Analiza Financiara SC Biofarm SA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
Analiz financiar
SC BIOFARM SA
Autori:
Neagu Ana-Maria
Popescu Oana
Stanciu Alexandru
Trac Alexandra
Anul I, Grupa 721.
2012
Analiza finanicara SC Biofarm SA
Cuprins
Introducere ................................................................................................................................ 4
Capitolul 1 Prezentarea general a societii ........................................................................ 5
1.1. Date de identificare ale agentului economic .................................................................. 5
1.2. Scurt istoric al societatii ................................................................................................ 6
1.3. Diagnosticul situaiei juridice ........................................................................................ 7
1.4. Diagnosticul comercial .................................................................................................. 9
1.4.1. Prezentarea produselor ............................................................................................... 9
1.4.2. Prezentarea clientilor ................................................................................................ 10
1.4.3. Prezentarea furnizorilor ............................................................................................ 11
1.4.4. Prezentarea concurentilor ......................................................................................... 12
1.5. Diagnosticul resurselor umane .................................................................................... 14
1.6. Diagnosticul operaional sau tehnologic ...................................................................... 14
1.7. Diagnosticul de mediu................................................................................................. 16
Capitolul 2. Analiza performanelor intreprinderii ............................................................... 17
2.1. Analiza performantelor economice pe baza rezultatului global ........................................ 17
2.2. Analiza structurala a rezultatelor ..................................................................................... 17
2.3. Analiza factoriala a marjei brute fata de costul bunurilor vandute .................................... 24
2.4. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri pe total intreprindere ...................................... 25
2.5. Analiza ratelor de rentabilitate ........................................................................................ 26
2.5.1. Analiza ratei rentabilitatii comerciale ....................................................................... 27
2.5.2. Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate
....................................................................
2.5.3. Analiza ratei rentabilitatii economice
....................................................................................
2.5.4. Analiza ratei rentabilitatii financiare
.....................................................................................
2
8
2
9
3
0
Capitolul 3. Particulariti privind analiza performanelor firmelor cotate la burs .......... 35

Capitolul 4. Analiza indicatorilor de creare de valoare ......................................................... 37
Capitolul 5. Analiza pozitiei financiare a intreprinderii ........................................................ 43
5.1. Analiza activului net ................................................................................................................... 43

5.2. Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii 44
5.2.1. Analiza structurii activului 44
5.2.2. Analiza structurii surselor de finantare
45
5.3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii 46

5.4. Analiza fondului de rulment patrimonial
48
5.5. Analiza gradului de indatorare 50

5.6. Analiza echilibrului financiar funcional prin metoda ratelor
Capitolul 6. Analiza fluxurilor de numerar
53
Capitolul 7. Analiza riscului intreprinderii
57
Bibliografie 62
51
Introducere
Scopul proiectului de fa este de a pune n practic, avnd ca baz de calcul

situaiile financiare ale unei ntreprinderi din domeniul farmaceutic, cele nvate pe
parcursul acestui semestru n domeniul analizei financiare. Poziia financiar a unei
ntreprinderi, mai precis structura elementelor de activ capitaluri proprii i datorii din bilan
ne dau o imagine asupra averii acionarilor. Poziia se reflect n performana financiar a
ntreprinderii, n capacitatea sa de a corela ncasrile i plile. De asemenea, o importan
deosebit o prezint msurarea riscului i rentabilitii ntreprinderii.
Astfel, prin cunoaterea anumitor indicatori de analiz financiar a ntreprinderii

se pot determina punctele forte sau slabe ale acesteia, se pot cunoate noi metode de
dezvoltare i se pot prevedea i analiza pericolele din mediul concurenial.
Proiectul prezint o analiz pentru anii 2007-2010 i este structurat n apte
capitole, fiecare din pri analiznd ntr-o manier direct anumii indicatori.
Astfel, primul capitol conine prezentarea general a societii Biofarm SA dar i
diagnosticele comercial, juridic, operaional, de mediu i cel al resurselor umane. Capitolul
doi prezint o analiz a performanelor financiare ale ntreprinderii iar capitolul trei cuprinde
cteva particulariti privind analiza performanelor firmei cotat la burs. n capitolul patru
am analizat indicatorii de creare de valoare pentru a evidenia perspectivele remunerrii
tuturor participanilor direci sau indireci n Biofarm SA. Capitolul cinci prezint analiza
poziiei financiare a ntreprinderii, iar capitolul ase analizeaz fluxurile de numerar pe care
le prezint firma. Ultimul capitol prezint o analiz a riscului de faliment a firmei.
Ultima parte a proiectului conine concluziile la care am ajuns n urma analizei
financiare a acestei firme i cteva sugestii prin care se poate imbunti situaia companiei.
Capitolul 1 Prezentarea general a societii

1.1. Date de identificare ale agentului economic
Denumirea firmei: BIOFARM S.A.
Numrul i data nregistrrii la Registrul Comerului:
J40 /199 /1991 INREGISTRAT din data 10 Decembrie 1992
Cod fiscal / Cod Unic de nregistrare: 341563
Forma juridic de constituire: Societate pe Actiuni
Actuala societate Biofarm SA are la origini o firm nfiinat n anul 1924. Biofarm a fost
privatizat n 1997, moment din care a cunoscut modificri succesive importante ale structurii
de deinere. Aciunile firmei au fost listate la Bursa Electronica Rasdaq ncepand cu anul 1996.
Conducerea societii este asigurat n prezent de Domnul Dnu Vasile n calitate de Preedinte
i Director General.
Contact
Adresa: Str. Logofatul Tautu nr. 99, Sector 3, Bucuresti, Romania, Cod postal:
031212 Telefon: +40 21 301 06 01
Fax: +40 21 301 0605
+40 21 301 0601
Email: office@biofarm.ro
Puncte de lucru: str. Ion Minulescu, nr. 60, sector 3, Bucuresti
Tipul activitii principale actuale: Fabricarea preparatelor farmaceutice
Cod CAEN: 2120
Societatea comercial BIOFARM S.A. este productoare de medicamente pentru

uz uman i veterinar. n aceasta calitate, societatea se supune legilor speciale privind
autorizarea funcionrii unitilor pentru fabricarea medicamentelor. n prezent,
compania este certificat n conformitate cu standardul EN ISO 9001:2000 i n
conformitate cu Ghidul privind Buna Practic de Fabricaie pentru Medicamente de Uz
Uman (GMP - Good Manufacturing Practice) pentru toate liniile de producie.
1.2.Scurt istoric al societatii
n perioada 1921 1936 se pun bazele unitii actuale prin fuzionarea mai multor firme
productoare de medicamente (soluii, tablete, fiole, etc.), care utilizau ca materii prime plantele
medicinale, diverse glande, organe i subproduse animaliere. n anul 1936 firma GEDEON-RICHTER din
Timisoara se unete cu alte laboratoare existente i cu ali acionari n cadrul "Societii Romane pe
Aciuni" i ncepe producia pe teritoriul sediului central al societii n strada Logofat Taut nr.99,
Bucureti, i pe platforma din Bd. Iancu de Hunedoara.

Pe 11 iunie 1948 aceste uniti sunt naionalizate devenind ntreprinderi de stat astfel: Industria
Chimico-farmaceutic nr.6 cu sediul n str.Logofat Taut, Industria Chimico-farmaceutic nr.2 cu sediul n
Bd.Iancu de Hunedoara. Douzeci i unu de ani mai trziu Fabricile de Medicamente Galenica i
Biofarm se unesc nfiintndu-se ntreprinderea de Medicamente Biofarm specializat n produse

de origine natural. n 1997 aceasta devine o companie cu capital privat 100% sub denumirea
S.C.BIOFARM S.A.
n prezent compania Biofarm este unul dintre primii productori romani de

medicamente i suplimente alimentare de uz uman i veterinar precum i alte
produse chimice. Biofarm este unul dintre primii 10 productori romni existeni pe
piaa farmaceutic din Romania, o pia dinamic i foarte competitiv. Compania este
certificat n conformitate cu cerinele standardului EN ISO 9001:2000 i ale Ghidului
privind buna practica de fabricaie (GMP) pentru toate liniile de producie. De
asemenea, aciunile sale sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti - Categoria I.
Sursa: www.biofarm.ro - Site-ul oficial al companiei Biofarm

6
Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include lansarea de noi produse i

mbuntirea portofoliului, mbuntirea prezenei companiei pe piata de retail i
continuarea dezvoltrii forei de vnzri. Investiiile n cercetare, lansarea i promovarea
propriilor produse vor continua pentru a ajuta la mbuntirea poziiei companiei pe pia.
1.3.Diagnosticul situaiei juridice

Aciunile S.C. BIOFARM S.A. au fost tranzactionate pe Piata RASDAQ, la categoria de baz,
din data de 19.11.1996. Conform hotrrii adunrii generale extraordinare a acionarilor nr. 40 din
24.03.2005, s-a aprobat demararea operaiunilor necesare listrii societii la categoria I a
Bursei de Valori Bucureti. Prin Hotrrea nr. 69 din 25.10.2005 a Consiliului Bursei de
Valori Bucuresti s-a aprobat nscrierea la Cota Bursei de Valori Bucuresti SA sectorul
valorilor mobiliare emise de persoanele juridice romne - Categoria I, a aciunilor emise
de S.C. BIOFARM S.A. Aciunile S.C. BIOFARM S.A. sunt aciuni nominative
dematerializate iar valoare nominal este de 0,1 lei/actiune. Simbolul S.C. BIOFARM
2
S.A. la Bursa de Valori Bucuresti este BIO .

Consiliul de Administratie al SC BIOFARM SA n anul 2010 a fost alctuit din:
1
Dnut VASILE presedinte CA
Ion ANDREI membru CA
Ioan CUZMAN membru CA
Elena CALITOIU membru CA
Dumitru TUDOR membru CA
Nu exista acorduri, ntelegeri sau legturi de familie ntre persoanele din Consiliul de
Admnistraie al companiei i o alt persoan datorit crora persoana din Consiliul de

Administraie a fost numit ca membru al conducerii executive.
La data de 31.12.2010, conducerea executiv a companiei era asigurat de urmatoarele
persoane:
1. Dnut Vasile Director General

2
Sursa: www.bvb.ro Site-ul Bursei de Valori Bucuresti

Sursa: www.biofarm.ro - Site-ul oficial al companiei Biofarm,
2. Dana Talea Director General Adjunct

3. Mihaela Ion Sef Oficiu Juridic Actionariat
4. Laura Boer - Contabil Sef
5. Mihaela Parvu Manager Marketing- Vanzari
6. Petrua Stoicescu Manager Productie si Utilitati Fabrica
7. Valentina Pasa Manager Asigurarea Calitatii
8. Carmen Stanescu - Manager Aprovizionare
9. Nina Badicu Manager Cercetare Dezvoltare
10. Sorana Marinescu Manager Resurse Umane
11. Dragos Morosanu Manager IT
12. Valerica Niculescu Manager Controlul Calitatii
13. Liviu Visan Referent specialitate inginer Constructii
Toate persoanele care fac parte din conducerea executiv a societii sunt
angajate cu contract pe perioad nedeterminat, mai puin Directorul General Dnut
Vasile care are ncheiat contract de mandat.
Nu exist acorduri, nelegeri sau legturi de familie ntre persoanele din
conducerea executiv a companiei i o alt persoan datorit crora persoana din
conducerea executiv a fost numit ca membru al conducerii executive.
Numrul de aciuni deinute de membrii conducerii executive i a Consiliului de
Administraie al SC Biofarm SA la data de 30.10.2010 sunt prezentate n tabelul urmtor:
Tabel 1.1. Numrul de aciuni deinute de membrii conducerii executive

Danut VASILE presedinte CA
2,057,361
Dumitru TUDOR membru CA
44,361,125
Ioan CUZMAN membru CA
300,000
Dana Talea Director General Adjunct
66,166
Mihaela Ion Sef Oficiu Juridic Actionariat
7,768
Laura Boer - Contabil Sef
396,000
Petruta Stoicescu Manager Productie si Utilitati Fabrica
5,193
8
Carmen Stanescu - Manager Aprovizionare
207,181
Dragos Morosanu Manager IT
40,560
Sursa: Situaiile Financiare Auditate pentru exercitiul incheiat la 31.12.2010

Persoanele care fac parte din conducerea executiv sau din Consiliul de
Administraie al companiei nu au fost implicate n litigii sau proceduri administrative n
legtura cu activitatea acestora n cadrul emitentului.
1.4. Diagnosticul comercial
1.4.1. Prezentarea produselor
S.C. BIOFARM S.A. produce si comercializeaza atat medicamente de uz uman si
veterinar cat si diferite produse chimice. In cadrul societatii se realizeaza circa 230 de produse,
cuprinzand principala gama de substante biologic active, in cele mai diverse forme
farmaceutice, cunoscute pe plan mondial: solutii injectabile, pulberi liofilizate, comprimate,
drajeuri, solutii oftalmice, solutii otice si nazale, capsule gelatinoase moi, suspensii, siropuri,
tablete turnate, spray-uri. Produsele S.C. BIOFARM S.A. acopera principala gama de produse
biologic active, pentru 18 grupe terapeutice principale. Dintre acestea se pot mentiona:
modificatoare
ale
secretiei
bronsice, preparate cu vitamine,

preparate utilizate in medicatia ORL,
coleretice si colecistokinetice,
hepatoprotectoare,
hormonale
si
antihormonale, antialergice,
produse pentru tratament dermatologic.

S.C. BIOFARM S.A. produce 13 mari grupe de medicamente care includ:
enzime, hormani, anticoagulante, hepatoprotectoare, colecitostochinetice, tonifiante ale
sistemului nervos si vascular, energizante, antiinflamatoare si antibacteriene,
antianemice, vitamine, tincturi, extracte, cardiotonice, citostatice.
1.4.2. Prezentarea clientilor

Compania SC Biofarm SA are incheiate contracte de vanzare anuale cu cei mai
puternici distribuitori de pe piata farmaceutica, care au o buna putere de desfacere a
produselor in farmacii. Astfel, in 2009 distributia s-a desfasurat preponderent cu primii
10 distribuitori (1. Mediplus, 2. Farmexpert, 3. Fildas, 4. Relad, 5. Farmexim, 6.
Polisano, 7. ADMFarm, 8. Europharm, 9. Ropharma, 10. PharmaFarm.), conform
clasificarii pietei farmaceutice, dintr-un total de aproximativ 150.
n functie de statutul lor, clientii carora le se sunt adresate produsele BIOFARM se
mpart n firme distribuitoare, consumatori finali, iar o pondere de 5% din volumul vnzarilor se
ndreapta catre spitale.

Tabel 1.2. Clientii cu care BIOFARM colaboreaza
o DITA Import-Export SRL Bucuresti
Mediplus Bucuresti
Montero SRL Bucuresti
Iassyfarm Iasi
ChPM SRL Bucuresti
o Fildas Bucuresti
Farmacom S.A. Brasov
A.D.M. Bucuresti
Biosfarm SRL Piatra Neamt
Arochim Ploiesti
Farmexpert D.C.I. SRL Bucuresti
Deltafarm Suceava
Geranium SRL Timisoara
o Pharma Distribution Group Cluj Napoca
Majoritatea acestor comercianti si-au creat n timp si lanturi proprii de farmacii,

nsa numarul acestora detine o pondere de doar circa 25% din numarul total al
farmaciilor n care se comercializeaza produsele BIOFARM.
Trebuie precizat ca, n conformitate cu prevederile legale n domeniu,
producatorii de medicamente nu-si pot vinde direct productia catre farmacii, fiind
prevazute conditii severe de desfasurare a contractelor de vnzare-cumparare.
Spitalele detin doar 20% din volumul de vnzari, datorita neatractivitatii acestui
sector, amenintat permanent de blocajele financiare concretizate n neplata la termen a
datoriilor catre furnizorii de medicamente. Pentru produsele cu care BIOFARM
aprovizioneaza spitalele (ca unic furnizor), se ncaseaza contravaloarea acestora pe loc.
10
In anul 2009 nu au existat incidente in colaborarea cu acesti distribuitori din punct de

vedere al vanzarii. In ceea ce priveste incasarea vanzarilor, au existat depasiri ale termenelor
scadente ale distribuitorilor din cauza blocajelor din piata farmaceutica generate de Ministerul
Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Distribuitorii cu care lucreaza compania
4
S.C. Biofarm S.A. detin o cota de piata de 64% .

1.4.3. Prezentarea furnizorilor
Conform datelor din bilant la data de 31.12.2009, stocurile au inregistrat o scadere
de (11%) chiar si in conditiile cresterii si diversificarii portofoliului de produse finite.
Pe langa efortul de a mentine stocurile la un nivel optim, compania si-a indrepta
atentia spre imbunatatirea conditiilor si modului de lucru cu furnizorii, astfel :
Portofoliu furnizori in 2010 : 105 furnizori pentru materii prime si
ambalaje (aproximativ. 80 % surse import si 20 % surse indigene)
Furnizorii au fost selectati in functie de calitate, documente transmise,
preturile cele mai mici si conditiile de plata optime.
BIOFARM colaboreaza cu urmatorii furnizori de ambalaje:
Polirom Co. hrtie si folii adezive, ambalaje din carton simplu si ondulat, funii de legat;
Argo-Rom Plastics S.A. flacoane din PE, PVC, flacoane din PP pentru solutii
injectabile sterilizabile la 120 C, flacoane cu picurator;
Stirom S.A. Bucuresti recipiente din sticla de diferite capacitati;
Saint-Gobain, Franta gama larga de recipiente din plastic.
Pe fondul diminuarii considerabile a activitatii industriei chimice din tara noastra,
aprovizionarea cu materii prime se realizeaza prin importuri de la firme straine (80%), restul
necesarului fiind acoperit prin achizitii de la firmele romnesti (18%) incluznd la aceasta
categorie si reprezentantele firmelor straine, iar circa 2% reprezinta materii prime produse chiar
Sursa de date: www.cegedim.ro Site-ul oficial CEGEDIM Romania, furnizor de date de

marketing pentru industria farmaceutica.
11

n incinta societatii BIOFARM (o mare parte a extractelor de origine animala). Lista furnizorilor
de materii prime grupati dupa produsele oferite se prezinta astfel:

Hoffmann La Roche, Elvetia acid ascorbic (vitamina C), acid nicotic,
betacaroten, pantotenat de calciu;
Colorcon, Anglia vitamine;
S&D, Anglia estradiol, hidrocortizon;
Dolner, Elvetia acetoftalat de celuloza;
ICE, Italia bila de bovine;
Loba, Spania clorhidrat de naftoza, dimetil sulfoxid;
Aarhus Olie, Danemarca cebao;
Diosinth, Danemarca efedrina HCI, heparina, oxitocina;
Induken, Canada silimarina;
Magitech, Romnia CMC 300-600;
Medchim, Romnia atropina sulfat.
Pentru a micsora impactul expunerii societatii la riscul de majorarii preturilor au fost luate
masuri de incheiere pe termen mediu a contractelor de aprovizionare la preturi negociate atat in
moneda nationala cat si in valuta (in special euro si usd) cu furnizori alternativi de materii prime
si materiale de ambalare. Fluctuatiile de pret si/sau de curs valutar la materii prime si ambalaje
nu au afectat semnificativ profitabilitatea produselor BIOFARM.
1.4.4. Prezentarea concurentilor

Procentul controlat de primele 20 de companii se indreapta catre 80% in 2010,
dupa ce in 2009 a fost de circa 70%, potrivit companiei de cercetare a pietei Cegedim.
Tabel 1.3: Topul celor mai mari producatori locali de
12
medicamente in perioada 2008 - 2009

Vanzari 2009 Vanzari
Producator
(mil euro)
(mil euro)
2008
Evolutie (%)
Terapia Ranbaxy
61.9
68.4
-9.5
Antibiotice Iasi
48.6
52.7
-7.7
Zentiva SA
47.3
49.0
-3.5
LaborMed
25.6
26.3
-2.9
Biofarm
19.1
19.9
-4.0
Actavis
16.1
16.5
-2.3
Gedeon Richter Romania 11.5
13.6
-15.5
Europharm
7.4
8.0
-7.2
Fiterman Pharma
2.9
3.7
-20.6
10
Arena
2.7
1.7
61.1
Sursa: www.cegedim.ro
Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, BIOFARM ocupa locul 5 in
topul producatorilor romani de medicamente. Aceasta companie a avut vanzari de 19.1
mil euro in anul 2009, inregistrand o evolutie descrescatoare de 4 procente fata de anul
2008. Pentru anul anul 2010 vanzarile au inregistrat o valoare de 19.5 milioane euro.
In ceea ce priveste volumul vanzarilor catre consumatorul final, lider de piata a fost
compania Sanofi-Aventis la sfarsitul anului 2009, care a preluat aceasta pozitie, dupa
achizitionarea companiei Zentiva, cota de piata cumulata a celor doi producatori ajungand
la 10,1%. Locul urmator este ocupat de compania elvetiana Hoffmann La Roche, cu o cota
de piata de 9%. Pe locul trei se situeaza compania Pfizer, cu 6,6%, care a beneficiat, la
randul sau de achizitia producatorului Wyeth, iar pe locul 4, GlaxoSmithKline, cu 6,4%.
Capacitatea de autofinantare (cash-flow) se constituie n slabiciune pentru majoritatea
producatorilor de medicamente, datorita blocajelor de fonduri din sectorul sanatatii, spitalele
nerespectnd termenele de plata pentru medicamentele livrate. Se ajunge astfel la situatia unor
grade de nencasare a cifrei de afaceri de pna la 60%. Din acest punct de vedere sunt avantajate
companiile ale caror produse sunt destinate n ponderi mici spitalelor cazul BIOFARM.
13
1.5. Diagnosticul resurselor umane

Conducerea (funcia actual, nume i prenume, studii, experiena profesional),
Domnul Dnu Vasile este Preedinte al Consiliului de Administratie si Director
General al Biofarm SA ncepnd cu 03 octombrie 2005. El a primit o diplom de master
n Inginerie de la Universitatea Politehnica din Bucuresti n 1981. ntre 1990 i 1993, a
activat ca Project Manager al Coca-Cola Romnia. ntre 1993 i 1996, el a lucrat pentru
Compania de Imbuteliere Nigeriana, ca Director de Operaiuni.
Personalul (categoria de personal, numr, pondere)
Indicatori
Numar de salariati
Numarul mediu de zile lucrate de un salariat intrun an
Numarul mediu de ore lucrate zilnic de un salariat
Numar de utilaje
Numar de schimburi
2008
335
2009
343
2010
343
225
7.8
240
1
220
7.7
290
1
222
8
350
1
Numarul mediu de salariati pentru anul 2010 este de 343. Din totalul de angajati
51% fac parte din Sindicatul Independent al Societatii, sindicat inregistrat la Confederatia
Sindicatelor Democratice din Romania. 37% din total sunt angajati cu studii superioare,
32% sunt angajati cu studii medii, iar restul sunt la nivel de scoala profesionala / gimnaziu.
1.6. Diagnosticul operaional sau tehnologic

n conditiile impuse de Ministerul Sanatatii, de implementare a normelor GMP, s-a
impus ca obligatorie evaluarea bazei materiale existente si nlocuirea acesteia, acolo unde
a fost cazul, pentru a fi conforma cu cerintele normelor de buna practica de fabricatie.
In prezent, BIOFARM detine trei linii de productie operative astfel:

o linia de capsule gelatinoase moi (engl. soft gels) singura din Romnia;
14
o linia de lichide are cea mai mare capacitate din Romnia, BIOFARM
pozitionndu-se ca lider pe piata siropurilor si solutiilor;
o linia de tablete filmate.
In anul 2009 au continuat investitiile prin achizitia de echipamente si utilaje
aferente activitatii de productie astfel :
Piese pentru produse noi ( suspensii in capsule gelatinoase moi, tablete 6 mm,
blistere cu 7 alveole)
Piese de automatizare : PLC pt CIP, Panel View pt SAI
50 Echipamente noi pentru fluxul de pulberi colorate :
1- moara de calibrare;
2- uscator electric ;
3- masina de blisterat in hartie ;
4- masina de incartonat blistere de hartie si pliculete.
Echipamente noi pentru fluxul de tablete masticabile : masina de incartonat un singur blister
in cutie; investitia facuta in automatizarea completa a liniei de ambalat blister de tablete
masticabile in cutie, va duce la cresterea volumului de unitati realizate si va putea fi folosita
si pentru implementarea unor produse ambalate intr-o forma usor vandabila.
Masina de incartonat blistere de hartie si pliculete va creste considerabil eficienta amabalarii
actuale.
UP-gradarea actionarii electrice pentru AHU camere curate de pe fluxul Comprimate
Procesul de investitie in masini mai performante , care permit realizarea de produse mixate
sau alte forme mai atractive de prezentare a ambalajelor, se va continua si in anul 2010.
In anul 2009 au continuat lucrarile de constructie a unui spatiu de depozitare

avand o suprafata de 1400 mp pe terenul din Gura Badicului.
Datorita necesitatilor de extindere a capacitatilor de productie s-a demarat incepand cu
2009 un program de investitii ce cuprinde proiectarea fluxurilor tehnologice, a utilitatilor pentru
15
relocarea si achizitionarea de linii de productie. De asemnea s-au demarat procedurile

pentru accesarea de cofinantare prin programul operativ sectorial pentru cresterea
competitivitatii economice, in acest sens incheindu-se o colaborare cu un consultant
specializat pe accesarea fondurilor structurale.
1.7. Diagnosticul de mediu
In anul 2009 si 2010 au continuat demersurile pentru incadrarea activitatii in
cerintele legale de mediu si sanatate publica, prin:
1-
Monitorizarea impactului asupra factorilor de mediu prin analize lunare pe apele
uzate si semestriale pentru emisiile atmosferice, inclusiv zgomot periuzinal;

2-
Eliminarea controlata a deseurilor periculoase;
3-
Efectuarea lucrarilor periodice de intretinere a elementelor filtrante;
4-
Achizitionarea de consumabile pentru instalatiile de preepurare;
5-
Achizitionarea consumabilelor pentru apa utilizata la instalatia de tip ciller;
6-
Executarea lucrarilor de intretinere/reparatii la reteaua interna de canalizare;
7-
Executarea lucrarilor de intretinere pentru foraj si reteaua de distributie de apa.
8-
Angajarea de personal pentru intretinerea si operarea statiei de epurare.
9-
Eliminarea unor neconformitati identificate la receptia statiei de epurare.
10- Obtinerea Autorizatiei de Mediu;

11- Obtinerea Acceptului de Evacuare a apelor uzate.
16
Capitolul 2. Analiza performanelor intreprinderii

2.1. Analiza performantelor economice pe baza rezultatului global
Rezultatul global arata performanta patrimoniala a unei firme. Rolul acestuia este de
a ajuta investitotii, creditorii si alti utilizatori de informatii eocnomico-financiare in
evaluarea performantelor totale ale acesteia.
Pe baza rezultatului global se pot construi mai multe rate, utile in analiza financiara a
firmei. (Tabel 2.1 Rezultatul global si ratele calculate pe baza acestuia)
a) Rata rentabilitatii financiare globale
Rg= Re + Aerg
b) Rata de crestere a capitalului propriu
lor in
Elemente
Rg = Re + Aerg
curs
ul
Kp
perio
Rfg
adei
studi
Rckp
Tabel 2.1 Rezultatul

global si ratele calculate
pe baza acestuia
ate.
Acea
sta
se
2.2. Analiza structurala

a rezultatelor
poat
e
Analiza structurala
realiz
a rezultatului brut are ca
obiectiv
stabilirea
doua
constributiei
diferitelor
mod
tipuri
variatia
de
rezultate
la
totala
rezultatului brut, precum

si evidentierea dinamicii
in
uri:
a
)
D

CA
62,344,059
Costul bunurilor vandute
22,378,804
Marja bruta fata de costul bunurilor
vandute ( 1-2)
39,965,255
Alte venituri din exploatare
347,294
Costuri de distributie
11,481,244
Cheltuieli generale de administratie
10,627,839
Rezultatul exploatarii(3+4-5-6)
18,203,466
Venituri financiare
1918197
cheltuieli financiare
1277210
Rezultatul financiar(8-9)
640987
Venituri extraordinare
0
Cheltuieli extraordinare
0
Rezultatul extraordinar(11-12)
0
Rezultatul brut al exercitiului ( 7+10+13) 18,844,453
Tabel 2.2a. Analiza structurala a rezultatelor
destinatia cheltuielilor
65,102,889
23,763,591
67,108,836
24,785,058
82,294
29,747
41,339,298
42,323,778
1,634,393
14,818,419
11,463,647
17,676,105
4652756
4222612
430144
0
0
0
18,106,249
52,547
1,276,7
22,028
13,653
18,142
418749
327727
910221
0
0
0
19,052
1,248,785
13,599,551
11,604,891
17,383,641
4154686
37576716
-33422030
0
0
0
-16,038,389
dupa
de exploatare
b) Dupa natura veniturilor si cheltuielilor

Rb= Re + Rf + Rext
Column
1
Influente
D Rb = Rb 1 - Rb 0
D Rc = ( Rc1-Rc0) +Rex 0
1.
1
Rezultatul curent al exercitiului

Dre = Rc1 + ( Re1- Re0)+ Rf0 + Rex
0
1.1.1.
DVe = Rc1 + ( Ve1-Ve0) - Che0 + Rf0

+ Rex 0
Ve
1.1.2
1.
2
1.2.1
Che
Dche = Rc1 + Ve 1 - ( Che1- Che0 ) + Rf
0 + Rex 0
DRf = Rc1 + Re1 + ( Rf1- Rf0) + Rex
0
DVf =Rc1 + Re 1 + ( Vf1-Vf 0) - Chfin
0 + Rex 0
V fin
Ch fin
2007
1596961
9
6269135
3
4736272
1
1918197
1277210
2008
34,882,8
42
2903500
1887311
9
18,694,2
81
2009
2418829
4
6635167
4
5180276
3
8142573
8
2,193,74
3
37,216,0
39
4154686
3757671
6024669
7
6874322
9
5503205
6
5467844
7
74,114,8
20
3,184,00
0
4652756
4222612
34,144,6
38
3713422
2258654
1
10,543,025
201
946
-474
178
18,7
63
219
1
835
666
902
1
36,4
1
31,2
47
418
327
1.2.2.
2
2.
1
2.
2
D Ch fin = Rc1 + Re1 + Vf 1 - ( Ch fin 1- Ch fin 0) +

Rex 0
D Rex = Rc 1 + ( Rex 1- Rex0)
DVex = Rc 1+ ( Vex 1- Vex 0) - Ch 0
Vex
Ch ex
D Ch ex= Rc 1 + Vex 1 - (Ch ex 1- Ch
ex 0)
0
0
6
4,111,94
0
1887311
9
1887311
9
0
0
1887311
9
78,269,5
06
2258654
1
2258654
1
0
0
2258654
1
Tabel 2.2.1b Analiza structurala a rezultatelor dupa natura veniturilor si

cheltuielilor
18
41,1
57
178
178
0
0
178

Colu
m
n1
Influente
2007
34,882,84
2
D Rb = Rb 1 - Rb 0
1
2008
D Rc = ( Rc1-Rc0) +Rex 0
2903500
1596961
Rezultatul curent al exercitiului 9
18873119
Dre = Rc1 + ( Re1- Re0)+ Rf0 +
18,694,28
Rex 0
1
1.1
DVe = Rc1 + ( Ve1-Ve0) - Che0

1.1.1. + Rf0 +
Rex 0
Ve
1.1.2
1.2
Che
Dche = Rc1 + Ve 1 - ( Che1Che0 ) + Rf
0 + Rex 0
DRf = Rc1 + Re1 + ( Rf1- Rf0) +
Rex 0
2009
2010
34,144,638 946,270
3713422
4741615
1784492
22586541 6
18,741,2
10,543,025 6
3
-24188294 -60246697 2192860

1
6269135
8357161
3
66351674 68743229 4
4736272
6663690
1
51802763 55032056 9
9024183
81425738 54678447 1
2,193,743
DVf =Rc1 + Re 1 + ( Vf1-Vf 0) Chfin 0 +

Rex 0
V fin
1918197
Ch fin
1277210
D Ch fin = Rc1 + Re1 + Vf 1 - ( Ch fin 11.2.2. Ch fin 0) +
Rex 0
37,216,03
9
18873119
1.2.1
D Rex = Rc 1 + ( Rex 1- Rex0)

DVex = Rc 1+ ( Vex 1- Vex 0) 2.1
Ch 0
Vex
0
Ch ex
0
D Ch ex= Rc 1 + Vex 1 - (Ch ex
2.2
1- Ch ex
0)
Tabel 2.2.2.b Analiza structurala a rezultatului brut
4154686
37576716
4,111,940
18873119
0
0
18873119
36,467,3
74,114,820 0
1
31,299,3
3,184,000 4
7
4652756
4187491
4222612
3277270
41,120,0
78,269,506 5
7
1784492
22586541 6
1784492
22586541 6
0
0
0
0
1784492
22586541 6
In analiza structurala a rezultatelor unei intreprinderi pe baza gruparii veniturilor si

cheltuielilor dupa natura lor, se mai pot utiliza Soldurile intermediare de gestiune ( Sig).
Analiza performanelor financiare se realizeaz pe baza Contului de Profit i
Pierdere.Acesta evideniaz fluxurile de venituri i cheltuieli de la nceput pna la sfritul

exerciiului financiar.n tabelul de mai jos sunt prezentate soldurile intermediare de gestiune
calculate pe baza Contului de profit i pierdere, cu ajutorul variantei franceze.
Tabel 2.2.3 Soldurile Intermediare de Gestiune

Solduri intermediare de gestiune
+ Venituri din vanzarea marfurilor
- Cheltuieli privind marfurile
= Marja Comerciala
+ Productia vanduta
+ Productia
+ Prod. Imobilizata
exercitiului
+ Variatia stocurilor
2007
687
1.043
-356
62.343.372
0
62.241
19
2008
1.418.325
705.710
712.615
63.684.564
0
1.111.914
2009
3.424.807
1.976.456
1.448.351
63.684.029
0
1.489.562
2010
4.896.125
2.229.422
2.666.703
77.398.760
0
960.075

Total
62.405.613 64.796.478
+ Ch.cu mat. prime si 15.204.027 17.112.548
materiale
+ Ch.
privind
prestatiile executate 12.462.795 13.709.301
de terti
+ Ch. cu energia si 1.791.378 1.826.628
Consumuri
externe
apa
Total
= Valoarea Adaugata
+ Venituri din subventii de
exploatare
- Cheltuieli cu impozite si taxe
Cheltuieli cu
remuneratia
personalului
sociale
Cheltuieli
privind
65.173.591 78.358.835
16.975.288 21.014.087
14.399.084 20.787.900
1.621.819
1.685.268
29.458.200 32.648.477
32.947.057 32.860.616
0
0
32.996.191 43.487.255
33.625.751 37.538.283
0
0
704.779
9.292.761
874.037
10.312.636
1.096.904 1.403.237
10.222.967 11.094.263
2.795.672
2.853.298
asigurarile 2.602.041
3.166.501
= ExcedentBrutExploatare
+ Venituri din provizioane privind
activitatea de exploatare
+ Alte venituri de exploatare
- Cheltuieli cu amortizarea si
20.347.476 18.878.271
0
0
19.452.582 21.874.282
0
0
285.053
4.331.690
136.871
3.890.054
144.831
5.763.487
316.654
5.283.739
- Alte cheltuieli de exploatare

= Rezultatul Exploatarii
+ Rezultatul financiar
= Rezultatul Curent
+ Rezultat extraordinar
= Rezultat Brut
- Impozit pe profit
= Rezultat Net
+ Cheltuieli cu amortizarea si
972.207
15.328.632
640.987
15.969.619
0
15.969.619
2.455.406
13.514.213
4.331.690
576.177
14.548.911
-33.422.030
-18.873.119
0
-18.873.119
2.437.034
-21.310.153
3.890.054
122.753
13.711.173
8.875.368
22.586.541
0
22.586.541
2.950.451
19.636.090
5.763.487
-27.508
16.934.705
910.221
17.844.926
0
17.844.926
3.430.133
14.414.793
5.283.739
= Capacitatea de autofinanare
17.845.903 -17.420.099 25.399.577 19.698.532
provizioanele de exploatare
provizioanele
Surs : Calcule proprii pe baza Contului de profit i pierdere al

ntreprinderii. Valorile sunt exprimate n lei.
Biofarm SA a nregistrat pentru anul 2007 o marj comercial negativ de 356

Lei; aceast valoare a fost influenat de scderea drastic a veniturilor din vnzarea
mrfurilor dar i a cheltuielilor privind mrfurile. Fa de anul precedent, n anul 2008
marja comercial a crescut pan la aproximativ 710.000 lei, nregistrand venituri duble
dinvnzarea mrfurilor, fa de cheltuielile de aceea i natur.
n aniiurmtori, acest indicator nregistreaz un trend ascendent atingnd n 2010
valoarea de aproximativ 2.600.000 lei. Aceast cre tere exponen ial a fost datorat
creterii n acelai ritm a veniturilor din vnzarea mrfurilor.Evolutia oscilanta acestui
indicator trebuie s constituie un semnal de alarm pentru gestiunea firmei n contextul
general al economiei, respectiv al pieei pe care ntreprinderea ac ioneaz.
20
Marja Comercial
3,000,000
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
-500,000
2007
2008
2009
2010
Fig 1: Evoluia marjei comerciale

Valoarea adaugat nregistreaz n schimb, o evoluie pozitiv de-a lungul celor patru
ani analizai, valoarea maxim ajungnd la 37.538.283 lei. Se creaz astfel premisele
remunerrii salariailor, acionarilor, creditorilor, statului, precum i pentru asigurarea sumelor
pentru investitii cuatificnd exact plusul de valoare adaugat de firm prin activitatea desfasurat.
Valoarea Adugat
38,000,000
37,000,000
36,000,000
35,000,000
34,000,000
33,000,000
32,000,000
31,000,000
30,000,000
2007 2008
2009
2010
Fig 2: Evoluia valorii adugate

Excedentul brut de exploatare nregistreazvalori pozitive pe toat perioada
analizat, deci se evideniaz existena unui excedent din activitatea de exploatare. Trendul
soldului intermediar este cresctor pe perioada 2007 2010, pornind de la o valoare de
20.347.476 lei n 2007 i ajungnd la valoarea de aproximativ 21.800.000 de Lei n 2010.
21
Excedentul Brut de Exploatare

22,500,000
22,000,000
21,500,000
21,000,000
20,500,000
20,000,000
19,500,000
19,000,000
18,500,000
18,000,000
2007
2008
2009
2010
Fig 3: Evoluia excedentului brut de exploatare

Rezultatul de exploatare nregistreaz, de asemenea o cretere pe parcursul anilor 2007
2010. Acest rezultat este pozitiv i de valori mari, punndu-se n eviden faptul c firma
a funcionat corespunztor la nivelul activit ii sale de baz, aceasta ob innd profit.
Rezultatul Exploatrii
18,000,000
17,000,000
16,000,000
15,000,000
14,000,000
13,000,000
12,000,000
2007
2008
2009
2010
Fig 4: Evoluia rezultatului exploatrii

Rezultatul net are o evoluie pozitiv pe toat perioada analizat, exceptnd anul 2008,
cnd acesta nregistreaz o pierdere. Valoarea negativnregistrat este consecina pierderii
financiare, determinat la rndul su de o valoare a cheltuielilor cu ajustri de valoare privind
imobilizrile financiare i a investiiilor deinute ca active circulante de 35.141.987 lei.
22
Rezultatul Net
30,000,000
20,000,000
10,000,000
0
-10,000,000
2007
2008
2009
2010
-20,000,000
-30,000,000
Fig 5: Evoluia rezultatului net

Capacitatea de autofinanare a firmei anregistrat valori pozitive n anii analizai,
exceptnd anul 2008 cnd rezultatul este negativ. Valorile pozitive nregistrate pentru anii 2009
i 2010 oferntreprinderii posibilitatea de a-i susine creterea economic. Acest fapt

reflect potenialul financiar generat de activitatea ntreprinderii, destinat s remunereze
acionarii i s finaneze investiiile viitoare.
Capacitatea de autofinanare
30,000,000
20,000,000
10,000,000
0
2007
2008
2009
-10,000,000
-20,000,000
Fig 6: Evoluia capacitii de autofinanare
2010
23
2.3. Analiza factoriala a marjei brute fata de costul bunurilor vandute

Marja bruta fata de costul bunurilor vandute ( rezultatul brut aferent cifrei de
afaceri nete) are rolul de a acoperi cheltuielile de distributie, cheltuielile generale de
administratie si cheltuielile financiare, astfel incat firma sa obtina un profit suficient
de mare pentru a remunera corespunzator actionarii.
=
Elemente
CA ( qv x p )
Cheluiteli
productie
qc x c p
Mb=qv x p - qv x cp
D Mb = Mb 1 Mb 0
2007
62344059
2008
65102889
23,763,591
2009
67108836
24,785,058
2010
82294885
29,747,104
22,378,804
39,965,255
41,339,298
1,374,043
42,323,778
984,480
52,547,781
10,224,003
Tabel 2.3.1Marja bruta fata de costul bunurilor vandute

Influente
Dqv = ( qv1p0 -qv0p0 ) qv0cp0
D cp = qv1p0 - (qv1cp1qv1cp0)
Dp = ( qv1p1-qv1p0 ) - qv1cp1
2008
1822641.645
-65100881
-45206206.64
2009
2010
-746.5477317
37633240.9
87844066.82
-46541955.45
134715296
-76979353.9
Tabel 2.3.2. Analiza factoriala a marjei brute fata de costul bunurilor

vandute
Indici (%)
qv
p
cp
2008
102.1512985
102.6817977
103.9516303
2009
99.99915992
103.4075683
104.2993301
2010
140.9529287
86.5007854
85.14921494
Pe baza rezulatelor obtinute, se observa o crestere a marjei brute cu 1.374.043 lei in anul
2008 fata de anul 2007 , cu 984.480 lei in anul 2009 fata de anul 2008 si cu 10.224.003 in anul 2010
fata de anul 2009. Aceasta majorare a marjei brute aferente cifrei de afaceri nete va avea efecte
pozitive asupra profitului din exploatare, si implicit asupra profitului curent si profitului net al
societatii. Aceasta crestere va spori sursele proprii de finantare a dezvoltarii viitoare a societatii si
remunerarii actionarilor prin dividende. Cresterea vanzarilor a contribuit la nivelul favorabil al marjei
brute in sensul obtinerii unui profit suplimentar de 37633240 lei. Nivelul superior al marjei brute ca
din anul 2010 fata de anul 2009 a fost influentat si de majorarea cantitatii vandute cu 40% . Volumul
productiei vandute a crescut, ceea ce a avut un efect asupra
24
modificarii marjei brute de 37633240 lei si totusi, scaderea costurilor de productie cu 15% a
condus la cresterea marjei brute cu 134715296 lei. Scaderea preturilor de vanzare cu 14%
in anul 2010, a dus la o micsorare a modificarii marjei brute cu 76979353 lei.
2.4. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri pe total intreprindere
=
Elemente
CA
Ns
Pr
=
2007
2008
2009
2010
62,344,059
65,102,889
67,108,836
82,294,885
317
335
343
343
13514213
-21310153
19636090
14414793
Tabel 2.4.1. Profitul aferent cifrei de afaceri pe total intreprindere

1=
Influente
D qv = Pr0 Iqv - Pr0
2007
D g= ( qv1 p0 - qv1 c0 ) - PR0 x Iqv

D c= - ( qv1 c1 - qv1 c0 )
Dp= qv1 p1 - qv1 p0
2008
1366980193
1316809140
903352.1348
2320975.355
2009
-2982418324
2010
-19636090
3068830819
94591869.77
-1021666.633
3028160.548
5188161.135
-17485145.9
Tabel 2.4.2 Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri pe total

intreprindere
Variatia Profitului
2008
2009
2010
D Pr = Pr 1 - Pr 0
-34824366
40946243
-5221297
Tabel 2.4.3. Variatia profitului
In perioada analizata s-a inregistrat o scadere de 5221297 lei a profitului aferent

cifrei de afaceri fata de anul precedent. Acesta situatie are o influenta negativa asupra
rezultatului brut total si a rezultattului net al exercitiului, precum si a indicatorilor de eficienta
calculati pe baza acestora. Studiind influentele factorilor, se constata urmatoarele:
*creasterea volumului productiei cu 40% a avut ca efect scaderea profitului

cu 19636090.
25
*modificarea structurii cifrei de afaceri a condus la crestereaprofitului aferent

vanzarilor cu 94591869 lei, situatie explicate prin cresterea ponderii produselor la care
in perioada luata ca baza de comparatie s-au inregistrat rate ale rentabilitatii comerciale
mai mari decat rata medie a rentabilitatii pe total intreprindere in baza de comparatie si
cresterea ponderii produselor la care in baza de comparatie s-au inregistrat rate ale
rentabilitatii comerciale mai mari decat media bazei de comparatie. Rata rentabilitatii
comerciale medii a bazei de comparatie a fost de 17,00%.
*costurile complete au exercitat o influenta pozitiva asupra profitului,
determinand cresterea acestuia cu 5188161 lei. Situatia a fost determinata de scaderea
costurilor la produsele care detin ponderea majoritara in totalul vanzarilor. Influenta
modificarilor costurilor complete unitare se poate explica in functie de elementele
componente (cheltuieli materiale, salariale, indirecte pe unitatea deprodus) si de factorii
specifici acestora (consumuri specifice de materiale, productivitatea fizica a muncii,
gradul de folosire a capacitatii de productie, preturi de aprovizionare, tarife de salarizare
etc.). Scaderea costurilor chiar daca determina cresterea profitului, se apreciaza ca
justificata in cazul in care consumul suplimentar de resurse se reflecta in imbunatatirea
calitatii produselor si cresterea preturilor de vanzare, efectul obtinut (sporul de venituri)
fiind mai mare decat efortul facut (cresterea cheltuielilor).
*preturile de vanzare au fost mai mici decat cele din anul precedent la majoritatea
produselor, efectul fiind miscorarea profitului cu 17485145 lei.. Aceasta situatie a fost
determinata de dorinta firmei de a majora cantitatea vanduta prin scaderea pretului de
vanzare , evolutia cursului de schimb, raport cerere-oferta, concurenta externa.
2.5. Analiza ratelor de rentabilitate

Rata de rentabilitate reprezinta un raport intre un indicator de rezultate (profit
sau pierdere) si un indicator care reflexta un flux de activitate. Principalele rate de
rentabilitate operationale in analiza financiara a unei firme sunt: rata rentabilitatii
comerciale, rata rentabilitatii resurselor consumate, rata rentabilitatii economice si rata
rentabilitatii financiare. Aceste rate de rentabilitate au valente informationale diferite si
oglindesc multiple laturi ale activitatii eocnomico-financiare ale firmei.
26
2.5.1. Analiza ratei rentabilitatii comerciale

Rata rentabilitatii comerciale exprima eficienta activitatii comerciale a intreprinderii ,
asigurand legatura dintre profitul si cifra de afaceri neta.
1=
Elemente
CA
Pr
2008
65102889
-21310153
32.73303739
Rc (%)
2009
67108836
19636090
2010
82294885
14414793
29.260066
17.51603
Tabel 2.5.1.1. Rata rentabilitatii

comerciale
=
Influente
2008
Dg =(q1p0-p0c0)/q0p0 *100
1380496620
Dp= (q1p1- q1c0)/q1p0 * 100
4.05572E+17
2009
2131000671
92.14521731
Dc= ( q1p1- q1c1)/ q1p1 * 100
11.19709706
9.507133935
2010
2.578743089
2767768518
52.08083399
Tabel 2.5.1.2. Analiza factoriala a ratei rentabilitatii comerciale

Influente
2008
54.40986309
D Rc = Rc 1 - Rc 0
Tabel 2.5.1.3 Variatia ratei rentabilitatii comerciale
Rata marjei brute din vanzari
=
Elemente
Mb
CA
Rmb(%)
Varianta RMb
2007
39965255
62344059
64.10435
2008
41339298
65102889
63.49841
-0.60594
2009
42323778
67108836
63.06737
-0.43104
27
2010
52547781
82294885
63.85303
0.785664
2009
61.99310383
2010
11.74404
1=
Influente
Dqv =( 1 - (qv1c0) / (qv0 p0 ) )x 100 - (1 -( qv0co/qv0po) )x 100
Dp = (1- (qv1c0/(qv1p1) x 100 - ( 1- ( qv1c0/qv1p0)) x 100)
Dc = ( 1 -( qv1c1/(qv1p1) x 100-(1-(qv1c0/qv1p1))x 100
2008
0.568246691
2009
0.689872448
1.016527418
0.881183452
1.111789465
0.000224643
2010
11.04557299
4.209124145
4.630550726
Concluziile aceastei analize a ratei marjei brute din vanzari sunt asemanatoare
celor din analiza marjei brute fata de costul vanzarilor, singura deosebire fiind ca valorile
sunt exprimate procentual, si nu in marime absoluta. Astfel, se constata majorarea ratei
marjei brute din vanzari cu aproximativ 1% in anul 2010 comparativ cu anul 2009. Cresterea
ratei a fost determinata de influentele pozitive ale costurilor de productiei cu 4.63 %.
Contributia favorabila a modificarii structurii cifrei de afaceri nete este efectul majorarii
ponderii produselor mai profitabile decat media pe societate in anul anterior, fapt justificat in
conditiile modificarii cererii si ofertei pe piata. In conditii normale de inflatie, scaderea
preturilor de vanzare constituie efectul scaderii calitatii produselor si serviciilor, politicii
comerciale a intreprinderii, dar cresterea cererii si respectiv a cantitatii vandute.
2.5.2. Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate

Rata rentabilitatii resurselor consumate, denumita si rata rentabilitatii costurilor,
reflecta corelatia dintre profitul aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente vanzarilor.
Elemente
RE
Che
Rrc(%)
2007
15328632
47362721
32.36433988
2008
14548911
51802763
28.08520271
2009
13711173
55032056
24.91488415
Tabel 2.5.2.1. Rata rentabilitatii resurselor consumate
28
2010
16934705
66636909
25.4134
=
Influente
Dg=(qv1p0 - qv0c0) / qv0c0 x
100
2008
Dc=(qv1p0-qv1c1)/qv1c0 x 100
Dp=(qv1p1-qv1c1)/qv1c1 x 100
100 =
2010
1.27879E+13
2009
2131000771
2131000582
-2131018673
1963611826
1441480952
1380496520
1 100
2767768418
2767768476
Tabel 2.5.2.2. Analiza factoriala a ratei rentabilitatii resurselor consumate
Variatia
2007
D Rrc = Rrc 1- Rrc 0
2008
4.279137164
2009
3.17031856
2010
0.498517
Tabel 2.5.2.3. Variatia ratei rentabilitatii resurselor consumate
Rata rentabilitatii resurselor consumate a inregistrat o crestere fata de perioada

precedenta, crestere bazata pe influenta favorabila a structurii productiei vandute si pe
scaderea preturilor de vanzare. Modificarile din structura vanzarilor au determinat o
crestere de 2767768418 lei, datorita majorarii ponderii produselor vandute cu
orientabilitate fata de costuri mai mare decat rentabilitatea medie fata de costuri
inregistrata la nivelul intregii productii vandute in perioada de referinta, situatia este
datorata unor schimbari favorabile pe piata de desfacere, dar si eforturilor firmei in
scopul obtinerii si vanzarii acestor produse. Scaderea costurilor complete unitare a
determinat o crestere a ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 1441480952 lei.
2.5.3. Analiza ratei rentabilitatii economice
Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilitatii
economice, pune in evidenta performantele utilizarii activului total al unei intreprinderi,
respectiv a capitalului investit pentru obtinerea acestor performante.
Elemente
Profit brut
Activ total
2007
15969619
166116039
2008
-18873119
146649721
29
2009
22586541
153914901
2010
17844926
168016801
Re(%)
12.86952261
9.613532261
14.67469417
10.620918
Tabel 2.5.3.1 Rata rentabilitatii

economice
100 =
100
Influente
2008
D CA/At =( CA1/At 1 ) -( CA0/At 0) * Pr 0/CA 0 x 100
-575.9102407
2009
798.4980221
D Pr/ CA * 100= CA1/ At1 x ( Pr1/CA1 - Pr0/CA0 ) x 100
702.7400468
919.314744
2010
136.436267
127.158485
Tabel 2.5.3.2. Analiza factoriala a ratei

rentabilitatii economice
Variatia Re
2007
D Re = Re 1 - Rce0
Tabel 2.5.3.3. Variatia Ratei rentabilitatii economice
2008
22.48305487
2009
27.54421678
2010
4.053777
In anul 2010 fata de anul 2009, rentabilitatea societatii Biofarm s-a imbunatatit pe
seama majorarii cotelor de profit aferente vanzarilor, fiind afectata pozitiv de cresterea cu 0,56%
a vitezei de rotatie a activului total (contrar influentei specifice asocietatilor din industrie),
datorita utilizarii mai eficiente aactivelor circulante (viteza crescuta de rotatie a activelor
circulante/stocurilor si reducerea perioadei de incasare a clientilor), cat si a activelor imobilizate
(cu pondere de aprox. 2/5 din totalul activelor), active care prin natura lor au o viteza de rotatie
foarte mica. In cadrul rentabilitatii comerciale, influenta cea mai puternica la imbunatatirea
indicatorului analizat a avut-o:-alegerea unei structuri de vanzare de produse cu pret mare, (cu
efect pozitiv asupra rentabilitatii economice de 10,91%).-preturile, ca urmare a cresterii
costurilor de productie, ce au diminuat rentabilitatea economica cu 7,75%.
2.5.4. Analiza ratei rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii financiare reprezinta unul dintre indicatorii majori urmariti de
investitori si de management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia in ce
masura investitita lor este rentabila sau nu.
30

=
Elemente
Profit net
Capital propriu
Rf (%)
2007
13514213
97755491
13.82450526
2008
-21310153
109486150
-19.4637888
2009
19636090
109486150
17.93477074
2010
14414793
109486150
13.16586
Tabel 2.5.4.1. Rata rentabilitatii financiare
1=
Elemente
AT
Vt/AT
AT/Kp
Pn/Vt
Vt
=
2007
166116039
0.388942274
1.699301362
0.209167422
64609550
2008
146649721
0.480780731
1.339436276
-0.302244407
70506360
2008
D Vt/AT= ( Vt1/At1 x At 0/ Kp0 x Pn0/Vt 33.2882940
0) x 100 - (
6
2009
153914901
0.804179999
1.405793345
0.15864306
123775285
2010
168016801
0.894008945
1.534594111
0.095965214
150208523
Influente
2009
Vt0/At 0 x At0/Kp0 x Pn 0/Vt 0 ) x 100
37.3985595 4.768910
95
DAT/ Kp= ( Vt1/At1 x At1/Kp1 x

Pn0/Vt0) x 100 - (
Vt1/At1 x At0/Kp0 x Pn0/Vt 0) x 100
2010
1.826759
2537277732 1.61286767 56
2
32.9336510
8.599029
1
52.1038302 9
D Pn/ Vt = ( Vt1/AT1 x At1x Kp1 x

Pn1/Vt1) x 100 - (
Vt1/At1 x At 1/ Kp1 x Pn0/Vt0) x 100
Tabel 2.5.4.2. Analiza factoriala a ratei rentabilitatii financiare
Viteza de rotatie a activelor totate a avut o influenta negativa asupra rentabilitatii

financiare ceea ce demonstreaza ineficienta utilizarii activelor. Viteza de rotatie a activelor este in
crestere, aceasta datorandu-se cresterii veniturilor totale in anul 2010 (150208523 lei) intr-un ritm
inferior cresterii activelor totale (168016801 lei ). In privinta factorului de multiplicare, acesta a avut o
influenta pozitiva asupra rentabilitatii financiare (1.53 %), insa cu cat factorul de multiplicare a
capitalului propriu este mai mare, cu atat rata rentabilitatii financiare este mai ridicata, dar trebuie sa
tinem cont, totodata, ca acest indicator arata si gradul de indatorare. Aceasta crestere a datoriilor
totale este si consecinta contractarii unor credite suplimentare pentru acoperirea nevoilor de
finantare. Factorul care a dus la majorarea ratei rentabilitatii financiare cu aproximativ 2 puncte
procentuale a fost factorul de multiplicare a capitalului propriu. Cresterea
31
valorii activelor totale a devansat cu putin scaderea capitalului propriu scadere

datorata in primul rand diferentei de curs nefavorabile - ceea ce a condus la o usoara
crestere a gradului de indatorare,.
Profitul net la 1 leu venituri a condus la o scadere a ratei rentabilitatii financiare cu
aproximativ 8.6 puncte procentuale. Acesta arata practic, incapacitatea firmei de a practica
o politica de preturi eficienta, si, totodata, abilitatea firmei de a controla costurile.
Indicatori
rentabilitate
de Exercitiu financiar
2007
13.514.213
62.344.059
166.285.167
166.285.167
151.023.695
0,22
0,37
1,10
8,95%
2008
-21.310.153
65.102.889
146.922.693
146.922.693
129.713.542
-0,33
0,44
1,13
-16,43%
2009
19.636.090
67.108.836
166.285.167
166.285.167
136.052.862
0,29
0,40
1,22
14,43%
2010
14.414.793
82.294.885
168.232.169
168.232.169
145.761.009
0,18
0,49
1,15
9,89%
4,84%
4,11%
7,85%
-24,28%
7,73%
6,70%
6,09%
3,80%
Rdat reala
Activ Economic
ROE*CPR/AE
RDAT*DatFin/AE
7,50%
2,66%
154.623.636
0,087
0,001
10,25%
2,40%
132.818.910
-0,160
0,001
8,00%
0,27%
141.789.074
0,138
0,001
6,25%
0,16%
149.963.796
0,096
0,000
RAE
8,84%
-15,95%
13,93%
9,61%
RAE reala
4,00%
8,13%
3,29%
1.966.144
151.023.695
1,30%
-23,80%
-14,50%
-22,35%
1.205.746
129.713.542
0,93%
6,20%
11,81%
4,08%
1.350.654
151.023.695
0,89%
3,52%
8,57%
2,48%
0
145.761.009
0,00%
Profit Net
CA
ACTIV
PASIV
Capital Propriu
Profit Net / CA
CA / ACTIV
PASIV / CPR
ROE
Rata Inflatiei
ROE real
6
Rata Datoriei
ROA
ROA reala
Datorii financiare
Capital Propriu
Levier
Site-ul oficial al Institutului Naional de Statistic

www.insse.ro 6Site-ul oficial al Bancii Nationale a
Romaniei www.bnr.ro
32
(REc - Rdob )
1,34%
Efectul de levier 0,02%
(nominal)
-26,20%
-0,24%
5,93%
0,05%
3,36%
0,00%
Efectul de levier -4,82%

(real)
-8,09%
-7,68%
-6,09%
Tabel 2.5.4.3. Indicatori de rentabilitate
Din analiza datelor calculate in tabelul de mai sus se desprind urmatoarele concluzii:
Rentabilitatea nominala aferenta capitalurilor proprii (ROE) se mentine relativ constanta pe
parcursul celor patru ani analizati, indicatorul evoluand fluctuant de la 8,95% in 2007 la 9,89% in 2010
si inregistrand o valoare negativa in anul 2008 de -16.43%. Acesta scadere se datoreaza in principal
scaderii ratei de marja a profitului net in 2008, datorata la randul ei de un profit net negativ in
conditiile unei cifre de afaceri pozitive si chiar crescatoare. O alta cauza a diminuarii rentabilitatii
capitalurilor proprii este scaderea vitezei de rotatie a activului de la 0.67 rotatii in 2006 la 0.37 n
2007; acest fapt ne arata o mai proasta utilizare a activelor in 2007 fata de 2006. Intreprinderea
Biofarm ar putea sa creasca viteza de rotatie a activelor prin o mai buna utilizare a acestora
(retehnologizarea sau vanzarea activelor care nu sunt implicate in productie).
Rentabilitatea nominala
ROE
Rentabilitatea
aferenta
datoriilor
Rentabilitatea
aferenta
activului
economic
Figura 2.5.4.4 Rentabilitatea capitalurilor investite
33
Rentabilitatea aferenta capitalurilor proprii in termeni reali inregistreaza un

procent de 4.11% n 2007 i apoi -24.28 % n 2008.Pentru 2009 indicatorul
inregistreaza 6.7% iar pentru 2010 - 3.8%.
Am considerat rentabilitatea afarenta datoriilor ca fiind rata madie a dobanzi pe piata.
Atat in termini nominali cat si in termeni reali rentabilitatea activului economic are un
trend relative descendent, factorul determinant fiind rentabilitatea capitalurilor proprii.

Desi rentabilitatea datoriilor estepozitiva, rentabilitatea activului economic descreste de
la an la an nregistrand n 2008 valori negative (-15.95%). Acest fapt poate fi explicat de
trendul descendent alrentabilitatii capitalurilor proprii si de proportia mai mare detinuta
de capitalurile proprii in activuleconomic.
Rentabilitatea reala aferenta activului scade pe parcursul celor patru ani analizati
de la 3.29% la2,48% . Acesta scadere se datoreaza in principal scaderii ratei de marja a
profitului net in 2008la 0,33 fata de anul precedent.
In termeni reali efectul de levier este negativ in toti anii analizati crescand cu
aproximativ 3 procente in 2008 (-8.09%) fata de 2007 (-4.82%), dupa care se observa o
usoara de cateva procente, valoarea inregistrata in 2010 fiind de -6.09%. Efectul de
levier negativ se datoreaza unei rentabilitati mai mari a datoriilor financiare decat cea a
capitalurilor proprii in aproape toti anii analizati.
34
Capitolul 3. Particulariti privind analiza performanelor

firmelor cotate la burs
Mai jos am prezentat o analiza a performanelor financiare bursiere ale firmei Biofarm.
Tabel 3.1. Indicatori Biofarm
Indicatori
2007
2008
2009
2010
Nr. aciuni nceput an 977554909
1094861499
1094861499
1094861499
Nr. aciuni sfrit an
977554909
1094861499
1094861499
1094861499
Nr. mediu aciuni
977554909
1094861499
1094861499
1094861499
Profit net
13514213
-21319153
19636090
14414793
CA
62344059
65102889
67108836
82294885
Capital propriu
151023695
129713542
136052862
145761009
Dividende
6021741
Indicatori
2007
2008
2009
2010
Rezultat pe aciune
0,0138
-0,0195
0,0179
0,0132
Dividend pe aciune
0,0055
Randamentul aciunii 0
11,21
15,57
PER
45,93
Rat pre / val ctb
1,88
1,88
1,88
1,88
Rat pre / venit

aciune
0,1863
0,1863
0,1863
0,1863
Lichiditatea aciunii
4,80
4,85
6,60
5,50
35
n urma anlizei ntreprinderii se constat c numrul aciunilor ntreprinderii sunt

aceleai n toi cei 4 ani analizati, evoluia fiind constant.
Profitul net are o evoluie diferit n perioada analizat. n anul 2007 acesta are o
valoare de 13514213 lei iar n anul urmtor sufer o scadere dramatic, valoarea fiind
negativ. n anul 2009 valoarea profitului crete, depind-o i pe cea din 2007, urmnd
ca n anul 2010 s scad cu 5221297, valoarea profitului devenind 14414793 lei.
Cifra de afaceri sufer modificri relativ mici n primii 3 ani, comparativ cu ultimul an.
n anul 2007 aceasta are valoarea de 62344059 lei urmnd ca n urmtorii 2 ani sa creasc
cu aproximativ 2 milioane lei, iar n anul 2010 creterea este mai mare, valoarea devenind
82294885 lei. n concluzie evoluia cifrei de afaceri este una cresctoare.

Capitalul propriu al ntreprinderii prezinta o evoluie oscilanta. n primul an acesta
are o valoare de 151023695 lei iar n anul 2008 scade, urmnd ca n urmtorii ani sa
creasc, ajungand in anul 2010 la valoarea de aproximativ 145 milioane lei.
Pn n anul 2009 inclusiv, ntreprinderea nu a distribuit dividende iar n anul 2010
valoarea acestora a fost de aproximativ 6 milioane lei, ce vor fi distribuite actionarilor
incepand cu data de 15 iulie 2011. Profitul nerepartizat obtinut in anul 2009 a fost folosit
pentru investitii (achizitia de echipamente tehnologice, definitivarea unei constructii).
Dividendul pe aciune si randamentul pe aciune au valoarea 0 n toi anii, ca

urmare a lipsei dividendelor n ntreprindere.
Valoarea PER inregistrata de companie in anii 2009 si 2010 este mai mica decat
media sectoriala, ceea ce ar putea insemna faptul ca actiunile companiei sunt subevaluate.
Rat pre/ valoarea contabil este aceeai n toi anii, avnd valoarea de 1,88
puncte procentuale. De asemenea evoluia este constant i n cazul ratei pre / venit
aciune, avnd valoarea de 0,1863.
Lichiditatea aciunii este diferit n anii analizai. n anul 2007 este de 4,80, urmnd s
creasc n urmtorul an cu 0,05 puncte procentuale. n anul 2009 a crescut la 6,60 pp, iar n anul
2010 a sczut cu 1,1 pp.

36
Capitolul 4. Analiza indicatorilor de creare de valoare

Crearea de valoare reprezint unul dintre cele mai importante criterii utilizate n
evaluarea performantelor unei ntreprinderi. Desigur, analiza valorii create de ctre o
firm trebuie realizat din dou perspective, n funcie de particanii direci, respectiv
indireci la activitatea acesteia.
Pentru a evalua valoarea creat pentru acionarii firmei Biofarm, se pot utiliza indicatorii de
baz bine cunoscui: valoarea economic adugat, valoarea de pia adugat i rentabilitatea
total a acionarilor. Datorit limitrii informaionale, am restrns prezenta analiz la intepretarea
unuia dintre cei mai importani considerai indicatori care msoar performana financiar a unei
firme i anume Valoarea Economic Adugat VEA (n limba englez, Economic Value
Added EVA).
VEA se calculeaz ca o diferen ntre profitul net i costul capitalului total utilizat,
msurnd practic profitul economic real realizat de ntreprindere. Pentru a ntelege mai bine
metodolgia de calcul a EVA i sistemul de factori utilizat, am considerat util sintetizarea n
urmtorul tabel a principalilor indicatori utilizai, particuliznd studiul pe firma analizat pe
parcusul acestei lucrri i evideniind astfel valorile obinute n perioada 2007-2010.
Tabelul 4.1. Analiza EVA

Nr.Crt
Indicatori
Simbol 2007
2008
2009
1.
Capital investit, din Ki

care:
152.989.839
130.919.288
137.403.516
145.761.009
1.1.
- Capital propriu
151.023.695
129.713.542
136.052.862
145.761.009
1.2.
Capital Df
mprumutat
1.966.144
1.205.746
1.350.654
2.
Active imobilizate
110.143.052
78.431.513
72.793.864
67.513.449
3.
Necesar de fond de NFR

rulment
Cifra de afaceri
CA
42.846.787
52.487.775
64.609.652
78.247.560
62.344.059
65.102.889
67.108.836
82.294.885
4.
Kp
Ai
37
2010
5.
Rezultatul
exploatrii
6.
Pr
15.328.632
14.548.911
13.711.173
16.934.705
Cota de impozit pe cip

profit (%)
16
16
16
16
7.
Costul capitalului Ccp

propriu (%)
8,95
-16,43
14,43
9,89
8.
Rata dobnzii (%)
pd
13,4
14,31
18,6
14,6
8.
Rata
rentabilitii
capitalului investit Re
(%)
10,02
11,11
9,98
11,62
8,42
9,33
8,38
9,76
47.015.427
50.553.978
53.397.663
65.360.180
54.949.976
55.622.566
64.078.608
60.364.292
63.556.053
77.570.822
Rata
rentabilitii
capitalului investit
9.
(%)
impozitare)
(dup R
10.
Cheltuieli aferente qvi

cifrei de afaceri
ci
Cheltuieli
11.
qvi1
recalculate aferente ci0
cifrei de afaceri
12.
Cifra
afaceri qvi1
pi0
de
recalculat
13.
c
Rata
rentabilitii R
comerciale (%)
24,59
22,35
20,43
20,58
14.
Rc (%)
8,97
12,48
17,39
15.
Rc (%)
15,60
17,12
22,14
16.
Viteza de rotaie a
(nr. rotaii)
CA
0,41
0,50
0,49
0,56
Randamentul
activelor
Viteza de rotaie a
necesarului de fond
de rulment (nr.
rotaii)
CA
Ai
0,57
0,83
0,92
1,22
1,46
1,24
1,04
1,05
100,00
100,00
100,00
100,00
17.
18.
19.
Structura
capitalului investit:
Ki
CA
NFR
38

19.1.
- capital propriu
98,71
99,08
99,02
100,00
19.2.
capital
mprumutat
Costul
mediu
ponderat
al cmpc
capitalului (%)
1,29
0,92
0,98
0,00
8,98
-16,17
14,44
9,89
Costul
mediu
ponderat
al
capitalului
recalculat (%)
8,97
-16,15
14,43
Rezultatul
exploatrii
impozitare
12.876.051
12.221.085
11.517.385
14.225.152
20.
21.
dup Pr
22.
Suma remunerrii
capitalului total
Rcp
13.735.522,17
-21.165.217,51 19.847.116,18
14.414.793,00
23.
Valoarea
economic
VEA
-859.471,29
33.386.302,75
-189.640,80
-8.329.730,86
n continuare, n tabelul 4.2 am prezentat variaiile indicatorilor ntre anii analizai,

urmnd ca n tabelul 3.3 s fie sintetizate metodologia i msurarea influenelor
factorilor care acioneaz asupra EVA.
Tabelul 4.2. Variaiile indicatorilor utilizai n calculul EVA
Nr.Crt
Indicatori
Simbol 2008/2007
2009/2008
2010/2009
1.
Capital investit, din Ki

care:
85,57
104,95
106,08
1.1.
- Capital propriu
Kp
85,89
104,89
107,14
1.2.
Capital Df
mprumutat
61,33
112,02
0,00
2.
Active imobilizate
71,21
92,81
92,75
3.
Necesar de fond de NFR

rulment
122,50
123,09
121,11
4.
Cifra de afaceri
CA
104,43
103,08
122,63
5.
Rezultatul
exploatrii
Pr
94,91
94,24
123,51
6.
Cota de impozit pe cip

profit (%)
100,00
100,00
100,00
Ai
39

7.
Costul capitalului Ccp

propriu (%)
-183,59
-87,85
68,52
8.
Rata dobnzii (%)
106,79
129,98
78,49
8.
Rata
rentabilitii
110,91
89,79
116,43
110,91
89,79
116,43
105,63
122,40
Rata
rentabilitii
pd
Re
9.
(%)
impozitare)
10.
Cheltuieli aferente qvi 107,53

cifrei de afaceri
ci
11.
(dup R
Cheltuieli
qvi1
recalculate aferente ci0
cifrei de afaceri
12.
Cifra
afaceri qvi1
pi0
recalculat
13.
c
Rata
rentabilitii R
comerciale (%)
90,89
91,42
100,72
14.
Rc (%)
15.
Rc (%)
16.
Viteza de rotaie a
(nr. rotaii)
CA
122,03
98,22
115,60
Randamentul
activelor
imobilizate (lei)
CA
17.
146,65
111,06
132,22
85,24
83,74
101,26
18.
de
Viteza de rotaie a
necesarului de fond
de rulment (nr.
rotaii)
Ki
Ai
CA
NFR
19.
Structura
capitalului investit:
(%)
100,00
100,00
100,00
19.1.
- capital propriu
100,37
99,94
100,99
19.2.
mprumutat
71,66
106,73
0,00
capital
40
20.
Costul
mediu
ponderat
al cmpc
capitalului (%)
-180,07
-89,35
68,46
21.
Rezultatul
exploatrii
impozitare
94,91
94,24
123,51
Rcp
-154,09
-93,77
72,63
VEA
-3.884,52
-24,95
2,28
2008/2007
2009/2008
2010/2009
34.245.774,04
123.988,66
1.202.553,39
1.202.553,39
2.427.306,05
3.272.752,24
-41.716.033,61
1.653.571,47
-1.308.991,20
-1.308.991,20
-228.735,80
814.090,56
8.140.090,06
-506.651,28
2.007.228,28
2.007.228,28
1.905.728,89
1.811.156,35
-845.446,19
-1.224.752,66
-1.042.826,36
-1.080.255,39
94.572,54
101.499,39
-8.540.792,47
3.623.401,42
3.692.638,39
0,00
32.919.231,99
11.001,66
-5.560.986,79
2.611.813,19
1.868.918,21
0,00
-42.060.613,88
-24.235,52
-2.099.985,26
3.278.005,26
-1.076.520,61
0,00
6.639.513,07
17.069,15
22.
23.
dup Pr
Suma remunerrii
capitalului total
Valoarea
economic
adugat
Tabelul 4.3. Msurarea factorilor de influen asupra EVA

Nr. Crt.
Variatia EVA
1.
2.
2.1.
2.1.1.
2.1.1.1.
ki
Re'
Re
CA/Ki
CA/AI
CA/NF
R
Rc
2.1.1.2.
2.1.2.
2.1.2.1.
2.1.2.2.
2.1.2.3.
2.2.
3.
3.1.
3.2
g
p
c
Cimp
CMPC
gki
cki
32.908.230,32 -42.036.378,36 6.622.443,92
Analiznd evoluia firmei Biofarm n perioada 2007-2010, se observ faptul c n trei din cei
patru ani supui analizei, se constat o valoare economic adugat negativ. Acest fapt s-a datorat
valorilor nregistrate de rate de rentabilite a capitalului investit (dup impozitare), care s-a situat, cu
excepia anului 2008 sub costul mediu ponderat al capitalurilor folosite de firm. Astfel
n 2008, EVA nregistreaz pozitiv, de aproximativ 33,4 mil lei, ca urmare a creterii ratei de
rentabilitate a capitalului investit dup impozitare i a diminurii costului mediu ponderat al
capitalurilor, care cunoate o scdere brusc n acest an. Aceast diminuare a costului mediu
41

ponderat al capitalurilor nu poate fi considerat ns una sntoas, avnd n vedere c este bazat
pe faptul c firma nregistreaz n acest an un cost al capitalurilor proprii negativ, rezultatul net ale
exerciiului fiind o pierdere de aproximativ 21 mil lei. Astfel n urmtorul an, compania reuete s
recupereze situaia nefast din 2008, raportnd un profit net de aproximativ
20 mil lei. Acest rezultat are o influena direct asupra costului mediu ponderat al
capitalurilor i implicit asupra valorii economice adugate care cunoate o diminuare
radical, avnd n vedere faptul c suma renumrrii capitalului total crete, n timp ce
rezultatul exploatrii dup impozitare scade. Finalul anului 2010, suprinde o valoare
economica adugat aflat n cretere, pe fondul unei creteri a rezultatului exploatrii dupa
impozitare, concomitent cu o reducere a renumerrii capitalului total. Valoare economic
adugat rmne ns negativ, avnd n vedere faptul c rate de rentabilitate a capitalului
investit dup impozitare se situeaz n continuare sub costul mediu ponderat al capitalului.
42
Capitolul 5. Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

5.1. Analiza activului net
Elementele legate in mod direct de evaluarea pozitiei financiare a intreprinderii
sunt activele, datoriile si capitalurile proprii.
Activul net reflecta activele intreprinderii negrevate de datorii. Activul net
exprima averea actionarilor stabilita pe baza bilantului patrimonial. Acest indicator este
echivalentul activului net contabil, respectiv a capitalului propriu corectat.
Tabel 5.1.Determinarea Activului Net
Active
imobilizate
total,din care:
Imobilizri necorporale
2007
2008
2009
2010
110,143,052 78,431,513 72,793,864 67,513,449
375,955
1,334,124
1,248,135
1,164,957
Imobilizri corporale
69,119,621 70,122,814 58,506,779 53,612,816
Imobilizri financiare
Active circulante total,din
care:
Stocuri
Creane
Investiii financiare
Disponibiliti
Activ total
Datorii totale
Activul net, din care
finanat pe seama:
40,647,476 6,974,575 13,038,950 12,735,676

55,972,987 68,218,208 81,121,037 100,503,352
8,553,872
17,390,292
15,002,842
15,025,981
166,116,039
13,169,517
152,946,522
12,668,859
19,102,623
10,411,090
26,035,636
146,649,721
15,099,299
131,550,422
11,283,810
32,430,634
9,358,001
28,048,592
153,914,901
13,141,618
140,773,283
13,553,634
19,780,459
66,248,433
920,826
168,016,801
19,144,638
148,872,163
Capital social vrsat
97,755,491 109,486,150 109,486,150 109,486,150
Prime de capital
Rezerve (legale, statutare,
din
conversie,
din
reevaluare etc.)
Rezultat reportat
Ctiguri (pierderi) legate
de
instrumentele
de
capitaluri proprii
Alte surse
19,120,036 20,302,391 -8,547,549 15,572,243

38,301,663 39,307,690 26,992,725 23,177,701
-2,403,822
173,154
-2,403,822 18,906,332 291,917

-35,141,987 -6,064,375 344,152
0
4
3

Surs :Calcule proprii pe baza situatiilor financiare ale intreprinderii.
Valorile sunt exprimate n lei.
Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus activul net este calculat ca
diferenta dintre activul total si datoriile totale, deci valoarea rezultata pentru indicator
reprezinta o exprimare materiala a activului net.
In urma rezultatelor obtinute mai sus, putem preciza faptul ca valoarea activului
net ramane relativ constanta pe perioada celor patru ani analizati, variatia acestuia fiind
nesemnificativa daca luam in calcul fluctuatiile de maxim 2 milioane lei. Astfel, in 2008
indicatorul inregistreaza o scadere de aproximativ 2 milioane lei fata de 2007 atingand
valoarea de circa 131 milioane lei. Scaderea aceasta poate fi pusa pe seama scaderii
activului total in 2008 fata de anul precedent prin diminuarea investitiilor detinute ca
imobilizari. Desi modificarea negativa a activului net nu este importanta, poate fi un
semnal de alarma privind situatia exploatarii si a gestionarii activelor, acestea impunand
modificarile observate in structura finantarii activului net.
Dupa anul 2008 activul net inregistreaza cresteri pentru urmatorii doi ani
analizati, valoarea acestuia ajungand la aproximativ 148 milioane lei in 2010, ceea ce
inseamna ca activele au devansat datoriile totale prin intermediul investitiilor financiare
realizate de ntreprindere in anii 2009 si 2010.
5.2. Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii

5.2.1. Analiza structurii activului
Analiza structurii patrimoniale are ca obictiv stabilirea si urmarirea evolutiei
ponderii diferitelor elemente patrimoniale de activ si pasiv. Ratele de structura
patrimoniala ofera posibilitatea exprimarii bilantului in procente si permite identificarea
caracteristicilor majore ale structurii bilantului oferind de asemenea posibilitatea
realizarii de analize comparative in timp si spatiu.
Tabel 5.2.1.Rate de structura ale elementelor de activ
44
RATE DE STRUCTURA
ANI
(%)
2007
66.24
2008
53.38
2009
47.24
2010
40.13
1.1. Imobilizari necorporale
0.23
0.91
0.81
0.69
1.2. Imobilizari corporale
41.57
47.73
37.97
31.87
1.3. Imobilizari financiare
24.44
4.75
8.46
7.57
2. Active Circulante
33.66
46.43
52.65
59.74
2.1. Stocuri
5.14
8.62
7.32
8.06
2.2. Creante comerciale
10.46
13.00
21.05
11.76
2.3. Investitii financiare
9.02
7.09
6.07
39.38
2.4. Disponibilitati
9.04%
17.72%
18.20
0.55
1.Active Imobilizate
Surs :Calculepropriipebazasituatiilorfinanciare ale intreprinderii.

Pe parcursul perioadei analizate, ponderea activelor imobilizate a scazut cu aproximativ
zece procente, de la circa 66% la aproape 40%, iar activele circulante au crescut in aceeasi
proporie. Desi valoarea activelor imobilizate cat si a celor circulante creste in perioada 2007 2008, aceste rate de structura sunt explicate de o variatie mai accentuata a celor din urma.
Se observa faptul ca imobilizarile corporale detin cea mai mare pondere in

activele imobilizate, cu tendinte de scadere a influentei pe parcursul perioadei analizate
de la 42% in anul 2007 la 32% in 2010.
In ceea ce priveste activele circulante, procentul acestora in total activ creste in
perioada de timp analizata cu pana la 27 de procente. Acest lucru se datoreaza in
principal cresterii mai mari a activelor circulante in detrimentul celor imobilizate.
5.2.2. Analiza structurii surselor de finantare

Ratele de structur ale surselor de finanare ale ntreprinderii analizeaz importana
relativ i evoluia n timp a diferitelor surse de finanare utilizate de ctre firm.
Tabel 4.2.2.1. Ratele de structura ale elementelor de pasiv

RATE DE STRUCTURA
ANI
45
(%)
2007
2008
2009
2010
91.73
88.99
88.85
87.14
Rata autonomiei globale
90.82
88.29
88.30
86.64
Rata datoriilor pe termen

scurt
7.01
9.58
7.98
10.85
Rata datoriei totale
7.92
10.28
8.53
11.36
Rata stabilitatii financiare
Surs :Calcule proprii pe baza situatiilor financiare ale intreprinderii.

Ponderea capitalului permanent in total pasiv (rata stabilitatii financiare) prezinta o
evolutie descrescatoare pe perioada analizata, aproximativ 4 puncte procentuale despart
valoarea inregistrata in 2007 de valoarea inregistrata in anul 2010. Deoarece acest indicator
prezinta valori mari, putem considera ca intreprinderea prezinta o stabilitate financiara ridicata,
sursele de finantare pe termen lung avand o importanta relativa in stabilitatea firmei.
Ponderea capitalurilor proprii in total pasiv este de 90.82% in anul 2007; aceasta rata de
structura scade pana in 2010 cu aproximativ 3 puncte procentuale, scadere ce se datoreaza
diminuarii rezervelor din reevaluare. Ponderea considerabila a capitalurilor proprii in total pasiv
pe toata perioada analizata, ne indica faptul ca activitatea companiei este finantata in cea mai
mare parte din resurse proprii. Acest fapt denota o stare de echilibru financiar al companiei.
Datoriile pe termen lung detin o pondere foarte mica in pasivul total, acestea pornind
de la 0.91% n 2007 i ajungnd la 0,5% n 2010. Evolutia acestor rate de structura poate fi
explicata prin datorii financiare foarte mici, chiar inexistente n ultimii doi ani analizati.
Ponderea datorilor pe termen scurt inregistreaza o crestere de la 7.01% n 2007

la 10.85% in anul 2010. Se observa faptul ca datoriile pe termen scurt detin ponderi
modeste in total pasiv, insa cresterea lor se poate explica prin contractarea de credite
pentru investitii in toti anii analizati, ce au scadenta sub un an.
5.3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii
Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor de activ de a se transforma in
bani. Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt rata lichiditatii generale, rata lichiditatii
curente si cea a lichiditatii imediate.
7
S-a calculate pe baza formulei (Capital Permanent/Total Pasiv)*100, din capitalul

permanent facand parte capitalul propriu si creditele pe termen lung.
46

Solvabilitatea este capacitatea ntreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta.
Aceasta se poate exprima cu ajutorul ratei solvabilitatii patrimoniale si ratei solvabilitatii

generale.
Tabel 5.3.1.Indicatori de lichiditate i solvabilitate
Indicatori de lichiditate
2007
2008
2009
2010
Lichiditatea generala
4.80
4.84
6.60
5.50
Lichiditatea redusa
Lichiditatea imediata
Rata solvabilitatii generale
Rata solvabilitatii patrimoniale
4.07
2.58
12.63
0.98
3.94
2.58
9.73
0.98
5.68
3.04
11.72
0.96
4.76
3.68
8.81
0.97
Surs : Calcule proprii pe baza situaiilor financiare ale ntreprinderii.
Lichiditatea generala reflecta posibilitatea acoperirii obligatiilor curente din active

curente. Dup cum se poate observa in toti anii analizati aceasta rata depaseste pragul
de 2,5 ceea ce sugereaza c firma este caracerizata printr-o lichiditata generala foarte
buna. In perioada analizata aceast rata de lichiditate creste de la 4.80 n 2007 la 6.6 n
2009, apoi scade la 5,5 n 2010. O rata de lichiditate atat de ridicata poate fi si un motiv
de ingrijorare deoarece firma nu si gestioneaz resursele eficient.
Lichiditatea redus reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe
termen scurt din creante i disponibilitati. Pe toat perioada analizata aceasta rata de
lichiditate este supraunitara si nu se cuprinde in intervalul optim 0,8 1. Acest fapt ne
arata faptul ca societatea este caracterizata de o lichiditate mare, avand posibilitatea pe
perioada analizata de a-si acoperi datoriile curente din creante si disponibilitati.
Lichiditatea imediata reprezinta capacitatea instantanee a intreprinderii de a face
fata imediat achitarii unor obligatii tinand cont doar de disponibilitati. In cazul firmei Biofarm,
aceasta rata de lichiditate depaseste cu mult pragul de 0,3 fiind chiar supraunitara. Rezulta
deci ca firma are o lichiditate imediat foarte mare ea fiind capabila sa isi acopere doar din
disponibilitati datoriile pe termen scurt in perioada analizata.
Solvabilitatea generala reprezinta capacitatea firmei de a-si achita obligatiile banesti,
imediate si indepartate, fata de terti. Pe perioada anilor 2007 2010 aceasta rata de solvabilitate
47
a depasit cu mult pragul de 1.5, ceea ce reflecta stabilitatea financiara a intreprinderii si

capacitatea de a-si achita obligatiile.
Solvabilitatea patrimoniala atesta posibilitatea rambursarii datoriilor pe termen lung din
capitaluri proprii. Pragul considerat adecvat al acestei rate este de 0,5. Deoarece acest prag este
depasit cu mult de rata de solvabilitate patrimoniala a firmei Biofarm putem spune ca in fiecare
an supus analizei firma isi poate rambursa datoriile din capitalul propriu.
5.4. Analiza fondului de rulment patrimonial
Fondul de rulment patrimonial, denumit fond de rulment (FR), reflect lichiditatea
curent n mrime absolut a unei ntreprinderi pe termen scurt.
Fondul de rulment reprezint marja de siguran a ntreprinderii, impus de
decalajul dintre sumele de ncasat i sumele de pltit pe termen scurt, precum i de
decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante n lichiditi i
durata medie n care datoriile pe termen scurt devin exigibile.
Tabel 5.4.1. Analiza fondului de rulment patrimonial
Capital Permanent - Active Imobilizate
2007
2008
2009
2010
152.533.38
5
110.143.05
2
130.740.2
48
78.431.51
3
52.308.73
5
4,129
136.903.5
16
72.793.86
4
64.109.65
2
5,682
146.605.3
39
67.513.44
9
79.091.89
0
5,835
0,790
0,787
42.390.333
= Fond de Rulment
4,956
Rata de finantare a stocurilor
Rata de finantare a activelor
0,757
0,767
circulante
Dupa cum rezulta in urma calculelor de mai sus, se poate spune ca in cei patru ani
analizati intreprinderea a inregistrat un fond de rulment crescator, cu valori de aproximativ 42
milioane lei in anul 2007 ce au crescut pana la aproximativ 79 milioane lei in 2010. Aceasta
situatie poate fi apreciata ca favorabila, crescand finantarea exploatarii din surse stabile.
Rata de finantare a stocurilor are valori anuale mai mari de 2, ceea ce ar reprezenta o
finantare integrala a stocurilor, dar si a unei parti a creantelor.
Capitalul permanent (angajat) a fost calculat ca fiind capitalul propriu la care se adauga
datoriile pe termen lung
48
Rata de finantare a activelor circulante releva faptul ca peste 75% din activele
circulante sunt finantate pe baza surselor stabile de finantare, restul acoperindu-se din
resurse ciclice de exploatare (pasive curente, respectiv obligatiile curente ale firmei).
Tabel 5.4.2. Indicatorii fondului de rulment
Indicatorii Fondului de
Rulment (Lei)
2007
2008
FR permanent9
44.480.584 54.387.397
FR propriu
42.970.894 53.360.691
FR mprumutat
1.509.690 1.026.706
NFR
14.451.761 17.940.671
TN
30.028.823 36.446.726
CF
5.661.165 6.417.903
Surs : Calcule proprii pe baza Bilanului financiar
2009
2010
68.995.210
68.144.556
850.654
31.588.617
37.406.593
959.867
82.450.347
81.606.017
844.330
15.281.088
67.169.259
29.762.666
Existenta unui fond de rulment permanent pozitiv certifica o stare de echilibru financiar
pe termen lung. Avand in vedere faptul c se observa o crestere a valorii fondului de rulment in
perioada 2007-2010 ( de la 44.480.584 lei n 2007 la 82,450,347lei in 2010) se demonstreaza
existenta unor capitaluri pe termen lung prin care se pot acoperi necesitatile de finantare ale
intreprinderii pe termen scurt, respectiv cele legate de activitatea de exploatare.
Proportia cea mai mare a fondului de rulment permanent este reprezentata de

fondul de rulment propriu ceea ce ne spune ca necesitatile de finantare ale intreprinderii
sunt acoperite in principal din surse proprii.
Se poate remarca faptul c fondul de rulment permite s se finaneze integralitatea
necesarului de fond de rulment datorit faptului c pe toat perioada analizat, FR>NFR. Astfel
putem spune c NFR se finaneaz integral din resurse stabile i societatea poate s evite orice
dependen fa de resursele de trezorerie. Ca i n cazul fondului de rulment, NFR cunoaste o
evoluie crescatoare, mai putin pe perioada 2009 2010 cand nregistreaz o scdere.
Fig 5.4.1. Fondul de Rulment si Necesarul de Fond de Rulment
Fondul de rulment permanent a fost calculat ca fiind diferenta dintre capitalurile

permanent si activele imobilizate.
49
Fondul de Rulment si Necesarul de Fond de

Rulment
90,000,000
80,000,000
70,000,000
60,000,000
50,000,000
LEI
FR
permanent
40,000,000
NFR
30,000,000
20,000,000
10,000,000
0
2007
2008
2009
2010
Trezoreria net nregistreaz un nivel pozitiv pe toat durata analizat, ceea ce reflect
faptul c SC Biofarm SA nu s-a confruntat n nici un an cu o lipsa de lichiditi. Ca i n cazul
FR si a NFR, i n cazul TN putem remarca o cretere de la valoarea de 30.028.823lei la

sfarsitul anului 2007 la 67,169,259 in 2010.
Evoluiile cresctoare ale acestor indicatori pot fi explicate prin faptul c n timpul
acestor ani, societatea a cunoscut un intens proces de dezvoltare, fapt subliniat i de
evoluia activelor societii.
n anii 2007 2008 , nivelul Cash-Flow-ului s-a meninut la valori pozitive, destul de
apropiate, nregistrnd o usoar cretere. Dac n anul 2008, valoarea acestuia era de
6.417.903 lei, Cash-Flow a cunoscut o scdere pn la valoarea de 959,867 lei n anul
2009, ajungnd apoi la valoarea de 29,762,666 lei n anul 2010.Analiznd toi aceti
indicatori, se poate remarca echilibrul financiar existent la nivelul SC Biofarm S.A., echilibru
evideniat de valorile pozitive ale fiecarui indicator, pe toata durata analizat.
5.5. Analiza gradului de indatorare

Tabel 5.5.1. Analiza gradului de indatorare
Rata indatorarii globale
2007
2008
2009
2010
0,0872
0,0100
0,1164
0,0079
0,0966
0,0063
0,1311
0,0058
Rata indatorarii la termen

50
In ceea ce priveste gradul de indatorare globala, in urma rezultatelor obtinute mai

sus putem preciza faptul ca intreprinderea reflecta prin intermediul rezultatelor mai mari
ca 2 o capacitate de indatorare saturata.
Rezultatele egale si mai mici ca 1 ale ratei indatorarii la termen arata ca datoriile
pe termen lung sunt acoperite integral prin intermediul capitalurilor proprii.
5.6. Analiza echilibrului financiar funcional prin metoda ratelor
Vitezele de rotaie prin cifra de afaceri reprezint un indicator de eficienta care reflecta
schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii, in special in activitatea de exploatare.
Scopul de baza al acestor indicatori este de a cuantifica viteza cu care o

anumita categorie de active parcurg circuitul bani produs bani, regasindu-se in final,
prin intermediul proceselor de productie sau comercializare la care participa, in valoarea
marfurilor oferite spre vanzare.
O viteza mai ridicata poate certifica faptul ca firma functioneaza mai eficient.
Tabel 5.6.1. Duratele si vitezele de rotatie a elementelor de activ si pasiv
2007
973.53
0.37
973.53
0.37
644.84
0.57
50.08
7.29
84.04
4.34
53.31
6.85
Durata de rotatie a activului

Numar de rotatii (activ)
Rata de rotatie a pasivului
Numar de rotatii (pasiv)
Rata de rotatie a activelor imobilizate
Numar de rotatii (active imobilizate)
Rata de rotatie a stocurilor
Numar de rotatii (stocuri)
Rata de rotatie a clientilor
Numar de rotatii (clienti)
Rata de rotatie a furnizorilor
Numar de rotatii (furnizori)
2008
823.72
0.44
823.72
0.44
439.73
0.83
71.03
5.14
98.27
3.71
63.00
5.79
2009
838.03
0.44
838.03
0.44
395.92
0.92
61.37
5.95
165.11
2.21
53.71
6.80
2010
746.16
0.49
746.16
0.49
299.44
1.22
60.11
6.07
71.43
5.11
68.78
5.31
Surs : Calcule proprii pe baza situatiilor financiare ale intreprinderii.

Durata de rotatie este exprimata in numar de zile, iar Viteza de rotatie in numar de rotatii.
Viteza de rotatie este un factor cheie in determinarea lichiditatii. O viteza de rotatie mare
permite afacerii sa faca mai multe operatiuni fara sa isi sporeasca activele.O viteza de rotatie a
51
stocurilor mare semnifica faptul ca suma de bani blocata in stocuri este mica, lucru care
imbunatateste lichiditatea.
Durata de rotatie a elementelor reprezinta numarul de zile necesare pentru ca
elementele patrimoniale sa treaca prin toate stadiile circuitului economic. Durata de
rotatie este invers proportionala cu viteza de rotatie.
Viteza de rotatie a stocurilor a inregistrat valori mari in perioada analizata, atingand
in 2010 un numar de rotatii de 6.07, ceea ce ne indica faptul ca firma poate realize
aproximativ 6 cicluri economice fara sa isi sporeasca activele. In paralel, durata de rotatie a
stocurilor atinge valoarea de aproximativ 60 de zile in anul 2010 .Acest lucru inseamna ca
stocurile firmei necesita 60 de zile pentru a trece prin toate stadiile circuitului economic.
Viteza de rotatie a clientilor a inregistrat valori mari in perioada analizata, atingand in
2010 un numar de rotatii de 5.11, ceea ce ne indica faptul ca firma poate realize aproximativ 5
cicluri economice fara sa isi sporeasca activele. Durata de rotatie a clienilor atinge valoarea de
aproximativ 71.43 de zile in anul 2010. Acest lucru inseamn ca toate creantele firmei necesita
71 de zile pentru a trece prin toate stadiile circuitului economic. Cresterea numarului de zile in
care creantele se transforma in lichiditati ne poate arata o deficienta a managementului.
Viteza de rotatie a furnizorilor a inregistrat valori mari in perioada analizata, atingand in
2010 un numar de rotatii de 5.31, ceea ce ne indica faptul ca firma poate realize aproximativ 5
cicluri economice fara sa isi sporeasca activele. Durata de rotatie a furnizorilor atinge valoarea
de aproximativ 299.44 de zile in anul 2010. Acest lucru indica faptul ca furnizorii firmei necesita
68 de zile pentru a trece prin toate stadiile circuitului economic .
Viteza de rotatie a imobilizarilor a inregistrat valori relative scazute in perioada analizata,
atingand in 2010 un numar de rotatii de 1.22, ceea ce ne indica faptul c firma poate realize
aproximativ 1,2 cicluri economice fara sa isi sporeasca activele. Durata de rotatie a imobilizrilor
atinge valoarea de aproximativ 68.78de zile in anul 2010. Acest lucru semnifica faptul ca
imobilizrile firmei necesit 300 de zile pentru a trece prin toate stadiile circuitului economic.
52
Capitolul 6. Analiza fluxurilor de numerar

Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar servete la estimarea
necesitilor viitoare de numerar pe baza situaiei trecute, cunoaterea acestora fiind util
att acionarilor, interesai n existena unui numerar suficient pentru plata dividendelor, ct
i creditorilor, interesai n recuperareamprumuturilor acordate. n egal msur,
cunoaterea fluxurilor viitoare denumerar intereseaz pe potenialii investitori, metoda cashflow-ului actualizatfiind una din metodele de evaluarea ntreprinderii.
Introducerea situaiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o component a

situaiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari (OMFP
94/2001) i opional n cazul ntreprinderilor mici i mijlocii (OMFP306/2002) permite o
analiz dinamic a echilibrului financiar, prin descrierea operaiunilor (exploatare,
investiii, finanare) care au antrenat transformarea patrimoniului ntreprinderii.Aceast
situaie exprim evoluia poziiei financiare a ntreprinderii fa de situaia de la nceputul
anului, genernd dimensiunea ipotetic a performanelor, deoarece profitul prezentat la
sfritul anului nu coincide cu soldul disponibilitilor bneti la acel moment, singurele
care confer autenticitate bunei gestionri a ntreprinderii.
Toate operaiunile pe care ntreprinderea le realizeaz se regsesc imediat sau la
termen, sub forma fluxurilor de trezorerie. Meninerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o
condiie necesar perenitii ntreprinderii. O ntreprindere poate fi considerat viabil, numai
dac activitatea sa degaj, n mod permanent, trezorerie.
Fluxurile de numerar pot fi determinate prin dou metode: direct i indirect. Metoda
direct presupune deducerea plilor din ncasrile aferente exerciiului financiar pe tipuri de
activiti i permite estimarea fluxurilor viitoare de numerar pe total i pe activiti. Conform
metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curent reprezint un indicator-cheie al
generrii de numerar pentru alte activiti: rambursarea mprumuturilor, meninerea capacitii
de funcionare a ntreprinderii, plata dividendelor, noi investiii fr finanare extern.
Fluxurile de numerar din investiii reflect msura n care cheltuielile efectuate au

generat resurse care vor produce venituri n viitor (cldiri, instalaii).
Fluxurile de numerar din activiti de finanare permit estimarea cererii viitoare de fluxuri
de numerar din partea finanatorilor ntreprinderii (primiri sau rambursri de credite, ncasri din
53
emisiuni de titluri, pli pentru rscumprarea titlurilor emise, ncasri sau pli din
contracte de leasing).
n tabelul de mai jos este prezentata situaia fluxurile de trezorerie, conform metodei
directe:
Tabel 6.1.1.Tabloul fluxurilor de numerar
2007
2008
2009
2010
Fluxuri de numerar din activitati de exploatare

Profitul net inainte de impozitare
si elemente extraordinare
15,969,622
Ajustari pentru:
Amortizare
si provizioane pentru
deprecierea imobilizarilor
4,212,739
Venituri
din subventii
pentru
investitii
-1,360
Variatia provizioanelor
Provizioane
pentru
cheltuieli
-18,873,118 22,586,541
17,844,926
4,051,727
4,539,122
4,696,965
-666
-311
-726
-11,590
-222,594
-608,378
267,089
riscuri si
Venituri din vanzari de imobilizari

Valoarea neta a iesirilor de
imobilizari
Pierderi legate de instrumente de
capital
-7,080
-72,148
-27,856
-6,263
119,326
96,092
43,857
29,159
-173,154
35,141,987
-6,064,375
344,152
Dividende si actiuni gratuite
-747,260
-460,401
-809,906
Venit din vanzare actiuni
-43,079
Venituri din dobanda
-1,166,440
-1,870,667
-3,000,948
-2,198,088
Cheltuieli cu dobanda
255,622
Profit din exploatare inainte de
variatia capitalului circulant
19,476,365
Scadere
/ (Crestere) creante
comerciale si de alta natura
-4,308,689
206,209
142,294
119,151
17,877,487
17,535,328
19,446,754
-1,895,617
-12,927,426 12,668,251
Scadere / (Crestere) stocuri

-1,086,655
Scadere
/ (Crestere) investitii
financiare pe termen scurt
-5,649,186
Crestere
/(Scadere) datorii catre
furnizori si de alta natura
1,550,483
-4,114,986
1,385,049
-2,269,826
4,591,752
1,053,089
-25,034,856
1,992,216
-1,404,704
6,087,472
Numerar generat din exploatare
18,450,852
5,641,337
10,897,797
9,982,318
54
Dobanda platita
-255,622
-206,209
-142,294
-109,375
-2,095,591
-2,714,800
-3,554,255
16,149,052
2,784,242
7,234,166
-3,358,211
-4,423,438
-1,930,043
-4,410,381
7,080
72,148
27,856
6,263
Impozitul pe profit platit

-3,151,635
Numerarul net provenit din
activitati de exploatare
6,575,059
Fluxuri de numerar din activitati de investitii
Achizitii de imobilizari
Incasari
din
vanzarea
imobilizari
de
Achizitii de titluri imobilizate
-40,647,476 -1,343,294
-35,222
Dobanzi incasate
1,143,167
1,754,608
2,853,418
2,227,887
Vanzare actiuni
43,079
Dividende incasate
Fluxul net de numerar din
activitati de investitii
621,468
460,401
809,906
1,411,632
-33,263,505
-75,050
-760,398
-1,205,746
-1,279,912
-1,103,569
-977,172
-1,098,427
-1,863,967
-2,182,918
-1,098,427
-42,855,440 -3,275,429
Fluxuri de numerar din activitati de finantare

Numerar din emisiunea de capital
social
38,633,535
Variatia imprumuturilor
Plata obligatiilor
legate
leasingul financiar
de
Plati in rate catre furnizorii de

imobilizari
-986,213
Fluxul net de numerar din
activitati de finantare
36,292,360
CASH FLOW-UL TOTAL

11,979
11,009,656 2,012,956
Surs :Calculepropriipebazasituatiilorfinanciare ale intreprinderii.
Valorilesuntexprimatenlei.
-27,127,766
Din analiza datelor calculate in tabelul de mai sus se desprind urmatoarele concluzii:
Activitatea de exploatare prezinta in anul 2008 o valoare aproape tripla fata de anul 2007,
ceea ce arata faptul ca incasarile firmei au fost superioare platilor. Dupa valoarea inregistrata in
2008 de aproximativ 16 milioane lei, in urmatorul an din activitatea de exploatare a rezultat doar
aproximativ 2.7 milioane lei, scaderea acestei valori fiind pusa pe seama cresterii creantelor
comerciale. Pentru anul 2010 fluxul de numerar din activitatea de exploatare creste fata de anul
55
precedent la aproximativ 7 milioane lei, ceea ce semnifica faptul ca incasarile

intreprinderii au fost superioare platilor.
In ceea ce priveste fluxul de numerar din activitatea de investitii, in tabelul de mai
sus se poate observa faptul ca in anul 2007 valoarea acestui indicator a fost de circa
-42.9 milioane lei. Valoarea negativa a acestui indicator se poate explica prin faptul ca
in acest an, societatea a inregistrat o crestere masiva de imobilizari corporale. Pentru
anul urmator, societatea inregistreaza un flux de investitii superior celui inregistrat in
anul anterior dar tot negativ de circa -3.2 milioane lei. Pentru anul 2009 indicatorul are
valoarea de aproximativ 1.4 milioane lei iar pentru 2010 acesta scade pana la circa
-33.2 milioane lei, ca urmare a unor cheltuieli pentru investitii mai mari decat incasarile.
Fluxul de numerar din activitatea de finantare are valoarea de aproximativ 36
milioane lei in primul an analizat. Aceasta crestere are la baza emiterea de actiuni in
aceasta perioada. Pentru urmatorii trei ani cash flow-ul pentru investitii are valori
negative, de circa -1.8 milioane in 2008, -2.2 milioane lei in 2009 si circa -1 milion lei in
ultimul an analizat ca urmare a unor incasari mai mici fata de platile aferente perioadei.
Pe ansamblu, fluxul de numerar total are variatii semnificative pentru perioada
analizata. Astfel, cresterea cash flow-ului cu aproximativ 11 milioane lei in anul 2008 fata de
anul 2007 reflecta investitia realizata de societate in primul an analizat, ce a generat fluxuri
de numerar care au intrat in intreprindere in anul 2008. De asemenea, in anul 2008
intreprinderea si-a diversifcat activitatea de exploatare prin investitii in imobilizari, tehnologie
si personal astfel obtinand venituri mai mari din activitatea de exploatare.
Scaderea cash flow-ului total de la circa 11 milioane lei din anul 2008 la 2 milioane lei in
2009 poate fi pusa in baza investitiilor in active financiare nerentabile, pierderea suferita legata
de instrumentele de capital reflectandu-se in scaderea cash flow-ului total cu circa 9 milioane lei
fata de anul precedent. In 2008 Biofarm a achizitionat actiuni pe bursa la trei SIF-uri insa din
cauza scaderii dramatice a bursei in 2008-2009 firma a consemnat pierderi importante.
Valoarea negativa a cash flow-ului de aproximativ -27 milioane lei inregistrata in

anul 2010 se explica prin investitiile financiare masive pe termen scurt realizate de
intreprindere (aproximativ 66 milioane de lei). Aceste investitii au dus la un flux de
numerar din investitii negativ (aproximativ -33 milioane lei) iar de aici se explica
valoarea negativa a fluxului total de numerar din ultimul an analizat.
56
Capitolul 7. Analiza riscului intreprinderii

Deoarece nu detinem informatiile necesare pentru a analiza riscul economic si cel
financiar al companiei (nu avem informatii cu privire la marimea cheltuielilor fixe si a celor
variabile), in acest capitol vom determina aversiunea la faliment a companiei Biofarm luand
in considerare metoda ratelor. Aceasta metoda are ca rezultat determinarea unei functii
scor, ce apreciaza dificultatile financiare ale intreprinderii in perioada analizata.
Modelul lui Altman

Dupa cate se stie, functia care sta la baza acestui model este :
Z = 3.3* X1 + 1.2 * X2 + 1.0 * X3 + 0.6 * X4 + 1.4 * X5 , unde formulele necunoscutelor X
sunt detaliate in tabelul de mai jos.
Tabel 7.1. Modelul Altman
Indicatori financiari
2007
2008
2009
2010
33.66%
46.43% 52.65% 59.74%
X1= Activ circulant/Activ total
0.00%
0.00%
0.00%
0.00%
X2= Profit reinvestit/Activ total
9.60%
0.00% 14.66% 10.61%
X3= Profit brut/Activ total
X4= Valoarea de piata a capitalului/ Datorii de termen lung 5298.07% 1845.10% 1361.19% 1697.20%
37.49%
44.31% 43.55% 48.92%
X5=Cifra de afaceri/Activ total
32.90294 12.09304 9.739984 11.76376
Z-SCOR
3
2
7
5
Sursa : Calcule proprii pe baza situatiilor financiare ale intreprinderii.
In urma calcularii functiei Z-scor pentru Biofarm se observa ca aceasta inregistreaza
valori mai mari decat nivelul scorului mediu al companiilor solvente, ceea ce indica lipsa riscului
de faliment. Unui scor mai mic decat 2.675 ii este atasata o probabilitate de 95% ca firma sa
devina falimentara in decursul unui an si 85% sa intre in insolventa in doi ani. Iar firmele care
obtin un scor aflat intre 1.81 si 2.99 se afla intr-o stare de incertitudine privind riscul de faliment.
Cu toate ca modelul Altman are un grad ridicat de universalitate, fiind aplicat atat in
economii cu un grad ridicat de dezvoltare, precut SUA, cat si in economii mai putin dezvoltate
precum Brazilia, acesta a fost construit in conditiile unei economii stabile, specific conditiilor de
57
piata din anii 60. Astfel, nivelul de fiabilitate al functiei scor este alterat in situatia aplicarii
sale la un alt moment istoric si la nivelul unei alte economii decat cea americana.
Modelul lui Anghel

Deoarece mediul economic din Romania nu este unul stabil, este necesara aplicarea
unui model adaptat la conditiile noastre specifice de piata. Avand in vedere cele mentionate, am
optat pentru functia-scor dezvoltata de catre Ion Anghel pe baza unui esantion apartinand unui
numar de 12 ramuri ale economiei romanesti, printre care se afla si industria farmaceutica.
Functia care sta la baza acestui model este :

A = 5.676 + 6.3718 * X1 + 5.3932 * X - 5.1427 * X3 - 0.0105 * X4
Tabel 7.2. Modelul Anghel
Indicatori financiari
X1= Profit Net/ Venituri Totale
X2= Cash Flow /Activ total
X3= Datorii totale /Activ total
X4= Obligatii 0 / Cifra de Afaceri 1)*360
2007
2008
2009
2010
20.92%
0.00%
0.00% 16.33%
3.40%
4.37%
0.62% 18.00%
7.92%
10.28%
8.53%
6.95%
62.77
59.77
70.30
63.08
6.367907 4.755428 6.493443 6.922659
A-SCOR
3
3
8
4
Sursa : Calcule proprii pe baza situatiilor financiare ale intreprinderii.
In urma analizei functiei Z-scor pentru Biofarm se observa ca aceasta

inregistreaza valori mai mari decat nivelul scorului mediu al companiilor solvente, ceea
ce indica lipsa riscului de faliment.
58
Concluzii
n urma realizrii acestei analize am desprins urmtoarele puncte forte, respectiv
puncte slabe, posibile oportuniti i viitoare ameninri ale companiei Biofarm SA.
Puncte forte
1- Din punct de vedere al rentabilitii cuantificat n valori absolute, Biofarm
nregistreaz valori n cretere ale rezultatului brut din exploatare n anul 2007,
urmnd o uoar scdere n anul 2008 i o revenire pe cretere n 2009;
2- Valoarea vnzrilor companiei este n cretere de-a lungul ntregii perioade
analizate, cifra de afaceri nefiind afectat de criza financiar nceput n 2008;
3- Rentabilitatea economic ce exprim eficiena utilizrii activelor nregistreaz
valori superioare ratei inflaiei i rentabilitii celorlalte companii din sectorul
farmaceutic n anii 2007 i n 2009;
4- Rentabilitatea financiar este superioar rentabilitilor nregistrate de Antibiotice Iai,
Zentiva SA i Farmaceutica Remedia n perioada analizat exceptnd valorile obinute n
2008;
5- Costul achiziionrii unei uniti din profilul companiei este mai sczut dect n
cazul celorlalte companii n anul 2009;
6- Analiza riscului de faliment a relevat o lichiditate ridicat a companiei, prin obinerea
unor valori ridicate ale fondului de rulment, a activelor curente nete, precum i a
necesarului de fond de rulment. De asemenea, indicatorii de lichiditate, precum i cei
de solvabilitate au valori ce semnalizeaz o situaie favorabil;
7- Analiza riscului de faliment a indicat capacitatea companiei de plat a datoriilor,

precum i cea de acoperire a dobnzilor;
8- Cele dou modele de predicie ale riscului de faliment, mai mult sau mai puin relevante
pentru perioada destinat analizei, mediului economic i sectorului farmaceutic, au avut
drept rezultat faptul c Biofarm se afl n afara pericolului de faliment;
9- Ecartul pozitiv dintre pragul de rentabilitate de exploatare sau operaional i

nivelul cifrei de afaceri realizate de-a lungul celor patru ani analizai.
59
Puncte slabe
1- Datorit rezultatului financiar negativ nregistrat n anul 2008, rentabilitatea
economic a activului economic capt valori negative.
2- Lichiditatea mult prea ridicat, peste nivelurile optime poate indica un semnal al
unui cost de oportunitate mult prea ridicat.
Ameninri
3- Majorarea capitalului social prin ncorporarea rezervelor a fost destinat
achiziionrii de imobilizri financiare. Astfel, compania se ndeprteaz de la
obiectul principal de activitate, acela al producerii de medicamente. Ponderea
imobilizrilor financiare n total active a fost foarte ridicat n anul 2007, de 37%,
dup care a sczut pe fondul deprecierii activelor financiare.
4- Rezultatele companiei sunt afectate n principal de modificarea activelor
financiare deinute. Deprecierea acestora a condus la constituirea unui provizion
i implicit la creterea cheltuielilor financiare i obinerea unei pierderi a
exerciiului n 2008. Dup ce valoarea activelor s-a ameliorat, diminuarea
provizionului a condus la o cretere artificial a profitului net n 2009.
5- Obiectivul principal al companiei, de maximizare a averii acionarilor poate fi periclitat de
volatilitatea foarte ridicat a rentabilitii aciunilor fa de rentabilitatea pieei.
6- Msurile de austeritate adoptate de ctre Guvern prezint o influen negativ asupra

vnzrilor de medicamente, n special a suplimentelor alimentare crora li se aplic din
2010 un TVA majorat i care dein o pondere de 50% n cadrul portofoliului de produse
Biofarm.
7- O cot de pia redus.
Soluionarea problemelor ntlnite de Biofarm se poate realiza prin aplicarea unor msuri
precum:
60
1- Orientarea spre activitatea de baz, cea de exploatare i nu pe cea financiar

prin mrirea portofoliului de imobilizri financiare ce pot denatura rezultatele
obinute de companie i semnalizarea unor performane nesatisfctoare;
2- Eliminarea excesului de lichiditate, costul de oportunitate, prin realizarea unor investiii n
active corporale la o rat de rentabilitate superioar celei cerute de acionari;
3- Apelarea la resurse mprumutate pentru realizarea investiiilor, deoarece un grad

mai ridicat al levierului financiar ar conduce la un efect pozitiv asupra rentabilitii
financiare, cash-flowurilor obinute de acionari.
4- O cretere a vitezei de rotaie a stocurilor i creanelor asociat cu o scdere a
vitezei de rotaie a furnizorilor i a celorlalte datorii pe termen scurt. Acest lucru
se poate realiza prin creterea operativitii utilizrii activelor: eliminarea
stocurilor create peste nivelul efectiv necesar procesului de producie, selectarea
atent a furnizorilor astfel nct acetia s i respecte termenele de livrare sau
fundamentarea necesarului de materii prime n corelaie cu cererea de produse.
61
Bibliografie
1. Anghel I., Falimentul : radiografie si predictie, Ed Economica, Bucureti, 2002;

2. Dragota V., Dragota M., Ciobanu A., Obreja L., Management financiar Vol
II, Editura Economica, Bucureti, 2003;
3. Isfanescu A., Analiza economico-financiara, Editura ASE, Bucuresti, 2002;
4. Vintil G., Gestiunea Financiar a ntreprinderii, Ediia a VI a, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2006.
5. Cursurile si seminariile de Analiz financiar
2** Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 626/2001, modificat de O.M.S. nr. 1199/2004
3** www.biofarm.ro - Site-ul companiei Biofarm.
4** www.bvb.ro Site-ul bursei de valori din Romania
5** www.kmarket.ro Site-ul pietei de capital din Romania
6** www.bnr.ro - Site-ul Bancii Nationale a Romaniei
7** www.insse.ro - Site-ul Institutului National de Statistica
62

Analiza Financiara SC Biofarm SA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Financiara SC Biofarm SA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Anul I, Grupa 721.

Analiza finanicara SC Biofarm SA

Capitolul 3. Particulariti privind analiza performanelor firmelor cotate la burs .......... 35

Analiza finanicara SC Biofarm SA

5.3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii 46

5.5. Analiza gradului de indatorare 50

Capitolul 6. Analiza fluxurilor de numerar

Capitolul 7. Analiza riscului intreprinderii

Analiza finanicara SC Biofarm SA

Scopul proiectului de fa este de a pune n practic, avnd ca baz de calcul

Astfel, prin cunoaterea anumitor indicatori de analiz financiar a ntreprinderii

Analiza finanicara SC Biofarm SA

Capitolul 1 Prezentarea general a societii

Analiza finanicara SC Biofarm SA

Societatea comercial BIOFARM S.A. este productoare de medicamente pentru

Bucureti, i pe platforma din Bd. Iancu de Hunedoara.

Biofarm se unesc nfiintndu-se ntreprinderea de Medicamente Biofarm specializat n produse

n prezent compania Biofarm este unul dintre primii productori romani de

Sursa: www.biofarm.ro - Site-ul oficial al companiei Biofarm

Analiza finanicara SC Biofarm SA

Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include lansarea de noi produse i

1.3.Diagnosticul situaiei juridice

S.A. la Bursa de Valori Bucuresti este BIO .

Dnut VASILE presedinte CA

Ion ANDREI membru CA

Ioan CUZMAN membru CA

Elena CALITOIU membru CA

Dumitru TUDOR membru CA

Admnistraie al companiei i o alt persoan datorit crora persoana din Consiliul de

1. Dnut Vasile Director General

Sursa: www.bvb.ro Site-ul Bursei de Valori Bucuresti

Analiza finanicara SC Biofarm SA

2. Dana Talea Director General Adjunct

Tabel 1.1. Numrul de aciuni deinute de membrii conducerii executive

Dumitru TUDOR membru CA

Ioan CUZMAN membru CA

Dana Talea Director General Adjunct

Mihaela Ion Sef Oficiu Juridic Actionariat

Laura Boer - Contabil Sef

Petruta Stoicescu Manager Productie si Utilitati Fabrica

Carmen Stanescu - Manager Aprovizionare

Dragos Morosanu Manager IT

Sursa: Situaiile Financiare Auditate pentru exercitiul incheiat la 31.12.2010

bronsice, preparate cu vitamine,

produse pentru tratament dermatologic.

Analiza finanicara SC Biofarm SA

1.4.2. Prezentarea clientilor

ndreapta catre spitale.

Montero SRL Bucuresti

ChPM SRL Bucuresti

Farmacom S.A. Brasov

Biosfarm SRL Piatra Neamt

Farmexpert D.C.I. SRL Bucuresti

Geranium SRL Timisoara

o Pharma Distribution Group Cluj Napoca

Majoritatea acestor comercianti si-au creat n timp si lanturi proprii de farmacii,

Analiza finanicara SC Biofarm SA

In anul 2009 nu au existat incidente in colaborarea cu acesti distribuitori din punct de

S.C. Biofarm S.A. detin o cota de piata de 64% .

Sursa de date: www.cegedim.ro Site-ul oficial CEGEDIM Romania, furnizor de date de

Analiza finanicara SC Biofarm SA

de materii prime grupati dupa produsele oferite se prezinta astfel: