Prislop - 1.414 m; spre Nsud, pasul din Dealul
tefniei - 1.254 m; spre Lpu i Cavnic, pasul Rotunda - 930 m; spre Baia Mare,pasul
Pintea - 987 m (odinioar, trecerea se fcea prin pasul Guti, la 1.109 m); spre Oa pasul
Frcu - 587 m, iar spre nord pasul Frasini (Iasinia) - 931 m. Intrarea de pe valea Tisei, n
dreptul oraului Hust, era bine aprat de cetatea Hustului, pe un deal care domin intrarea n
defileu.
n 1948-1949 a fost construit calea ferat Salva-Vieu pentru a lega Maramureul de
Ardeal, n condiiile n care legtura pe valea Tisei fusese pierdut dup alipirea
Maramureului de Nord la Cehoslovacia interbelic, apoi ca provincie a Uniunii Sovietice.
Sectorul avea o lungime de 63 km, cu 8 viaducte i 5 tuneluri, cel mai mare dintre ele fiind
Dealul tefniei i Scel, pe sub Pasul etref, cu o lungime de 2400 m.
Relativa izolare a Maramureului ntre aceti muni a favorizat aprarea lui i
conservarea formelor de organizare locale pentru sute de ani, dar i pstrarea modului
tradiional de via rustic pn aproape de zilele noastre.

c) NATURA
Pdurile Maramureului au fost ntotdeauna bogate n animale slbatice: cprioar,
cerb, urs, lup, vulpe, mistre, jder etc. i specii protejate sau aflate n pericol: rsul, capra
neagr, marmota, cocoul de munte, vulturul auriu(acvila de munte) i cocoul de mesteacn.
Bogia vnatului din pdurile maramureene este menionat i n prima atestare
documentar, din 1229, a Maramureului, n spe: domeniu de vntoare regal. Rezervarea
unor zone n acest scop a fcut s se pstreze, pn azi, denumiri ca Pdurea Criasc din
Ocna ugatag. De acest aspect e legat i vntoarea lui Drago Vod, n urma creia ar fi
ajuns, potrivit legendei, n Moldova.
Dintre speciile de plante rare: tisa, zada (Larix decidua), zmbrul (Pinus cembra),
floarea-de-col i laleaua pestri.
n rurile Maramureului triete nc lostria, o specie rar de somon.
n 1930 a fost creat Parcul Naional Munii Rodnei, iniial ca rezervaie natural,
devenit n 1979 Rezervaie a Biosferei, pe o suprafa de 46.399 hectare. n 2004 a luat
fiin i Parcul Natural Munii Maramureului pe o suprafa de circa 150.000 de hectare,
fiind, dup Delta Dunrii, cea mai mare arie protejat din Romnia.
n munii maramureeni se gsesc peteri, chei, lacuri i formaiuni geologice, dintre
care unele protejate, cele mai cunoscute fiind Cheile Ttarului i Creasta Coco ului din
munii Guti i izbucul de la Izvorul albastru al Izei din munii Rodnei. Rezerva ii naturale
sunt i lacurile Tul lui Dumitru i Tul Morrenilor din Guti.

2. CLIMA
Maramureul are o clima temperat-continentala, cu temperaturi moderate si precipitaii
bogate (printre cele mai ridicate din Romania).

3. ECONOMIE
Judeul Maramure s-a dezvoltat bine din punct de vedere economic pe seama
intensificrii industriei extractive i de prelucrare a minereului, dar i a exploatrilor
forestiere extensive. Turismul a fost i el un domeniu care s-a dezvoltat promi tor,
beneficiind de potenialul deosebit al zonei.
Activitatea minier a suferit un colaps dup 1989, antrennd i prbuirea ramurilor
prelucrtoare, iar industria forestier s-a redus considerabil dup un prim salt cu efecte grave
asupra mediului.
n aceste condiii, fora de munc s-a orientat spre rile vest-europene (n special Italia
i Spania).

4. CULTUR I TRADIII N MARAMURE

Fraii Petreu

Cultura rii Maramureului e bine cunoscut prin originalitatea i puternicul su

specific local, cum spunea folcloristul Tancred Bneanu un caracter cu totul original, cu
elemente specifice pe care nu le gsim n alte zone.
Izvorul acestei culturi originale se afl att n firea deosebit a locuitorilor, ct i n
relativa izolare geografic, n curbura nordic a Carpailor, nconjurat de mun i cu pduri
greu de ptruns, care au favorizat cultura lemnului aa de dezvoltat aici, i a dat numele de
Carpaii Pduroi pentru grupele de la nord i est. Apoi, aici a fost mai ntotdeauna un capt
de ar, un ungher, dincolo de muni locuind seminii slave. Iarna, zpezile mari i mul imea
fiarelor slbatice fceau trectorile greu accesibile. Trecerile peste mun i, mai ales cele
pentru comer, se fceau n grup de teama rufctorilor i a animalelor slbatice.
Traiul n Maramure este destul de diferit de al zonelor din jur, pentru c nu se poate
asigura numai din agricultur. n secolul al XVIII-lea producia agricol abia putea hrni o
treime din populaie. Creterea animalelor i schimbarea lor pe grne n zonele de cmpie,
exploatrile forestiere, prelucrarea lemnului i muncile sezoniere p ar, adic n alte
regiuni care necesitau for de munc, erau o necesitate.

Cas tradiional din Maramure

Starea social deosebit a maramureenilor, condui de o nobilime romneasc local,
care n timp s-a integrat n rnimea satelor i a dat na tere unei clase de oameni liberi,
scutii de obligaii i taxe, i-a stimulat s conserve i s promoveze cu mndrie valorile
proprii n construcie, mbrcminte, art i limb. Sub oblduirea acestor nobili locali s-au
fcut printre cele dinti traduceri ale textelor religioase n limba romn, n graiul
maramureean: Codicele voroneean, Psaltirea cheian, Psaltirea voroneean, Psaltirea
Hurmuzachi. Datinile strvechi s-au pstrat curate i nea teptat de vii n Maramure .
Cntecele, dansurile, portul rnesc, mncrurile precum i meteugul olritului i al
lucrului cu lemnul la construcia caselor, bisericilor, porilor,troielor sau obiectelor casnice
ca fusele cu zurgli sau pecetarele au constituit un valoros subiect de studiu pentru etnografi
din mai multe ri, dar i de admiraie pentru vizitatorii zonei.
Graiul maramureean este unul dintre cele cinci subdialecte de baz ale dialectului
dacoromn. Acesta se vorbete n Maramureul istoric, n satele de pe vile Mara, Cosu i
Iza, i cu mici variaii pe Valea Vieului i a Apei.

5. MARAMUREENII
n prezent, aproximativ 34.000 de ruteni locuiesc n Maramureul romnesc i 45.000
de romni n Maramureul de Nord, legturile cu conaionalii fiind acum posibile pentru to i
prin podul rutier Sighet-Ocna Slatina (Solotvino) i podurile feroviare de la Valea Vieului i
Cmpulung la Tisa.
Odat cu decderea industriei miniere dup 1989 i a industriilor de prelucrare a
minereului i a construciilor de maini care depindeau de aceasta, urmat de reducerea

drastic a exploatrilor forestiere, maramureenii au plecat la munc n ar, dar i n ri

vest-europene.
Turismul ar fi putut asigura o alternativ de lung durat pentru o parte din for a de
munc local, beneficiind de potenialul turistic al zonei, de frumuseile naturale i de
tradiiile i istoria zonei. Cu excepia micilor pensiuni particulare, ateptrile n acest sens nu
s-au concretizat, din cauza slabelor resurse financiare pe plan local, dar mai ales a politicii
inconsecvente dus de autoriti.

PENSIUNEA COSU
Pensiunea Cosu se afla in inima Maramuresului istoric, pe Valea raului Cosau intre
localitatile Calinesti si Cornesti la 6 km de Ocna Sugatag, 12 km de Sighetul Marmatiei.
Adresa: Calinesti NR.616, jud. Maramures
Coordonate GPS: 47.804998, 23.977053
Localitatea: Ocna Sugatag
Distanta fata de gara: 15.68 km
Distanta fata de centrul orasului: 4.06 km
Tipologie: Pensiune, Agroturism
Poziie: Munte, Deal, Lac
Cazare: Camera
Formule de cazare:
Numai cazare
Cazare si mic dejun
Demipensiune
Pensiune completa
Locuri: 40
Perioada de nchidere: deschis tot timpul
Servicii:
Restaurant
Piscina
Loc de joaca pt copii
Activitati teambuilding
Vanzare produse locale
Televizor
Internet
Grtar in curte
Terasa sau foisor
Spaiu campare/rulote
Limbi strine vorbite:
Engleza
Italiana
Alte informaii:
Reea semnal
Orange:
Vodafone:
Cosmote:
Starea drumurilor:
Medie
Acces feroviar:
Da

Internet pentru turiti:

Wireless:

Da
Da

1. CE FEL DE TURITI NE TREC PRAGUL?

Ne pasesc pragul turiti din toate colturile tarii cat si din strintate, in special ucraineni. De
la cei din urma ncasam jumtate din bugetul pensiunii, ncasri enorme avnd in perioada
srbtorilor.

2. CAZARE
Pensiunea Cosu dispune de cazare in 15 camere cu pat matrimonial sau pat dublu
modern dotate si utilate care confera incaperii o atmosfera intima, calda si primitoare,cu
vedere pitoreasc la ru i la zona din jur. Fiecare camera am decorat-o si utilat-o cu baie
proprie (prosoape albe si pufoase, uscator de par, cosmetice de unica folosinta, cabina dus),
TV, internet wi-fi balcon.

Camera cu semineu de la subsol este locul ideal unde la gura sobei puteti petrece o
seara traditionala autentic maramureseana. Gasim mereu motive de distractie si voie buna.
Pachetele noastre de servicii includ activitati pentru tine, familia si prietenii tai.

3. SERVICII DE CAZARE

Dispunem de:
Sala de mese

Terasa

restaurant generos pentru servirea meselor

cat si pentru evenimente de noapte, bar.

Lac pentru pescuit sportiv

Piscina

Sala de lecturare,
divertisment

Parcare

SERVICII SUPLIMENTARE DE CAZARE:

a) Servicii Incluse:
Pensiunea dispune de parcare proprie supravegheat,pentru toti clientii .
Apel de trezire la cerere
Informatii turistice si culturale
Acces internet wireless
Primirea si transmiterea mesajelor si a corespondentei pentru turisti
Se accept carduri Visa si Mastercard
Incalzire
Apa calda
Electricitate
Curatenie zilnica, saptamanala, finala
Schimbare lenjerie zilnic, saptamanal
Lenjerie de baie , de camera, de piscina
Patut copil

 Pat suplimentar
Gratar
Televizor

4.

b) Servicii Contra Cost :

Servicii de spalatorie
PC cu internet
Mic dejun
Mancare
Lemn pentru soba
Gaz
Biciclete
Aer conditionat

TARIFE

Tarifele sunt stabilite in functie de perioadele de varf de sezon, de perioadele medii si de cele
minime.
Vrf de sezon: de la 02/06 pana la 01/09, de la 22/12 pana la 31/12 (minim 3 nopi), de la
02/05 pana la 08/05 (minim 3 nopi)
Nume cazare

Formula

Pe noapte

Pe weekend(2 nopi)
190,00 lei
330,00 lei

Pe
saptamana
650,00 lei
1150,00 lei

Preul se refera
la
Camera
Camera

camere
matrimoniale
Camera
(30+9 paturi)

Numai cazare 100,00 lei

Demipensiun 170,00 lei
e
Pensiune
220,00 lei
430,00 lei
1490,00 lei
Camera
completa
Cazare si mic 130,00 lei
250,00 lei
870,00 lei
Camera
dejun
Caracteristici : 18 mp, 15 camere, Pat matrimonial, Patut copil, Baie in
camera, Televizor

Perioada de preturi medii: de la 09/05 pana la 01/06

Nume cazare
Formula
Pe noapte
Pe weekend(2 nopi)
camere
Numai cazare 90,00 lei
170,00 lei

Pe
saptamana
560,00 lei

Preul se refera
la
Camera

matrimoniale
Camera
(30+9 paturi)

Demipensiun 190,00 lei

290,00 lei
1000,00 lei
Camera
e
Pensiune
200,00 lei
380,00 lei
1340,00 lei
Camera
completa
Cazare si mic 110,00 lei
210,00 lei
720,00 lei
Camera
dejun
Caracteristici : 18 mp, 15 camere, Pat matrimonial, Patut copil, Baie in
camera, Televizor

Perioada preturi minime: de la 02/09 pana la 21/12, de la 01/01 pana la 01/05

Nume cazare
Formula
Pe noapte
Pe weekPe
Preul se refera
end(2 nopi) saptamana
la
camere
Numai cazare 80,00 lei
160,00 lei
500,00 lei
Camera
matrimoniale
Demipensiun 140,00 lei
270,00 lei
920,00 lei
Camera
Camera
e
(30+9 paturi)
Pensiune
190,00 lei
370,00 lei
1250,00 lei
Camera
completa
Cazare si mic 100,00 lei
200,00 lei
650,00 lei
Camera
dejun
Caracteristici : 18 mp, 15 camere, Pat matrimonial, Patut copil, Baie in camera,
Televizor

5. RESTAURANT
Restaurantul este modern amenajat cu 60 locuri care iti ofera posibilitatea delectarii
papilelor gustative cu cele mai naturale si traditionale bucate specifice tarii Maramuresului.
Dar inainte, pofta de mancare ti-o pregatesti cu un paharel din : Horinca de prune, Palinca de
mere sau cu Palinca de pere.
Poti intra in atmosfera din Maramures degustand unul din meniurile:
Meniu vegetarian
Meniu pentru copii
Bucatarie locala tipica
Meniu cu produse din ferma proprie
Degustari/evenimente etno-gastronomice
n cadrul Pensiunii agroturistice COSU turistilor li se va oferi masa preparata din
produse naturale, bio, preponderent din gospodaria proprie sau de la producatori
autorizati de pe plan local. Turitii sunt ateptai cu o diversitate de produse tradiionale:

de la aperitive cu brnza de burduf, unca si carnai afumai la diferite ciorbe specifice si

frigarui.
Toate serviciile sunt asigurate de membrii familiei.

6. OBIECTIVE TURISTICE
In aceasta zona se afla monumente istorice (biserici de lemn), mestesuguri
stravechi cum ar fi realizarea costumelor populare, mesteri in lemn care cunosc bine taina
lemnului si construiesc porti, restaureaza biserici sau pur si simplu fac suveniruri pentru
turisti. Tot de-a lungul acestui tinut se gaseste si rezervatia Creasta Cocosului, care a fost
declarata arie naturala protejata inca din anul 1954.
La aproximativ 40 km departare se afla localitatea Sapanta, renumita pentru Cimitirul Vesel.
Tot la o distanta asemanatoare, dar in partea de Est, se regaseste Mocanita de pe Valea
Vaserului. Astazi, mocanita este singura cale ferata ingusta din Europa pe care mai circula
un tren forestier. Lungimea traseului este de 50 km, iar locomotivele cu aburi au opriri
pitoresti pe traseu.

Calinesti-Caieni

Deseti

Rezervaia Creasta
Cocosului

Calinesti- Susani

Cornesti

Fereti

Hrniceti

Mocanita de pe Valea
Vaserului
Statiunea balneoclimaterica
Ocna Sugatag

Muzeul etnografic Sighetu

Marmaiei

Cimitirul vesel Sapanta

Prtia de schi Icoana Cavnic

Casele in stil tradiional

Muzeul etnografic si de arta populara Baia Mare

7. ACTIVITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

Primul traseu de tip drum verde din judeul

Maramure, dedicat mijloacelor de deplasare nemotorizate i care ofer posibilitatea de a
descoperi zona n mod tihnit i cu respect fa de natur. Astfel, Drumul Motenirii
Maramureene ateapt s fie parcurs de cicliti, fotografi, iubitorii de drumeii interesai s
exploreze activiti recreative i educative n aer liber, cu impact minim asupra naturii.
Drumul conecteaz:
7 arii protejate: Rezervaia Creasta Cocoului, Pdurea Criasc, Lacul Morrenilor,
Turile de la Hoteni, Turbria Iezerul Mare, Cheile Ttarului, Mlatinile Poiana
Brazilor
7 sate reprezentative pentru cultura maramureean din Munii Guti i valea rului
Mara: Ocna ugatag, Budeti, Breb, Hoteni, Hrniceti, Deseti i Mara.
Lungimea traseului: 88 km, din care 53,7 % drumuri forestiere, 9,3 % drumuri de ar i 37
% drumuri asfaltate.

1.Traseele din zona Mara-Cosu-Creasta Cocoului

Traseul 1: Circuitul Brebului distan: 6km; durat: 2-4 ore, cu popasuri; grad dificultate:
mediu
Traseul 2: Circuitul uor din Breb (via Hrniceti-Mnstirea-Ocna ugatag) distan:
cca 22km; durat: 3-5 ore; grad dificultate: redus
Traseul 3: Circuitul mediu din Breb (via Mara-Mnstirea-Ocna ugatag) distan: 27
km; durat: 5-7 ore; grad dificultate: mediu
Traseul 4: Circuitul dificil din Breb (via Creasta Cocoului-Mara) distan: 27/35 km;
durat: 8-12 ore; grad dificultate: mare
Traseul 5: Traversarea Mogoa/uior/Pasul Guti Cotiui distan: 50/60 km; durat: 1012 ore, fr popasuri; grad dificultate: mare
2. Traseele din jurul zonei Mara-Cosu-Creasta Cocoului
Traseul 6: Circuitul Vadu Izei Onceti distan: cca 15 km; durat: 3-5 ore; grad
dificultate: mediu
Traseul 7: Valea Vaserului (Mocnia + biciclet) distan: 15-20 km cu bicicleta; durat: 35 ore; grad dificultate: redus.

Sunt aranjate la cerere de ctre administratorul pensiunii.

Zona Mara Cosu - Creasta Cocoului este perfect pentru drumeii de toate felurile;
ieirea din pensiune pentru o plimbare lejer prin sat, prin pajitile cu flori slbatice, pe la
obiective turistice mai mult sau mai puin cunoscute sau prin ariile protejate este o experien
care trebuie ncercat.

Alpinismul se poate practica n Rezervaia Creasta Cocoului. Pe prima poriune a zonei

stncoase de pe Creast v ateapt 37 de trasee de crare amenajate i omologate.

Staiunea balneo-climateric Ocna ugatag este o baz de tratament cu o ofert de servicii

turistice diversificat. Pe locul unor foste mine de sare prbuite, se gsesc azi 8 lacuri,
situate pe primele locuri n Europa din punctul de vedere al salinitii. Se remarc Lacul
Gavril (30 metri adncime) i Tul fr fund (33 metri adncime, cel mai adnc lac din
zon).
8. ACTIVITATI TRADITIONALE DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

Locuri sacre i locuri de ntlnire pentru dezbateri i decizii importante pentru comunitate,
dar i puncte strategice de supraveghere a mprejurimilor (hotarelor satului) pentru invazii,
incendii i alte pericole bisericile au ocupat de-a lungul istoriei un loc central n viaa
satului i sunt prezente n fiecare localitate din zon.

Cltorind prin satele din Maramure, mai poi vedea meteri furind cu minile lor vrednice
de la cana i blidul de lut la podoabe i unelte de lucru, de la cerga de pe pat pn la cmea
de srbtoare, de la lingura de lemn pn la poarta monumental. Iat-i pe civa dintre cei
care au harul de a purta mai departe arta maramureean:
Arta lemnului: Petru Pop Breb
Textile i podoabe tradiionale: Maria Pop Deseti, Plgua Brlea Mnstirea
Clopuri maramureene: Vasile Borodi, Ionuc Brlea Srbi
Cojoace: Dumitru i Sultnica Bledea Sat ugatag

Srbtorile cretine, inute n Maramure cu sfinenie, prin post i rugciune, se mpletesc cu

ritualuri i credine populare, cu tradiii agrare i deseori sunt nsoite de evenimente unde se
joac i se horete.

o excursie de o zi la o stn tradiional din Mara-Cosu-Creasta Cocoului unde vei avea

ocazia s degustai caul i urda proaspt preparate i s aflai mai multe despre viaa n
inima muntelui alturi de carnivorele mari, direct de la ciobani.

Satele unde se mai pot observa vechile instalaii rneti (vltori, pive, mori, batoze, horincii
etc.) nc n funciune sunt:
Sat ugatag vltori, moar, horincii
Fereti moar, vltoare
Clineti vltoare, horincii
Srbi pive, vltori, batoz, moar, horincii
Budeti vltoare, mori, horincii

Mersul la cmp sau implicarea n activitile gospodreti sunt n general foarte la

ndemn pentru vizitatori, ntruct dispunem de parcele de teren pe care l cultivm sau l
lucram pentru fn i cretem animale pentru a obine produse alimentare pentru propriul
consum i pentru mesele pe care le gtim oaspeilor.

9. OBICEIURI SI TRADITII
Tnjaua de pe Mara unul dintre cele mai vechi obiceiuri maramureene, are loc n
ultimii ani n prima duminic a lunii mai n satul Hoteni i are ca scop srbtorirea celui care
a ieit primul la arat. Datina a fost semnalat pentru ntia oar n anul 1870.

Jocul Satului n august, n 3 duminici consecutive dup Sfnta Maria Mare, se ine
joc cu ceterai n Breb, Sat ugatag i Hoteni.

Nu v uitai c-s micu, Budeti n frumosul sat de pe Valea Cosului, de Rusalii

sunt invitate s cnte i s joace ansambluri de copii din toate zonele Maramureului.

Festivalul Gulaului La Ocna ugatag, n luna august, are loc o competiie ntre
buctari amatori i profesioniti n prepararea celui mai gustos gula mncarea tradiional
maghiar. Cuvntul gula n maghiar nseamn pstor de vite. Prima reet care explic
metodele de preparare a gulaului dateaz din secolul XVIII. De atunci prepararea gulaului
nu a cunoscut modificri semnificative, ingredientele folosite i combinarea lor rmnnd
neschimbate. Dup degustarea bucatelor are loc premierea ctigtorului, iar mncarea e
udat cu horinc.

Festivalul datinilor i tradiiilor de iarn, Sighetu Marmaiei se organizeaz an

de an nc din 1968,ntre Crciun i Anul Nou, pe 27 decembrie. Evenimentul are menirea de
conservare i transmitere a obiceiurilor si datinilor de iarna. La acest festival, alturi de
reprezentanii satelor maramureene, particip i iubitori ai obiceiurilor strmoeti din alte
regiuni ale arii, ndeosebi din Bistria-Nsud, ara Oaului, Bucovina, Ucraina dar i din
Banat, Dobrogea, Oltenia.

10. CONDITIILE PE CARE SA LE INDEPLINEASCA GAZDA:

Sa aib ospitalitate naturala, acel dar de a primi ;
sa asculte cerinele turitilor pentru a se putea adapta la acestea;
sa fie capabil sa vorbeasc despre viaa satului si a regiunii in general si despre
exploataia sa in mod special;
sa gteasc bine si cu plcere ;
sa fie disponibil pentru o implicare personala in activitate;
sa fie un bun animator al meselor si activitilor pe care le organizeaz;
sa fie capabil sa-si organizeze munca in funcie de momentele pe care trebuie sa le
petreac cu turitii; sa fie prezenta doar cat este nevoie;
sa vegheze la curatenia casei.

11. FORMAREA PROFESIONALA A GAZDEI

Am obinut in 2004 la CENTRUL PENTRU DEZVOLTARE ECONOMIC I

SOCIAL ARGE titlul de administrator de pensiune agroturistica, unde am dobndit
toate cunotinele necesare pentru a administra aceasta activitate.

12. CRITERII MINIME RESPECTATE DE PENSIUNEA COSAU DE 3

MARGARETE
Criterii generale:
Cldirile, inclusiv anexele gospodreti, trebuie sa fie in stare
foarte buna.
Cile de acces proprii si spaiile nconjurtoare ale pensiunii
trebuie sa fie bine ntreinute.
Pensiunea trebuie sa aib curte proprie, cu spatii verzi.
Pensiunea trebuie sa aib mprejmuiri estetice si eficiente.
Pensiunea trebuie sa aib curte cu amenajri florale.
Organizarea spatiilor:
Accesul in camerele de dormit si in grupurile sanitare trebuie sa fie
direct, fara a se trece prin alte camere folosite pentru dormit.
Pensiunea trebuie sa aib spatii corespunztoare si igienice pentru
pregtirea mesei, dotate cu echipamente de preparare si conservare
alimentelor.
Este necesar ca pensiunea sa aib spaiu pentru servirea mesei,
dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) si inventar de servire.
Camerele trebuie sa aib grup sanitar propriu.
Instalaii:
nclzire centrala sau cu gaze la soba de teracota, mai puin la
unitile sezoniere estivale.
Sursa de nclzire in camerele de baie (nclzire centrala sau alte
echipamente admise).
Instalaie de apa curenta calda/rece la buctrie.
Racord la reeaua publica de canalizare sau la mijloace proprii de
colectare si epurare.
Cldirea sa fie racordata la reeaua electrica publica.
Suprafaa minima a camerelor (metri ptrai):
Camera cu un pat - 10
Camera cu 2 paturi - 13
Dormitor din apartamente - 13
Salonul din apartamente - 14
Numr maxim de paturi simple intr-o camera 2
Echipare sanitara: Camerele trebuie sa dispun de grup sanitar propriu (cada sau
cuva de dus, lavoar si WC)
Dotarea camerelor :
pardoseli acoperite integral sau parial cu covoare sau carpete
mobilier uniform ca stil si de calitate superioara
pat cu somiera cu saltea sau pat saltea relaxa
plapuma, pled sau paturi ( cate doua bucati de persoana)
perne mari

cearaf pentru pat si cearaf plic pentru pled, ptura si plapuma

cuverturi de pat
masa si scaune
dulap cu spatii amenajate pentru haine cu umerae
cuier
oglinda sau toaleta la dispoziia turitilor
veioza sau aplica la capul patului
prosoape pentru fata
prosoape plusate pentru baie (1bucata/ persoana)
perii pentru haine sau pantofi
scrumiere (opional)
perdele transparente
perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii.
Pahare (2 bucati de persoana).
Televizor si aparat de radio in camera,
garsoniera sau apartament.

Garsonierele si apartamentele vor avea in plus:

fotolii sau canapea;
masa sau masuta;
perdea, covor de calitatea celor din dormitor;
frigider;
set de pahare pentru apa, vin, coniac.
Dotarea buctriilor:
Plita electrica sau cu gaze.
Vase si ustensile de buctrie.
Echipament pentru pstrarea prin frig a alimentelor.
Alte criterii:
Telefon la dispoziia turitilor.
Minimum o persoana din cadrul pensiunii sa fie absolventa a unui
curs de formare in domeniu.
Anexele gospodreti pentru creterea animalelor si psrilor vor
fi amplasate si ntreinute astfel incat sa nu creeze disconfort
pentru turiti.
Animalele de la care provin lactatele sa fie atestate sntoase,iar
produsele din carne sa fie examinate sanitar-veterinar.

13. GESTIUNEA FINANCIARA A PENSIUNII

Nr

Denumirea investitiei

Cost aproximat
(EUR)

Cladirea pensiunii

300.000

Teren de sport, balta de pescuit sportiv, piscina

60.000

Foraj apa si instalatii aferente

8.000

Lucrari la racordare utilitati (apa si electricitate)

2.000

Parcarea si drumul de acces

25.000

Spatii verzi

6.000

Echipament sportiv si recreere

14.000

Total

415.000

Aadar, din tabelul prezentat mai sus reiese c valoarea total a investiiei este de
415.000 EUR. Prezenta investiie s-a sistematizat pe grupri de funciuni: cazare,
agrement, parcare si ci de acces, spaii verzi, foraj apa potabil i lucrri de racordare.
Finanarea se va face in felul urmtor:
-60% fonduri europene
-40% contribuie proprie

14. PLANUL DE MARKETING

Zona Cosu si, in general, Maramureul Istoric, este o destinaie cutata pentru peisajele
de tip mozaic meninute de practicile agricole tradiionale, respectiv cultura viaa la sat
si arhitectura si cultura lemnului. Aceasta combinaie reprezint un avantaj fata de alte
zone turistice si de aceea acestea trebuie pstrate, valorificate si promovate.

15. PUBLICITATEA
Publicitate orala: din gura in gura , fcuta de cei ce au fost la noi;
Publicitate scrisa:
carti de vizita sau pliante cu pensiunea Cosu pe care le dam turitilor la plecare sau le
distribuim la diverse evenimente;

Administrator pensiune:
Sora Cristina Florentina
Adresa: Principala nr.616,
437075 Ocna ugatag,
Romnia
Nr .tel:-mobil- 0755239562
-fix- 0257458337
Adresa web:www.
pensiuneacosau.ro

Iti doresti
privelisti
minunate
care sa te
surprinda la
tot pasul?
Cauti
linistea la
care te
gandesti de
atata timp?
Ai nostalgia
mancarurilo
r savuroase
profund
traditionale
si
sanatoase
cu care au
crescut
parintii

nostri?
Doresti
participarea la trguri si evenimente de turism unde prezentam zona si ofertele noastre
confortul si
turistice.
ospitalitate
a la cele
mai inalte
standarde?
Daca optezi
pentru
raspunsul
DA
destinatia
16. ANALIZA S.W.O.T A PENSIUNII
COSU
ideala
Puncte forte:
Locaia: pensiunea este localizata
la 6 km de Ocna ugatag, 12 km de Sighetul
pentru
Marmaiei
indeplinirea
Clima : este temperat-continentala,
crend astfel condiii prielnice turitilor;
Calitatea serviciilor oferita la preturi accesibile.
acestor
Confortul camerelor;
Serviciile sunt oferite de dorinte
o echipa de profesioni
o ti;
Buctrie tradiional romneasca;
reprezinta
Puncte slabe:
Lipsa turitilor tineri; PENSIUNEA
Concurenta celorlalte pensiuni;
COSU!
Lipsa unei sli de fitness
si a unei saune.
Dorina de a se obine venituri mari intr-un timp scurt;
Oportuniti:
Extinderea ofertei turistice si in afara Romniei;
ncheierea de contracte cu ageniile de turism;
Obinerea acreditarii care clasifica pensiunea la 5 margarete;
Ameninri:
Preturile concureniale din partea concurentei;
Adncirea crizei economice;
Schimbrile gusturilor si preferinelor turitilor.

17. IMPORTANTA PARTENERIATELOR PENTRU FUNCTIONAREA

PENSIUNII

Parteneriatul Local pentru Dezvoltarea si Promovarea Destinaiei de Ecoturism MaraCosu - Creasta Cocosului, a presupus ncheierea unui protocol de colaborare intre Ordinul
Arhitecilor din Romania filiala Nord - Vest (Maramure) si Primria Comunei Bude ti,
unde Ordinul Arhitecilor au putere crescuta de decizie in privina conservrii stilului
arhitectural maramureean. Acesta a avut in vedere promovarea valorilor culturale si naturale
ale zonei Mara Cosu - Creasta Cocosului si dezvoltarea infrastructurii si a produselor de
turism intr-un mod responsabil, cu respect si atenie fata de capitalul natural.
Rezultatele deosebite ale acestui parteneriat ne-a ajutat semnificativ in atragerea de
turiti in zona.

18. CUM NE POATE AJUTA O ASOCIATIE?

In zona s-a desfurat proiectul internaional, ACCES2MOUNTAIN, care a urmrit sa
promoveze turismul durabil. In cadrul proiectului s-au marcat peste 100 km de trasee pentru
biciclete in diferite zone din Maramure si au fost achiziionate biciclete in vederea
nchirierii pentru turiti. Persoanele implicate au reuit sa atrag fonduri europene
pentru promovarea unei zone cu mare potenial, oferind astfel o ansa locuitorilor
acestor sate., precum si noua administratorilor de pensiuni.

19. DREPTURILE SI OBLIGATIILE

Ca si agent economic cu activitate in turism, am urmtoarele drepturi si obligaii,
conform legii:
DREPTURI:
- dreptul de a presta si comercializa servicii turistice, in condiiile legii;
- dreptul de a primi asistenta de specialitate si informaii generale, din partea
Ministerului Turismului si a instituiilor din subordinea sa, privind strategia si programele de
dezvoltare ale turismului;

- dreptul de a fi inclui, la cerere, in programele de pregtire profesionala iniiate de

Ministerul Turismului;
- dreptul de a participa la aciunile de promovare (naionala si internaionala) si sa fii
inclui in cataloage, ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei naionale de servicii turistice;
- dreptul de a beneficia de facilitai acordate de stat si de alte organisme si organizaii,
conform prevederilor legale, in scopul stimulrii activitii de turism;
- dreptul de a obine certificatul de clasificare si reclasificarea pentru fiecare unitate
proprie care presteaz servicii turistice, corespunztor criteriilor ndeplinite de unitatea
respectiva;
OBLIGATII:
- obligaia de a presta serviciile turistice la nivelul categoriei unitii pe care o deinei,
conform certificatului de clasificare;
- obligaia de a funciona numai in structuri de primire turistica clasificate;
- obligaia de a funciona numai cu personal clasificat;
- obligaia de a afia, in forma vizibila si clara, lista serviciilor si a tarifelor practicate;
- obligaia de a informa turitii corect si adecvat cu privire la serviciile turistice pe care
le pstrai;
- obligaia de a asigura protecia turitilor care utilizeaz serviciile turistice ale dvs:
cazare, masa, excursii, etc.;
- obligaia de a proteja bunurile turitilor mpotriva deteriorrii sau furtului si sa
asigurai despgubirea acestora in cazul apariiei unor prejudicii, conform legii;
- obligaia de a realiza exploatarea patrimoniului turistic, in acelai timp asigurnd
protecia si conservarea acestuia si a mediului nconjurtor;
- obligaia de a realiza publicitate proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele
turistice, in scopul protejrii calitii produsului turistic romanesc.

BIBLIOGRAFIE
http://www.lapensiuni.ro/cazare-maramures/maramures/PensiuneaCosau