Sunteți pe pagina 1din 14

TELESCOPUL

Proiect realizat de:


-Boloș Antonia-
-Onel Alexandru-
CUPRINS
TELESCOPUL
Majoritatea telescoapelor functioneaza colectând lumina emisa de stele sau
reflectata de suprafata planetelor. Acestea se numesc telescoape optice. Telescopul
formeaza imagini ale cerului relativ apropiate si mareste luminozitatea aparenta a astrilor,
permitând distingerea detaliilor si sa se observe mult mai multe stele decât cu ochiul liber.
Lumina vizibila adunata de telescop e descompusa în radiatiile componente cu ajutorul
unui spectroscop, în acest fel obtinându-se informatii despre temperatura obiectului,
miscare, compozitie chimica sau prezenta unor câmpuri magnetice. În esenta, telescopul
optic este un instrument ce concentreaza o imagine din realitate într-un manunchi
suficient de mic de raze astfel încât sa intre prin pupila ochiului uman. Ca un produs
secundar al acestei operatii, lumina este intensificata, lumina slaba devenind usor vizibila.
Multe telescoape sunt construite în observatoare astronomice în jurul Pamântului, dar
numai undele radio, lumina vizibila si radiatia infrarosie pot penetra atmosfera
Pamântului si pot ajunge la suprafata planetei. Pentru a depasi aceasta problema, au fost
lansate în spatiu telescoape care pot colecta unde din alte regiuni ale spectrului
electromagnetic. Obiectivul telescopului este constituit dintr-o oglinda (sau un sistem de
oglinzi) de sticla metalizata de forma paraboloidala, care poate atinge chiar si 11 m în
diametru. Cu ajutorul unei oglinzi plane sau curbe, imaginea data de obiectiv este
îndreptata spre un ocular.
SCHEMA UNUI TELESCOP
Lumina este facuta din fotoni si
telescoapele profesionale concentreaza lumina
spre detectori electronici care colecteaza
fotonii. Exista trei tipuri principale de
telescoape optice in functie de tipul
obiectivului colector de lumina: refractoare
(dioptrii) care foloseste lentile, reflectoare
(catoptrii) care foloseste oglinzi si sistemul
care combina lentile cu oglinzi (cadioptrii).
Schema de baza este ca primul element
care capteaza lumina, obiectivul (lentila (1) sau
oglinda concava), focalizeaza lumina unui
obiect aflat la departare (4) pe un plan focal
unde formeaza o imagine reala (5). Aceasta
imagine poate fi inregistrata, sau vazuta printr-
un ocular care se comporta ca o lupa.
-TIPURI DE TELESCOAPE-
TELESCOPUL REFRACTOR
Telescopul refractor, cunoscut si sub numele de
luneta, este primul model de telescop aparut (in Olanda in 1608).
Telescopul refractor este un tip de telescop optic care refracta
lumina. Aceasta refractie face ca razele paralele de lumina sa
convearga intr-un punct focal. Din aceasta cauza, utilizatorul
poate vedea un obiect mai clar, luminos si aproape. Este
asemanator din punct de vedere al constructiei cu microscopul.
Un refractor tipic are 2 lentile, lentila obiectiv si ocularul.
Obiectivul este format din doua bucati de sticla cu dispersii
diferite. Fiecare parte a acestor bucati de sticla este finisata pe o
parte si pe alta. Lentila este convexa, iar puterea de a aduna
razele de lumina a unui astfel de telescop este proportionala cu
marimea obiectivului. Aceste telescoape sunt împiedicate de
erori cromatice care cauzeaza venirea fiecarei culori într-un
focar diferit pentru ca fiecare culoare are propriul sau unghi de
refractie. Aberatia cromatica face ca imaginea unei stele sau
planete sa fie înconjurata de cercuri de diferite culori.
TELESCOPUL REFLECTOR
Isaac Newton este cunoscut ca fiind primul care a construit un
telescop reflector practic, dupa propriul sau design in jurul anului 1670.
Telescopul avea un obiectiv concav si o oglinda diagonala mai mica,
pentru a rezolva problema erorii cromatice. Telescopul reflector, cunoscut
si sub numele de telescop newtonian, este cel mai simplu. Acesta foloseste
o oglinda concava pentru a aduna razele de lumina si formeaza imaginea
într-un focar aflat deasupra oglinzii. Telescoapele reflectatoare sunt, în
special, folositoare pentru a aduna lumina de la obiecte intunecate.
Sensibilitatea luminii unui astfel de telescop creste cu patratul diametrului
oglinzii telescopului. Deci daca se dubleaza diametrul oglinzii, puterea de a
aduna razele de lumina creste de 4 ori. Oglinda telescopului este facuta
dintr-o sticla speciala care nu se contracta si mareste la diferite temperaturi.
Oglinda e polizata cu ajutorul calculatorului pentru ca diferentele de
grosime de pe suprafata trebuie sa fie mai mici decât o fractiune din
grosimea unui fir de par. Pentru a crea un strat reflectator, se acopera
suprafata oglinzii cu un strat subtire de aluminiu, protejat la exterior cu un
strat de protectie în general din SiO2.
TELESCOPUL CATADIOPTRIC
In tuburile catadioptrice se afla oglinda principala, oglinda secundara si lentila de
corectie. Cele mai frecvent utilizate telescoape catadioptrice sunt de tip Makszutov-Cassegrain
si Schmidt-Cassegrain. Foloseste lentile subtiri cu o puternica curbura pentru corectarea
imaginii. Oglinda secundara este ceva mai mica decat la Schmidt si ofera o mai buna rezolutie
pentru observatiile planetare. Acest tip de telescop este ceva mai greu decat cel de tip Schmidt.
Sistemul optic al acestuia este mai simplu de construit, dar necesita mai mult material pentru
lentilele corectoare. Lumina intra printr-o lentila subtire si asferica de tip Schmidt, apoi loveste
prima oglinda sferica si se reflecta inapoi in tub fiind interceptata de o a doua oglinda mai mica
care reflecta lumina intr-o deschizatura unde se afla ocularul. Acest telescop are cel mai bun
design si combina avantajele folosirii lentilelor si oglinzilor impreuna. Este excelent in
observarea obiectelor indepartate sau in astrofotografie.
Tubul inchis reduce degradarea imaginii si are
cea mai buna focalizare dintre toate tipurile de
telescoape. Dezavantajul este pierdere de lumina
din cauza folosirii celei de-a doua oglinzi.
TELESCOPUL CU INFRAROȘU
Telescoapele cu infraroşu permit
explorarea regiunii intunecate şi pline cu
praf a spaţiului, atât în interiorul galaxiri
noastre, cât şi în afara acesteia . Ele permit
dezlegarea misterelor despre naşterea
stelelor , formarea sistemelor planetare ,
observarea cometelor şi a atmosferelor a
altor planete , observarea centrului galaxiei
noastre şi naşterea unor galaxii foarte
îndepărtate. În ciuda faptului că vaporii
atmosferici tereştri absorb o parte din
lumina roşie , cercetările pot fi efectuate din
locuri uscate, aflate la altitudini mari sau din
avioane . Cel mai bun loc pentru amplasarea
unui astfel de telescop e în spaţiu, unde nu
există atmosferă.
TELESCOPUL CU ULTRAVIOLETE
Telescoapele cu ultraviolete sunt
similare cu telescoapele optice reflectătoare,
dar oglinzile lor au învelişuri speciale care
reflectă lumina ultravioletă foarte bine .
Aceste telescoape dau informaţii despre
gazul interstelar , stele tinere şi regiunile
gazoase ale galaxiilor active .
Unele dintre cele mai fierbinţi stele din
univers sunt vizibile în regiunea ultravioletă
a spectrului . Totuşi, această lumină e
blocată de atmosfera terestră şi poate fi
studiată numai din spaţiu . Intre 1980 şi
1990, o serie de observatoare care orbitau
Pământul au explorat universul ultraviolet .
Printre acestea a fost şi telescopul Hubble.
TELESCOPUL CU RAZE X
Astronomia cu raze x a fost înfiinţată
în 1960 când au fost montaţi pe rachete de
mare altitudine detectori cu raze x . Astronomii
au fost surprinşi să afle că multe obiecte
astronomice energetice emit raze x .
Astronomia cu raze x a fost mult îmbunătăţită
în 1970 de către satelitul “ U. S. Explorer 42 “,
care a făcut o hartă a razelor x ale cerului.
Unele telescoape cu raze x sunt construite ca
nişte telescoape optice reflectătoare . Oglinda
principală a acestora trebuie să fie cilindrică .
Razele x de la obiect ating oglinda la un unghi
foarte mic, încât abia îl ating pt a fi reflectate
în detector . Pentru a bloca raze x care nu vin
de la sursa observată, majoritatea detectorilor
sunt înconjuraţi de un cilindru din lumb care le
absoarbe.
TELESCOPUL CU RAZE GAMA
Razele gama sunt radiaţii
electromagnetice cu lungimi de undă
chiar mai scurte decât razele x . Unele
dintre cele mai catastrofice evenimente
din univers, cum ar fi coliziunile între
stele neutronice sau găurile negre, emit în
spaţiu raze gama de mare energie.
Acestea nu pot penetra atmosfera
terestră- trebuie să fie observate din
spaţiu . La începutul anilor 90,
obsevatorul cu raze gama, Compton, a
descoperit că razele gama sunt distribuite
simetric in spaţiu . De aceea, se crede că
acestea provin de la evenimente
astronomice foarte puternice care au loc
în interiorul galaxiilor.
Știați că...?
• Deși se pare că primul
telescop refractor a fost construit în
1608 de către olandezul Hans
Lippershey (circa 1570-1619), alte
surse îi atribuie inventarea primului
telescop lui Joan Roget, fabricant de
ochelari din Girona, Catalonia, care a
trăit în jurul anului 1600.
• Telescopul Spațial James Webb poate
vedea înapoi în timp.
• Cel mai mare telescop optic din lume
se va ridica pe Cerro Amazones, un
munte înalt de 3000 de metri din
deșertul Atacama, situat în Chile.
Mai multe informații:
•https://www.youtube.com/watch?v=Wvb6wkqLTAM
•https://www.youtube.com/watch?v=dMi5FxlkB04

SFÂRȘIT

S-ar putea să vă placă și