ANALIZA PERFORMANEI I EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTIII DIRECTE

Introducere Scopul proiectului de fa este de a pune n practic, avnd ca baz de calcul situaiile financiare ale unei ntreprinderi din domeniul farmaceutic, cele nv ate pe parcursul acestui semestru n domeniul analizei financiare. Poziia financiar a unei ntreprinderi, mai precis structura elementelor de activ capitaluri proprii i datorii d in bilan ne dau o imagine asupra averii acionarilor. Poziia se reflect n performana financiar a ntreprinderii, n capacitatea sa de a corela ncasrile i pl ile. De asemenea, o importan deosebit o prezint msurarea riscului i rentabilitii ntreprinderii. Astfel, prin cunoaterea anumitor indicatori de analiz financiar a ntreprinderii se pot determina punctele forte sau slabe ale acesteia, se pot cunoate noi metode de dezvoltare i se pot prevedea i analiza pericolele din mediul concurenial. Proiectul prezint o analiz pentru anii 2010-2011 i este structurat n apte capitole, fiecare din pri analiznd ntr-o manier direct anumii indicatori.

1.1. Prezentare generala a societatii Scurt istoric n perioada 1921 1936 se pun bazele unitii actuale prin fuzionarea mai m ultor firme productoare de medicamente (soluii, tablete, fiole, etc.), care utilizau ca materii prime plantele medicinale, diverse glande, organe i subproduse animaliere. n anul 1936 firma GEDEON-RICHTER din Timisoara se unete cu alte laboratoare existente i cu ali acionari n cadrul "Societii Romane pe Aciuni" i ncepe producia pe teritoriul sediului central al societii n strada Logofat Taut nr.99, Bucureti, i pe platforma din Bd. Iancu de Hunedoara. Pe 11 iunie 1948 aceste uniti sunt naionalizate devenind ntreprinderi de stat astfel: Industria Chimico-farmaceutic nr.6 cu sediul n str.Logofat Taut, Industria Chimicofarmaceutic nr.2 cu sediul n Bd.Iancu de Hunedoara. Douzeci i unu de ani mai trziu Fabricile de Medicamente Galenica i Biofarm se unesc nfiintndu-se ntreprinderea de Medicamente Biofarm specializat n produse de origine natural. n 1997 aceasta devine o companie cu capital privat 100% sub denumirea S.C.BIOFARM S.A. n prezent compania Biofarm este unul dintre primii productori romani de medicamente i suplimente alimentare de uz uman i veterinar precum i alte produse chimice. Biofarm este unul dintre primii 10 productori romni existeni pe piaa farmaceutic din Romania, o pia dinamic i foarte competitiv. Compania este certificat n conformitate cu cerinele standardului EN ISO 9001:2000 i ale Ghidului privind buna practica de fabricaie (GMP) pentru toate liniile de producie. De asemenea, ac iunile sale sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti Categoria I. Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include lansarea de noi produse i mbuntirea portofoliului, mbuntirea prezen ei companiei pe piata de retail i continuarea dezvoltrii forei de vnzri. Investiiile n cercetare, lansarea i promovarea propriilor produse vor continua pentru a ajuta la mbuntirea poziiei companiei pe pia.

1.2. Date de identificare a agentului economic Logofatul Tautu nr.99, sect.3 si are ca obiect de activitate producerea si comercializarea medicamentelor de uz uman. In aceasta calitate, societatea se supune legilor speciale privind autorizarea functionarii unitatilor pentru fabricarea medicamentelor. In prezent, compania este certificata in conformitate cu standardul EN ISO 9001:2000 si in conformitate cu Ghidul privind Buna Practica de Fabricatie pentru Medicamente de Uz Uman (GMP - Good Manufacturing Practice) pentru toate liniile de productie. Codul unic de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului este RO 341563 si numarul de ordine in Registrul Comertului J40/199/1991. Piata reglementata pe care se tranzactioneaza valorile mobiliare emise de S.C. BIOFARM S.A. este Bursa de Valori Bucuresti, categoria I de tranzactionare. 1.3.Diagnosticul societatii 1.3.1. Diagnosticul situatiei juridice Aciunile S.C. BIOFARM S.A. au fost tranzactionate pe Piata RASDAQ, la categoria de baz, din data de 19.11.1996. Conform hotrrii adunrii generale extraordinare a acionarilor nr. 40 din 24.03.2005, s-a aprobat demararea operaiunilor necesare listrii societii la categoria I a Bursei de Valori Bucureti. Prin Hotrrea nr. 69 din 25.10.2005 a Consiliului Bursei de Valori Bucuresti s-a aprobat nscrierea la Cota Bursei de Valori Bucuresti SA sectorul valorilor mobiliare emise de persoanele juridice romne - Categoria I, a aciunilor emise de S.C. BIOFARM S.A. Aci unile S.C. BIOFARM S.A. sunt aciuni nominative dematerializate iar valoare nominal este de 0,1 lei/actiune. Simbolul S.C. BIOFARM S.A. la Bursa de Valori Bucuresti este BIO.1 Consiliul de Administratie al SC BIOFARM SA n anul 2010 a fost alctuit din: Dnut VASILE presedinte CA Ion ANDREI membru CA Ioan CUZMAN membru CA Elena CALITOIU membru CA Dumitru TUDOR membru CA Nu exista acorduri, ntelegeri sau legturi de familie ntre persoanele din Consiliul de Admnistraie al companiei i o alt persoan datorit crora persoana din Consiliul de Administraie a fost numit ca membru al conducerii executive. La data de 31.12.2010, conducerea executiv a companiei era asigurat de urmatoarele persoane:2 1. Dnut Vasile Director General 2. Dana Talea Director General Adjunct 3. Mihaela Ion Sef Oficiu Juridic Actionariat 4. Laura Boer - Contabil Sef
1 2

Sursa: www.bvb.ro Site-ul Bursei de Valori Bucuresti Sursa: www.biofarm.ro - Site-ul oficial al companiei Biofarm,

5. Mihaela Parvu Manager Marketing- Vanzari 6. Petrua Stoicescu Manager Productie si Utilitati Fabrica 7. Valentina Pasa Manager Asigurarea Calitatii 8. Carmen Stanescu - Manager Aprovizionare 9. Nina Badicu Manager Cercetare Dezvoltare 10. Sorana Marinescu Manager Resurse Umane 11. Dragos Morosanu Manager IT 12. Valerica Niculescu Manager Controlul Calitatii 13. Liviu Visan Referent specialitate inginer Constructii Toate persoanele care fac parte din conducerea executiv a societii sunt angajate cu contract pe perioad nedeterminat, mai puin Directorul General Dnut Vasile care are ncheiat contract de mandat. Nu exist acorduri, nelegeri sau legturi de familie ntre persoanele din conducerea executiv a companiei i o alt persoan datorit crora persoana din conducerea executiv a fost numit ca membru al conducerii executive. 1.3.2. Diagnostic commercial Capitalul social subscris al societatii la 31 decembrie 2011 era de 109.486.150 lei, valoarea nominal a unei actiuni fiind de 0.1 lei/actiunea.
Structura actionarului la 31 Decembrie 2011 era urmatoarea: Nr actiuni % S.I.F OLTENIA S.A. 284.487.671 25,9839 S.I.F. BANAT-CRISANA S.A. 198.132.451 18,0966 S.I.F. MOLDOVA S.A. 133.946.144 12,2341 A.V.A.S 11.448.753 1,0457 ALTI ACTIONARI 466.846.480 42,6398

S.I.F OLTENIA S.A. S.I.F. BANAT-CRISANA S.A. S.I.F. MOLDOVA S.A. A.V.A.S

Prezentare produse S.C. BIOFARM S.A. produce si comercializeaza atat medicamente de uz uman si veterinar cat si diferite produse chimice. In cadrul societatii se realizeaza circa 230 de produse, cuprinzand principala gama de substante biologic active, in cele mai diverse forme farmaceutice,

cunoscute pe plan mondial: solutii injectabile, pulberi liofilizate, comprimate, drajeuri, solutii oftalmice, solutii otice si nazale, capsule gelatinoase moi, suspensii, siropuri, tablete turnate, spray -uri. Produsele S.C. BIOFARM S.A. acopera principala gama de produse biologic active, pentru 18 grupe terapeutice principale. Dintre acestea se pot mentiona: modificatoare ale secretiei bronsice, preparate cu vitamine, preparate utilizate in medicatia ORL, coleretice si colecistokinetice, hepatoprotectoare, hormonale si antihormonale, antialergice, produse pentru tratament dermatologic.

S.C. BIOFARM S.A. produce 13 mari grupe de medicamente care includ: enzime, hormani, anticoagulante, hepatoprotectoare, colecitostochinetice, tonifiante ale sistemului nervos si vascular, energizante, antiinflamatoare si antibacteriene, antianemice, vitamine, tincturi, extracte, cardiotonice, citostatice. Clientii Biofarm Compania SC Biofarm SA are incheiate contracte de vanzare anuale cu cei mai puternici distribuitori de pe piata farmaceutica, care au o buna putere de desfacere a produselor in farmacii. Astfel, in 2011 distributia s-a desfasurat preponderent cu primii 10 distribuitori (1. Mediplus, 2. Farmexpert, 3. Fildas, 4. Relad, 5. Farmexim, 6. Polisano, 7. ADMFarm, 8. Europharm, 9. Ropharma, 10. PharmaFarm.), conform clasificarii pietei farmaceutice, dintr-un total de aproximativ 150. n functie de statutul lor, clientii carora le se sunt adresate produsele BIOFARM se mpart n firme distribuitoare, consumatori finali, iar o pondere de 5% din volumul vnzarilor se ndreapta catre spitale.
Clientii cu care colaboreaza biofarm DITA Import-Export SRL Bucuresti Montero SRL Bucuresti ChPM SRL Bucuresti Farmacom S.A. Brasov Biosfarm SRL Piatra Neamt Farmexpert D.C.I. SRL Bucuresti Geranium SRL Timisoara Mediplus Bucuresti Iassyfarm Iasi Fildas Bucuresti A.D.M. Bucuresti Arochim Ploiesti Deltafarm Suceava Pharma Distribution Group Cluj Napoca

Majoritatea acestor comercianti si-au creat n timp si lanturi proprii de farmacii, nsa numarul acestora detine o pondere de doar circa 25% din numarul total al farmaciilor n care se comercializeaza produsele BIOFARM

Spitalele detin doar 20% din volumul de vnzari, datorita neatractivitatii acestui sector, amenintat permanent de blocajele financiare concretizate n neplata la termen a datoriilor catre furnizorii de medicamente. Pentru produsele cu care BIOFARM aprovizioneaza spitalele (ca unic furnizor), se ncaseaza contravaloarea acestora pe loc. Furnizorii Biofarm Pe langa efortul de a mentine stocurile la un nivel optim, compania si-a indrepta atentia spre imbunatatirea conditiilor si modului de lucru cu furnizorii, astfel : Portofoliu furnizori in 2010 : 105 furnizori pentru materii prime si ambala je (aproximativ. 80 % surse import si 20 % surse indigene) Furnizorii au fost selectati in functie de calitate, documente transmise, preturile cele mai mici si conditiile de plata optime. BIOFARM colaboreaza cu urmatorii furnizori de ambalaje: Polirom Co. hrtie si folii adezive, ambalaje din carton simplu si ondulat, funii de legat; Argo-Rom Plastics S.A. flacoane din PE, PVC, flacoane din PP pentru solutii injectabile sterilizabile la 120 C, flacoane cu picurator; Stirom S.A. Bucuresti recipiente din sticla de diferite capacitati; Saint-Gobain, Franta gama larga de recipiente din plastic. Pe fondul diminuarii considerabile a activitatii industriei chimice din tara noastra, aprovizionarea cu materii prime se realizeaza prin importuri de la firme straine (80%), restul necesarului fiind acoperit prin achizitii de la firmele romnesti (18%) incluznd la aceasta categorie si reprezentantele firmelor straine, iar circa 2% reprezinta materii prime produse chiar n incinta societatii BIOFARM (o mare parte a extractelor de origine animala). Lista furnizorilorde materii prime grupati dupa produsele oferite se prezinta astfel: Hoffmann La Roche, Elvetia acid ascorbic (vitamina C), acid nicotic, betacaroten, pantotenat de calciu; Colorcon, Anglia vitamine; S&D, Anglia estradiol, hidrocortizon; Dolner, Elvetia acetoftalat de celuloza; ICE, Italia bila de bovine; Loba, Spania clorhidrat de naftoza, dimetil sulfoxid; Aarhus Olie, Danemarca cebao; Diosinth, Danemarca efedrina HCI, heparina, oxitocina; Induken, Canada silimarina; Magitech, Romnia CMC 300-600; Medchim, Romnia atropina sulfat.

Pentru a micsora impactul expunerii societatii la riscul de majorarii preturilor au fostluate masuri de incheiere pe termen mediu a contractelor de aprovizionare la preturi negociate atat in moneda nationala cat si in valuta (in special euro si usd) cu furnizori alternativi

de materii prime si materiale de ambalare. Fluctuatiile de pret si/sau de curs valutar la materii prime si ambalaje nu au afectat semnificativ profitabilitatea produselor BIOFARM. Prezentare concurenti

Top producatori de medicamente din Romania in 2010-2011 Top 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Companie Terapia Ranbaxy Antibiotice Iasi Labormed Zentiva Biofarm Gedeon Richter Romania Infomed Fluids Europharm Arena Helcor Vanzari 2010 (mil. Euro) 89,4 53,9 52,8 52,2 21,2 12,5 6,8 5,3 3,1 2,7 Vanzari 2011 (mil. Euro) 80,5 64,5 53,7 50 23 15,8 5,8 4,1 3,4 3,1 Evolutie -8,9 10,6 0,9 -2,2 1,8 3,3 -1 -1,2 0,3 0,4

Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, BIOFARM ocupa locul 5 in topul producatorilor romani de medicamente. Aceasta companie a avut vanzari de 21,2mil euro in anul 2010, inregistrand o evolutie crescatoare de 1.8 procente fata de anul 2008. Pentru anul 2011 vanzarile au inregistrat o valoare de 23 milioane euro. Capacitatea de autofinantare (cash-flow) se constituie n slabiciune pentru majoritatea producatorilor de medicamente, datorita blocajelor de fonduri din sectorul sanatatii, spitalele nerespectnd termenele de plata pentru medicamentele livrate. Se ajunge astfel la situatia unor grade de nencasare a cifrei de afaceri de pna la 60%. Din acest punct de vedere sunt avantajate companiile ale caror produse sunt destinate n ponderi mici spitalelor cazul BIOFARM. 1.3.3. Diagnosticul resurselor umane Domnul Dnu Vasile este Preedinte al Consiliului de Administratie si Director General al Biofarm SA ncepnd cu 03 octombrie 2005. El a primit o diplom de master n Inginerie de la Universitatea Politehnica din Bucuresti n 1981. ntre 1990 i 1993, a activat ca Project Manager al Coca-Cola Romnia. ntre 1993 i 1996, el a lucrat pentru Compania de Imbuteliere Nigeriana, ca Director de Operaiuni. Compania organizeaza instruiri interne si externe in scopul cresterii performantei salariatilor. In anul 2010, 172 de persoane au facut parte din Sindicatul Independent al companiei. Pe parcursul anului 2010 nu au fost intalnire situatii conflictuale intre angajati si nici intre reprezentantii management-ului si angajati.

In anul 2011 numarul orelor de instruire a fost de aprozimativ 5200, beneficiind 348 de persoane.Departamentele cu cele mai multe instruiri au fost cele de Vanzari, Aprovizionare si Productie. In anul 2010 s-a inregistrat un numar mediu de angajati de 343.Din totalul de angajati 51% fac parte din Sindicatul Independent al Societatii, sindicat inregistrat la Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania.

In ceea ce priveste nivelul de pregatire a personalului, distributia este urmatoarea: 40% din angajati sunt absolventi de studii superioare, 33% sunt absolventi de studii medii, iar diferenta de 27% sunt la nivel de scoala profesionala/gimnaziu.

1.3.4. Diagnosticul operational sau tehnologic n conditiile impuse de Ministerul Sanatatii, de implementare a normelor GMP, s-a impus ca obligatorie evaluarea bazei materiale existente si nlocuirea acesteia, acolo unde a fost cazul, pentru a fi conforma cu cerintele normelor de buna practica de fabricatie. In prezent, BIOFARM detine trei linii de productie operative astfel: linia de capsule gelatinoase moi (engl. soft gels) singura din Romnia; linia de lichide are cea mai mare capacitate din Romnia, BIOFARM

 pozitionndu-se ca lider pe piata siropurilor si solutiilor; o linia de tablete filmate. In anul 2009 au continuat investitiile prin achizitia de echipamente si utilaje aferente activitatii de productie astfel : Piese pentru produse noi ( suspensii in capsule gelatinoase moi, tablete 6 mm, blistere cu 7 alveole) Piese de automatizare : PLC pt CIP, Panel View pt SAI 50 Echipamente noi pentru fluxul de pulberi colorate : moara de calibrare; uscator electric ; masina de blisterat in hartie ; masina de incartonat blistere de hartie si pliculete. Echipamente noi pentru fluxul de tablete masticabile : masina de incartonat un singur blister in cutie; investitia facuta in automatizarea completa a liniei de ambalat blister de tablete masticabile in cutie, va duce la cresterea volumului de unitati realizate si va putea fi folosita si pentru implementarea unor produse ambalate intr-o forma usor vandabila. Masina de incartonat blistere de hartie si pliculete va creste considerabil eficienta amabalarii actuale. .1. UP-gradarea actionarii electrice pentru AHU camere curate de pe fluxul Comprimate. Procesul de investitie in masini mai performante , care permit realizarea de produse mixate sau alte forme mai atractive de prezentare a ambalajelor, se va continua si in anul 2010. In anul 2009 au continuat lucrarile de constructie a unui spatiu de depozitare avand o suprafata de 1400 mp pe terenul din Gura Badicului. Datorita necesitatilor de extindere a capacitatilor de productie s-a demarat incepand cu 2009 un program de investitii ce cuprinde proiectarea fluxurilor tehnologice, a utilitatilor pentru relocarea si achizitionarea de linii de productie. De asemnea s-au demarat procedurile pentru accesarea de cofinantare prin programul operativ sectorial pentru cresterea competitivitatii economice, in acest sens incheindu-se o colaborare cu un consultant specializat pe accesarea fondurilor structurale. 1.3.5. Diagnosticul de mediu Pentru anul 2010 impactul de mediu a fost in limitele impuse de autorizatia de mediu, pentru aceasta au fost efectuate urmatoarele demersuri: Indeplinirea monitorizarii impuse: Au fost respectate cerintele de monitorizare a impactului de mediu pentru toti factorii de mediu (emisii: aer, apa, sol, zgomot), rezultatele obtinute respectand incadrarea sub limitele maxime admise la nivelul tuturor poluantilor descarcati;

 Monitorizarea de control a impactului de mediu a fost efectuata doar prin laboratoare acreditate RENAR.

Masurile, dotarile si amenajarile pentru protectia mediului: Evacuarea pulberilor se face numai prin instalatii de retinere a acestora astfel incit concentratiile maxime admisibile prevazute de normativele in vigoare sa nu fie depasite. Evacuarea gazelor reziduale se face numai prin cosuri, urmarindu-se ca continutul gazelor reziduale sa nu depaseasca valorile limita admisibile prevazute de normativele in vigoare. Evacuarea apelor reziduale se face controlat, prin cele doua instalatii de epurare, astfel incit continutul lor sa se incadreze in limitele impuse. Au fost efectuate lucrarile de mentenanta preventiva la toate instalatiile cu rol in atenuarea emisiilor de poluanti in aer si apa (elementele de filtrare uscata si umeda, separator de grasimi cu biofragmentare, statie de epurare); Au fost luate masuri organizatorice si tehnologice pentru reducerea consumurilor energetice si de apa (verificari de control la instalatia de tip ciller, mentenanta preventiva, tratament cu solutii de conditionare a apei introduse in cazanele de abur si instalatiile de racire, efectuarea reviziilor); S-a incercat diminuarea si s-a mers pana la excluderea utilizarii in procesele specifice a substantelor periculoase pentru mediu: A fost promovata si s-a implementat utilizarea de materii prime; Gestionarea deseurilor s-a desfasurat in conformitate cu cerintele legale : reciclarea deseurilor rezultate din activitatea desfasurata (plastic, hartie/carton, sticla, metale) , sortarea, stocarea temporara si eliminarea controlata, prin terti pentru cele care nu pot fi reciclate (deseuri menajere, deseuri din productie etc); Depozitarea si gestionarea materiilor prime, a solventilor si a combustibililor a fost efectuata astfel incit sa se evite orice pericol de poluare a mediului inconjurator; Gestionarea si intretinerea parcului auto a fost efectuata conform cerintelor legale (revizii si service prin unitati autorizate), au fost reduse consumurile, si a fost reinoit parcul auto cu autoturisme cu emisii reduse. 2. Analiza performantei interprinderii Diagnosticarea rentabilitii i riscului unei ntreprinderii presupune o analiz financiar complex ncepnd cu o analiz a poziiei i a performanei financiare. n cazul companiei SC Biofarm SA aceasta este foarte important pentru acionari, furnizori sau parteneri bancari deoarece prezint o imagine global a activitii ntreprinderii. Sursele de date folosite n scopul realizrii analizei financiare sunt bilanul contabil i contul de profit i pierdere. n cadrul analizei financiare a SC Biofarm SA am utilizat datele din

3ani de activitate respectiv 2010 i 2011si 2012 aa cum sunt reflectate ele n documentele menionate mai sus.

2.1. Analiza bilantului Scopul acestei analize este de stabili modul de realizare a echilibrului ntre resurse (pasive) i nevoi (active) pe termen lung i pe termen scurt. Pentru nceput am sintetizat bilanul contabil din cei 3 ani de activitate a ntreprinderii luai n discuie:
ACTIV I. IMOBILIZARI Necorporale Corporale Financiare II. ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creante Disponibilitati 2010 67.513.449 1.164.957 53.612.816 12.735.676 100.503.352 13.553.634 19.780.459 920.826 2011 68.660.609 866.695 56.689.637 11.104.277 115.969.010 15.231.010 26.509.629 736.337 2012 73.504.390 195.446 58.971.639 14.337.305 124.677.432 15.619.265 30.489.086 619.696

III. CHELTUIELI IN AVANS TOTAL ACTIV

215.368 168.232.169

288.892 184.918.511

278.730 198.460.552

PASIV I. CAPITAL PROPRIU II.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI III.DATORII PE TERMEN LUNG IV. DATORII CURENTE Furnizori Salariati+Stat Ptz V. VENITURI IN AVANS TOTAL PASIV

2010 145.761.009 3.358.457 844.330 18.260.308 15.510.358 2.749.950 0 8.065 168.232.169

2011 153.957.996 4.010.366 402.687 26.547.462 23.068.949 3.478.513 0 0 184.918.511

2012 164.541.995 1.503.628 16.409 32.391.272 26.449.038 5.942.234

7.248 198.460.552

Totodat, pentru a oferi o imagine ct mai concludent, continu, dar i pentru a putea analiza i evoluia n timp a SC Biofarm SA, am realizat bilanul sintetizat i n valori reale (innd cont de ra inflaiei). Acest lucru a presupus raportarea valorilor tuturor elementelor bilaniere unan de baz, n cazul nostru 2012.
ACTIV(REAL) I. IMOBILIZARI Necorporale Corporale Financiare II. ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creante Disponibilitati 2010 69.761.647 1.203.750 55.398.123 13.159.774 0 103.850.114 14.004.970 20.439.148 951.490 2011 70.947.007 895.556 58.577.402 11.474.049 0 119.830.778 15.738.203 27.392.400 760.857 0 0 298.512 0 191.076.297 2012 73.504.390 195.446 58.971.639 14.337.305 0 124.677.432 15.619.265 30.489.086 619.696

III. CHELTUIELI IN AVANS TOTAL ACTIV

222.540 173.834.300

278.730 198.460.552

PASIV(REAL) I. CAPITAL PROPRIU II.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI III.DATORII PE TERMEN LUNG IV. DATORII CURENTE Furnizori Salariati+Stat Ptz V. VENITURI IN AVANS TOTAL PASIV

2010 150.614.851 0 3.470.294 0 872.446 18.868.376 16.026.853 2.841.523 0 8.334 173.834.300

2011 159.084.797 0 4.143.911 0 416.096 0 27.431.492 23.837.145 3.594.347 0 0 0 0 191.076.297

2012 164.541.995 1.503.628 16.409 32.391.272 26.449.038 5.942.234 0 7.248 198.460.552

Activul creste de la an la an atat in termini nominali cat si in termeni reali.In anul 2011 acesta a crescut cu 9.9% fata de anul precedent fata de 2011. Se observa ca pasivul inregistreaza cresteri in anul 2011 fata de anul 2010, lucru considerat pozitiv avand in vedere interesul actionarilor, dar se poate observa ca in 2011 a avut loc o scadere a capitalurilor proprii si o

crestere a provizioanelor ( societatea aflanduse in litigiu cu o persoana fizica), cat si a datoriilor curente. In schimb in anul 2012 are loc o crestere de capitaluri proprii si o scadere a provizioanelor. Pentru a da o imagine ct mai clar a structurii bilanului, am raportat fiecare element al activului/pasivului, la total activ/pasiv.
ACTIV I. IMOBILIZARI Necorporale Corporale Financiare II. ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creante Disponibilitati 2010 40,13% 0,69% 31,87% 7,57% 59,74% 8,06% 11,76% 0,55% 2011 37,13% 0,47% 30,66% 6,00% 62,71% 8,24% 14,34% 0,40% 2012 37,04% 0,10% 29,71% 7,22% 0,00% 62,82% 7,87% 15,36% 0,31% 0,00% 0,00% 0,14% 0,00% 100,00% 2011 83,26% 2012 82,91% 0,00% 0,76% 0,01% 16,32% 13,33% 2,99% 0,00% 0,0037% 100%

III. CHELTUIELI IN AVANS TOTAL ACTIV PASIV I. CAPITAL PROPRIU II.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI III.DATORII PE TERMEN LUNG IV. DATORII CURENTE Furnizori Salariati+Stat Ptz V. VENITURI IN AVANS TOTAL PASIV

0,13% 100,00%

0,16% 100,00% 2010 86,64%

2,00% 0,50% 10,85% 9,22% 1,63% 0,00% 0,0048% 100%

2,17% 0,22% 14,36% 12,48% 1,88% 0,00% 0,0000% 100%

Activul total este impartit 40% imobilizari si 60% active circulante in 2010, dar se observa o crestere a procentului activelor circulante in 2011 si 2012 datorat cresterii datoriilor clientilor fata de societate.

2.2. Analiza pozitiei financiare Poziia financiar a unei ntreprinderi este caracterizat pe baza a 4 indicatori fundamentali: a) ACTIVUL NET CONTABIL (SN); b) FOND DE RULMENT (FR); c) NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR); d) TREZORERIA NET(TN). 2.2.1. Activul net contabil Pornind de la elaborarea juridica a bilantului se poate evidentia conceptul de situatie neta (SN), cunoscuta si sub denumirea de activ net contabil, ea pune in evidenta drepturile pe care actionarii le poseda asupra intreprinderii. Altfel spus, diferenta dintre activ si datoriile totale constituie situatia neta, care evidentiaza valoarea contabila a fondurilor proprii. Activul net constituie dimensiunea financiara a intreprinderii si intervine in diagnosticarea solvabilitatii, adica in scopul estimarii capacitatii intreprinderii de a face fata argumentelor sale pe baza actualelor sale active. ANC = Total Activ Total Datorii = IMOnete + ACR + Ch.Av. DAT DCR Ven.Av = CPR + PRCh. Am calculat valoarea acestui indicator ct i a celorlali n valori reale (innd cont de inflaia nregistrat n Romnia ntre anii 2011-2012), ilustrnd astfel o imagine mai bun asupra modificrilor survenite anual. Indicatorul "Situatia neta" inregistreaza o tendinta de crestere pe intreaga perioada de timp analizata ceea ce inseamna ca detinerile actionarilor au crescut permanent. In valori nominale, acest indicator inregistreaza cresteri din ce in ce mai mari de la an la an ceea ce semnifica o gestiune economica solida a intreprinderii

2.2.2. Fondul de rulment "Fondul de rulment" este un indicator ce se determina pe baza analizei bilantului financiar (bilantul lichiditate-exigibilitate). El reprezinta excedentul de resurse financiare care se degaja in urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente si poate fi folosit pentru finantarea nevoilor curente. Cu alte cuvinte, fondul de rulment reprezinta acea parte din capitalul permanent care depaseste in valoare imobilizarile nete (nevoi permanente), partea ce este utilizata pentru finantarea activelor circulante. Deci, fondul de rulment reprezinta marja de securitate din perspectiva finantarii activelor circulante. FR = Pasive permanente Active permanente = CPR + PRCh + DFIN IMOnete = ACRn

2010 2.Fondul de rulment 82.450.347

2011 89.710.440

2012 92.557.642

2010 Fondul de rulment 85.195.944

2011 92.697.798

2012 92.557.642

Pe perioada analizata, fondul de rulment inregistreaza valori positive si un trend crescator, ceea ce inseamna ca sursele permanente reusesc sa finanteze in totalitate alocarile permanente. Acest fenomen este reflectat atat prin analiza in termeni nominali cat si in termeni reali. In termeni nominali fondul de rulment a crescut cu 8.8%, iar in termeni reali acesta a crescut cu 2.9% (2010-2011). In 2012 se observa o usoara scadere in termini reali In aceste conditii putem spune ca interprinderea dispune de o marja de securitate si ca ea isi poate acoperi nevoile permanente pe seama resurselor permanente in toti ani de activitate. Fondul de rulment poate fi descompus i calculat c fond de rulment propriu i mprumutat (strin) :
2010 78.247.560 4.202.787 2010 80.853.204 4.342.740 2011 85.297.387 4.413.053 2011 88.137.790 4.560.008 2012 91.037.605 1.520.037 2012 91.037.605 1.520.037

3.Fondul de rulment propriu 4.Fondul de rulment imprumutat

Fondul de rulment propriu Fondul de rulment imprumutat

Avand in vedere analiza fondului de rulment financiar si structura capitalurilor permanente se poate analiza "Fondul de rulment propriu". Acest indicator semnifica acea parte din capitalurile proprii care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt folosite in scopul finantarii activelor circulante. Acest excedent trebuie sa reprezinte ponderea cea mai mare in fondul de rulment si sa inregistreze o tendinta continua de crestere ceea ce se poate observa si in cazul SC Biofarm S.A.. Fondul de rulment imprumutat reprezinta acea parte din datoriile pe termen mediu si lung ce depaseste valoarea imobilizarilor nete, excedent ce este destinat finantarii activelor circulante. 2.2.3. Nevoia de fond de rulment Nevoia de fond de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt, respectiv a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri temporare, reinnoibile permanent.

Structura necesarului de fond de rulment cuprinde, pe de o parte, stocurile (de materii prime, produse finite, semifabricate) a cror valoare incorporeaz cheltuielile de fabricaie i, pe de alt parte, creanele. NFR = Alocri temporare (n stocuri i creane) Surse temporare (mai puin credite bancare curente) = (Stocuri + Creane) Dat. de exploatare (Dat.fata de salariai, stat, furnizori, acionari).
5.Nevoia de fond de rulment 2010 81.529.521 2011 88.974.103 2012 91.937.946

Valoarea pozitiva a nevoii de fond de rulment, semnifica un surplus de nevoi de stocuri si creante (temporare) in raport cu sursele temporare posibile de mobilizat. Aceasta nevoie de fond de rulment pozitiva, poate fi considerata normala, daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea stocurilor si a creantelor (nevoia de finantare a ciclului de exploatare). In cazul nostru nevoia de fond de rulment arata un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor, si exigibilitatea datoriilor de exploatare (incetinirea incasarilor si urgentarea platilor). 2.2.4. Trezoreria neta Sinteza a realizarii echilibrului financiar la nivelul unei intreprinderi (atat pe termen lung cat si pe termen scurt). Analiza trezoreriei nete se realizeaza prin compararea fondului de rulment (ce se inregistreaza la un moment dat, determinat pe baza bilantului) cu nevoia de fond de rulment (marime fluctuanta). TN = FR NFR = ATz PTz
2010 920.826 2011 736.337 2012 619.696

6.Trezoreria neta

Trezoreria neta pozitiva e rezultatul intregului echilibru financiar al interprinderii. Trezoreria neta fiind pozitiva (valoarea fondului de rulment financiar este superioara valorii nevoii de fond de rulment), excedentul de finantare se regaseste sub forma de disponibilitati banesti, altfel spus, compania va genera fluxuri positive de numerar din operatiunile efectuate pana la urma acesta este scopul final al activitatii unei companii, alaturi de obtinerea de profit din activitatea curenta. 3. Analiza performantei financiare 3.1.EBITDA Pentru a analiza performanta financiara a societatii am folosit abordarea anglo saxona.

EBITDA (eng. Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization castigul inainte de dobanzi, rate, depreciere si amortizare) este un indicator al performantelor financiare ale unei companii care se calculeaza astfel: EBITDA = Venit Cheltuieli (exclusiv taxe, dobanzi, depreciere si amortizare) EBITDA( earnings before interests, taxes, depreciation and amortization) reprezint ctigul brut din activitatea de exploatare, fr s fie afectat de amortizri sau provizioane. EBITDA poate fi folosit pentru a analiza profitabilitatea unei companii sau pentru a compara companii si industrii pentru ca din el sunt eliminate influentele deciziilor de ordin financiar sau contabil.
2010 22.995.194 2011 23.604.512 2012 26.133.681

EBITDA

Se observa ca EBITDA este in crestere, SA Biofarm S.A. fiind o afacere profitabila 3.2. EBIT EBIT (earnings before interest and taxes) reprezint ctigul din activitatea de exploatare, cu luarea n calcul a amortizrilor i provizioanelor, nainte de dobnzilor i a impozitului pe profit. De acesti doi indicatori (EBIT si EBITDA)este interesat managementul companiei deoarece arata eficienta activitatii, adica ce profit generez cu 100 u.m. venituri. Se poate fixa un criteriu de performanta pentru managerul care conduce compania legat de acesti indicatori.
EBIT 2010 18.298.229 2011 18.664.201 2012 20.472.174

3.3. EBT (Earnings before tax) Reprezinta rezultatul inaintea impozitului pe profit
EBT 2010 18.179.078 2011 18.551.206 2012 20.409.377

3.4.PN PN (rezultatul net) reprezint ctigul final obinut de ntreprindere dup acoperirea tuturor cheltuielilor, inclusiv a impozitului pe profit.
RN 2010 14.404.793 2011 14.220.788 2012 21.038.938

3.5.Capacitatea de autofinantare Capacitatea de autofinantare numiti marjbrutde autofinanare,constituie diferena ntre fluxurile deintrarei fluxurile deieiregenerate deoperaiunile curente de gestiune care lasladispoziia ntreprinderiiresurse propriice rmn disponibile pentru finanarea diverselor necesiti: rezultatulexerciiului dupimpozitarei cheltuielile care nu au antrenat pli (amortizri, provizioane): CAF = Venituri ncasabile Cheltuieli pltibile. Capacitatea de autofinanare se poate determina prindou metode. Metoda folosita de noi este metoda fluxurilor, pornind de la excedentul brut al exploatarii (EBE): CAF = EBE+ Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli de exploatare Cote-pri din rezultat din operaiunile fcute n comun + Venituri financiare Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Participarea salariailor la profit Impozit pe profit. Aceastmetodpune n evidenorigineacapacitii de autofinanare,corectnd excedentul brut de exploatare cu veniturilei cheltuielile care sunt laoriginea fluxurilor de trezorerie. Autofinanarea reprezintmbogireantreprinderii, fiind un mijloc definanare pe care aceasta l gsete n propriilefore, care i va ntri structura financiar, mrind fondul de rulment. Ea constituie oresurspropriede caredispune ntreprinderea prin prezenacapitalurilorproprii, a cror absenconducela dezechilibrarea structurii bilanului.
2010 6.105.309 2011 4.747.631 2012 9.194.574

CAF

Societatea are o capacitate de autofinantare pozitiva dar cu un trend descrescator in primii 2 ani, avand in 2011 o scadere de 22% fata de 2010.

CAPITOLUL 4. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR PE BAZA SISTEMULUI RATELOR 1.ROA (RETURN ON ASSETS)

Rentabilitatea economica exprima profitul net adus de o unitate monetara de activ, prin urmare ofera informatii cu privire la eficienta cu care sunt administrate activele societatii. Altfel spus, reflecta capacitatea conducerii intreprinderii de a utiliza resursele financiare proprii si imprumutate in scopul obtinerii de profit.

ROA

2011 10,65%

2012 10,77%

Pentru BIOFARM acest indicator este mai mare decat zero, ceea ce inseamna ca rentabilitatea permite mentinerea intreprinderii, intrucat resursele financiare proprii si imprumutate sunt utilizate eficient in scopul obtinerii de profit. 2.ROE (Return on equity) Rata rentabilitii financiare (ROE) a capitalului propriu pune n eviden randamentul capitalurilor proprii, respectiv al plasamentului efectuat de acionarii unei societi prin cumprarea aciunilor societii. Profitul, sursa important de finanare a dezvoltrii unei activiti, reprezint parte component a capitalurilor unei ntreprinderi, remunernd, n primul rnd, participarea acionarilor, prin intermediul dividendelor.

ROE

2011 10,88%

2012 13,66%

In cazul BIOFARM, valoarea nregistrat de acest indicator in anul 2012 este de 13,66% ceea ce inseamna ca o unitate de capital propriu angajat degaja 0.1366 unitati profit net. Aceasta trebuie s fie mai mare dect 5%, astfel se poate afirma faptul c activitatea desfurat n cadrul societii a fost eficient din punct de vedere al fructificrii capitalurilor proprii.

Rata dobnzii- exprim rentabilitatea din punctul de vedere al creditorilor, care pun la dispoziia ntreprinderii capitaluri mprumutate (pe o perioad mai mare de un an) i sunt remunerai prin dobnzi.

Rdob

Ch.dobanzi1 DTL 0

ROE = ROA Efectlevier

( Rdob rata dobnzii - levier ( )) , unde

Indicator ROA ROE Levier Efect levier Rata dobanzii

2011 10,65% 10,88% 0,26% -0,0015% 13,38%

Aceast relaie leag ROA de ROE, de costul ndatorrii suportat de ntreprindere (Rdob) i de gradul de ndatorare i pune n eviden influena ndatorrii asupra rentabilitii obinute de proprietari. n cazul nostru Levierul are o valoare foarte mic 0.26% prin prisma cheltuielilor cu dobnda mici, iar Efectul de levier al ndatorrii are o valoare neglijabil, aceasta fiind de fapt influena ndatorrii asupra ROE, adic asupra ratei de rentabilitate ce se cuvine acionarilor. De asemenea ROA < Rdob, deci ntreprinderea nu utilizeaza eficient resursele mprumutate de la creditori i obine o rentabilitate a activelor finanate din aceste surse insuficient de mare pentru acoperirea costului datoriilor (Rdob) i pentru remunerarea suplimentar a acionarilor (prin efectul de levier). In acest caz indatorarea are "efect de maciuca",determinand scaderea rentabilitatii capitalurilor proprii. 3. RATE DE MARJ, ROTAIE I STRUCTUR Ratele de marja sunt rate de structura a componenetelor valorice de acumulare (a marjelor) in raport cu CA. Se mai numesc si rate de rentabilitate comerciala pentru faptul ca exprima profitabilitatea (bruta sau neta) in raport cu cifra de afaceri, in raport deci cu activitatea comerciala a intreprinderii. Utilitatea informativa a acestor rate rezida in caracterul acestora de rate de structura a veniturilor si in compatibilitatea lor in timp si in raport cu concurenta.Ratele de marja sunt cu atat mai mari cu cat adaosul comercial este mai mare.

Rata marjei nete

2010

2011

2012

17,92%

16,96%

20,04%

Rata marjei nete a inregistrat in cei trei ani valori peste minimul acceptat de 15%, activitatea firmei analizate fiind una rentabila. In anul 2011 aceasta scade cu aproximativ 1%, cifra de afaceri crescand iar profitul descreste, iar in 2012 creste cu 3 puncte procentuale, CA crescand cu o rata egala cu cea a anului anterior, iar profitul creste brusc. Ratele de rotatie sunt factori calitativi si evidentiaza intensitatea cu care au fost exploatate capitalurile intreprinderii. Aceste rate se exprima sub forma de coeficienti ai rotatiei, respectiv partea de CA anuala ce se obtine cu un leu de vanzari si sub forma de durata in zile a unei rotatii complete prin CA, a soldului capitalurilor din bilant.
Coeficient de rotatie a ACR Durata de rotatie a ACR (zile) Durata de rotatie a ACRn (zile) 2010 0,82 439,65 360,68 2011 0,81 446,78 345,62 2012 0,84 427,58 317,42

Cu ct viteza de rotaie este mai mare, cu att volumul de active circulante necesare pentru obinerea unei anumite producii este mai mic sau, producia obinut ntr-o anumit perioad de timp cu acelai volum de active circulante este mai mare. De aici decurge importana accelerrii vitezei de rotaie n vederea creterii eficienei generale a activitii economice a ntreprinderii. Durata medie de rotatie a stocurilor ne arata numarul mediu de zile necesar pentru reinnoirea stocurilor. In cazul societatilor care desfasoara comert se considera optima o durata medie de rotatie a stocurilor sub 30 dezile deoarce se considera mai eficient un stoc de dimensiuni mai mici care se roteste rapid prin CA decat un stoc mai consistent care se roteste mai lent. Durata in zile a unei rotatii complete prin CA a activelor circulante a crescut de la aproximativ 440 zile in 2010 la 447 zile in 2011 si a scazut la 427 zile in 2012.

Ratele de structura a capitalurilor sunt, factori calitativi ce exprima ponderea autonomiei (prin capitaluri proprii) sau a indatorarii (prin capitaluri imprumutate) in total capitaluri atrase. In timp ce ratele de rotatie sunt rate de profitabilitate, ratele de structura a capitalurilor sunt rate de risc (ale indatorarii) si, eventual, ale solvabilitatii intreprinderii (a capacitatii ei de a face fata, in mod durabil, angajamentelor asumate de terti).

5. DIAGNOSTICUL RISCULUI INTREPRINDERII

Efectul de levier (leverage) este o tehnica de gestiune financiara ce are ca scop marirea rentabilitatii capitalului propriu. Deasemenea, efectul de levier pune in evidenta legatura existenta intre rata rentabilitatii financiare si rata rentabilitatii economice. 5.1 RISCUL ECONOMIC. EFECT DE LEVIER ECONOMIC Riscul economic reprezint incapacitatea firmei de a se adapta la timp cu cel mai mic cost la variaiile mediului, exprimnd volatilitatea rezultatului economic la condiiile de exploatare

.Riscul nu depinde numai de factorii generali (pre de vnzare, cost, cifr de afaceri), ci i de structura costurilor, respectiv de comportamentul lor fa de volumul de activitate.Riscul activitii economice sau riscul de exploatare prezint de fapt riscul legat de ncetinirea randamentelor de exploatare (de producie).El depinde n mod esenial de gruparea cheltuielilor de producie n fixe i variabile i corecta lor determinare. CELE =
CA CV CA CV CF
2010 CELE 1,47 2011 1,51 2012 1,58

5.2 RISCUL FINANCIAR. EFECT DE LEVIER FINANCIAR Efectul de levier financiar exprima influenta pe care indatorarea - sursele de finantare atrase, adica in principal creditele bancare - o are asupra rentabilitatii capitalurilor proprii ale firmei, sursele de finantare proprii fiind: capital social, rezerve, amortizare, profit net ramas la dispozitia firmei. Efectul de levier financiar masoara capacitatea firmei de a investi capitalul imprumutat la o rata superioara ratei dobanzii. La prima vedere, indatorarea influenteaza rentabilitatea in mod negativ, intrucat dobanzile aferente maresc costurile si micsoreaza profitul. In realitate insa, daca rata rentabilitatii este mai mare decat rata dobanzii, indatorarea are o influenta pozitiva asupra rentabilitatii si asupra sporirii averii firmei. Efectul levierului financiar reflecta variatia ratei rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii in functie de corelatia dintre rata rentabilitatii economice si costul datoriei sau rata dobanzii, precum si fata de gradul de indatorare levierul financiar. CELF =
CA CV CF CA CV CF Dobanzi
2010 CELF 1,01 2011 1,01 2012 1

5.3 ROLUL DIAGNOSTICULUI FINANCIAR N EVALUAREA RISCULUI DE FALIMENT a) RATE DE SOLVABILITATE: Solvabilitatea constituieaptitudinea intreprinderii de a face fata scadentelor pe termen lung si mediu si depinde de marimea datoriilor cu asemenea scadent si cheltuelile financiare (costul indatorarii). Ea constituie un obiectiv prioritar al intreprinzatorului care doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii si rezulta din echilibrul dintre fluxurile de incasari si fluxurile de plati, dar si dintru-un fond de rulment net pozitiv, adica dintr-o buna adecvare intre necesarul de finantare pe termen lung (in active corporale si financiare) si resursele de finantare cu character permanent ( capitalurile proprii si indatorarea la termen). Gradul de indatorare: Este un indicator general al indatorarii si calculeaza proportia in care activul total este finantat din alte surse decat cele proprii, cum sunt credite, furnizori, datorii la stat. Indicatorul

este inversul solvabilitatii patrimoniale si poate avea valori mai mici sau egale cu 1. In conditii normale de activitate gradul de indatoare trebuie sa se situeze in jur de 50%. O limita sub 30% indica o rezerva in apelarea la credite si imprumuturi iar peste 80% o dependenta de credite, situatie alarmanta.

Gradul de indatorare =

DAT DAT CPR

2010 2011 0,26% 2012 0,01% 0,58%

Gradul de indatorare

In conditii normale de activitate gradul de indatoare trebuie sa se situeze in jur de 50%. O limita sub 30%, ca si in cazul nostru, indica o rezerva in apelarea la credite si imprumuturi.

Levier:

Levier =

DAT CPR
2010 Levier 0,58% 2011 0,26% 2012 0,01%

Rezultatul trebuie sa fie subunitar (asa cum este in cazul nostru), ceea ce inseamna un grad de indatorare scazut. O valoare ce depaseste 2,33, exprima un grad foarte ridicat de indatorare, societatea putandu-se afla chiar in stadiul de faliment iminent daca rezultatul depaseste in mod repetat pragul de 2,33.

b) RATE DE LICHIDITATE: Lichiditatea curenta: Lichiditatea curenta este una dintre cele mai importante rate financiare ale unei companii si masoara capacitatea acesteia de a plati datoriile pe termen scurt utilizand activele pe termen scurt din bilant. Se calculeaza ca raport intre activele circulante si totalul datoriilor pe termen scurt. ACR Lichiditatea curenta = *100 DCR
2010 Lichiditatea curenta 5,5 2011 4,37 2012 3,85

Cu cat valoarea sa este mai mare, cu atat compania are o capacitate mai mare de a-si plati datoriile curente fara sa apeleze la resurse pe termen lung sau la noi imprumuturi. Valoarea optima pentru acest indicator este in jur de 2, insa ea poate varia in functie de sectorul de

activitate. Lichiditatea curenta a S.C.BIOFARM S.A. a scazut n intervalul 2010-2012, datorndu-se n principal cresterii datoriilor pe termen scurt de la un an la altul. Lichiditatea imediata:

Lichiditatea imediata masoara capacitatea companiei de a plati datoriile pe termen scurt utilizand activele cu cel mai mare grad de lichiditate din bilant. Formula este asemanatoare cu cea a lichiditatii curente, insa de data aceasta sunt excluse stocurile, acestea fiind considerate mai greu de valorificat si cu o valoare incerta. ACR Sto Clienti Disponib Lichididatea imediata = *100 *100 DCR DCR
2010 Lichiditatea imediata 4,76 2011 3,79 2012 3,37

Valoarea optima pentru acest indicator este in general 1. In cazul nostru, lichiditatea imeditata este mai mica decat 1 ceea ce face ca activele cu lichiditate mare si anume numerarul, investitiile pe termen scurt si creantele sa fie in acea situatie insuficiente pentru a acoperi datoriile pe termen scurt, indiferent de valoarea reala a stocurilor. Exista insa si domenii unde
lichiditatea imediata poate fi mai mica decat 1, in principal acolo unde stocurile au o pondere mare in totalul activelor circulante. Lichiditatea

rapid a sczut n intevalul 2010-2012, din cauza scderii activelor

circulante coroborata cu cresteea stocuilor. Lichiditatea rapida:

Lichiditatea rapida este indicatorul care masoara capacitatea firmei, la un moment dat, de a-si acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor activelor curente cu grad ridicat de lichiditate (adica pot fi transformate rapid in numerar). ACR Sto Clienti Disponib Lichididatea rapida = *100 *100 DCR DCR
2010 Lichiditatea rapida 0,05 2011 0,03 2012 0,02

Valoarea acestei rate se considera normala, potrivit uzantelor internationale, daca este de 0,8 si 1.

Lichiditatea rapida a scazut n intevalul 2010-2012 datorit scaderii disponibilitilor bneti

ale societii.