Analiza Economico Financiara

CUPRINS
pagina
Cap.I Prezentarea firmei şi a mediului său de afaceri…….........................................................2
I.1. Identificarea societăţii: denumire, localizare, obiect de activitate, data închiderii exerciţiului.....2
I.2. Scurt istoric şi evoluţia recentă a întreprinderii................................................................2
I.3. Structura asociativă. Capitalul social.........................................................................3
I.4. Poziţionarea întreprinderii în ramura de activitate – actualitatea din domeniu;
concurenţa................................................................................................................................3
I.5. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii..................................................6
I.6. Principalele politici şi metode contabile...........................................................................7
Bilanţ…………………………………………………………………………………………………8
Cap. II Analiza performanțelor economico-financiare...............................................................10
II.1.1. Analiza orizontală a contului de profit şi pierdere......................................................10
II.1.2. Analiza verticală a contului de profit şi pierdere. Structura fluxurilor de rezultate....12
II.1.3.1. Analiza eficienţei cheltuielilor totale........................................................................14
II.1.3.2. Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor.....................................................17
II.1.4. Analiza rezultatului din exploatare…………………………………………………..19
II.1.5. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune…………………….19
II.I.5.1. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri…………………………………….21
II.1.5.3. Analiza valorii adăugate……………………………………………………………23
II.1.5.6. Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai activităţii de exploatare…………….27

II.1.6. Analiza capacităţii de autofinanţare………………………………………………….28
II.2.1. Ratele rentabilităţii comerciale………………………………………………………29
II.2.2.1. Rentabilitatea activului total………………………………………………………31
II.2.2.2. Rentabilitatea activului de exploatare……………………………………………..31
II.2.3.1. Rentabilitatea contabilă a capitalurilor proprii……………………………………..31
Cap. III Analiza poziţiei financiare a întreprinderii.............................................................35
III.1. Analiza structurii bilanţului..........................................................................................36
III.2. Analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate…………………………………..38
III.3. Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie……………………………………………...44
III.4. Analiza echilibrului pe baza bilanţului funcţional……………………………………47
Cap. IV Riscul de faliment. Starea de insolvabilitate a întrepriunderii……………………….52
Modelul Altman…………………………………………………………………………….52
Modelul Coman&Holder……………………………………………………………………52
Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei……………………………………………...53
Fond de rulment……………………………………………………………………………..53
Cap. V Raportul diagnosticului întreprinderii………………………………………………….55
V.1. Parte introductivă…………………………………………………………………...55
V.2. Prezentarea faptelor constatate în întreprindere…………………………………….57
Evaluarea nivelului tehnic al societatii CENTROFARM SA………………………68
V.3. Analiza SWOT ………………………………………………………....................71
Cauze şi recomandări cu privire la constatările efectuate…................…………………………….75
Concluzii si propuneri………………………………………………………………………………76
CAPITOLUL I. PREZENTAREA FIRMEI ŞI A
MEDIULUI SĂU DE AFACERI
I.1 Identificarea societăţii: Denumire,

localizare, obiect de activitate, data închiderii
exerciţiului.
Societatea comercială asupra căreia am decis să realizăm prezentul raport de diagnostic este
S.C. CENTROFARM S.A
Sediul social: Calea Plevnei nr. 53, Sector 1, Bucureşti
Număr de telefon/fax: 021/315.36.20, 021/311.12.84
Codul fiscal: ROI559532
Numărul si data inregistrării la Oficiul Registrului Comerţului: J40/3350/1991
Pagină internet: www.centrofarm.ro
Forma de proprietate: 23 – Societăţi comerciale cu capital de stat şi privat autohton
(stat<50%)
Piaţa organizata pe care se tranzactioneaza valori mobiliare:
Bursa de valori Bucureşti- Piaţa RASDAQ.
Capitalul social subscris si varsat: 13.711.706,35 lei
Clasa, tipul, numărul si principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de
societatea comerciala: numărul total de acţiuni este de 6.560.625 la valoarea nominala de 2.09
lei/actiune, cu drept de vot, drept de plata a dividendelor si drepturi de preemptiune.
Obiect de activitate:
Conform actului constitutiv al societăţii, obiectul de principal activitate al societăţii
S.C. CENTROFARM S.A este comerţul cu amănuntul al produselor farmaceutice şi cosmetice prin
farmaciile proprii - cod şi denumire clasa CAEN 4773; având totodată mai multe obiecte secundare
de activitate.
I.2 Scurt istoric şi evoluţia recentă a întreprinderii
In anul 1991 în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca
regii autonome şi societăţi comerciale şi Hotărârii Guvernului nr. 15/1991 prvind înfiinţarea
societăţilor comerciale farmaceutice (pe acţiuni) se înfiinteaza Societatea Comerciala
CENTROFARM - Societate pe acţiuni în domeniul farmaceutic, pe structura fostului Oficiu
Farmaceutic Nr. 1.
Conform structurii sintetice a registrului consolidat eliberată de către Depozitarul Central S.A
(Registrul Roman al Acţionarilor) la data de 31.12.2008, acţionarul majoritar al societatii este S.C.
GENERALCOM S.A - cu 4.858.939 acţiuni.
În 2004 Centrofarm a cunoscut un proces complex de organizare. Procesul a continuat în
2005 când Centrofarm a dobândit o nouă imagine, inspirând prospeţime şi eleganţă. Cele mai multe
farmacii Centrofarm sunt deschise în Bucureşti, însă Moldova şi Transilvania sunt şi ele zone cu
prezenţă Centrofarm.
2
Strategia noastră de dezvoltare are la bază dorinţa de a-ţi fi mai aproape. Suntem lângă tine în
galerii comeciale din: Alba Iulia (Mall), Bacău (Arena Mall), Braşov (Unirea Shopping Center),
Bucureşti (Orhideea, Esplanada, Auchan, City Mall, Mall Vitan), Buftea (Complex Comercial),
Constanţa (Galeria Tom), Piteşti (Auchan), Targu Mures (Auchan, Mall Matrix), Vaslui (Mall
Proxima).
Întreprinderea urmăreşte să îşi extindă în permanenţă activitatea. Intenţionează ca până la
finele anului 2009 să crească numărul farmaciilor până la 80, cele mai multe urmând a se deschide
în ţară.
In anul 2008 CENTROFARM SA a înregistrat o pierdere de 10.134.141 lei. În pierderea
Înregistrata in anul 2008, cheltuielile cu ajustarea valorii titlurilor de participare deţinute de
societate, impuse de scăderea cotaţiei de piaţă deţine 26.73%, în valoare absolută 2.708.741 lei.
Cifra de afaceri aferenta anului 2008 este de 106.170.263 lei. Se observă creşterea
accentuata (cu 70%) a cifrei de afaceri acest fapt datorându-se în primul rând optimizării activităţii
din farmaciile existente şi deschiderii de noi unităţi în ţară in centre comerciale.
Cheltuielile totale în anul 2008 au fost de 161.368.006 lei.
Disponibilităţi băneşti si alte lichidităţi la sfarşitul anului 2008 au fost de 4.721.398 lei.
I.3 Structura asociativă. Capitalul social
Acţiunile emise de S.C. CENTROFARM S.A se negociază la Bursa de Valori Bucureşti pe

piaţa RASDAQ;
Capitalizarea bursieră la data de 31.12.2009 este de 17.254.443,75 lei.
Conform structurii sintetice eliberate de către Depozitarul Central S.A. (Registrul Româan al
Acţionarilor), la data de 30.06.2009, Capitalul social al societăţii estede 13.711,706 mii lei divizat
în 6.560.625 acţiuni cu o valoare nominală de 2,09 lei pe acţiune.
Structura acţionarilor care deţin o participaţie semnificativă la capitalul social se prezintă
astfel:
LEI
• GENERAL COM S.A. 5.475.908 91,40%
• ALŢI ACTIONARI 1.075.060 8,46%
• AVAS 9.657 0,14%
• TOTAL 6.560.625 100%
I.4 Poziţionarea întreprinderii în ramura de activitate –

actualitatea din domeniu; concurenţa.
Întreprinderea analizată, S.C. CENTROFARM S.A, este unul dintre cei mai importanţi
jucători de pe piaţa de retail a produselor farmaceutice din România, poziţionându-se în ultimii ani
pe unul din primele 5 poziţii ale topurilor întreprinderilor dacă avem în vedere nivelul cifrei de
afaceri.
Marile lanţuri de retail precum Sensiblu, Catena, HelpNet, Dona sau Centrofarm domină piaţa
de profil, unde lupta pe metru pătrat pe zona urbana este acerb, în timp ce in mediul rural nici o
reţea nu se aventurează.
Miza e mare, deoarece piaţa farmaceutică, adică retailul si distribuţia la un loc, a avut încasări
de 1,9 miliarde de euro în 2008, aproximativ 2,1 miliarde de euro în 2009 şi 2,5 miliarde de euro în
3
20010 urmând să se dubleze în numai cinci ani, potrivit estimărilor jucătorilor.
Primii trei mari jucatori internaţionali în retailul de medicamente lipsesc încă de pe piaţă. Aşa că
poate fi interesant să creşti un business, chiar sub limita de profitabilitate, pe care să-l vinzi ulterior
pe bani mult mai mulţi unui investitor strategic.
Principala strategie de până acum a fost extinderea teritorială, în dauna profitului. Concurenţa
e acerbă în mediul urban, unde piaţa e practic închisă, şi inexistenţa in mediul rural, unde
farmaciştii n-ar merge nici rugaţi. şi nici n-au motive, atâta timp cât pe piaţă este un deficit major de
farmacişti.
Dar evoluţia extensivă s-a încheiat pentru că, pur si simplu, nu mai e loc. Legea limitează
deschiderea unei farmacii în functie de numarul de locuitori. Astfel, în oraşe reşedinţă de judeţ se
poate înfiinţa o farmacie la 3.500 de locuitori, în Bucureşti, o farmacie la 3.000 de locuitori, iar în
alte oraşe decât reşedinta de judet, o farmacie la 4.000 de locuitori.
O altă oportunitate de dezvoltare este deschiderea farmaciilor în gări sau ăn noi centre
comerciale, pentru că legea permite crearea unei farmacii la 1.000 mp de nou spatiu comercial cu
condiţia sa nu existe una în vecinătate. Totuşi, de aici nu pot veni creşteri semnificative. O noua
lege a farmaciei ar putea schimba lucrurile, coborând pragul de locuitori pentru deschiderea unei
farmacii. La acest moment, o asemenea decizie nu ar face decât să adânceasca dezechilibrul rural -
urban. 14.000 de locuitori sunt arondaţi la o farmacie in mediul rural. Daca in Bucuresti sunt 818
farmacii la 2.070.000 locuitori (o farmacie la 2.500 loc.), la tara si chiar in micile orase, o farmacie
este de trei sau chiar patru ori mai rara.
Insă, atât timp cât deschiderea unei farmacii presupune angajarea cel puţin a unui absolvent
de farmacie, iar deficitul de personal este major, cu greu poate fi cineva convins să aleagă satul.
Marile lanţuri de farmacii au început însă să se asigure de cote de piaţă şi la ţară. Catena are 32 de
farmacii in mediul rural, HelpNet a deschis trei farmacii în mediul rural, iar Sensiblu, o farmacie.
Una din caracteristicile pieţei româneşti e fragmentarea. La ora actuală, marile lanţuri de
farmacii deţin circa 1500 de farmacii din cele 6.000 care exista in Romania. Există însă şi multe
aşa-zise pseudolanţuri, formate din 3-5 farmacii, care ilustrează tendinţa de concentrare a pieţei, şi
care includ alte circa 1.000 de farmacii.
Concentrarea pieţei este stimulată de profitabilitatea minimă a farmaciilor, mai ales a celor
independente. Pe de altă parte, apariţia farmaciilor de lanţ a crescut stacheta serviciilor.
O problemă importantă a sectorului de retail a produselor farmaceutice în Romania sunt deciziile
guvernamentale care împing farmaciile în faliment. Romania are adaosurile comerciale cele mai
mici din Europa. In Polonia, adaosul comercial este între 12-40%, cu o medie de 20%. In Romania,
in 2008 şi 2009 media a fost de 12%.
O altă oportunitate pentru piaţa românească este faptul că primii trei mari actori în retailul
european de medicamente - Phoenix, Alliance Unichem şi Celesio - înca nu au intrat pe piaţă.
Deşi perioada nu este deloc fastă pentru farmacii şi nici pentru distribuitori, care se confruntă
cu probleme financiare ca urmare a efectelor nefavorabile ale crizei financiare mondiale, marile
reţele au vândut mai bine şi mai mult în 2009 decât anul trecut. În condiţiile în care multe farmacii
independente au intrat de mult timp in faliment, se pare că piaţa se curăţă singură, iar cei puternici
vor ieşi chiar sănătoşi din criză.
Măsurile de reducere a costurilor, prudenţa în extinderea reţelelor de farmacii, eliminarea
plafoanelor de preţ în toamna anului 2008 şi protecţia oferită de acţionariatul comun cu
distribuitorii au facut ca bilanţul pentru reţelele de farmacii pe anul 2009 sa nu fie deloc nefericit.
În perioada 2008-2009 lanțurile de farmacii au fost lovite mai mult de CNAS decât de criză,
întrucât consumul s-a menţinut la aceleaşi valori, iar Ministerul Sănătăţii a impus noi reguli.
4
În ceea ce priveşte societatea analizată, S.C.CENTROFARM S.A. prezintă o situaţie “mai
specială” în care se afla compania, în sensul că lanțul de farmacii Centrofarm, unul dintre primii
cinci jucători de pe piața farmaceutică românească, după cifra de afaceri, s-a dezvoltat foarte mult
în perioada 2007-2008, ajungând la 63 de unități în prezent. Astfel, 2009 ar fi trebuit să fie anul în
care se culegeau roadele din grădina Centrofarm. Să fie oare așa?
Rezultatele financiare ale Centrofarm, prezintă o tendinţă crescătoare a cifrei de afaceri în
ultimii 5 ani, iar primele nouă luni ale anului 2009, arată o creștere a cifrei de afaceri cu 40%, până
la circa 24 mil. euro, „sub așteptări“, după cum spune șeful Centrofarm – care spera la o creștere
de 50% –, însă și o dublare a pierderilor înregistrate de companie, de cca. 2,5 mil. euro. Aceste
rezultate sunt motivate tot de dublarea numărului de farmacii anul trecut, o investiție de peste patru
milioane de euro, situație asumată de acționarii companiei, după cum admite Catană.
Astfel, intrarea unei farmacii pe „break even“ (momentul în care costurile ajung la același
nivel cu veniturile – n.r.) s-a decalat cu mai multe luni sau chiar cu un an din cauza crizei – în
condiții normale era nevoie de 18–24 de luni.
Cu toate acestea, nu farmaciile neperformante le dau bătăi de cap managerului și acționarilor
Centrofarm, „ci regulile schimbate de Ministerul Sănătății în timpul jocului“.
Acest lucru sa produs ca urmare a aprobării primite de Casa Națională de Asigurări de
Sănătate (CNAS) de a crește termenele de plată a medicamentelor, de la 90 la 180 de zile, pentru
medicamentele din programele naționale de sănătate, astfel încât plata acestora să se realizeze la
începutul anului 2010. Această hotărâre a afectat întreaga piață farmaceutică, în condițiile în care
medicamentele cu prescripție reprezintă 66% din volumul pieței totale, respectiv 79% valoric,
potrivit statisticilor companiei de cercetare de piață Cegedim România. Mai mult decât atât,
farmaciile au fost afectate și de „controlul drastic al prețurilor“, calculate încă la un curs de 4
lei/euro. „Din acest motiv, unele medicamente au devenit neinteresante pentru producători și
distribuitori, drept pentru care au fost perioade destul de lungi în care unele dintre medicamente
le-au lipsit din portofoliu farmaciilor, afectând astfel vânzările.
Anul 2009 a fost pentru S.C.CENTROFARM S.A un an foarte greu, însă 2010 va fi și mai
greu, dacă CNAS nu va plăti în ianuarie. „Noi am avut probleme de cash flow în acest an“, spune
șeful Centrofarm. Pentru a-și diminua pierderile, Centrofarm – deținută în proporție de 91,4% de
Generalcom București, după ce a achiziționat un pachet de încă 17,12% pe 4 noiembrie, prin omul
de afaceri Alain Bonte – urmează să facă o majorare de capital cu 13,7 mil. lei (cca. 3,2 mil. euro).
În acest caz, planurile ca Centrofarm să ajungă pe „break even“ până la sfârșitul anului, după
ani de pierderi, ar putea fi duse la bun sfârșit. De altfel, Centrofarm nu e singura companie care a
recurs la o majorare de capital social pentru susținerea businessului. Sensiblu, cea mai mare rețea
locală de farmacii, parte a grupului A&D Pharma, a făcut o majorare de capital de cca. 6,5 mil.
euro, în luna septembrie a acestui an.
Efectele crizei economice, coroborate cu constrângerile impuse de autorități, vor împinge un
sfert din totalul de farmacii în pragul falimentului până la sfârșitul anului, deși consumul de
medicamente în România este unul dintre cele mai reduse din Europa, de patru ori mai mic decât în
statele Europei de Vest, potrivit Cegedim. Dacă aceste previziuni sunt adevărate, este de înțeles
astfel că vor rămâne în picioare companiile cu putere financiară sau cele care au în spate un
distribuitor de medicamente, cum e cazul primilor trei jucători – Sensiblu, HelpNet, deținută de
distribuitorul Farmexim, sau Catena deținută de Fildas.
COSMETICELE URCĂ VÂNZĂRILE. În aceste condiții, Centrofarm încearcă să își
creeze un model de business mai putin dependent de fondurile CNAS. Vânzarea cosmeticelor prin
lantul de farmacii Centrofarm a crescut anul acesta cu peste 50 de procente, ajungând, în prezent, să
5
reprezinte 23% din totalul vânzărilor, în vreme ce HelpNet si-a bugetat, pentru acest an, ca 25% din
venituri să fie realizate din vânzarea de dermato-cosmetice. În plus, vânzările de medicamente fără
prescriptie medicală au crescut si ele cu peste 40% – o situație încurajatoare pentru companie.
În ceea ce priveste falimentele asteptate pe această piată, Ioan Uivaroti, secretar general al
Colegiului Farmacistilor din România, a explicat, pentru „Business Standard“, de ce nu a falimentat
nici o farmacie până acum. „Nu veti vedea nici o farmacie închisă pentru că falimentul e pe lant“, a
spus acesta, desi a recunoscut că sunt multe farmacii în incapacitate de plată, dintre care cele mai
expuse sunt cele 4.500 de farmacii independente din România, dintr-un total de 6.000.
Concurenţa în acest sector este foarte acerbă, principalii jucători cu care firma işi
împarte cota de piaţă sunt:
Sensiblu - 342 farmacii în 56 de localităţi la sfarşitul anului 2009. Anul trecut, cifra de afaceri
a farmaciilor Sensiblu a crescut cu 42%, de la 63,1 milioane de euro la 89,8 milioane de euro. Cifra
de afaceri consolidata la nivel de grup - împreună cu distribuitorul Mediplus - a crescut cu 34%, la
331,6 milioane de euro. Profitul net a înregistrat o creştere de 7,4%.
Catena - 275 farmacii în Bucureşti şi în ţară, din care 32 de unităţi in mediul rural. In
Bucuresti există 32 de unităţi. Farmaciile Catena sunt parte a grupului Fildas. Potrivit directorului
general Fildas Trading, Radu George, grupul va aloca zece milioane de euro pentru achiziţia de noi
farmacii.
HelpNet - 194 de farmacii în Bucureşti şi în ţară. Prima farmacie a fost înfiinţată în 1998.
Pentru 2010 este estimată o cifra de afaceri de 55 milioane de euro. Potrivit Isabellei Iacob, director
general HelpNet, firma intentioneaza sa detina un lant de 300 de farmacii în următorii doi-trei ani.
Cifra de afaceri consolidata la nivel de grup Farmexim - HelpNet preconizată pentru 2010 este de
195 milioane de euro.
City Pharma – 90 de puncte de vânzare în ţară, deţinute de Hermes Pharma, care activează
de 6 ani pe piaţa farma. Din 2004 lantul a fost unificat sub numele City Pharma. Farmaciile oferă,
pe lângă produsele clasice si produse conexe, destinate terapiilor naturiste şi medicaţiei alternative,
frumuseţii, igienei, îngrijirii copiilor.
I.5 Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii
a) Salarizarea conducerii
Principala structura decizionala este Adunarea Generala a Acţionarilor.
Societatea este administrata de un Consiliu de Administraţie format din 5 membri numiţi de
Adunarea Generala a Acţionarilor, aleşi o data la 4 ani.
In anul 2008 cheltuielile salariale privind conducerea se prezintă astfel :
Tabel nr. 1.1
Conducere Salarii brute Datorii societate Total cheltuieli
Directori 1.237.371 337.523 1.574.894
Cons.Admin. 154.050 42.071 196.121
TOTAL 1.391.421 379.594 1.771.015
Cheltuielile cu salariile conducerii reprezintă 7,79% din totalul cheltuielilor cu salariile
personalului.
Nu au fost acordate avansuri si credite administratorilor societatii în timpul exerciţiului
financiar 2008.
Nu s-au asumat garanţii în numele administratorilor societăţii.
6
b) Salariaţi
Numărul mediu de salariaţi aferent exerciţiului 2008 este de 458 persoane. In anul 2008
structura personalului angajat, respectiv 533 de angajaţi, se prezintă astfel:
− Conducere, directori departamente: 17 persoane, respectiv 3,20% din totalul
salariaţilor;
− Personal operativ (inspectori economici, specialisti IT si specialisti comerciali): 44
persoane, respectiv 8,25% din totalul salariaţilor;
− Personal de specialitate (Farmacişti diriginţi, farmacişti, asistenti farmacişti,
lucratori comerciali): 403 persoane, respectiv 75,60% din totalul salariaţilor;
− Personal administrativ: 69 persoane, respectiv 12,95% din totalul salariaţilor.
I.6 Principalele politici şi metode contabile
α ) Baza de contabilitate şi raportare

Bilanţul a fost întocmit în baza costului istoric.
Moneda de raportare a societăţii este leul romanesc nou („RON").
β ) Utilizarea estimărilor
Întocmirea situaţiilor financiare în conformitate cu OMFP 1752/2005 cere ca managementul
să facă anumite estimări şi prezumţii care afectează valoarea activelor şi a datoriilor şi descrierea
activelor şi datoriilor potenţiale la data întocmirii situaţiilor financiare precum şi a veniturilor şi
cheltuielilor din timpul perioadei de raportare. Rezultatele reale pot fi diferite de aceste estimări.
Aceste estimări sunt revizuite periodic şi dacă se impune modificarea lor, ele sunt înregistrate în
perioadele în care acestea devin cunoscute.
c) Imobilizări corporale
Duratele de viaţă estimate ale mijloacelor fixe, utilizate de societate, sunt în conformitate cu
HG 2139/2004 şi ar putea fi diferite de duratele de viaţă estimate potrivit Standardelor
Internaţionale de Raportare Financiară. Costurile ulterioare sunt amortizate pe durata utilă de viaţă
rămasă a activului. Pentru terenuri nu se calculează amortizare.
d) Creanţe
Creanţele sunt prezentate la valoarea justă a prestaţiei şi sunt înregistrate la costul amortizat,
după înregistrarea provizionului pentru depreciere, estimat pe baza factorilor relevanţi pentru
colectabilitate. Pierderile reale pot fi diferite faţă de estimările curente.
e) Disponibilităţi şi elemente asimilate

Disponibilităţile includ numerarul din casă şi conturile curente din bănci. Elementele
asimilate reprezintă investiţii pe termen scurt cu grad mare de lichiditate ce pot fi convertite în
orice moment în disponibilităţi, cu scadenţa iniţială de trei luni sau mai puţin şi care comportă un
risc minim de a-şi schimba valoarea.
7
Judeţul: 40 – MUN. BUCUREŞTI
Entitate: CENTROFARM S.A.
Adresa: localitatea BUCUREŞTI, sectorul 1, str. CALEA PLEVNEI, nr. 53, tel. 0213153620
Număr din Registrul Comerţului: J40/3350/1991

Forma de proprietate: 23 – Societăţi comerciale cu capital de stat şi privat autohton (stat<50%)
Activitatea preponderentă (cod şi denumire clasa CAEN): 4773 – Comerţ cu amăn.prod.farmaceutice, în magazine specializ.
Cod unic de înregistrare: 1559532
BILANŢ
la data de 31.12.2008
- Lei -
Nr. SOLD LA
Denumirea indicatorului
rd. 01.01.2008 31.12.2008
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBLIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire (ct. 201-2801) 01 0 0
2. Cheltuieli de dezvoltare (ct. 203-2803-2903) 02 0 0
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare şi alte imobilizări 03 723.805 493.580
necorporale (ct. 205+208-2805-2808-2905-2908)
4. Fond comercial (ct. 2071-2807-2907) 04 4.411.539 4.411.539
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie (ct. 233+234-2933 05 0 0
TOTAL: (rd. 01 la 05) 06 5.135.344 4.905.119
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri şi construcţii (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) 07 37.578.446 18.464.902
2. Instalaţii tehnice şi maşini (ct. 213-2813-2913) 08 962.720 1.563.330
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct. 214-2814-2914) 09 1.315.516 2.662.482
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie (ct. 231+232-2931) 10 4.971.088 3.703.017
TOTAL: (rd. 07 la 10) 11 44.827.770 26.393.731
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (ct. 261-2961) 12 1.718.544 191.362
2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate (ct. 2671+2672-2964) 13 0 0
3. Interese de participare (ct. 263-2962) 14 8.750 8.750
4. Împrumuturi acordate entităţilor cu interese de participare (ct. 2673+2674-2965) 15 0 0
5. Investiţii deţinute ca imobilizări (ct. 265-2963) 16 0 0
6. Alte împrumuturi (ct. 2675+2676+2678+2679-2966-2968) 17 869.819 338.084
TOTAL: (rd. 12 la 17) 18 2.597.113 538.196
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 06+11+18) 19 52.560.227 31.837.046
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime şi materiale consumabile
20 249.610 154.542
(ct. 301+302+303+/-308+351+358+381+/-388-391-392-3951-3958-398)
2. Producţia în curs de execuţie (ct. 331+332+341+/-348-393-3941-3952) 21 0 0
3. Produse finite şi mărfuri (ct. 345+346+/-348+354+356+357+361+/-368+371+/-378-3945-
22 9.160.896 21.473.873
3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct. 4091) 23 19.945 7.215
TOTAL: (rd. 20 la 23) 24 9.430.451 21.635.630
II. CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
1. Creanţe comerciale (ct. 2675+2676+2678+2679-2966-2968+4092+411+413+418-491) 25 4.887.348 10.754.273
2. Sume de încasat de la entităţile afiliate (ct. 451-495) 26 0 0
3. Sume de încasat de la entităţi cu interese de participare (ct. 453-495) 27 0 0
4. Alte creanţe (ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+
28 548.042 2.487.799
+4582+461+473-496+5187)
5. Capital subscris şi nevărsat (ct. 456-495) 29 0 0
TOTAL: (rd. 25 la 29) 30 5.435.390 13.242.072
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (ct. 501-591) 31 0 0
2. Alte investiţii pe termen scurt (ct. 505+506+508-595-596-598+5113+5114) 32 0 947.360
8
TOTAL: (rd. 31+32) 33 0 947.360
IV. CASA ŞI CONTURI ŞI BĂNCI (ct. 5112+512+531+532+541+542) 34 19.697.958 4.721.398
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 24+30+33+34) 35 34.563.799 40.546.460
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 36 1.099.064 2.027.233
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (ct. 161+1681-169) 37 0 0
2. Sume datorate instituţiilor de credit
38 7.299.672 0
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (rd. 419) 39 324 7.966
4. Datorii comerciale – furnizori (ct. 401+404+408) 40 24.125.256 40.575.406
5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 41 0 199.196
6. Sume datorate entităţilor afiliate (ct. 1661+1685+2691+451) 42 0 0
7. Sume datorate entităţilor cu interese de participare (ct. 1663+1686+2692+453) 43 0 0
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale (ct. 1623+1626+ 1.442.093 1.794.244
+167+1687+2693+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+ 44
+447+4481+455+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd. 37 la 44) 45 32.867.345 42.576.812
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII CURENTE NETE (rd. 35+36-45-62) 46 -11.605.524 -1.016.031
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 19+46) 47 40.954.703 30.821.015
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (ct. 161+1681-169) 48 0 0
2. Sume datorate instituţiilor de credit
49 0 0
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (rd. 419) 50 0 0
4. Datorii comerciale – furnizori (ct. 401+404+408) 51 0 0
5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 52 0 0
6. Sume datorate entităţilor afiliate (ct. 1661+1685+2691+451) 53 0 0
7. Sume datorate entităţilor cu interese de participare (ct. 1663+1686+2692+453) 54 0 0
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale (ct. 1623+1626+ 147.918 0
+167+1687+2693+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+ 55
+447+4481+455+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)
TOTAL: ( rd. 48 la 55) 56 147.918 0
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (ct. 1515) 57 0 0
2. Provizioane pentru impozite (ct. 1516) 58 0 0
3. Alte provizioane (ct. 1511+1512+1513+1514+1518) 59 0 0
TOTAL: (rd. 57 la 59) 60 0 0
I. VENITURI ÎN AVANS
- Subvenţii pentru investiţii (ct. 131+132+133+134+138) 61 0 0
- Venituri înregistrate în avans (ct. 472) 62 14.401.042 1.012.912
TOTAL: (rd. 61+62) 63 14.401.042 1.012.912
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 64 13.711.706 13.711.706
2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 65 0 0
3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 66 0 0
TOTAL: (rd. 64 la 66) 67 13.711.706 13.711.706
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 68 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 69 28.493.412 8.681.172
IV. REZERVE
1. Rezerve legale (ct. 1061) 70 121.531 121.531
2. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063) 71 0 0
3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (ct. 1065) 72 0 19.932.051
4. Alte rezerve (ct. 1068) 73 1.092.940 1.092.940
TOTAL: (rd. 70 la 73) 74 1.214.471 21.146.522
Acţiuni proprii (109) 75 0 0
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 76 0 0
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 77 0 0
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă)
Sold C (ct. 117) 78 0 0
Sold D (ct. 117) 79 1.701.041 2.584.244
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR
Sold C (ct. 121) 80 0 0
Sold D (ct. 121) 81 911.763 10.134.141
Repartizarea profitului (ct. 129) 82 0 0
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 67+68+69+74-75+76-77+78-79+80-81-82) 83 40.806.785 30.821.015
9
Patrimoniul public (ct. 1016) 84 0 0
CAPITALURI – TOTAL (rd. 83+84) 85 40.806.785 30.821.015
Administrator, Întocmit,
Numele şi prenumele: Numele şi prenumele: COCORU
VICTORIŢA MARILENA
DIACONESCU ADRIANA Calitatea: CONTABIL ŞEF
Nr. de înregistrare în organismul profesional:
Semnătura
Ştampila unităţii
Semnătura
10
CAP. II ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO-
FINANCIARE
2.1.1. Analiza orizontală a contului de profit şi pierdere

Dinamica fluxurilor de rezultate
Tabelul 2.1. Contul de profit si pierdere – la data de 31 decembrie – mii lei

Nr. Exerciţiul financiar: Indici
Denumirea indicatorului
rând precedent încheiat (%)
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) 01 62.461,407 106.170,263 169,98
Producţia vândută (ct. 701+702+703+704+705+706+708) 02 2.653,681 3.182,404 119,92
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 59.807,726 102.987,859 172,20
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect principal de
04 0,000 0,000 0,00
activitate îl constituie leasingul (ct. 766)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 0,00
05 0,000 0,000
7411)
2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de
execuţie (ct. 711)
Sold C (+) 06 0,000 0,000 0,00
Sold D (-) 07 0,000 0,000 0,00
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi
08 0,000 0,000 0,00
capitalizată (ct. 721+722)
4. Alte venituri din exploatare (ct. 7417+758) 09 4.327,103 32.144,787 742,87
VENITURI DIN EXPLOATARE – total (rd. 01+06+08+09) 10 66.788,510 138.315,050 207,09
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
(ct. 601+602-7412) 11 173,312 988,949 570,62
Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) 12 990,962 1.199,162 121,01
b) Alte cheltuieli externe (cu energia şi apa) (ct. 605-7413) 13 607,124 803,713 132,38
Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 14 49.156,491 83.866,969 170,61
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17), din care: 15 11.330,441 18.924,977 167,03
a)Salarii şi indemnizaţii (ct. 641+642) 16 8.929,614 15.013,949 168,14
b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct. 645-7415) 17 2.400,827 3.911,028 162,90
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi
necorporale 18 1.767,954 5.287,810 299,09
(rd. 19-20)
a. 1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 19 1.767,954 5.287,810 299,09
b. 2) Venituri (ct. 7813) 20 0 0 0,00
35,000 479,237 1.369,2
7. b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 22-23) 21
5
35,000 479,237 1.369,2
b. 1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 22
5
b. 2) Venituri (ct. 754+7814) 23 0,000 0,000 0,00
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 24 11.376,801 46.431,269 408,12
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe
(ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 25 8.478,575 17.127,102 202,00
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi active cedate (ct. 635) 26 827,559 719,658 86,96
2.070,667 28.584,509 1.380,4
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate (ct. 658) 27
5
Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile al
căror obiect principal de activitate îl constituie leasingul (ct. 666) 28
Ajustări privind provizioanele (rd. 30-31) 29
- Cheltuieli (ct. 6812) 30
- Venituri (ct. 7812) 31
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – total
(rd. 11+12+13+14+15+18+21+24+29) 32 75.438,085 157.982,086 209,42
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 10-32) 33
- Pierdere (rd. 32-10) 34 8.649,575 19.667,036 227,38
9. Venituri din interese de participare (ct. 7611+7613), din care: 35
- venituri obţinute de la entităţile afiliate 36
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi ce fac parte din
activele imobilizate (ct. 763), din care: 37
40,663 517,762 1.273,3
11. Venituri din dobânzi (ct. 766), din care: 39
0
Alte venituri financiare (ct. 762+764+765+767+768) 41 8.070,494 12.401,053 153,66
VENITURI FINANCIARE – total (rd. 35+37+39+41) 42 8.111,157 12.918,815 159,27
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile
deţinute ca active circulante (rd. 44-41) 43 0,000 2.708,741 0,00
- Cheltuieli (ct. 686) 44 0,000 2.708,741 0,00
- Venituri (ct. 786) 45
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418), din care: 46 353,456 266,511 75,40
Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668) 48 54,854 410,668 748,66
CHELTUIELI FINANCIARE – total (rd. 43+46+48) 49 408,310 3.385,920 829,25
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ:
- Profit (rd. 42-49) 50 7.702,847 9.532,895 123,76
- Pierdere (rd. 49-42) 51
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):
- Profit (rd. 10+42-32-49)
52 946,728 10.134,141 1.070,4
- Pierdere (rd. 32+49-10-42)
53 4
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 54
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 55
17. PROFITUL SAU PIERDEREA EXTRAORDINARĂ:
- Profit (rd. 54-55) 56
- Pierdere (rd. 55-54) 57
VENITURI TOTALE (rd. 10+42+54) 58 74.899,667 151.233,865 201,92
CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55) 59 75.846,395 161.368,006 212,76
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ:
- Profit (rd. 58-59)
60 946,728 10.134,141 1.070,4
- Pierdere (rd. 59-58)
61 4
18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691) 62
19. Alte cheltuieli cu impozite neprezentate la elementele de mai sus
(ct. 698) 63
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ A EXERCIŢIULUI
FINANCIAR:
- Profit (rd. 60-61-62-63)
64 946,728 10.134,141 1.070,4
- Pierdere (rd. 61+62+63-60)
65 4
12
2.1.2. Analiza verticală a contului de profit şi pierdere.
Structura fluxurilor de rezultate
Tabelul 2.2. Analiza structurii fluxurilor de rezultat

Abateri
Perioada precedentă Perioada curentă
(%)
Specificare
Ponderea în: Ponderea în:
(mii lei) Rezultat Cifra de
Rezultatul Cifra de Rezultat Cifra de
ul brut afaceri
brut afaceri ul brut afaceri
1. Cifra de afaceri 83,39 100,00 70,20 100,00 -13,19 0,00
Producţia vândută 3,54 4,25 2,10 3,00 -1,44 -1,25
Venituri din vânzarea mărfurilor 79,85 95,75 68,10 97,00 -11,75 1,25
2. Variaţia stocurilor Sold D (-) 0 0 0 0 0 0
3. Producţia imobilizată 0 0 0 0 0 0
4. Alte venituri din exploatare 5,78 6,93 21,26 30,28 15,48 23,35
Venituri din exploatare – total 89,17 106,93 91,46 130,28 2,29 23,35
5. a) Cheltuieli cu materii prime şi
materiale consumabile 0,23 59,71 48,71 56,19 48,48 -3,52
Alte cheltuieli materiale 0,92 1,09 0,89 1,03 -0,03 -0,06
b) Alte cheltuieli din afară (energie
16,11 18,92 16,89 19,49 0,78 0,57
şi apă)
Cheltuieli privind mărfurile 2,10 2,47 2,07 2,39 -0,03 -0,08
6. Cheltuieli cu personalul 6,28 7,38 6,28 7,24 -0,01 -0,14
a) Salarii 4,70 5,52 4,77 5,50 0,06 -0,02
b) Cheltuieli cu asigurările şi
1,58 1,86 1,51 1,74 -0,07 -0,11
protecţia socială
7. a) Ajustarea valorii
imobilizărilor corporale şi 3,54 4,16 4,76 5,49 1,21 1,33
necorporale (Cheltuieli)
7. b) Ajustarea valorii activelor
0,58 0,64 0,64 0,73 0,06 0,09
circulante (Cheltuieli)
8. Alte cheltuieli de exploatare 10,53 12,37 10,17 11,74 -0,36 -0,63
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile
8,20 9,63 7,14 8,24 -1,06 -1,40
externe
8.2. Cheltuieli impozite, taxe şi
0,23 0,27 0,16 0,19 -0,06 -0,08
vărsăminte asimilate
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri,
2,10 2,47 2,87 3,31 0,77 0,84
donaţii şi active cedate
9. Cheltuieli de exploatare – total 90,89 106,73 90,40 104,29 -0,49 -2,45
10. Venituri financiare – total 4,28 4,79 2,92 3,02 -1,36 -1,78
11. Cheltuieli financiare – total 9,11 10,70 9,60 11,07 0,49 0,37
12. Venituri totale 100,00 111,95 100,00 103,34 0,00 -8,61
13. Cheltuieli totale 100,00 117,43 100,00 115,36 0,00 -2,08
14. Rezultatul din exploatare -7,70 -0,42 -32,98 -3,96 -25,28 -3,54
15. Rezultat financiar -107,70 -5,90 -67,02 -8,05 40,68 -2,15
16. Rezultat brut 100,00 -5,48 100,00 -12,02 0,00 -6,54
13
 Interpretarea rezultatelor analizei:
− Analiza comparativă a structurii rezultatului brut în cele două exerciţii reliefează

participarea predominantă a rezultatului din exploatare la formarea rezultatului brut;
ponderea acestuia s-a diminuat cu 25,28% (de la -7,70% la -32,98%), ca efect al
creşterii nesemnificative a ponderii veniturilor din exploatare în venituri totale cu
2,29% de la 89,17% la 91,46%, şi totodată ponderii mari a cheltuielilor din exploatare
cu 90,40%.
− Ponderea pierderilor financiare în rezultatul brut a crescut la – 174,72%, ceea ce a
influenţat nefavorabil rezultatul net al întreprinderii, aceasta e efectul scăderii
ponderii veniturilor financiare la -1,36% şi creşterii cheltuielilor financiare la 0,49%.
− Ponderea rezultatului brut în contabilitate (profitabilitatea) s-a diminuat
semnificativ cu 6,54%, fapt explicat prin reducerea cu 3,54% a ponderii rezultatului
din exploatare în CA, comparative cu scăderea mai lentă (2,15%) a ponderii
financiare în CA.
− Ponderea mai redusă cu 8,61% a veniturilor totale în CA, în 2008 e rezultatul
diminuării la 23,35% a ponderii veniturilor din exploatare în CA, pe seama scăderii
producţiei vândute cu 1,25%.
− Reducerea ponderii cheltuielilor tottale în CA cu 2,08% s-a datorat prin
diminuarea ponderii cheltuielilor de exploatare cu 2,45% şi a cheltuielilor financiare
în CA cu 0,37%.
2.1.3.1. Analiza eficienţei cheltuielilor totale
• Eficienţa cheltuielilor totale:
Indicatorul reflectă cheltuielile totale necesare pentru a obţine 1.000 lei venituri totale.
Valoarea cheltuielilor este mai mare de 1.000 lei ineficienţă.
14
diminuarea eficienţei cheltuielilor prin tendinţa crescătoare a
indicatorului, datorată creşterii în ritm mai rapid a cheltuielilor totale comparativ cu veniturile
totale ale întreprinderii
• Ceoficientul de elasticitate a cheltuielilor totale în raport cu veniturile totale:
Când la o creştere cu 1% a veniturilor totale corespunde o creştere mai mare de 1% a

cheltuielilor totale, înseamnă că activitatea întreprinderii se caracterizează prin scăderea
eficienţei.
Calcule financiare:
15
Tabelul 2.3. Analiza eficienţei cheltuielilor totale prin indicatorul cheltuieli totale
Eficienţa
Specificare (mii lei) Perioada Structura (%)
cheltuielilor (‰)
2.007 2.008
Cheltuieli de exploatare 75.438,09 157.982,09 99,46 97,90 1.129,51 1.142,19
Cheltuieli financiare 408,31 3.385,92 0,54 2,10 50,34 262,09
Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli totale 75.846,40 161.368,01 100,00 100,00 1012,64 1067,01
Venituri din exploatare 66.788,51 138.315,05 89,17 91,46 - -
Venituri financiare 8.111,16 12.918,82 10,83 8,54 - -
Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00 0,00 - -
Venituri totale 74.899,67 151.233,87 100,00 100,00 - -
Analiza în mărimi absolute:
16
I.
II.
Veniturile din exploatare care au o pondere majoritară uşor crescătoare de la 89,17% la

91,46%, în structura veniturilor totale determină creşterea eficienţei cheltuielilor totale la 1.000
lei venituri totale cu 83,93‰, astfel activitatea din exploatare se caracterizează prin cea mai
scăzută eficienţă, din cauza valorilor superioare ale indicatorului de eficienţă a cheltuielilor totale
(1.129,51% > 1.012,64% şi 1.142,19% > 1.067,01%).
Diminuarea eficienţei activităţii financiare, pentru care indicatorul cheltuielilor financiare

la 1.000 lei venituri financiare are valori mult inferioare valorilor indicatorilor de eficienţă a
cheltuielilor totale (50,34% > 1.012.64% şi 1.142,19% > 1.067,01%) a determinat pe ansablu
creşterea eficienţei cheltuielilor cu 83,93‰.
Pentru creşterea eficienţei cheltuielilor totale, managerul întreprinderii trebuie să
promoveze măsuri care să aibă drept rezultat creşterea mai rapidă a veniturilor totale comparativ
cu cheltuielile totale, ca de exemplu alegerea unor clienţi cu cerere stabilă, creşterea
productivităţii muncii, reducerea consumului specific pe unitate de produs.
2.1.3.2. Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor
Efectul creşterii eficienţei cheltuielilor totale la 1000 lei venituri

totale (B)
(mii lei)
(mii lei)
Tabelul 2.4. Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor totale

Specificare Perioada Abateri
Efectul creşterii eficienţei cheltuielilor (mii lei) 0,950 -0,010 0,060 6,320
Venituri totale (mii lei) 74.899,667 151.233,865 76.334,198 101,920
Venituri din exploatare (mii lei) 66.788,510 138.315,050 71.526,540 107,090
Venituri financiare (mii lei) 8.111,157 12.918,815 4.807,658 59,27
Venituri extraordinare (mii lei) 0,000 0,000 0,000 0,000
Cheltuieli totale (mii lei) 75.846,395 161.368,006 85.521,610 112,760
17
Eficienţa cheltuielilor totale 1.012,64 1.067,01 54,37 5,36
Ponderea veniturilor din exploatare în venituri totale 89,17 91,46 2,29 2,57
Ponderea veniturilor financiare în venituri totale 10,83 8,57 -2,26 -20,86
Cheltuieli de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare 1.129,51 1.142,19 12,68 1,22
Cheltuieli financiare la 1000 lei venituri financiare 5,03 262,09 257,06 5.110,54
Analiza în mărimi absolute:
mii lei
I. mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
II. mii lei
1. mii
lei
2. mii lei
mii lei
mii lei
Interpretarea rezultatelor analizei:
 În ambele perioade analizate, indicatorul de eficienţă a cheltuielilor totale are valori ce

depăşesc limita de 1.000 lei, fapt pentru care întreprinderea înregistrează pierdere la
18
1.000 lei venituri, respectiv -12,64 lei (1.000 – 1.012,64) şi respectiv -67,01 lei (1.000 –
1.067,01); efectul eficienţei cheltuielilor totale îl constituie beneficiile aferente veniturilor
totale ale întreprinderii, respectiv -0,95 mii lei în 2.007 şi -1,01 mii lei în 2.008; se
constată aşadar scăderea beneficiilor aferente veniturilor totale cu 6,32%, fapt explicat
prin influenţa factorilor de mai jos:
− scăderea eficienţei cheltuielilor totale cu 54,37‰ (5,3%) a exercitat un efect

nefavorabil, simplificând beneficiul aferent veniturilor totale cu 4.072,31 mii lei.
− pentru că veniturile financiare au pondere majoritară în totalul veniturilor;

întreprinderii, descrescătoare cu 20,86% şi datorită valorii activităţii din
exploatare se observă că beneficiul s-a diminuat cu 47.524,05 mii lei;
− creşterea exagerată a cheltuielilor financiare la 1.000 lei venituri totale cu

257,06‰ a sporit beneficiul cu 43.451,74 mii lei;
− sporirea veniturilor din exploatare cu 71.526,54 mii lei (107,09%) şi valorii

negative a eficienţei cheltuielilor totale a dus la scăderea beneficiului aferent
veniturilor totale cu 4.792,56 mii lei;
− majorarea veniturilor financiare cu 4.807,658 mii lei (59,27%) şi din cauza valorii
negative de -67,01‰ a scăzut beneficiul îm perioada analizată cu 322,58 mii lei.
2.1.4. Analiza rezultatului din exploatare
Tabelul 2.5. Analiza rezultatului din exploatare

Nr. Exerciţiul financiar: Indici
Indicatorul (mii lei)
Crt. 2.007 2.008 (%)
1. Cifra de afaceri netă 62.461,407 106.170,263 169,98
Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate 68.217,204 126.951,048 53,74
2.
(3+4+5)
3. Cheltuielile activităţii de bază 66.146,063 12.201,013 183,23
4. Cheltuielile activităţii auxiliare 2.071,410 5.750,035 277,59
5. Cheltuielile indirecte de producţie - - -
6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) -5.755,797 -20.780,785 361,04
7. Cheltuielile de desfacere - - -
8. Cheltuielile generale de administraţie 7.185,916 31.031,038 431,83
9. Alte venituri din exploatare 4.327,103 32.144,787 742,87
10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) -8.614,610 -19.667,036 43,80
19
 Diminuarea rezultatului din exploatare cu 43,80% e consecinţa creşterii cifrei de afaceri

într-un ritm mai lent comparativ cu cel al costului bunurilor vândute şi al serviciilor
prestate ; se observă creşteri semnificative atât ale cheltuielilor directe,
aferente activităţilor de bază şi auxiliare, ceea ce a influenţat nefavorabil rezultatul brut
aferent cifrei de afaceri şi, implicit rezultatul din exploatare, creşterea cheltuielilor
generale de administraţie au contribuit la reducerea rezultatului din exploatare în perioada
analizată.
2.1.5. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare

de gestiune
Tabelul 2.6. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG) PG51

Exerciţiul financiar:
Denumire Modalitate de calcul Indici (%)
2.007 2.008
Producţia vândută + 2.653,681 3.182,404 119,92
Venituri din vânzarea mărfurilor + 59.807,726 102.987,859 172,19
Cifra de
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect - - -
afaceri
de activitate este leasingul +
Venituri din subvenţii de exploatare aferente CA nete - - -
Marja Venituri din vânzarea mărfurilor – 59.807,726 102.987,859 172,20
comercială Cheltuieli privind mărfurile 49.156,491 83.866,969 170,61
Producţia vândută + 2.653,68 3.182,40 119,92
Producţia Variaţia stocului de produse finite şi a producţiei în curs +
exerciţiului Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii
şi capitalizată
Producţia exerciţiului + 2.653,68 3.182,40 119,92
Valoarea
Marja comercială – 10.651,24 19.120,89 179,52
adăugată
Costurile intermediare (rd. 11+12+13+25) 10.249,98 20.118,93 196,28
Valoarea adăugată + 3.054,940 2.184,360 71,50
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de - - -
Excedentul
afaceri + - - -
(deficitul)
Venituri din dobânzi la entităţile al căror obiect de activitate
brut de
leasingul – 827,559 719,658 86,96
exploatare
Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate – 11.330,441 18.924,977 167,03
Cheltuieli cu personalul
EBE + -9.103,060 -17.460,275 191,81
Alte venituri din exploatare – 4.327,103 32.144,787 742,87
Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate – 2.070,667 28.584,509 1.380,45
Rezultatul Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de - - -
din entităţile care au ca obiect de activitate leasingul
exploatare Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi 1.767,954 5.287,81 299,09
necorporale
Ajustări de valoare privind activele circulante 35,000 479,237 1.369,25
- - -
Ajustări privind provizioanele
Rezultatul Venituri financiare total – 8.111,157 12.918,815 159,27
financiar Cheltuieli financiare total 408,310 3.385,920 829,25
20
Rezultatul Rezultatul de exploatare + -8.649,578 -19.667,044 227,38
curent Rezultatul financiar 7.702,847 9.532,895 123,76
Rezultatul Venituri extraordinare – - - -
extraordinar Cheltuieli extraordinare - - -
Rezultatul Rezultatul current + -946,731 -10.134,149 1.070,44
brut Rezultatul extraordinary - - -
Rezultatul Rezultatul brut – -946,731 10.134,149 1.070,44
net al Impozitul pe profit – - - -
exerciţiului Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus - - -
Interpretarea rezultatelor analizei
 Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii, ca urmare

a exercitării activităţii curente de producţie şi comercializare, a crescut cu 69,98%, ca
rezultat a sporirii producţiei vândute cu 19,92% şi a veniturilor din vânzarea cu 72,19%;
tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune,
consolidându-şi în primul rând activitatea productivă de bază.
 Marja comercială a înregistrat o evoluţie ascendentă pe durata perioadei analizate,

creşterea sa fiind de 79,52%, ca urmare a sporirii veniturilor din vânzarea mărfurilor cu
72,20% şi a cheltuielilor privind mărfurile doar cu 70,61% ;
 Valoarea adăugată, ca indicator de performanţă, a scăzut cu 28,5%, ceea ce exprimă

minusul creat de întreprindere prin exploatare; acest fapt se datorează creşterii exagerate
cu 96,28% a consumurilor intermediare;
 Exerciţiul brut de exploatare dovedeşte că întreprinderea nu îşi poate menţine potenţialul

productiv. Valoarea negativă e datorată creşterii indicatorului cheltuieli de personal şi a
scăderii veniturilor din subvenţii cu 29,50%.
 Exegentul brut de exploatare afectează totodată şi rezultatul din exploatare, oferindu-i o

influenţă nefavorabilă.
 Rezultatul financiar e o creştere în ambele exerciţii cu 23,76% datorită , fapt care a

exercitat o influenţă favorabilă asupra rezultatului net, dar nu suficient pentru a acoperi
pierderile rezultate din celelalte activităţi.
 Rezultatul curent a scăzut cu 1070,50%, datorită creşterii pierderii a rezultatului din

exploatare la 227,38%.
 Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat neschimbat rezultatul net al

exerciţiului şi a determinat egalitatea dintre rezultatul curent, brut şi net.
21
2.1.5.1. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri
Analiza evoluţiei cifrei de afaceri:
• ritmurilor de creştere cu bază fixă sau cu bază în lanţ :
• rata reală de creştere a cifrei de afaceri :
Tabelul 2.7. Analiza creşterii reale a cifrei de afaceri aferente unui produs (dinamica cifrei de
afaceri în preţuri comparabile)
Anii
Indicatori
2005 2006 2007 2008
Cifra de afaceri (mil. lei) 29,31 36,75 62,461 106,170
Ritmul de creştere (%):
- cu bază fixă - 125,38 213,10 362,23
- cu baza în lanţ - 125,38 169,96 169,97
Rata nominală de creştere a CA - 25,38 69,96 69,97
Rata de creştere a preţului - 6,56 4,84 7,85
Rata reală de creştere a CA - 117,66 162,11 157,60
CA corectată 29,31 7.999,0 10.125,3 16.732,39
1 9
• Cifra de afaceri corectată: PG40
• mii lei
22
• mii lei
• mii lei
 Analiza datelor din tabel evidenţiază tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri nominale.
Fără a avea în vedere evoluţia ratei inflaţiei şi implicaţiile acesteia asupra cifrei de
afaceri, întreprinderea poate fi caracterizată ca fiind dinamică, cu o poziţie bună pe piaţă
şi cu perspective de creştere şi dezvoltare. Ritmul de creştere cu bază fixă reflectă creşteri
semnificative ale indicatorului analizat, valoarea maximă fiind atinsă în anul 2008, când
cifra de afaceri a sporit cu 262,23% în raport cu anul de referinţă. Ritmul de creştere cu
bază în lanţ sugerează creşteri moderate ale cifrei de afaceri, de la un an la altul al
perioadei analizate, creşterea cea mai mare fiind cea din anul 2008, de 69,97%.
 Luând în considerare influenţa creşterii preţului cauzată de inflaţie, se constată avansarea

ratei de creştere a cifrei de afaceri comparativ cu rata de creştere a preţurilor. Prin
corectare, se observă creşterea cifrei de afaceri cu valori semnificativ mari. Aşa cum
reflectă cifra de afaceri corectată şi creşterea reală a cifrei de afaceri, în realitate
indicatorul are tendinţă de creştere.
 Compania va continua să înregistreze o creştere importantă, datorită:
− deschiderii de noi farmacii în ţară;
− dinamicii pieţei farmaceutice româneşti;
− dezvoltării interne (îmbunătăţirea performanţelor fiecărei farmacii);
− diversificarea gamei de produse;
− acţiunile de fidelizare ale clienţilor;
− serviciilor noi oferite.
Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri:
• mărimi relative de structură :
23
- creşterea economică a întreprinderii
- poziţia strategică a întreprinderii e consolidată în raport cu concurenţii
Tabel nr. 2.8. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri
Perioada Structura CA (%)

Indicatori (mii lei)
2.007 2.008 2.007 2.008
Cifra de afaceri 62.461,407 106.170,263 100,00 100,00
Producţia vândută 2.653,681 3.182,404 4.25 3,00
Venituri din vânzarea mărfurilor 59.807,726 102.987,859 95,75 97,00
Venituri din dobânzi înregistrate de
0 0 0 0
entităţile cu activităţi de leasing
Venituri din subvenţii de exploatare
0 0 0 0
aferente cifrei de afaceri nete

 datele din tabel reflectă creşterea cifrei de afaceri , datorită producţiei vândute şi a
majorării veniturilor din vânzarea mărfurilor . În structura cifrei de afaceri, ponderea
majoritară o deţine, în ambele perioade, veniturile din vânzarea mărfurilor, respectiv
95,75% în 2.007, şi 97% în 2.008. Creşterea ponderii veniturilor din vânzarea mărfurilor,
cu consecinţe pozitive asupra cifrei de afaceri, s-a realizat concomitent cu restrângerea
producţiei vândute, concretizată în scăderea de la 4,25% la 3%.
2.1.5.3. Analiza valorii adăugate
Analiza dinamicii şi a structurii valorii adăugate:

• Analiza valorii adăugate după metoda sintetică (extractivă)
Tabel nr. 2.9. Analiza valorii adăugate prin metoda sintetică sau substractivă - mii lei –
Nr. Perioada Abateri ±
crt Specificare
Precedentă Curentă Absolute Relative
.
24
Valoarea adăugată 3.054,94 2.184,36 -870,58 -28,49
1. Producţia exerciţiului 2.653,68 3.182,40 528,72 19,92
2. Marja comercială 10.651,24 19.120,89 8.469,65 79,52
3. Consumuri intermediare, din care: 10.249,973 20.118,926 9.868,96 626,01
a. - Cheltuieli cu materiile prime şi 173,312 988,949 815,64 470,62
materialele consumabile;
b. - Alte cheltuieli materiale; 990,962 1.199,162 208,20 21,01
c. - Alte cheltuieli din afară; 607,124 803,713 196,59 32,38
d. - Cheltuieli privind prestaţiile externe. 8.478,575 17.127,102 8.648,53 102,00
a) Analiza în mărimi absolute:

mii lei
1. mii lei
2. mii lei
3. mii lei
a. mii lei
b. mii lei
c. mii lei
d. mii lei
b) Analiza în mărimi relative:
1.
2.
3.
a.
b.
c.
d.
25
 Studiind rezultatele analizei anterioare, constatăm scăderea scăderea valorii adăugate în

perioada analizată cu -870,58 mii lei (-28,49%), ca urmare a influenţei executate de
următorii factori:
− Creşterea producţiei exerciţiului cu 528,72 mii lei (19,92%) a generat scăderea
valorii adăugate la 17,31%; majorarea producţiei exerciţiului s-a realizat ca
urmare a creşterii producţiei vândute, ceea ce indică faptul că oferta de produse a
întreprinderii e bine absorbită de piaţă, a comercializării unei părţi semnificative a
stocurilor de produse finite şi produse în curs de execuţie existente la începutul
exerciţiului, a creşterii producţiei realizate pentru scopurile proprii ale
întreprinderii şi capitalizată;
− Creşterea marjei comerciale cu 8.469,65 mii lei (79,52%, ca urmare a majorării
veniturilor din vânzarea mărfurilor a determinat creşterea valorii adăugate
(277,24%);
− Creşterea consumurilor intermediare cu 9.868,95 mii lei (96,28) a diminuat
valoarea adăugată la 323,05%;
− Creşterea cheltuielilor cu materiile prime şi materialele consumabile cu 815,64
mii lei (470,62%) a avut ca efect scăderea indicatorului analizat cu aceeaşi
valoare (26,70%);
− Majorarea altor cheltuieli materiale cu 208,20 mii lei (21,01%) a redus valoarea
adăugată cu aceeaşi sumă (6,82%);
− Majorarea altor cheltuieli din afară cu 196,56 mii lei (32,38%) a micşorat valoarea
adăugată cu 196,59 mii lei (6,44%);
− Majorarea cheltuielilor privind prestaţiile externe cu 8.648,58 mii lei (102,00%) a
micşorat valoarea adăugată cu aceeaşi sumă (283,10%);
 În concluzie, creşterea valorii adăugate cu 19,92% e consecinţa creşterii cheltuielilor cu
materiile prime şi materialele consumabile şi cheltuielile privind prestaţiile externe
• Analiza valorii adăugate după metoda analitică (de repartiţie):
Tabel nr. 2.10. Determinarea valorii adăugate prin metoda aditivă (de repartiţie)
Nr. Perioada Indici
Specificare
Crt. Precedentă Curentă (%)
1. Remunerarea personalului 11.330,441 18.924,977 167,03
- Cheltuieli cu personalul (mii lei) 11.330,441 18.924,977 167,03
26
- Participarea salariaţilor la profit (mii lei) - - -
Remunerarea statului (infrastructura publică 827,559 719,658 86,96
2. - Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (mii lei) 827,559 719,658 86,96
- Impozitul pe profit (mii lei) - - -
Remumerarea creditorilor 408,310 3.385,920 829,25
3. - Cheltuieli financiare (dobânzi, comisioane) (mii lei) 408,310 3.385,920 829,25
- Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare (mii lei) - - -
Remunerarea acţionarilor 0 0 0
4.
- Dividende (mii lei) - - -
Remunerarea întreprinderii (autofinanţare) 1.802,954 5.767,047 319,87
- Profitul reinvestit (în rezervă) (mii lei) - - -
- Amortizarea şi provizioanele: (mii lei) (a.+b.+c.) 1.802,954 5.767,047 319,87
5.
a. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi
1.767,954 5.287,810 299,09
necorporale (mii lei)
b. Ajustări de valoare privind activele circulante (mii lei) 35,000 479,237 1.369,25
c. Ajustări privind provizioanele (mii lei) - - -
Remunerarea altor parteneri 2.070,667 28.584,509 1.380,45
6. - Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate (mii lei) 2.070,667 28.584,509 1.380,45
- Cheltuieli extraordinare (mii lei) - - -
7. Alte venituri din exploatare (mii lei) 4.327,10 32.144,79 742,87
8. Venituri financiare (mii lei) 8.111,16 12.918,82 159,27
9. Venituri extraordinare (mii lei) - - -
10. Valoarea adăugată brută (mii lei) (1+2+3+4+5+6-7-8-9) 3.054,94 2.184,36 71,50
11. Valoarea adăugată netă (mii lei) (10-) 1.251,99 -3.582,69 -286,16
• Analiza structurii valorii adăugate, conform ratelor de remunerare a participanţilor direcţi

şi indirecţi la activitatea întreprinderii:
Tabel nr. 2.11. Analiza structurii valorii adăugate - % -

Nr. Perioada
Indicatori Simbol
crt. 2.007 2.008
1. Rata de remunerare a personalului 370,89 866,39
2. Rata de remunerare a statului 27,09 32,95
3. Rata de remunerare a creditorilor 13,37 155,01
4. Rata de remunerare a acţionarilor
5. Rata de remunerare a întreprinderii 59,02 264,02
6. Rata de remunerare a capitalului productiv 59,02 264,02
În urma analizei celor 2 tabele s-a observat:

− Rata de remunerare a personalului s-a majorat de la 370,89% la 866,39%. Acest fapt a
avut loc ca urmare a creşterii remuneraţiilor personalului într-un ritm mai rapid
(167,03%) decât ritmul de majorare a valorii adăugate a întreprinderii (71,50%).
− A crescut presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderii, de la 27,09% la 32,95%.
− S-a majorat ponderea cheltuielilor financiare de la 13,37% la 155,01%, fapt ce reflectă
orientarea întreprinderii, unde datoriile sunt mai crescute decât capitalurile proprii.
− Rata de remunerare a acţionarilor scade nesemnificativ, reflectând o proastă remunerare a
acţionarilor din valoarea adăugată.
27
− Se majorează ponderea autofinanţării în valoarea adăugată de la 59,02% la 264,02%, ceea
ce dă întreprinderii posibilitatea de a promova proiecte de investiţii.
− Rata de remunerare a capitalului productiv din valoarea adăugată a crescut de la 59,02%
la 264,02%, în condiţiile în care cheltuielile cu amortizarea au crescut cu 219,87%,
reflectând, fie o îmbătrânire a capitalului productiv aflat în dotarea întreprinderii
analizate, fie creşterea amortizării calculate ca urmare a achiziţionării de noi imobilizări
corporale şi necorporale prin investiţii.
2.1.5.6. Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai

activităţii de exploatare
Tabel nr. 2.12. Analiza rapoartelor statice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai producţiei
Nr. Perioada Indici
Indicatori
crt. 2.007 2.008 (%)
1. Valoarea adăugată (mil. lei) 3.054,94 2.184,36 71,50
2. Valoarea adăugată netă (mil. lei) 1.251,99 -3.582,69 -286,16
3. Producţia exerciţiului (mil. lei) 2.653,68 3.182,40 119,92
4. Producţia vândută (mil. lei) 2.653,68 3.182,40 119,92
5. Cifra de afaceri (mil. lei) 62.461,407 106.170,263 169,98
6. (%) 115,12 68,64 -
7. - 0,60 -
8. (%) 4,89 2,06 -
9. - 0,42 -
10. (%) 2.044,60 4.860,47 -
11. - 2,38 -
12. (%) 100 100 -
13. - 1,00 -
14. (%) 40,98 -164,02 -
15. - -4,00 -
Analiza ne permite să observăm că:

− raportul static dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului a scăzut, adică la 100 lei
producţie a exerciţiului se obţineau 115,12 lei valoare adăugată, comparativ cu 68,64 lei
în perioada curentă;
− primul raport dinamic e subunitar (0,60), ca urmare a valorii adăugate
faţă de creşterea producţiei exerciţiului ;
− raportul ce corelează valoarea adăugată cu cifra de afaceri a înregistrat valori
descrescătoare, reflectând diminuarea independenţei întreprinderii faţă de consumurile
intermediare, respectiv, reducerea gradului de integrare pe verticală a producţiei cu
28
2,83%. Se observă că activitatea de producţie are pondere crescătoare la formarea cifrei
de afaceri în perioada analizată;
− raportul dinamic aferent (0,42) explică scăderea valorii adăugate într-un ritm mai rapid
decât ritmul de creştere a cifrei de afaceri ;
− observaţiile efectuate în urma analizei raportului static anterior sunt confirmate şi de
valorile în creștere ale raportului static dintre cifra de afaceri și valoarea adăugată, care
indică o creștere a dependenței întreprinderii față de terți și implicat a riscului de
exploatare care decurge din această dependență;
− raportul dinamic supraunitar (2,38) dintre indicele cifrei de afaceri și cel al valorii
adăugate exprimă creșterea cifrei de afaceri într-un ritm mai rapid ,
decât ritmul de creștere a valorii adăugate ;
− producția vândută fiind egală cu cea a exercițiului sugerează că întreprinderea are
dificultăți în valorificarea produselor sale;
− raportul dinamic e supraunitar (1,00), deoarece s-a înregistrat o creștere a producției
vândute și exercițiului cu 19,92%;
− raportul static dintre valoarea adăugată netă și cea brută descrește cu perioada analizată
cu 123,04%, reflectă o creștere a cheltuielilor cu amortizarea în structura valorii adăugate
brute;
− raportul dinamic supraunitar (-4,00) dintre indicii acestor 2 mărimi sugerează un ritm de
scădere a valorii adăugate nete mai repede , decât ritmul de scădere
a valorii adăugate brute .
2.1.6. Analiza capacităţii de autofinanţare
• Analiza capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă:
Tabel nr. 2.13. Determinarea capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă

Specificare (mii lei) Indici (%)
Precedent Curent
Excedentul brut de exploatare -9.103,06 -17.460,275 191,81
+ Alte venituri din exploatare (a) 4.327,103 32.144,787 742,87
- Alte cheltuieli de exploatare (b) 11.376,801 46.431,269 408,12
+ Venituri financiare (c) 8.111,157 12.918,815 159,27
- Cheltuieli financiare (d) 408,310 3.385,920 829,25
+ Venituri extraordinare - - -
- Cheltuieli extraordinare - - -
- Impozit pe profit - - -
Capacitatea de autofinanţare -8.449,91 -22.213,86 262,89
Dividende 44,522 44,470 99,88
29
Participarea salariaţilor la profit - - -
Autofinanţarea -8.405,39 -22.169,39 263,75

 Capacitatea de autofinanțare a întreprinderii s-a diminuat cu 162,89% și arată faptul că
întreprinderea nu dispune de potențial financiar crescut pentru a remunera capitalurile
proprii antrenate in activitatea sa şi pentru a finanţa investiţiile. Influenţa esenţială asupra
capacităţii de autofinanţare au exercitat:
− Excedentul brut de exploatare care, prin scăderea cu 91,81%, explică un efect
nefavorabil asupra capacităţii de finanţare;
− Indicatorul veniturilor financiare prezintă o creştere radicală cu 59,27%, ceea ce
nu influenţează favorabil capacitatea de autofinanţare, datorită creşterii
indicatorilor din cheltuieli de exploatare şi a indicatorului de
cheltuieli financiare ;
 În anul curent, autofinanţarea nu e posibilă, din cauza valorilor negative a excedentului
brut din exploatare şi a creşterii foarte mari a cheltuielilor în raport cu veniturile.
EVA nu se poate calcula pentru că nu avem profit.
2.2.1. Ratele rentabilităţii comerciale
Tabel nr. 2.14. Determinarea ratelor comerciale

Specificare Indici (%)
2.007 2.008
Marja comercială (mii lei) 10.651,24 19.120,89 179,52
Venituri din vânzarea mărfurilor (mii lei) 59.807,726 102.987,859 172,20
Excedent brut de exploatare (mii lei) -9.106,06 -17,460,275 191,81
Rezultatul net (mii lei) -911,763 -10.134,141 1.111,49
Rezultatul brut (mii lei) -911,763 -10.134,141 1.111,49
Rezultatul curent (mii lei) -911,763 -10.134,141 1.111,49
Rezultatul din exploatare (mii lei) -8.614,610 -19.667.036 228,30
Cifra de afaceri (mii lei) 62.461,407 106.170.263 169,98
Cheltuieli totale (mii lei) 75.811,430 161.368,006 212,85
Cheltuieli curente (mii lei) 75811,430 161.368,006 212,85
Cheltuieli de exploatare (mii lei) 75.403,120 157.982,086 209,52
17,81 18,57 104,27
-14,57 -16,45 112,90
30
-14,40 -18,52 128,61
-1,46 -9,55 654,11
-1,20 -6,28 523,33
-1,20 -6,28 523,33
-11,42 -12,45 109,02
Analiza datelor din tabel conduce la următoarele constatări în legătură cu rentabilitatea

vânzărilor întreprinderii:
 Activitatea de comerţ cu mărfuri s-a dovedit rentabilă, fapt explicat prin creşterea cu
4,27% a ratei marjei comerciale; se observă că sporirea ratei marjei comerciale s-a
realizat concomitent cu majorarea cu 72,20% a veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea
ce arată că întreprinderea are o poziţie consolidată pe piaţă.
 Rata marjei brute de exploatare s-a diminuat în raport cu 12,90%, ca urmare a scăderii
(cu 191,81%) a excedentului brut de exploatare în raport cu creşterea înregistrată în cifra
de afaceri (cu 69,88%); asta înseamnă ca cifra de afaceri a trebuit să asigure acoperirea
unor cheltuieli variabile superioare celor din exerciţiul precedent, ceea ce a determinat
diminuarea excedentului brut de exploatare destinat: reinnoirii mijloacelor fixe
depreciate, acoperirii costului capitalului, asigurării creşterii întreprinderii;
 Rata marjei nete de exploatare a înregistrat o descreştere cu 28,61%, adică după
deducerea din cifra de afaceri a cheltuielilor variabile si cheltuielile cu amortizarea
imobilizărilor, rezultatul din exploatare s-a diminuat cu 4,12 lei la 1.000 lei cifra de
afaceri;
 Rata marjei nete evidenţiază diminuarea, în perioada analizată a rezultatului net, cu -8,09
lei la 100 lei cifra de afaceri;
 Rata rentabilităţii resurselor consumate, in cele 3 variante, pune în evidenţă faptul că la
100 lei resurse consumate în activitatea de exploatare şi finanţare a întreprinderii s-a
obţinut în exerciţiul curent un rezultat brut de 523,33% şi în al 3-lea cu 9,02 faţă de anii
precedenţi, acesta e efectul creşterii pierderii
comparativ cu rimul de creştere a cheltuielilor totale
(curente);
 Rata rentabilităţii resurselor consumate în activitatea de exploatare s-a diminuat cu
1,03%, ca urmare a reducerii rezultatului din exploatare cu 228,30% şi a majorării
cheltuielilor din exploatare cu 209,52% în perioada analizată;
 O mai mare rentabilitate a vânzărilor întreprinderii ar putea fi realizată prin:
− Mai buna adaptare a portofoliului de produse la cerinţele consumatorilor, astfel
încât să asigure utilizarea integrală a capacităţilor de producţie existente, creşterea
în structura vânzărilor a ponderii produselor care aduc marje semnificative de
profit;
31
− Optimizarea consumului de resurse.
2.2.2.1. Rentabilitatea activului total
Rata rentabilităţii activului total
2.2.2.2. Rentabilitatea activului de exploatare
Analiza ratelor rentabilităţii economice
• Analiza ratei rentabilităţii activului total:
Tabel nr. 2.15. Determinarea ratei rentabilităţii activului total

Exerciţiul financiar: Indici
Specificare
Precedent Curent (%)
Rezultatul curent (mii lei) -911,763 -10.134,141 1.111,49
Cheltuieli financiare (mii lei) 408,310 3.385,920 829,25
Rezultatul economic (mii lei) -503,45 -6.748,221 1.340,40
Activul total (mii lei) 88.223,08
74.410,739 83,34
9
-0,06 -9,32 15.533,33
Rata contabilităţii activului total are tendinţă descrescătoare în perioada analizată, de la

-0,06% la -9,32%, ca urmare a diminuării rezultatului economic cu 1340,40% şi a diminuării
activului total angajat în activitatea întreprinderii cu 15,66%.
Cauzele diminuării ratei rentabilităţii economice ar putea fi:
− Performanţa scăzută a activităţilor de exploatare şi financiare
− Utilizarea ineficientă a unor elemente de activ imobilizat, prin neantrenarea lor în
activitatea de exploatare.
II.2.3.1. Rentabilitatea contabilă a

capitalurilor proprii
Analiza ratelor rentabilităţii financiare
32
• Analiza ratelor de rentabilitate financiară, pe baza valorilor contabile
Tabel nr. 2.16. Determinarea ratelor rentabilităţii financiare

Specificare
Rezultatul net (mii lei) -911,763 -10.134,141 1.111,49
Rezultatul brut (mii lei) -911,763 -10.134,141 1.111,49
Capacitatea de autofinanţare (mii lei) -8.449,91 -22.213,86 262,89
Autofinanţarea (mii lei) -8.405,39 -22.169,36 263,75
Dividendele (mii lei) 44,522 44,47 99,88
Capitaluri proprii (mii lei) 40.806,785 30.821,015 75,53
-2,23 -32,88 1.474,44
-2,23 -32,88 1.474,44
-20,71 -72,07 348,00
-20,60 -71,93 349,17
0,11 0,14 127,27
Ratele rentabilităţii financiare, în toate variantele analizate, au înregistrat o tendinţă

descrescătoare, astfel:
− rata de remunerare a capitalurilor proprii prin efectul gestiunii globale a întreprinderii s-a
redus cu 1474,44% pentru şi ; s-a diminuat astfel capacitatea managerului întreprinderii
de a gestiona capitalul de risc care i-a fost încredinţat de către acţionari; capitalurile proprii
încredinţate managerului s-au diminuat cu 44,47%, în timp ce rezultatul net şi brut au scăzut cu
1.111,49%;
− rata care exprimă capacitatea de autofinanţare a întreprinderii în raport cu capitalurile proprii s-a
diminuat cu 348,00%, în consecinţă se reduc posibilităţile de creştere a capitalului propriu al
întreprinderii;
− scăderea ratei anterioare a avut consecinţe nefavorabile asupra indicelui autofinanţării; la 100 lei
capitaluri proprii partea din profitul net destinată autofinanţării s-a diminuat în perioada analizată
cu 249,17% şi un efect pozitiv asupra creşterii indicelui dividendelor cu 27,27%.
• Analiza ratelor de rentabilitate financiară prin lanţuri de rapoarte
Tabel nr. 2.17. Determinarea ratelor rentabilităţii financiare

Specificare
33
Cifra de afaceri (mii lei) 62.461,40 106.170,26 169,98
7 3
Rezultatul din exploatare (mii lei) -8.614,610 -19.667,036 228,30
Capitaluri proprii (mii lei) 40.806,78 75,53
30.821,015
5
Datorii plătite într-o perioadă mai mare de un an (mii lei) 147,918 - -
Capitaluri permanente (mii lei) 40.954,70 75,26
30.821,015
3
Activ (Pasiv) total (mii lei) 88.223,08 84,34
74.410,739
9
-2,23 -32,88 1.474,44
• Rata marjei nete -1,46 -9,55 654,11
3,69 42,43 1.149,86
• Rata de rotaţie a capitalului propriu în cifra de
afaceri (rotaţii)
-2,23 -32,88 1.474,44
• Rata marjei nete -1,46 -9,55 654,11
3,33 42,43 1.274,17
• Rata de rotaţie a capitalului propriu în cifra de
afaceri (rotaţii)
0,36 0,003 0,90
• Rata de dependenţă faţă de structura financiară
-2,23 -32,88 1.474,44

• Rata rentabilităţii economice -9,76 -26,43 270,80
11,99 59,31 494,66
• Impactul îndatorării
Interpretarea rezultatelor analizei

 În urma analizei ratei rentabilităţii financiare prin lanţuri de rapoarte,
concluzionăm că:
− în prima variantă de descompunere, reducerea ratei rentabilităţii financiare cu
1.474,44% e consecinţa diminuării marjei nete de la -1,46 la 100 lei cifra de
afaceri la -9,55 la 100 lei cifra de afaceri, precum şi a creşterii gradului de
reînnoire a capitalului propriu prin intermediul cifrei de afaceri cu 1.149,86%Ş
− în cea de-a doua variantă de descompunere, scăderea îndicatorului analizat e
rezultatul înregistrării unei marje nete mai scăzute cu 554, 11% al creşterii
numărului de de rotaţii efectuate de capitalul permanent în cifra de afaceri cu
1.274,17% şi a scăderii radicale a ratei de dependenţă faţă de structura financiară
cu 0,90%; în legătură cu structura financiară a întreprinderii se remarcă valorile
descrescătoare ale coeficientului îndatorării la termen de la 0,36% la 0,003% ;
34
coeficienţii îndatorării la termen sunt inferioare valorii 1, care indică limita
maximă a îndatorării pe termen mediu şi scurt; aşadar, întreprinderea nu e departe
de a fi supraîndatorată, neexistând riscul grevării rezultatului net cu cheltuieli
financiare şi implicit riscul diminuării ratei rentabilităţii financiare;
Criterii de tip cash-flow
Fluxul de trezorerie e net negativ, care perturbă efectuarea plăților curente.
35
CAPITOLUL III. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
36
Bilanţ la 31.12.2008
Tabelul Nr. 1 Analiza elementelor din
bilanţ
Modificări faţă de anul
Explicaţii 31.12.2007 % 31.12.2008 %
precedent
mii RON mii RON în % mii RON
I.Active imobilizate
Imbilizări necorporale 5.135,344 5,82 4.905,119 6,59 -4,48 -230,225
Imobilizări corporale 44.827,770 50,81 26.393,731 35,47 -41,12 -18.434,039
Imobilizări financiare 2.597,113 2,94 538,196 0,72 -79,28 -2.058,917
Total active imobilizate 52.560,227 59,58 31.837,046 42,79 -39,43 -20.723,181
II. Active circulante
Stocuri 9.430,451 10,69 21.635,630 29,08 129,42 12.205,179
Creanțe 5.435,390 6,16 13.242,072 17,80 143,63 7.806,682
Investiții pe termen scurt 0,000 0,00 947,360 1,27 947,360
Casa și conturi la bănci 19.697,958 22,33 4.721,398 6,35 -76,03 -14.976,560
Total active circulante 34.563,799 39,18 40.546,460 54,49 17,31 5.982,661
III. Cheltuieli în avans 1.099,064 1,25 2.027,233 2,72 84,45 928,169
TOTAL ACTIV 88.223,090 100,00 74.410,739 100,00 -15,66 -13.812,351
Datorii plătite într-o perioadă de până la un an 32.867,345 37,25 42.576,812 57,22 29,54 9.709,467
Datorii plătite într-o perioadă mai mare de un an 147,918 0,17 0,000 0,00 -100,00 -147,918
Datorii Totale 33.015,263 37,42 42.576,812 57,22 28,96 9.561,549
Capital propriu 40.806,785 46,25 30.821,015 41,42 -24,47 -9.985,770
Capital permanent = Capital propriu + datorii pe
termen mediu și lung 40.954,703 46,42 30.821,015 41,42 -24,74 -10.133,688
Provizioane 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000
Venituri în avans 14.401,042 16,32 1.012,912 1,36 -92,97 -13.388,130
TOTAL PASIV = Capital propriu + total datorii +
provizioane + venituri în avans 88.223,090 100,00 74.410,739 100,00 -15,66 -13.812,351
III.1 Analiza structurii bilanţului
1. Analiza structurii Activului bilanţier
Tabelul Nr. 2 Analiza Activului bilanţier

31.12.200 31.12.200
Modificări faţă de
Explicaţii 7 8
anul precedent (%)
% %
Rata Activelor Imobilizate (Rai) = (Ai/At)*100 59,58 42,79 -28,18
Rata imobilizărilor necorporale (Rin) = (In/At)*100 5,82 6,59 13,25
Rata imobilizărilor corporale (Ric) = (Ic/At)*100 50,81 35,47 -30,19
Rata imobilizărilor financiare (Rif) = (If/At)*100 2,94 0,72 -75,43
37
Rata activelor circulante (Rac) = (Ac/At)*100 39,18 54,49 39,08
Rata stocurilor (Rs) = (S/At)**100 10,69 29,08 172,01
Rata creanțelor (Rc) = (C/At)*100 6,16 17,80 188,85
Rata disponibilităților (Rd) = (Disp/At)*100 22,33 7,62 -65,88
Din datele tabelului nr. 2 se desprind următoarele concluzii:

 În exerciţiul financiar 01.01-31.12.2008, rata activelor imobilizate s-a diminuat de la
59,58% la 42,79%, ceea ce reflectă neangajarea întreprinderii într-un nou program de investiţii. Această
tendinţă de diminuare a ratei activelor imobilizateeste determinată în special de trendul imprimat ratei
imobilizărilor corporale care în perioada analizată s-a diminuat de la 50,81% la 35,47%, ceea ce reflectă
reducerea capitalului investit de întrprindere în active imobilizate. În paralel se observă creşterea ponderii
activelor circulante în activul total de la 39,18 la 54,49%, situaţie care ne prezintă informaţii referitoare la
sporirea flexibilităţii firmei la cerinţele mediului extern. Principalele cauze care au condus la creşterea
valorilor acestui indicator sunt sporirea stocurilor de produse finite şi creşterea vânzărilor, implicit acordarea
unor termene de plată mai îndelungate clienţilor.
 Rata imobilizărilor necorporale. Creşterea ponderii imobilizărilor necorporale în activul
total este efectul investiţiilor realizate în domeniul promovării de noi produse, achiziţionarea unor programe
informatice şi a unor licenţe.
 Valorile reduse ale ratei imobilizărilor financiare explică slaba angajare a întreprinderii în
operaţiunile de capital, în special în operaţiuni de pe piaţa de capital, şi o slabă intensitate a relaţiilor
financiare stabilite de aceasta cu alte entităţi.
 Creşterea nivelului ratei stocurilor în perioada analizată de la 10,69% la 29,08%, ceea ce
înseamnă aproape triplarea volumului stocurilor în totalul activelor, nu este un aspect favorabil pentru
întreprindere care imobilizează mai multe resurse financiare în stocuri. Creşterea acestei rate a avut loc în
principal din cauza creşterii de produse finite şi mărfuri, dar dacă avem în vedere că sa majorat semnificativ
şi cifra de afaceri putem aduce în discuţie lipsa unei politici de optimizare a stocurilor de produse finite şi
mărfuri care conduc la cheltuieli suplimentare realizate de întreprindere.
 Nivelul de 17,8% al ratei creanţelor, în creştere faţă de exerciţiul anterior când se situa la
38
nivelul de 6,16% semnifică intensificarea relaţiilor comeciale cu clienţii care se traduce printr-un volum
crescut al vânzărilor şi implicit o cifra de afaceri mai mare, dar şi acordarea unor termene de decontare mai
mari clienţilor.
 Imobilizarea lichidităţilor întreprinderii în creanţele comerciale are ca efect diminuarea
ponderii disponibilităţilor activul total al firmei, totuşi valorile acestui raport se situează în limitele indicate
de practica din domeniu, prin urmare putem concluziona că întreprinderea nu are dificultăţi de lichiditate.
2. Analiza structurii Pasivului bilanţier
Tabelul Nr.3 Analiza Pasivului bilanţier

31.12.200
Explicaţii 31.12.2007 Modificări faţă de
8
anul precedent (%)
% %
Rata resurselor curente (Rrc) = (D<1an/Pt)*100 37,25 57,22 19,96
Rata îndatorării globale (Rîg) = (Dt/Pt)*100 37,42 57,22 19,80
Rata autonomiei financiare globale (Raf) =
46,25 41,42 -4,83
(Cpr/Pt)*100
Rata stabilității financiare (Rsf) = (CP/Pt)*100 46,42 41,42 -5,00
Rezultatele analizei structurii Pasivului bilanţier, din tabelul nr. 3, conduc la următoarele concluzii:
 Rata resurselor curente a fluctuat în perioada analizată de la 37,25% la 31.12.2007, la
nivelul de 57,22% la sfârşitul exerciţiului finnaicar 2008, valori care se încadrează în general în limitele
optime indicate de practica contabilă; valori care nu compromit gradul de stabilitate financiară şi gradul de
îndatorare al firmei. Majorarea indicatorului, rata resurselor curente, evidenţiază sporirea contribuţiei lor la
finanţarea activităţii întreprinderii, concomitent cu majorarea în acelaşi ritm a indicatorului, rata
îndatorării globale a firmei, de la 37,42% la 57,22%. La sporirea datoriilor totale au contribuit în mare
parte datoriile pe termen scurt, întreprinderea optând pentru o politică care constrânge mai mult firma ca
termen de exigibilitate, dar un cost al finanţării mai redus.
Majorarea ratei îndatorării globale este rezultatul majorării datoriilor totale şi reducerii capitalului
propriu ca efect a diminuării rezervelor din reevaluare şi a majorării rezultatului negativ al exerciţiului
curent.
 Rata autonomiei financiare globale are valori semnificative respectiv 46,25% la
31,12,2007 şi 41,42% la 31,12,2008, ceea ce conferă o poziţie de independenţă financiară firmei. În situaţia
în care ar decide să-şi sporească gradul de îndatorare, aceasta are forţă de negociere, fiind considerată puţin
riscantă pentru instituţiile bancare.
 Rata stabilităţii financiare înregistrează valori uşor sub nivelurile recomandate de
literatura de specialitate, evidenţiind caracterul permanent al finanţării, ceea ce conferă un grad satisfăcător
de siguranţă firmei. În ambele exerciţii finanicare în structura capitalului permanent predomină capitalurile
proprii, aspect favorabil pentru întreprindere. Diminuarea valorii raportului este efectul renunţării de către
întreprindere a contractării unor imprumuturi pe termen lung dar şi diminuării capitalurilor proprii ca urmare
a micşorării rezervelor din reeevaluare.
39
III.2 Analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate
1. Analiza ratelor de acoperire financiară
Tabelul Nr.4 Determinarea ratelor de

acoperire financiară
Explicaţii 31.12.2007 31.12.2008 Indici
% % %
Rata finanţării stabile a imobilizărilor (Rf) = CP/Ain 0,78 0,97 124,24
Rata autofinanţării imobilizărilor (Raf) = Cpr/Ain 0,78 0,97 124,69
Rata finanţării străine a imobilizărilor (Rfd) =
D>1an/Ain 0,003 0,00 0,00
Rata finanţării globale (Rfg) = FRn/NFR 0,48 0,15 31,44
Explicaţii 31.12.2007 31.12.2008 Variaţie
mii RON mii RON mii RON %
NFR = (Nt - At) - (Rt - Pt) -24.003,810 -6.684,789 17.319,021 259,08
FRn = CP - Ain -11.605,524 -1.016,031 10.589,493 1042,24
TN = FRn - NFR 12.398,286 5.668,758 -6.729,528 -0,54
Pe seama datelor din tabelul anterior formulăm următoarele concluzii în legătură cu ratele de acoperire
financiară ale întreprinderii:
 Valoarea subunitară a ratei finanţării stabile a imobilizărilor este expresia insuficienţei
resurselor permanente pentru finanţarea necesarului permanent, ceea ce echivalează cu un fond de rulment
net negativ şi a unui dezechilibru financiar pe termen lung. Trendul crescător al indicatorului care la
31.12.2008 înregistrează o valoare apropiată de unu, prezintă o îmbunătăţire a situaţiei firmei deoarece nu
mai este nevoită să apeleleze foarte mult la resurse împrumutate.
 Rata autofinanţării imobilizărilor sa majorat în perioada analizată cu 24,69%, ceea ce
exprimă creşterea autonomiei financiare a firmei, acest aspect este important în relaţiile întreprinderii cu
creditorii al căror risc de nerecuperare a creditului se diminuează proporţional cu creşterea independenţei
financiare a împrumutului. Activele imobiliyate nete sunt în mare măsură autofinanţate ceea ce arată că
firma degajă a rentabilitate suficientă şi utilizează resurse financiare al căror cost nu este în măsură să îi
afecteze autonomia decizională
 Gradul de participare a datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un
an la finanţarea utilizărilor permanente este nesemnificativ în exerciţiul financiar 01,01 – 31,12,2007 şi 0
în exerciţiul financiar 01,01 – 31,12,2008, întreprinderea utilizează capitalul propriu pentru finanţarea
resurselor permanente.
 Valoarea subunitară a ratei finanţării globale este expresia fondului de rulment net negativ
care este finanţat din resurse temporare în exces, care generează o trezorerie netă pozitivă, specifică marilor
firme de distribuţie, cum este cazul şi firmei pe care o analizăm. Trezoreria netă favorabilă de-a lungul mai
multor exerciţii succesive reflectă poziţia strategică bună în raport cu concurenţii.
40
2. Analiza lichidităţii întreprinderii
Tabelul Nr.5 Determinarea ratelor de lichiditate

Nr. Explicaţii 31.12.2007 31.12.2008 Abateri
crt. % % %
1. Creanţe comerciale 4.887,348 10754,273 120,04 lei
2. Cifra de afaceri 62461,407 106170,263 69,98 lei
3. Activele de trezorerie (At) 19697,958 5668,778 -71,22 lei
A. Rate derivate din fondul de rulment net
1. Rata lichidităţii generale (Rlg) = Ac/Dc 1,05 0,95 -9,44
2. Rata lichidităţii reduse (Rlr) = (Ac - S)/Dc 0,76 0,44 -41,92
B. Rate derivate din necesarul de fond de rulment
1. Rata globală de rotaţie a stocurilor (Vrs) = CA/S 4,02 6,84 69,98
Durata de rotaţie a stocului mediu (Drs) = S/CA*360
2.
(rotaţii) 116,70 68,66 -41,17
3. Rata de rotaţie a creanţelor clienţi (Vrc) = CA/Cc 12,78 9,87 -22,75
4. Termenul mediu de recuperare a creanţelor clienţi 28,17 36,47 29,45
(Trc) = Cc/CA*360 (rotaţii)
5. Rata de rotaţie a activelor circulante (Vrac) = CA/Ac 1,81 2,62 44,90
6. Durata de rotaţie a activelor circulante 199,21 137,48 -30,99
(Drac) = Ac/CA*360 (rotaţii)
Rata de rotaţie a datoriilor către furnizori (Vrfz) =
7.
Afz/Dfz 9,26 11,23 21,27
8. Termenul mediu de plată a datoriilor către furnizori 88,88 82,06 -17,54
(Tpf) = Dfz/Afz*360 (rotaţii)
Durata netă în zile a ciclului monetar (Dcom) = Drs+Trc-
9.
Tpf 105,99 73,07 -31,07
C. Rate derivate din trezoreria netă
1. Rata lichidităţii imediate (Rli) = At/Dc 0,60 0,13 -77,78
Pe seama datelor din tabelul anterior formulăm următoarele concluzii în legătură cu lichiditatea
întreprinderii:
 Valorile indicatorului rata lichidităţii generale înregistrează valori apropiate de 1 şi un
trend descrescător, ceea ce reflectă un dezechilibru financiar pe termen scurt, care echivalează cu un fond de
rulment net negativ. Trendul său descrescător se explică prin ritmul mai ridicat de creştere a datoriilor ce
trebuie plătite într-o perioadă de până la un an, 29,54%, faţă de ritmul de creştere de 17,31% a activelor
circulante ca urmare a creşterii semnificative a stocurilor şi creanţelor cu 129,42% respectiv 143,63%.
 Rata lichidităţii reduse înregistrează tendinţă descrescătoare de la 0,76% la 0,44% din
cauză că activele realizabile şi disponibile s-au diminuat cu 76,03% neputând finanţa în totalitate datoriile
curente în creştere cu 29,54%, firma confruntându-se cu un dezechilibru de lichiditate pe termen scurt.
 Rata lichidităţii imediate, care semnifică lichiditatea efectivă a întreprinderii înregistrează
41
valori foarte ridicate în primul exerciţiu financiar, ea reprezintă din datoriile curente de rambursat, situaţie
produsă ca urmare a disponibilităţilor băneşti aflate în casă şi în conturile bancare, această situaţie fiind una
temporară pentru că în exerciţtiul financiar 2008 firma cade în extrema cealaltă a lipsei de lichiditate
imediată care se explică prin diminuarea cu aproape 70% a activelor de trezorerie şi creşterea cu 29,54% a
datoriilor curente.
 Creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 2,82 de rotaţiiare consecinţe favorabile asupra
lichidităţii întreprinderii, acest fapt fiind posibil datorită creşterii într-un ritm mai ridicat a cifrei de afaceri
în raport cu variaţia stocurilor; în paralel se constată diminuarea duratei în care stocurile sunt transformate
din formă materială în formă bănească, prin intermediul cifrei de afaceri cu 41,17% (48,74 zile).
 Capacitatea de plată a întreprinderii este afectată prin diminuarea vitezei de rotaţie a
creanţelor comerciale cu 22,75%, în acelaşi timp cu creşterea vitezei de rotaţie a datoriilor către furnizori
cu 21,27%; în primul caz explicaţia este depăşirea cresterii cifrei de afaceri (egală cu 69,98%) de către
majorarea creanţelor comerciale (cu 143,63%); în al doilea caz, achiziţiile de la furnizori au sporit mai rapid
(cu 29,45%) decât majorarea datoriilor comerciale (cu 9,10%).
 Termenul mediu în care întreprinderea recuperează creanţele comerciale este în limitele
mediei indicate de literatura de specialitate (35 – 40 de zile); de asemenea, acesta se situează cam la celaşi
nivel cu termenul mediu în care datoriile coemrciale devin exigibile, ceea ce nu solicită un necesar de
finanţat al ciclului de exploatare în creştere pentru întreprindere, care ar trebui sa fie acoperit din alte surse
de finanţare.
 Aspectele menţionate anterior influenţează în mod pozitiv viteza şi durata de rotaţie a
activelor circulante; creşterea vitezei şi diminuarea duratei de rotaţie în care activele se transformă în
lichidităţi reflectă o bună gestionare a activelor circulante, concretizată în scăderea decalajului temporar
dintre intrările şi ieşirile monetare si în stabilirea unui echilibru de trezorerie.
 În exerciţiul financiar 2007 Termenul mediu de recuperare a creanţelor clienţi (Trc)
este mai mic decât Termenul mediu de plată a datoriilor către furnizori (Tpf) iar Rata de rotaţie a
creanţelor clienţi (Vrc) > Rata de rotaţie a datoriilor către furnizori (Vrfz) ceea ce înseamnă că
recuperarea creanţelor clienţi se realizează mai rapid decât se plătesc datoriile comerciale faţă de furnizori,
ceea ce are impact favorabil asupra lichidităţii întreprinderii, reducând necesarul de finanţare a ciclului de
exploatare. În exerciţiul financiar 2008 se observă că (Trc)> (Tpf) şi (Vrc) < (Vrfz), ceea ce are
impact asupra majorării necesarului de finanţare a ciclului de exploatare.
 Modul în care au fost gestionate stocurile şi relaţiile comerciale cu clienţii şi furnizorii, în
perioada analizată, a contribuit la reducerea duratei ciclului monetar în exerciţiul încheiat cu 31,07% (în
medie cu 33,06 zile), cu consecinţe favorabile asupra lichidităţii întreprinderii.
3. Analiza necesarului de finanţat la 100 de lei cifră de afaceri
42
Tabelul Nr.6 Analiza necesarului de finanţat
Nr. Indicatorul Exerciţiu financiar Abateri
crt preceden încheiat
%
. t % %
1. Necesarul de finanţat pentru stocul mediu (S/CA)*100 15,10 20,38 34,97
Necesarul de finanţat pentru creanţe comerciale
2. 7,82 10,13 29,45
(Cc/CA)*100
3. Necesarul de finanţat pentru datorii furnizori (Dfz/Afz)*100 10,80 9,15 -8,56
4. Necesarul de finanţat la 100 de lei (1+2-3)*100 12,12 17,62 45,32
Pe seama datelor din tabelul anterior formulăm următoarele concluzii:

Pentru a realiza 100 de lei cifră de afaceri, sunt necesari 12,12 lei investiţi în active circulante în
exerciţiul precedent şi 17,62 lei în exerciţiul încheiat. Creşsterea necesarului de finanţat la 100 lei cifră de
afaceri cu 45,12% reflectă diminuarea capacităţii de plată a întreprinderii, deoarece sa redus posibilitatea ei
de a rentabiliza investiţiile în elemente de activ circulant, astfel încât acestea să genereze disponibilităţi.
Cauzele care explică situaţia anterioară sunt:
 Creşterea necesarului pentru finanţarea creanţelor comerciale la 100 de lei cifră de
afaceri cu 29,45% înseamnă că pentru a obţine 100 de lei cifră de afacer is-a investit mai mult în creanţe
comerciale, în exerciţiul financiar încheiat, ceea ce echivalează cu o mai mare imobilizare a resurselor
financiare în creanţe.
 Este necesară contractarea unor datorii furnizori mai mici cu 8,56% pentru a realiza 100 lei
cifră de afaceri în exerciţiul încheiat comparativ cu cel încheiat, acest fapt diminuează şansele firmei de a-şi
ameliora lichiditatea prin atragerea resurselor de la furnizori
 Stocurile prin modul în care au fost gestionate nu au generat suficiente disponibilităţi de la o
perioadă la alta, necesarul de finanţat pentru stocuri la 100 lei cifră de afaceri s-a majorat cu 34,97%
4. Analiza solvabilităţii întreprinderii
Tabelul Nr.7 Determinarea ratelor de solvabilitate

Nr. Exerciţiu financiar Abateri
crt. Indicatorul
precedent încheiat %
1. Situaţia netă = At - Dt (mii RON) 55207,827 31833,927 -42,338
2. Rata solvabilităţii generale (Rsg) = At/Dt 2,672 1,748 -34,597
3. Rata îndatorării globale (Rîg)1 = Dt/Pt 0,371 0,572 52,899
4. Rata îndatorării globale (Rîg)2 = Dt/Cpr 0,809 1,381 70,743
5. Rata îndatorării la termen (Rît)1 = D>1an/CP 0,361 0,000 -100,000
6. Rata îndatorării la termen (Rît)2 = D>1an/Cpr 0,362 0,000 -100,000
Rata capacităţii globale de rambursare
7. 3,907 1,917 -50,945
(Rrg) = Dt/CAF (nr.ani)
43
Rata capacităţii de rambursare la termen
8. 0,018 0,000 -100,000
(Rrt) = D>1an/CAF (nr.ani)
9. Rata prelevării datoriilor financiare (Rpd)1 = Chf/EBE (%) 0,045 0,194 332,338
10. Rata prelevării datoriilor financiare (Rpd)2 = Chf/CA (%) 0,007 0,032 387,860
11. Raportul autonomiei financiare globale (RAF)1 = Cpr/Pt 0,462 0,414 -10,451
12. Raportul autonomiei financiare globale (RAF)2 = Cpr/Dt 1,236 0,723 -41,433
Raportul autonomiei financiare la termen
13. 0,996 1,000 0,362
(RAT)1 = Cpr/CP
Raportul autonomiei financiare la termen
14. 275,284 - -
(RAT)2= Cpr/D>1an
Din analiza solvabilităţii pe baza rezultatelor din tabelul precedent se deduc concluziile care urmează:
 Rata solvabilităţii generale are în ambele exerciţii financiare, valori mai mari decât limita
(1,66) care indică riscul de insolvabilitate; trendul descendent evidenţiază că o parte de activ neangajat în
datorii sa diminuat semnificativ, cu 34,59%, dar corespunde în continuare unei situaţii nete pozitive a
întreprinderii dar în scădere cu 42,33% faţă de exerciţiul precedent. Cu toate acestea nu există simptome de
insolvabilitate şi întreprinderea nu are o poziţie riscantă pentru creditori.
 Rata îndatorării globale s-a majorat în perioada analizată cu 52,89%, iar valorile pe care le
înregistrează arată că întreprinderea este departe de a atinge limita maximă de îndatorare, egală cu de două
ori capitalul propriu, ceea ce semnifică gradul de independenţă ridicat a întreprinderii faţă de resursele
financiare provenite de terţi; majorarea indicatorului s-a realizat ca urmare a creşterii cu 28,96% datoriilor
totale comparativ cu diminuarea activelor totale sau a capitalului propriu cu 15,66% respectiv 24,47%.
Concluzionând întreprinderea nu este ameninţată de riscul de insolvabilitate şi dispune încă de capacitate de
îndatorare.
 Valorile ratei îndatorării la termen sunt nesemnificative, întreprinderea dispune de
capacitate de îndatorare la termen crescătoareca urmare a renunţării întreprinderii a a contracta împrumuturi
pe termen mediu şi lung dar şi a rambursării în totalitate a acestora. Concluzionând întreprinderea dispune
de capacitate de îndatorare pe o perioadă mai mare de un an iar riscul de insolvabilitate este absent.
 Raportul autonomiei financiare globale indică o poziţie bună a întreprinderii în ceea ce
priveşte independenţa financiară. Deterioarea situaţiei acestui indicator în exerciţiul încheiat s-a produs ca
urmare a diminuării capitalurilor proprii cu 24,47% şi a majorării datoriilor totale cu 28,89%.; băancile
finanţatoare nu sunt expuse riscului de insolvabilitate în relaţia cu un astfel de client.
 Conform raportului autonomiei financiare la termen, întreprinderea nu se confruntă cu risc
de insolvabilitate pentru că participarea capitalului propriu la formarea capitalului permanent este mult
superioră limitei minime de 0,5; respectiv capitalul propriu contribuie la formarea capitalului permanent în
exerciţiul precedent în proporţie de peste 99%, iar în exerciţiul curent în proporţie de 100%.
44
1. Analiza echilibrului financiar. Legătura dintre indicatorii echilibrului financiar exprimaţi în
mărime absolută şi relativă
Tabelul nr. 8 Analiza echilibrului financiar

Nr. INDICATORI Exerciţiu financiar Abateri
crt. Prin indicatori în mărime absolută precedent încheiat %
1. Fondul de rulment net (FRN) = Rp - Np = CP - Ain -11605,52 -1016,03 1042,24
2. Fondul de rulment propriu (FRN) = Cpr - Np = Cpr - Ain -11753,44 -1016,03 1056,80
Fondul de rulment net (working capital statement) -219,68

3. 1696,45 -2030,35
(FRN)=Ac-Dc
4. Trezoreria netă (TN) = FRN - NFR 12398,29 5668,76 -54,28
31.833,92
5. Situaţia netă (SN) = At - Dt 55.207,827 -42,34
7
Nr. INDICATORI Exerciţiu financiar Abateri
crt. precedent încheiat %
Prin indicatori în mărime ralativă (rate)
% %
1. Rata finanţării stabile a imobilizărilor (Rf) = CP/Ain 0,78 0,97 24,24
2. Rata autofinanţării imobilizărilor (Raf) = Cpr/Ain 0,78 0,97 24,69
3. Rata lichidităţii generale (Rlg) = Ac/Dc 1,05 0,95 -9,44
4. Rata finanţării globale (Rfg) = FRn/NFR 0,48 0,15 -68,56
5. Rata solvabilităţii generale (Rsg) = At/Dt 2,67 1,75 -34,60
Prin realizarea comparaţiei între indicatorii echilibrului financiar în mărime absolută si indicatorii
echilibrului financiar în mărime relativă am dorit să pun mai bine în evidenţă echilibrul sau dezechilibrul
financiar al firmei atât pe termen lung cât şi pe termen scurt dar şi corespondenţa între unii indicatori
folosiţi în analiza echilibrului financiar, astfel reuşind să realizez o sinteză a anallizei echilibrului financiar.
Situaţiile financiare ale întreprinderii prezintă un echilibrul financiar stabil pe termen scurt si un
echilibru fragil pe termen lung în exerciţiul precedent, şi o uşoară îmbunătăţire a echilibrului financiar pe
termen lung în exerciţiul încheiat dar o uşoară deteriorare a acestuia pe termen scurt în exerciţiul încheiat.
Concluzionând, pe ansamblu întreprinderea prezintă un echilibru financiar, firma plasându-se pe un trend
favorabil care îi permite să-şi desfăşoare activitate în condiţii de continuitate.
45
III.3 Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie
1. Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie la data de 31.12.2008
Tabelul nr. 9 Situaţia fluxurilor de trezorerie - Metoda indirectă - mii RON -

Nr.
Explicaţii Suma
crt.
1 Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
2 Rezultatul net -10134,141
3 Modificări pe parcursul perioadei ale capitalului circulant -12057,130
Ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse în activităţile
5767,047
4 de investiţii
5 Numerar net din activităţile de exploatare (A) -16424,224
6 Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii
7 Plăţi pentru achiziţii mijloace fixe -18939,595
8 Vânzări active 27686,931
9 Încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate
10 Numerar net din activităţile de investiţii (B) 8747,336
11 Fluxurile de numerar din activităţile de investiţii
12 Credite bancare 958,947
13 Rambursări credite -8258,619
14 Împrumuturi 0,000
15 Rambursări împrumuturi 0,000
16 Numerar net din activităţile de finanţare (C) -7299,672
17 Creşterea netă a numerarului şi a echivalentelor de numerar (A+B+C) -14976,560
18 Numerar la începutul perioadei 19697,958
19 Numerar la sfărşitul perioadei 4721,398
Creşterea/descreşterea netă a numerarului şi a echivalentelor de
-14976,560
20 numerar (A+B+C)

Din cauza lipsei de informaţii referitoare la situaţia fluzurilor de trezorerie m-am rezumat în
analiza mea asupra unei situaţii statice care nu permite exprimarea unei opinii cu privire la evoluţia în timp
(cel puţin două exerciţii financiare) a situaţiei fluxurilor de trezorerie.
Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie evidenţiază încheierea exerciţiului financiar curent cu
un deficit (insuficienţă) de trezorerie, egală cu 14976,560 mii RON. Aceasta se explică astfel:
 Fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare sunt negative ceea ce indică o insuficienţă de
trezorerie. Deficitul de trezorerie din exploatare s-a realizat din cauza imobilizării cu 129,42% a mai
multor resurse financiare în stocuri de materii prime şi în stocuri de produse greu vandabile, dar si ca
urmare a creşterii termenului mediu de recuperare a creanţelor clienţi cu aproape 8 zile. Pe de altă
parte un factor important care a condus la insuficienţa de trezorerie din activităţile de exploatare este
46
creşterea volumului de activitate concretizată în creşterea cu aproape 70 de puncte procentuale a
cifrei de afaceri.
 Fluxurile de trezorerie din activităţi de investiţii sunt pozitive ceea ce este expresia superiorităţii
încasărilor în raport cu plăţile generate de operaţiunile de investiţiii. Aceasta indică intenţia de
restructurare a activităţii întreprinderii concretizată în disponibilizarea unor active imobilizate care se
ridică la valoare a de 27.686,931 mii lei, dar şi prin contractarea unor credite coemrciale mari
acordate de furnizorii de imobilizări care se ridică la 18.939,595 mii lei. Situaţia actuală nu poate fi
considerată favorabilă pentru întreprindere care dacă în viitor nu va promova o o politică de investiţii
se poate confrunta cu grave problebe de trezorerie.
 Fluxurile de trezorerie din activităţi de finanţare sunt negative ceea ce este expresia inferiorităţii
încasărilor în raport cu plăţile generate de operaţiunile de investiţiii. Această situaţie arată capacitatea
întreprinderii de a rambursa datoriile, concretizată prin volumul foarte ridicat al creditelor rambursate
de 8.258,619 mii lei, în comparaţie cu creditele contractate, acestea fiind doar credite pe termen scurt,
de 958,947 mii lei. Deasemenea, fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare negative reprezintă
un indiciu cu privire la lipsa uni program de investiţii în perioada imediat următoare.
 Având în vedere că pe ansamblu, dezechilibrul de trezorerie în exerciţiul încheiat are drept cauză
insuficienţa trezoreriei din fluxurile de trezorerie din activităţi de finanţare dar şi excedentul de
trezorerie rezultat din fluxurile de trezorerie din activităţi de investiţii consider că dacă întreprinderea
va continua să înregistreze fluxurile de trezorerie din activităţi de investiţii pozitive, şi fără o creştere
a productivităţii muncii se va confrunta cu probleme de trezorerie. Pe de altă parte rezultate din
fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare sunt negative, ca urmare în primul rând a creşterii
volumului de activitate.
 Posibilele soluţii ar fi ca deficitul să poată fi acoperit fie din excedentul de trezorerie şi echivalente
de trezorerie existente la începutul perioadei, fie prin apelarea la sursele externe.
1. Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate
47
Tabelul nr. 10 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate
Exerciţiu
Nr. crt. Indicatori financiar
încheiat
1 Obligaţii de plată (A+Divp+Inv) 18.939,595
2 Anuităţi de rambursat a datoriilor mai mari de un an (A) (mii RON) 0,00
3 Rata de acoperire a obligaţiilor de plată (Ro) = FTE/(A+Divp+Inv) (%) 0,87
4 Rata de rambursare a datoriilor la termen (Rr) = A/FTE (%) 0,00
5 Rata de plată a dividendelor (Rdiv) = div/FTE (%) 0,00
6 Rata de reinvestire (Rinv) = Inv/FTE (%) 115,,12
7 Rata capacităţii globale de rambursare (Rgr) = Dt/FTE (ani) 2,59
8 Rata rentabilităţii comerciale în termeni de fluxuri (Rc) = FTE/ Vbs (%) 5,9
Din analiza fluxurilor de trezorerie prin rate pe baza rezultatelor din tabelul precedent se deduc
concluziile care urmează:
 Valoarea subunitară (0,87) a ratei de acoperire a obligaţiilor de plată explică insuficienţa
fluxurilor de trezorerie din activităţi de exploatare pentru onorarea obligaţiilor de plată este expresia
diminuării plăţilor pentru achiziţionarea de imobilizări.
 Având în vedere faptul ca nu există anuităţi de rambursat şi dividende de distribuit
datorită rezultatelor slabe concretizate în pierderi ale exerciţiului nu se pot calcula şi analiza următorii
indicatori: rata de rambursare a datoriilor la termen şi rata de plată a dividendelor.
 Fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare ar fi pentru rambursarea datoriilor totale ale
întreprinderii circa doi ani şi jumătate.
 La 100 de RON încasări din vânzări de bunuri şi prestarea de servicii întreprinderea
realizează 5,9 RON fluxuri de trezorerie în exerciţiul încheiat, acest rezultat fiind consecinţa ritmului mai
lent de creştere a încasărilor din vânzări comparativ cu ritmul de reducere mai accelerat a fluxurilor de
trezorerie din exploatare.
 Având în vedere rezultatele analizei , pentru asigurarea echilibrului monetar de ansamblu
48
printr-o mai mare contribuţtie a fluxurilor de trezorerie din activităţile de exploatare se recomandă: mai
buna gestiune a ciclului de exploatare, în special gestiunea optimă a stocurilor şi promovarea unei politici de
credite comerciale avantajoasă pentru întreprindere; alegerea celor mai bune oportunităţi de investiţii şi
dezinvestiţii; mai buna gestionare a cuplului rentabilitate – risc în cazul proiectelor de investiţii, prin
angajarea de proiecte a căror eficienţă viitoare a fost dovedită prin analize şi studii de proiect prealabile, în
condiţii de risc minim.
49
III. 4 Analiza echilibrului pe baza bilanţului funcţional
50
Bilanţ funcţional
Ta Nr. 11 Elaborarea Bilanţului (mii
belul funcţional RON)
Exerciţiu financiar Exerciţiu financiar
Nr.cr 1. Analiza
Activechilibrului
= Utilizări financiar prin indicatori în mărime absolută
Pasiv = Resurse
t. precede precede
încheiat încheiat
nt nt
55121,6 37369,95 43516,0 36353,92
I. Utilizări stabile 19 3 Resurse durabile (stabile) 95 2
41495,0 25211,48 43368,1 36353,92
A. Active imobilizate de exploatare brute 01 6 Capitaluri proprii total 77 2
5359,54 40806,7 30821,01
1. Imobilizări necorporale 9 5467,801 Capitaluri proprii 85 5
36135,4 19743,68 13711,7 13711,70
2. Imobilizări corporale de exploatare 52 5 Capital 06 6
Active imobilizate în afara exploatării 13626,6 13677,09
B. brute 18 9 Prime de capital 0 0
Imobilizări corporale în afara 11029,5 11620,27 28493,4
1. exploatării 05 1 Rezerve din reevaluare 12 8681,172
2597,11 1214,47 21146,52
2. Imobilizări financiare 3 2056,828 Rezerve - total 1 2
-
1701,04 -
Rezultatul reportat 1 2584,244
-
Profitul/pierderea - 10134,14
exerciţiului 911,763 1
Repartizarea profitului 0 0
2561,39
Amortizarea 2 5532,907
Patrimoniu public 0 0
Provizioane 0 0
Datorii > 1 an 147,918 0

15964,9 36904,91 39968,7 43589,72
II Utilizări ciclice 05 5 Resurse ciclice 15 4
15095,0 36566,85 39807,1 44903,88
A. Active circulante de exploatare 86 2 Datorii de exploatare 51 6
9430,45
1. Stocuri 1 21635,63 Avansuri încasate 0,324 7,966
4017,52 23963,6 42088,74
2. Creanţe comerciale 9 10416,19 Datorii comerciale 92 4
1442,09
3. Alte creanţe 548,042 2487,799 Alte datorii 3 1794,244
1099,06 Venituri în avans pt. 14401,0
4. Ch. în avans pentru exploatare 4 2027,233 exploatare 42 1012,912
B. Active circ. în afara exploatării 869,819 338,083 Datorii în afara exploatării 161,564 -1314,14
Datorii furnizori de
1. Creanţe pt. cedarea de imobilizări 869,819 338,083 imobilizări 161,564 -1314,14
2. Dat. Fis. Impozit pe profit 0 0

19697,9 51 7299,67
III Utilizări de trezorerie 58 5668,778 Resurse de trezorerie 2 0
90784,4 79943,64 90784,4 79943,64
TOTAL ACTIV 82 6 TOTAL PASIV 82 6
Tabelul nr.12 Determinarea indicatorilor echilibrului funcţional în mărime absolută
Exerciţiu financiar Abateri

Nr.crt. Indicatorul (mii RON)
precedent încheiat (%)
1 Fondul de rulment net global FRNG=Rd-Us -11605,524 -1016,031 1042,24
2 Fondul de rulment net global FRNG=(Uc+At)-(Rc-Pt) -11605,524 -1016,031 1042,24
3 Necesarul de fond de rulment total NFRT=Uc-Rc -24003,810 -6684,809 259,08
4 Necesarul de fond de rulment de expl. NFRE=ACE-DE -24712,065 -8337,034 196,41
Necesarul de fond de rulment din afara expl.
5 708,255 1652,223 133,28
NFRAE=ACAE-DAE
6 Trezoreria netă TN=At-Pt 12398,286 5668,778 -54,28
7 Trezoreria netă TN=FRNG-NFRT 12398,286 5668,778 -54,28
Analiza echilibrului financiar prin indicatori în mărime absolută.evidenţiază:

o Fondul de rulment net global înregistrează valori negative în ambele exerciţii financiare
analizate, dar s-a majorat în perioada analizată cu 1042,24%, astfel întreprinderea nu reuşeşte acoperirea
integrală a utilizărilor stabile brute cu resursele durabile, finanţarea parţială a utilizărilor stabile brute fiind
asigurată prin resursele de fond de rulment degajate de activitatea de exploatare.
o Varianta a doua de calcul a fondului de rulment net global arată că utilizările ciclice
realizabile şi disponibile au fost inferioare resurselor ciclice şi celor de trezorerie, ceea ce înseamnă că
întreprinderea nu dispune de lichidităţi potenţiale şi va trebui să angajeze credite bancare pe termen scurt
suplimentare.
o Necesarul de fond de rulment total este negativ în ambele exerciţii financiare, şi reflectă
decalajul descrescător care există între necesarul de finanţat reflectat în utilizările curente şi resursele posibil
de angajat pentru aceasta; creşterea necesarului de fond de rulment total cu 259,08% este explicată prin
creşterea utilizărilor ciclice cu 131,16% şi prin majorarea cu 9,05% a resurselor curente.
o Necesarul de fond de rulment de exploatare este negativ în ambele exerciţii financiare, şi
reflectă decalajul descrescător care există între necesarul de finanţat reflectat în utilizările curente şi
resursele posibil de angajat pentru aceasta. Excedentul de resurse de exploatare pentru finanţarea activelor
circulante de exploatare a generat necesarul de fond de rulment de exploatare negativ, această situaţie fiind
explicată pe de o parte de majorarea datoriilor coemrciale cu 75,63% dar şi de majorarea stocurilor şi a
creanţelor comerciale cu aproape 129% respectiv 159%.
o Necesarul de fond de rulment în afara exploatării este pozitiv şi în creştere cu 133,28%,
situaţie determinată de majorarea semnificativă a creanţelor faţă de furnizotii de imobilizări.
o Din Fondul de rulment net global < 0 şi inferior Necesarului de fond de rulment total
< 0 rezultă o Trezorerie netă pozitivă în ambele exerciţii financiare analizate, egală cu 12398,286 mii
RON respectiv 5668,778 mii RON, ceea ce înseamnă că resursele de fond de rulment degajate de activitatea
de exploatare finanţează parţial utilizările stabile şi degajă o trezorerie netă pozitivă pentru care trebuie
găsite plasamente eficiente.
52
Ameliorarea echilibrului funcţional se realizează prin acţiuni menite să determinecreşterea fondului de
rulment net (în principal prin alegerea strategiilor optime de investiţii şi finanţare) şi diminuarea necesarului
de fond de rulment total (în esenţă prin optimizarea gestiunii ciclului de exploatare şi a politicii de finanţare
pe termen scurt).
2. Analiza echilibrului financiar prin indicatori în mărime relativă
Tabelul nr.13 Determinarea indicatorilor echilibrului funcţional în mărime relativă

Nr.
Indicatorul (%) preceden
crt. încheiat (%)
t
1 Rata utilizărilor stabile Rus=(Us/At)*100 60,72 46,75 -23,01
2 Rata utilizărilor ciclice Ruc=(Uc/At)*100 17,59 46,16 162,51
3 Rata utilizărilor ciclice de expl. RACE=(ACE/At)*100 16,63 45,74 175,09
Rata utilizărilor ciclice în afara expl.
0,96 0,42 -55,86
4 RACAE=(ACAE/At)*100
5 Rata utilizărilor de trezorerie RAT =(AT/At)*100 21,70 7,09 -67,32
6 Rata resurselor durabile RRD=(Rd/Pt)*100 47,93 45,47 -5,13
7 Rata resurselor durabile proprii RRDp=(Rp/Pt)*100 47,77 45,47 -4,81
8 Rata resurselor durabile împrumutate RRDi=(Ri/Pt)*100 0,16 0,00 -100,00
9 Rata resurselor ciclice RRC=(Rc/Pt)*100 44,03 54,53 23,85
10 Rata resurselor ciclice de exploatare RDE=(DE/Pt)*100 43,85 56,17 28,10
Rata resurselor ciclice de exploatare
0,18 -1,64 -1023,69
11 RDAE=(DAE/Pt)*100
12 Rata resurselor de trezorerie RPT=(PT/Pt)*100 8,04 0,00 -100,00
Analiza ratelor de structură evidenţiază:

 Diminuarea cu 23,01% a ponderii deţinute de rata utilizărilor stabile în activul total al
întreprinderii evidenţiază că gradul de participare a utilizărilor stabile la finanţare se diminuează în favoarea
celorlalte categorii de utilizări ce alcătuiesc structura activului total, în special în favoarea utilizărilor
ciclice; cauza o constituie restrângerea investiţiilor realizate de întreprindere în exerciţiul încheiat.
 Ponderea deţinută de utilizările ciclice în activul total se majorează cu 162,51%, ceea ce
reprezintă un semnal de flexibilizare a activităţii întreprinderii; în consecinţă, utilizările ciclice solicită un
necesar de finanţat în creştere.
 Creşterea cu 175,09% a ponderii utilizărilor ciclice de expoloatare în activul total este
consecinţa dinamizării activităţii întreprinderii, reflectată în creşterea creanţelor comerciale şi a stocurilor;
în paralel cu dinamica cifrei de afaceri; aşadar cea mai mare parte a finanţării destinate acoperirii utilizărilor
ciclice este absorbită de activitatea de exploatare.
 S-a diminuat cu 67,32% ponderea activelor de trezorerie în activul total în perioada
53
analizată. Trendul crescător al raportului indică nevoi descrescătoare de credite bancare pe termen scurt
pentru finanţarea activităţii curente ca urmare a faptului că fondul de rulment net global creşte mai rapid
decât necesarul de fond de rulment; 1042,24%, respectiv 259,08%.
 Rata resurselor durabile are trend descendent, scade cu 5,13% în perioada analizată;
aceasta prezintă o situaţie puţin favorabilă pentru întreprindere în ceea ce priveşte stabilitatea finanţării,
situaţie determinată în principal de o politică de investiţii slabă promovată de întreprindere.
 Cu toate că rata resurselor durabile proprii se diminuează cu 4,81%, indică un mare grad
de participare la finanţare a resurselor prorpii şi o poziţie financiară bună a întreprinderii în raport cu
finanţatorii. Acest lucru fiind indicat si de lipsa resurselor durabile împrumutate în exercitiul încheiat.
 Rata resurselor ciclice se majorează cu 23,85%, ceea ce reflectă flexibilitatea finanţării,
datorită unei politici comerciale eficiente concretizată în capacitatea firmei de a atrage resurse financiare
eficiente de la clienţti sau de la bănci, conducând la reducerea decalajelor dintre încasarea clienţilor şi plata
furnizorilor şi diminuarea intervaleleor de stocare.
 Rata resurselor de trezorerie are un trend descendent, ajungând la zero în perioada
analizată; cauza o reprezintă absenţa creditelor bancare pe termen scurt în exerciţiul încheiat.
1. Analiza ratelor de finanţare
Tabelul nr.14 Determinarea ratelor de finanţare

Nr.
Indicatorul preceden
crt. încheiat (%)
t
1 Rata finanţării durabile Rfd = Rd/Us 0,7895 0,9728 23,2256
2 Rata finanţării durabile proprii Rfdp = Rp/Us 0,7868 0,9728 23,6458
3 Rata finanţării durabile străine Rfds = Ri/Us 0,0027 0,0000 -100,0000
4 Rata finanţării ciclice Rfc = Rc/Uc 2,5035 1,1811 -52,8213
5 Rata finanţării ciclice a exploatării Rfce = DE/Uc 2,4934 1,2167 -51,2017
6 Rata finanţării ciclice din afara expl. Rfca = DAE/Uc 0,0101 -0,0356 -451,8675
7 Rata finanţării globale Rfg = FRNG/NFRT 0,4835 0,1520 -68,5636
Pe baza rezultatelor analizei din tabelul următor concluzionăm următoarele:

 Rata finanţării durabile subunitare dar crescătoare este expresia fondului de rulment net
global negativ în ambele exerciţii financiare; în consecinţă resursele durabile care s-au diminuat într-un ritm
inferior diminuării utilizărilor stabile au contribuit la imbunătaţirea acestui raport, care prezintă în
continuare o inbsuficinţă a resurselor durabile la finanţarea utilizărilor stabile; aceste aspecte au consecinţe
nefavorabile asupra finanţării ciclice.
 Rata finanţării durabile proprii înregistrează valori apropiate de unu ceea ce exprimă
creşterea autonomiei financiare durabile a întreprinderii. Ca urmare a lipsei datoriilor financiare stabile
întreprinderea îşi finanţează utilizările stabile aproape exclusiv din resursele durabile proprii, aspect
favorabil asupra finanţării ciclice.
 Rata finanţării ciclice prezintă un trend descrescător dar supraunitar în ambele exerciţii
54
financiare analizate, arată că întreprinderea dispune de resurse ciclice în exces în raport cu utilizările ciclice
de finanţat, aceasta echivalează cu un necesar de fond de rulment negativ, care contribuie parţial la
finanţarea utilizărilor stabile iar pentru resursele degajate de o trezorerie netă pozitivă ar trebui găsite
plasamente eficiente.
 Rata finanţării globale subunitare în ambele exerciţii financiare şi în descreştere evidenţiază
insuficienţa fondului de rulment net global, dar în cazul acesta resursele de fond de rulment degajate de
activitatea de exploatare finanţează parţial utilizările stabile şi degajă o trezorerie netă pozitivă pentru care
trebuie găsite plasamente eficiente. Această situaţie este caracteristică marilor firme de distribuţie cum este
şi cazul întreprinderii analizate.
55
CAPITOLUL IV RISCUL DE FALIMENT. STAREA DE INSOLVABILITATE A
ÎNTREPRIUNDERII
1. Modelul Altman
Z = 1,2 R 1 + 1,4R 2 +3,3R 3 +0,6R 4 +0,999R 5

Z 1 = 0,43
Z 2 = 0,61
A − Dc
R1 = c R 1 ( 2007 ) = - 0,13 R 1 ( 2008 ) = -0,01
At
Af
R2 = R 2 (2007)= -0,009 R 2 (2008)= -0,30
At
R ec
R3= R 3 (2007)=-0,006 R 3 (2008)= -0,09
At
EBE
R4 = R 4 (2007)= - 0,15 R 4 (2008)= - 0,16
CA
CA
R5= R 5 (2007)= 0,71 R 5 (2008)= 1,43
At
Analizând valorile lui Z În cei 2 ani, 2007 şi 2008, putem preciza că riscul de faliment va fi inevitabil Z<1,8.
2. Modelul Coman&Holder
Z = 0,24 R 1 + 0,22R 2 +0,16R 3 -0,87R 4 -0,10R 5

Z 1 = - 0,26
Z 2 = - 0,46
EBE
R1 = R 1 ( 2007 ) = - 0,19 R 1 ( 2008 ) = -0,40
Dt
C Perm
R2 = R 2 ( 2007 ) = 0,46 R 2 ( 2008 ) = 0,41
At
Ac −S
R3= R 3 (2007)=0,28 R 3 (2008)= 0,25
At
Ch f
R4 = R 4 (2007)= 0,007 R 4 (2008)= 0,03
CA
Ch pers
R5= R 5 (2007)= 3,71 R 5 (2008)= 8,66
Vad
56
Z<-0,5 starea întreprinderii e în eşec, riscul de faliment find >90%.
3. Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei
100Z = -1,25 R 1 + 2,003R 2 -0,824R 3 +5,221R 4 -0,689R 5 -1,164 R 6 +0,706 R 7 +1,408 R 8 - 85,544
Z 1 = - 6,42
Z 2 = - 5,6
Ch f
R1 = R 1 ( 2007 ) = - 0,04 R 1 ( 2008 ) = -0,19
EBE
CP
R2 = R 2 ( 2007 ) = 4,00 R 2 ( 2008 ) = 1,51
Ci
CAF
R3= R 3 (2007)= - 0,18 R 3 (2008)= - 0,52
Dt
EBE
R4 = R 4 (2007)= - 0,15 R 4 (2008)= - 0,16
CA
Dat com
R5= R 5 (2007)= 847,33 R 5 (2008)= 726,04
Ci
∆Vad
R6= R 6 = - 0,28
Vad 0
Credite com
R7 = R 5 (2007)= 0 R 5 (2008)= 0
Vad
Z>-1,875 firma se află în faliment de 100%, situaţie nevaforabilă.
Fond de rulment net
40.954,703-52.560,23=-11.605,53
Pentru ca indicatorul să devină cu valoare pozitivă, trebuie făcute mai multe investiții.
Scăderea activelor nete s-au depreciat datorită unor cesiuni de active, scăderii valorii acțiunilor.
Diminuarea capitalului permanent e datorat rambursării împrumutului, în urma diminuării capitalului
propriu cu efect negativ pentru contractarea altor credite.
Fond de rulment propriu
57
Întreprinderea nu se poate finanța din resurse proprii.
Raportul subunitar ne arată că întreprinderea nu are suficient capital propriu pentru a finanța
activele nete.
Fond de rulment străin
Capitalul propriu insuficient e datorat finanțării investițiilor în active imobilizate, ceea ce a determinat ca
întreprinderea să recurgă la o îndatorare mai mare de un an.
58
CAPITOLUL V. RAPORTUL DIAGNOSTICULUI
ÎNTREPRINDERII
5.1. Parte introductivă
a) Scopul diagnosticului
În urma analizei făcute pe baza situaţiilor financiare consolidate ale societăţii comerciale
S.C.CENTROFARM S.A dar şi a analizei mediului intern şi extern am întocmit prezentul raport
de diagnostic. Prin analiza diagnostic s-a urmărit stabilirea performanţelor societăţii comerciale
cu scopul stabilirii performanţele organizaţiei, nivelului acestora, deficienţelor, precum şi
enunţarea unor soluţii pentru sporirea performanţelor. Finalitatea diagnosticului constă în
prezentarea utilizatorilor interni cât si a celor externi a unei imagini fidele asupra pozitiei
economico-financiare a societatii S.C. Centrofarm S.A.
b)Componenţa echipei care realizează diagnosticul
Echipa formată din: Huţanu Bogdan, Piuleac Laura, Tanasă Florentin-Emil este
responsabilă pentru interpretarea rezultatelor analizei si pentru prezentarea informaţiilor
referitoare la societate.
c)Sarcinile specifice fiecărui membru al echipei în corelaţie cu competenţele specifice
Membrii echipei au competenţe dobândite atât în timpul facultăţii ca urmare a efectuării a

numeroase proiecte economice dar şi a experienţei economice dobândite la locul de muncă, ceea
ce lea permis realizarea unei analize pertinenete a rezultatelor fără a denatura semnificativ
interpretarea acestora. Huţanu Bogdan a terminat specializarea contabilitate, Piuleac Laura a
absolvit Inginerie Economică şi Tanasă Florentin-Emil a absolvit specializarea Finanţe-Bănci şi
care a dobândit competenţele necesare şi in urma experienţei practice la locul de muncă, fiind
economist al unei firme de audit şi expertiză. Proiectul a fost lucrat de toţi cei trei membri ai săi,
în egală măsură, împărţirea făcându-se aleator, de la primul capitaol până la capitolul V.
d) Perioada pentru care se realizează diagnosticul
În vederea realizării raportului membrii echipei au analizat situaţiile financiare ale

societăţii care cuprind bilanţul la data de 31 decembrie 2008, contul de profit si pierdere, situaţia
modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie şi notele la Situaţiile financiare
Anuale pentru exercitiul financiar încheiat la aceasta data.
e)Sursele de provenienţă a datelor analizate
Datele analizate au fost preluate atât din documentele oficiale oferite de societatea
S.C. Centrofarm S.A.pe pagina de internet www.centrofarm.ro, de pe pagina bursei de valori
Bucureşti www.bvb.ro cât si din articole din presa.
59
Surse bibliografice:
• „ Analiza economico-financiara: performanta-pozitie financiara-risc”, Marinela
Mironiuc – IASI Editura Universitatii „Al. I. Cuza”,2009.
• „ Analiza economico-financiara: Elemente teoretico-metodologice şi aplicaţii”, Marinela
Mironiuc – IASI, Editura Universitatii „Al. I. Cuza”,2009.
f) Scurt istoric al întreprinderii
In anul 1991 în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat
ca regii autonome şi societăţi comerciale şi Hotărârii Guvernului nr. 15/1991 prvind înfiinţarea
societăţilor comerciale farmaceutice (pe acţiuni) se înfiinteaza Societatea Comerciala
CENTROFARM - Societate pe acţiuni în domeniul farmaceutic, pe structura fostului Oficiu
Farmaceutic Nr. 1.
În 2004 Centrofarm a cunoscut un proces complex de organizare. Procesul a continuat în
2005 când Centrofarm a dobândit o nouă imagine, inspirând prospeţime şi eleganţă. Cele mai
multe farmacii Centrofarm sunt deschise în Bucureşti, însă Moldova şi Transilvania sunt şi ele
zone cu prezenţă Centrofarm.
Întreprinderea urmăreşte să îşi extindă în permanenţă activitatea. Intenţionează ca până la
finele anului 2009 să crească numărul farmaciilor până la 80, cele mai multe urmând a fi
deschise în ţară.
Acţiunile emise de S.C. CENTROFARM S.A se negociază la Bursa de Valori Bucureşti pe
piaţa RASDAQ;
Capitalizarea bursieră la data de 31.12.2009 este de 17.254.443,75 lei.
Evoluţia acţiunilor S.C. CENTROFARM S.A pe piaţa RASDAQ în ultimele 12 luni se

prezintă astfel:
Grafic nr.1 Evoluţia acţiunilor S.C. CENTROFARM S.A
Conform structurii sintetice eliberate de către Depozitarul Central S.A. (Registrul Româan
al Acţionarilor), la data de 30.06.2009, Capitalul social al societăţii este de 13.711,706 mii lei
divizat în 6.560.625 acţiuni cu o valoare nominală de 2,09 lei pe acţiune.
60
Structura acţionarilor care deţin o participaţie semnificativă la capitalul social se prezintă
astfel:
LEI
• GENERAL COM S.A. 5.475.908 91,40%
• ALŢI ACTIONARI 1.075.060 8,46%
• AVAS 9.657 0,14%
• TOTAL 6.560.625 100%
4.2. Prezentarea faptelor constatate în întreprindere
a )Prezentarea rezultatelor
Activitatea principala desfasurata de S.C. CENTROFARM SA este comerţul cu
amanuntul al produselor farmaceutice si cosmetice prin farmaciile proprii.
Situatiile financiare au fost întocmite conform cu: Reglementarile contabile armonizate cu
Directiva a IV-a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de
Contabilitate aprobate prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1752/2005 modificat si
completat cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice 2374/2007, Legea Contabilitatii nr. 82/1991,
republicata.
Acestea s-au întocmit pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice asigurându-se
concordanta dintre datele înregistrate în contabilitate si posturile înscrise în bilanţ. Menţionam ca
operaţiunile economico-financiare privind exerciţiul incheiat, au fost consemnate în documente
legale si contabilizate corect, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale pe baza
inventarului. In urma verificării si analizei economico-financiare a societatii la data de
31.12.2008 rezulta urmatoarele:
Tabelul nr.1 Rezultate financiare –RON-
61
Nr Realizari aferente perioadei de raportare
Denumire indicator
crt 2007-2008
1 Venituri din exploatare - totale 66.788.510 138.315.050
2 Cheltuieli pentru exploatare - totale 75.403.120 157.982.086
3 Rezultate din exploatare - -8.614.610 -19.667.036
profit/pierdere
4 Venituri financiare - totale 8.111.157 12.918.815
5 Cheltuieli financiare - totale 408.310 3.385.920
6 Rezultate financiare - profit/pierdere 7.702.847 9.532.895
7 Venituri totale 74.899.667 151.233.865
8 Cheltuieli totale 75.811.430 161.368.006
9 Rezultatul brut al exerciţiului - -911.763 -10.134.141
profit/pierdere
10 Impozit pe profit 0 0
11 Profit net - pierdere -911.763 -10.134.141
Comparativ cu anul 2007, desi veniturile totale s-au dublat, inregistrand o creştere cu 102%,
ele au fost devansate in creştere de cheltuielile totale, care au crescut cu 113%. Acelaşi trend se
constata si in cazul veniturilor si cheltuielilor din exploatare, veniturile din exploatare
inregistrand o creştere de 107%, iar cheltuielile aferente exploatarii cu 109 %); se observa
creşterea accentuata (cu 70%) a cifrei de afaceri acest fapt datorandu-se in primul rand
optimizării activitatii din farmaciile existente si deschiderii de noi unităti in tara in centre
comerciale.
Din analiza situatiei activelor, datoriilor si capitalurilor proprii la 31.12.2008 rezulta în
principal urmatoarele aspecte:
• Valoarea stocurilor a crescut cu 12.2 milioane RON fata de începutul anului din
cauza creşterii stocurilor in unitatile nou deschise pentru a asigura desfasurarea activitatii intre
momentul deschiderii pana la formarea vadului comercial ( gama completa de medicamente ,
cosmetice si parafarmaceutice ).
• In 2008 recuperarea creanţelor s-a încadrat in termenele de plata scadente ca
urmare a politicii previzibile de plaţi a Caselor de Asigurări de Sanatate. Astfel, creanţele
comerciale au inregistrat o creştere vertiginoasa, cu 120%, cu cca 6 milioane RON aceasta
creştere datorandu-se extinderii activitatii si creşterii cifrei de afaceri; viteze de rotatie a
debitelor clienţi fiind de 36.5 zile.
• Pierderea din exploatare de 19.667.036 RON se datoreaza in principal deschiderii
de noi farmacii care au nevoie de o perioada intre 12 si 18 luni pentru atingerea pragului de
break-even si creşterii cheltuielilor legate de salarizare si instruire a personalului.
62
• De asemenea creşterea cheltuielilor cu personalul se datoreaza in principal
completării echipelor de specialisti din farmacii si a echipei manageriale precum si majorarii
salariilor individuale si a aplicarii sistemului de bonusare pe obiective indeplinite de natura sa
motiveze activitatea angajatului. Pe de alta parte creşterea nivelului de salarizare a personalului
trebuie mentinut la nivelul de salarizare din piaţa farmaceutica din cauza păstrării decalajului
intre cerere si oferta privind numărul de specialisti.
• Datoriile curente ale CENTROFARM S.A. în anul 2008 au crescut cu 9.7
milioane RON cu aproximativ 70% mai puţin decât creşterea datoriilor in anul 2007, desi
activitatea generala a avut o cu totul alta amploare.
Indicatori economico-financiari la 31 decembrie 2008
Tabelul nr.1
Braţul levierului Datorii totale Finanţare proprie
31/12/2007 1.16 47,268,386 40,806,785
31/12/2008 1.38 42,576,812 30,821,015
Diferente 0.22
Tabelul nr.2 Rata curenta

Rata curenta Active curente Pasive curente
31/12/2007 0.75 35,662,862 47,268,346
31/12/2008 0.98 42,573,693 43,589,724
Diferente 0.22
Tabelul nr. 3 Rata rapida

Rata rapida Active curente Stocuri Pasive curente
31/12/2007 0.55 35,662,862 9,430,451 47,268,386
31/12/2008 0.48 42,573,693 21,635,630 43,589,724
Diferente -0.07
Tabelul nr.4 Rata profitului din exploatare
63
Profit net sau
Rata profitului
pierdere din Cifra de afaceri 100
din exploatare
exploatare
31/12/2007 -14% (8,614,610) 62,461,407
31/12/2008 -19% (19,667,036) 106,170,263
Diferente -5%
Tabelul nr.5 Rata de îndatorare
Tabelul nr. 5 Rata de îndatorare
Rata de
Datorii totale Total pasiv x 100
îndatorare
31/12/2007 54% 47,416,304 88,223,089
31/12/2008 59% 43,589,724 74,410,739
Diff. 5%
Tabelul nr.6 Rotaţia stocurilor şi solvabilitatea patrimonială
64
Rotatia Cifra de
Stocuri X Nr.zile
stocurilor afaceri
31/12/2007 54.4 9,430,451 62,461,407 360
31/12/2008 73.4 21,635,630 106,170,263 360
Diff. 19.0
Solvabilitatea Capitaluri
Total pasiv
patrimoniala proprii
31/12/2007 46% 40,806,785 88,223,089
31/12/2008 41% 30,821,015 74,410,739
Diff. -5%
Obiective realizate în 2008

In anul 2008 s-au realizat urmatoarele obiective:
- S-a mentinut viteza de rotatie a creditelor-fiirnizor la cca 138 zile.
- Societatea Centrofarm a introdus in anul 2008 produse noi in portofoliu cu regim, de
exclusivitate pe piaţa din Romania ( IBICI. ).
- Au crescut cu 56% veniturile din discounturi financiare.
- S-a continuat creşterea ponderii produselor parafarmaceutice, a cosmeticelor si OTC-urilor in
structura portofoliului de produse.
- S-a continuat procesul de extindere farmaciilor CENTROFARM S.A in tara. In anul 2008 s-au
deschis farmacii in centre comerciale din Braşov, Suceava, Arad, Iasi, Piteşti, Buzău, Tulcea,
Galaţi, Sibiu, Cluj, Braila.
- S-a accelerat recrutarea specialiştilor, atat farmacişti si asîstenti de farmacie cat si
specialisti in management si marketing, completandu-se echipa manageriala cu profesionişti pe
retail.
65
În ceea ce priveşte potenţialul întreprinderii trebuie să facem o evaluare a activităţii
desfăşurate de aceasta luând in considerare resursele materiale, financiare, umane si
informationale de care aceasta dispune la un moment dat.
Prezentam in continuare cateva informaţii referitoare la situatia financiar-contabila a
societatii:
Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
Tabelul nr.7 Situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii

Sold la Sold la
Denumire post bilanţ
început de an 31.12.2007
A. Active imobilizate 52.560.227 31.837.046
I. Imobilizări necorporale 5.135.344 4.905.119
II. Imobilizări corporale 44.827.770 26.393.731
III. Imobilizări financiare 2.597.113 538.196
B. Active circulante 34.563.799 40.546.480
I. Stocuri 9.430.451 21.635.630
II. Creanţe 5.435.390 13.242.072
III. Investiţii pe termen scurt 0 947.360
III. Casa si conturi curente 19.697.958 4.721.398
C. Active circulante nete, respectiv
-11.605.524 -1.016.031
datorii curente nete
D. Total active minus datorii 40.954.703 30.824.015
curente
E. Capital si rezerve 14.926.177 43.539.400
I. Capital 13.711.706 13.711.706
- subscris
- prime de capital
II. Rezerve 1.214.471 29.827.694
III. Rezultat reportat
- sold debitor 1.701.041 2.584.244
IV. Rezultatul exerciţiului
financiar
- sold debitor 911.763 10.134.141
V. Repartizarea profitului
F. Capitaluri proprii - total 40.806.785 30.821.015
Activele societatii sunt compuse din spatii comerciale (unitati in care functioneaza farmacii)
majoritatea fiind amplasate in zone cu vad comercial puternic, la parterul blocurilor sau in
complexele comerciale independente, dispunând de suprafeţe utile largi si anexe
corespunzătoare.
Graficul nr.2 Evoluţia activelor totale în perioada 2004-2008
66
Grafic nr. 3 Evoluţia activelor în raport cu media sectorului
În graficele nr 2 şi 3 am încercat să surprind evoluţia activelor societăţii în raport cu

media industriei, astfel în perioada 2007-2008 societate prezintă o situaţie a activelor totale peste
media industriei.
Graficul nr.4 Evoluţia activelor imobilizate
Datorita faptului ca, Centrofarm a fost nevoita sa renunte la o parte din capacitatile sale
de productie la sfarsitul anului 2008 valoarea neta a terenurilor si a constructiilor a inregistrat o
mica scadere ( de la 44827,770 lei la inceputul anului 2008/ sfarsitul anului 2007 la 26393,731
lei la sfarsitul anului 2008 ).
De asemenea modificarea valorilor activelor a mai fost provocata si de alte operatiuni
cum ar fi casari de active, deprecierea activelor prin calculul amortizarii, alte deprecieri.
Graficul nr 5 Evoluţia Activelor circulante în perioada 2007-2008
67
In ceea ce priveste activele circulante valoarea inregistrata la sfarsitul anului 2008
(34563,799 mii lei ) este mai mare cu 6017,319 mii lei decat cea inregistrata la sfarsitul lui 2007.
Din tabelul nr.7 se observa o majorare a stocurilor (stocuri produse finite, marfuri; stocuri
materii prime, materiale) şi creanţelor comerciale dar şi o reducere semnificativă a sumelor din
conturile bancare şi din casa.
Situaţia datoriilor
Datoriile societăţii la 31.12.2008 sunt de 42.576,812 lei, în creştere cu 9561,549, faţă de
nivelul înregistrat în 2007 de 33015,263.
Tabelul nr.8 Datorii

2007 2008
Indicator
( mii lei) ( mii lei)
42.576,812 33.015,263
Datorii
Cauzele care au determinat creşterea datoriilor au fost multiple, printre acestea

numărându-se creşterea datoriilor faţă de furnizori ca urmare a deschideri de noi farmacii, care a
necesitat formarea unui stoc, dar şi a cheltuielilor de personal mai ridicate.
Din acestea datoriile comerciale înregistrate de societate la 31.12.2008 sunt în sumă de
40.774,602 lei, durata medie de plată a furnizorilor rămânând la acelaşi nivel.
Situaţia capitalurilor proprii. În perioada analizată capitalurile proprii sau diminuat
9.015,770 mii lei, ajungând la 31.12.2008 , la valoarea de 30.812,015 mii lei.
Structura creditelor
68
In perioada analizata (2007 – 2008 ) valoarea creditelor pe care le-a contractat
Centrofarm a fost urmatoarea:
Tabel Nr 9 Valoarea creditelor in ultimii ani
Indicator 2007 2008
Datorii 7.347,590 0
In anul 2008 valoarea creditelor primite de Centrofarm a fost zero. In ceea ce priveste
structura creditelor aceasta se prezinta in felul urmator:
Tabel Nr.10 Structura creditelor in ultimii ani

Indicator Mii lei
Credite 7.347,590
Credite pe termen scurt 7.299,672
Credite pe termen lung 147,918
Alte imprumuturi 0
Dobanzi credite 0
Graficul Nr 6 Structura creditelor la sf. lui 2007
Din tabelul si din graficul de mai sus se observa ca, valoarea cea mai mare o au credite pe
termen scurt (7.299,672 mii lei ) fiind urmata de credite pe termen lung ce au inregistrat o
valoare de 147,918 mii lei in 2007.
În continuare voi prezentza dinamica veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatului
exerciţiului.
Structura veniturilor
69
In perioada analizata s-a realizat o modificare a valorii veniturilor Centrofarm in felul
urmator:
Tabel. Nr.11 Evolutia veniturile Centrofarm in 2007 si 2008

2007 2008
Indicator
Venituri totale 74.899,667 151.233,865
Venituri din exploatare 66.788,510 138.315,050
Venituri financiare 8.111,157 12.918,815
Din tabel Nr 11 se poate observa o crestere cu 101,92% a veniturilor in anul 2008 fata de
2007 astfel:
• veniturile din exploatare au crescut cu 107,09% in 2008 fata de 2007;
• o creştere a veniturile financiare cu 59,27% in 2008 faţă de 2007.
a)Veniturile din exploatare cuprind, pe lânga volumul total al vânzarilor (cifra de afaceri)
de 106.170,263 mii lei, urmatoarele:
Tabel. Nr. 12 Structura veniturilor din exploatare

Venit Mii lei
Alte venituri din exploatare 4.327,103
b)Veniturile financiare de 12.918,815 mii lei se compun din:
Tabel. Nr. 13 Structura veniturilor financiare

Venit Mii lei
Venituri din diferente de curs:
0
- - diferenta favorabila încasari clienti externi
0
- - diferente favorabile plati furnizori externi
0
- - diferente favorabile rambursari rate credit
0
- - diferente favorabile reactualizare conturi in
0
valuta
Venituri din dobânzi bancare 517,762
Alte venituri financiare 12.401,053
Structura cheltuielilor
In anul 2008 se inregistreaza o crestere a cheltuielilor totale cu 113,85% valoarea

acestora ajungand la finalul exercitiului la 161.368,006 mii lei. Aceasta crestere a fost
70
determinata de cresterea cheltuieli de exploatare cu 109,52% dupa cum este prezentat in tabelul
nr. 14
Nr. 14 Cheltuielile inregistrate de Centrofarm in 2007 si 2008

2007 2008
Denumirea indicatorilor
Cheltuieli totale din care: 75.811,430 161.368,006
Cheltuieli de exploatare din care: 75.403,120 157.982,086
- Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile 173.312 988,949
- % in venituri totale 0,23% 0,98%
Cheltuieli de financiare 406,310 3.385,920
a) Cheltuielile din exploatare la sfarsitul anului 2008 sunt de 157.982,086 mii lei
Cele mai mari cheltuieli pe care le realizeaza Centrofarm sunt cheltuieli privind mărfurile
şi cheltuielile cu personalul. Cele mai mici cheltuieli pe care le face firma fiind: cheltuieli cu
materiile prime şi materialele, de aici reiesind că activitatea de bază a firmei este comerţul cu
amţnuntul a produselor farmaceutice.
b) Cheltuielile financiare inregistrate la sfarsitul anului 2008 au crescut fata de 2007
Semnificativ, inregistrand o valoare finala de 3.385,920 mii lei. Evolutia acestor cheltuieli s-a
datorat cresterii cheltuielilor din structura lor.
Cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor financiare o au alte cheltuieli financiare
urmate de cheltuielile cu dobânzile bancare (75.806 mii lei ).
Evoluţia cifrei de afaceri

Cifra de afaceri aferenta anului 2008 este de 106.170.263 lei, iar în perioada 2004-2008 trendul
fiind crescător. Se observa creşterea accentuata (cu 70%) cifrei de afaceri în 2008 faţă de 2007, acest fapt
datorandu-se in primul rand optimizării activitatii din farmaciile existente si deschiderii de noi unitati in
tara in centre comerciale.
Cheltuielile totale in anul 2008 au fost de 161.368.006 lei.
Disponibilităţi băneşti si alte lichiditati, la sfarsitul anului 2008 au fost de 4.721.398 lei.
În graficul nr 7 şi 8 am prezentat comparativ evoluţia cifrei de afaceri a firmei cu media
industriei în perioada 2004-2008. Din aceste 2 grafice reiese că cifra de afaceri a firmei se
situează puţin peste media industriei în perioada 2008, iar în perioada anterioada sub media
industriei.
71
Graficul nr.7 Cifra de afaceri a firmei Graficul nr.8 CA în raport cu media industriei1
graficul nr.9 Evolutia cifrei de afaceri si a profitului net în perioada 2007-2008 (mii lei)
Graficul nr. 9 Evoluţia cifrei de afaceri comparatic cu evoluţia rezultatului net
Din graficul de mai sus se observa ca, în perioada 2007-2008, cifra de afaceri netă a întreprinderii
a înregistrat o crestere de aproximativ 70% de la 62.461,407, la 106.170,263 în anul 2008 , fata de anul
2007. Pe de alta parte, în cadrul aceleasi perioade, profitul net prezinta scaderi considerabile de
aproximativ 97%, de la -911,763 în anul 2006, la pierderi de peste 10.134,141 în anul 2008.
In anul 2008 CENTROFARM SA a inregistrat o pierdere de 10.134.141 lei, iar ultimele 4
exerciţii financiare încheiindu-se cu pierderi. In pierderea inregistrata in anul 2008, cheltuielile
cu ajustarea valorii titlurilor de participare detinute de societate, impuse de scaderea cotatiei de
piaţa deţine 26.73%, in valoare absoluta 2.708.741 lei.
Tabelul nr.15 Indicatori din contul de profit şi pierdere
Evaluarea nivelului tehnic al societatii CENTROFARM S.A.
1
Legenda:
Linia mov: imparte rezultatele companiilor in doua jumatati: superioara si inferioara;
Linia verde: imparte companiile din jumatatea superioara in doua quartile: "quartilul superior" si "quartilul inferior"
Linia rosie: imparte companiile din jumatatea inferioara in doua quartile: "quartilul superior" si "quartilul inferior"
Fundalul alb: reprezinta jumatatea superioara a fiecarui "quartil";
72
a) Comercializarea produselor se realizeaza prin farmaciile proprii
aflate in Bucureşti, judeţul Ilfov si judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bacau, Braila, Braşov, Buzău,
Cluj, Constanta, Galaţi, Iasi, Mureş, Piteşti, Prahova, Sibiu, Suceava,Tulcea si Vaslui.
b) Precizam mai jos ponderea veniturilor din vanzarea de mărfuri in
totalul veniturilor, respectiv in cifra de afaceri in perioada 2005-2008:
Tabelul nr. 16 Venituri

Categoria de venit conform bilanţ Ponderea in veniturile totale
2005 2006 2007 2008
Venituri din vanzare de mărfuri 84,80% 83,24% 79,85% 68.10%
Tabelul nr. 17 Venituri

Ponderea in cifra de afaceri
Categoria de venit conform bilanţ
2005 2006 2007 2008
Venituri din vanzare de mărfuri 96,19% 94,71% 95,75% 97,00%
Evaluarea activitatii de aprovizionare tehnico-materiala a CENTROFARM SA

Având in vedere existenta unei largi categorii de furnizori si producători de produse
farmaceutice si cosmetice din tara si din import, putem afirma ca nu exista o dependenta
semnificativa a societatii comerciale fata de un singur furnizor sau grup de furnizori a cărui
pierdere ar avea un impact negativ asupra veniturilor societatii
Principalii furnizori de produse farmaceutice si cosmetice: FARMEXIM SA;

A.D.M FARM SRL; MEDIPLUS EXIM SRL - Divizii: FARMACTIV, COSMETICS,
OZONE, VIVAFARM, ELANTIS, MEDIPLUS, OZONE OTC, PLURIFARM
FARMEXPERT SUD SRL; L'OREAL ROMANIA SRL; INTERBRANDS M&D SRL.
Furnizorii aprovizioneaza farmaciile direct cu produse la sediul acestora (in funcţie de
comenzile primite) nefiind necesar existenta unui depozit.
Evaluarea activitatii de vanzare

Nu exista dependenta semnificativa a societatii comerciale fata de un singur client sau
grup de clienţi a cărui pierdere ar avea un impact negativ asupra veniturilor societatii, dar este de
mentionat, totuşi, ponderea relativ ridicata a vanzarii pentru care decontarea se face prin Casele
de Sanatate, reprezentând apropape 14% din cifra de afaceri si care are un termen de incasare
relativ mare.
S-a continuat recrutarea de specialisti noi atat farmacişti cat si specialisti in management
si marketing, completandu-se echipa manageriala cu profesionişti pe retail.
Evaluarea activităţii societăţii comerciale privind managementul riscului

Societatea nu s-a aflat in situatia de blocaj financiar, nu a inregistrat intarzieri la plăţile
către buget si nici către prestatorii de servicii. De aceea consideram ca nu exista tendinte,
elemente, evenimente sau factori de incertitudine ce ar putea afecta grav lichidităţile societatii
comerciale. In sprijinul acestei concluzii vine si faptul ca punctele de lucru ale societatii sunt
73
preponderent in spatii comerciale amplasate in zone comerciale cu vad, preconizandu-se vanzari
in continua ascensiune.
c) Abateri realizate între realizările întreprinderii şi resursele existente
1. Valoarea stocurilor a crescut cu 12.2 milioane RON fata de începutul anului din cauza
creşterii stocurilor in unitatile nou deschise pentru a asigura desfasurarea activitatii intre
momentul deschiderii pana la formarea vadului comercial ( gama completa de medicamente ,
cosmetice si parafarmaceutice ).
2. In 2008 recuperarea creanţelor s-a încadrat in termenele de plata scadente ca urmare a
politicii previzibile de plaţi a Caselor de Asigurări de Sanatate. Astfel, creanţele comerciale au
inregistrat o creştere vertiginoasa, cu 120%, cu cca 6 milioane RON aceasta creştere datorandu-
se extinderii activitatii si creşterii cifrei de afaceri; viteze de rotatie a debitelor clienţi fiind de
36.5 zile.
3. Pierderea din exploatare de 19.667.036 RON se datoreaza in principal deschiderii de noi
farmacii care au nevoie de o perioada intre 12 si 18 luni pentru atingerea pragului de break-even
si creşterii cheltuielilor legate de salarizare si instruire a personalului.
4. Deasemenea creşterea cheltuielilor cu personalul se datoreaza in principal completării
echipelor de specialisti din farmacii si a echipei manageriale precum si majorarii salariilor
individuale si a aplicarii sistemului de bonusare pe obiective indeplinite de natura sa motiveze
activitatea angajatului. Pe de alta parte creşterea nivelului de salarizare a personalului trebuie
mentinut la nivelul de salarizare din piaţa farmaceutica din cauza păstrării decalajului intre
cerere si oferta privind numărul de specialisti.
5. Datoriile curente ale CENTROFARM S.A. în anul 2008 au crescut cu 9.7 milioane
RON cu aproximativ 70% mai puţin decât creşterea datoriilor in anul 2007, desi activitatea
generala a avut o cu totul alta amploare.
d) Comportamentele umane
1. Salarizarea conducerii
Principala structura decizionala este Adunarea Generala a Acţionarilor.
Societatea este administrata de un Consiliu de Administraţie format din 5 membri
numiţi de Adunarea Generala a Acţionarilor, aleşi o data la 4 ani.
In anul 2008 cheltuielile salariale privind conducerea se prezintă astfel :
Tabelul nr.18 structura cheltuielilor salariale privind conmmducerea

Conducere Salarii brute Datorii societate Total cheltuieli
Directori 1.237.371 337.523 1.574.894
Cons.Admin. 154.050 42.071 196.121
TOTAL 1.391.421 379.594 1.771.015
Cheltuielile cu salariile conducerii reprezintă 7,79% din totalul cheltuielilor cu salariile
personalului. Nu au fost acordate avansuri si credite administratorilor societatii îfi timpul
exerciţiului financiar 2008.
Nu s-au asumat garanţii în numele administratorilor societăţii.
74
2. Salariaţi
Numărul mediu de salariaţi aferent exerciţiului 2008 este de 458 persoane. In anul 2008
structura personalului angajat, respectiv 533 de angajaţi, se prezintă astfel: - Conducere,
directori departamente: 17 persoane, respectiv 3,20% din totalul salariaţilor;
- Personal operativ (inspectori economici, specialisti IT si specialisti comerciali): 44
persoane, respectiv 8,25% din totalul salariaţilor;
- Personal de specialitate (Farmacişti diriginti, farmacişti, asistenti farmacişti, lucratori
comerciali): 403 persoane, respectiv 75,60% din totalul salariaţilor;
- Personal administrativ: 69 persoane, respectiv 12,95% din totalul salariaţilor.
Salariile brute plătite de societate in anul 2008 au însumat 14.204.054 lei. Cheltuielile
cu asigurarile si protectia sociala suportate de societate in anul 2008 au fost in suma de
3.911.028 lei.
e) Influenţele favorabile şi ostile ale mediului de afaceri asupra activităţii

întreprinderii.
Întreprinderea analizată, S.C. CENTROFARM S.A, este unul dintre cei mai importanţi
jucători de pe piaţa de retail a produselor farmaceutice din România, poziţionându-se în ultimii
ani pe unul din primele 5 poziţii ale topurilor întreprinderilor dacă avem în vedere nivelul cifrei
de afaceri.
Influentele favorabile care sau manifestat in perioada analizata:
Miza e mare, deoarece piaţa farmaceutică, adică retailul si distribuţia la un loc, a avut
încasări de 1,9 miliarde de euro în 2008, aproximativ 2,1 miliarde de euro în 2009 şi 2,5 miliarde
de euro în 20010 urmând să se dubleze în numai cinci ani, potrivit estimărilor jucătorilor.
Primii trei mari jucatori internaţionali în retailul de medicamente lipsesc încă de pe piaţă.
Aşa că poate fi interesant să creşti un business, chiar sub limita de profitabilitate, pe care să-l
vinzi ulterior pe bani mult mai mulţi unui investitor strategic.
O altă oportunitate de dezvoltare este deschiderea farmaciilor în gări sau în noi centre
comerciale, pentru că legea permite crearea unei farmacii la 1.000 mp de nou spatiu comercial
cu condiţia sa nu existe una în vecinătate. Totuşi, de aici nu pot veni creşteri semnificative. O
noua lege a farmaciei ar putea schimba lucrurile, coborând pragul de locuitori pentru deschiderea
unei farmacii.
Eliminarea plafoanelor de preţ în toamna anului 2008 şi protecţia oferită de acţionariatul
comun cu distribuitorii, sunt alte influente favorabile asupra firmei.
Influentele ostile care sau manifestat in perioada analizata:
Dezvoltarea business-ului printr-o evoluţie extensivă este aproape imposibilă pentru că
legea limitează deschiderea unei farmacii în functie de numarul de locuitori. Astfel, în oraşe
reşedinţă de judeţ se poate înfiinţa o farmacie la 3.500 de locuitori, în Bucureşti, o farmacie la
3.000 de locuitori, iar în alte oraşe decât reşedinta de judet, o farmacie la 4.000 de locuitori, ceea
ce obligă firma să găsească alte modalităţi de dezvoltare a business-ului.
O problemă importantă a sectorului de retail a produselor farmaceutice în Romania sunt
deciziile guvernamentale care împing farmaciile în faliment. Romania are adaosurile comerciale
75
cele mai mici din Europa. In Polonia, adaosul comercial este între 12-40%, cu o medie de 20%.
In Romania, in 2008 şi 2009 media a fost de 12%.
Cu toate acestea, nu farmaciile neperformante le dau bătăi de cap managerului și
acționarilor Centrofarm, „ci regulile schimbate de Ministerul Sănătății în timpul jocului“.
Acest lucru sa produs ca urmare a aprobării primite de Casa Națională de Asigurări de
Sănătate (CNAS) de a crește termenele de plată a medicamentelor, de la 90 la 180 de zile, pentru
medicamentele din programele naționale de sănătate, astfel încât plata acestora să se realizeze la
începutul anului 2010. Această hotărâre a afectat întreaga piață farmaceutică, în condițiile în care
medicamentele cu prescripție reprezintă 66% din volumul pieței totale, respectiv 79% valoric,
potrivit statisticilor companiei de cercetare de piață Cegedim România. Mai mult decât atât,
farmaciile au fost afectate și de „controlul drastic al prețurilor“, calculate încă la un curs de 4
lei/euro. „Din acest motiv, unele medicamente au devenit neinteresante pentru producători și
distribuitori, drept pentru care au fost perioade destul de lungi în care unele dintre medicamente
le-au lipsit din portofoliu farmaciilor, afectând astfel vânzările.
Pe de altă parte o influenţă negativă semnificativă a mediului de afaceri asupra firmei a
reprezentat o efectele crizei fiannaicare, care au determinat scumpirea medicamentelor ca urmare
a creşterii pretului valutelor.
f) Tendinţa pieţei, acţiunile concurenţei

Una din caracteristicile pieţei româneşti e fragmentarea. La ora actuală, marile lanţuri de
farmacii deţin circa 1500 de farmacii din cele 6.000 care exista in Romania. Există însă şi multe
aşa-zise pseudolanţuri, formate din 3-5 farmacii, care ilustrează tendinţa de concentrare a pieţei,
şi care includ alte circa 1.000 de farmacii.
Concentrarea pieţei este stimulată de profitabilitatea minimă a farmaciilor, mai ales a
celor independente. Pe de altă parte, apariţia farmaciilor de lanţ a crescut stacheta serviciilor.
Efectele crizei economice, coroborate cu constrângerile impuse de autorități, vor împinge
un sfert din totalul de farmacii în pragul falimentului până la sfârșitul anului, deși consumul de
medicamente în România este unul dintre cele mai reduse din Europa, de patru ori mai mic decât
în statele Europei de Vest, potrivit Cegedim. Dacă aceste previziuni sunt adevărate, este de
înțeles astfel că vor rămâne în picioare companiile cu putere financiară sau cele care au în spate
un distribuitor de medicamente, cum e cazul primilor trei jucători – Sensiblu, HelpNet, deținută
de distribuitorul Farmexim, sau Catena deținută de Fildas.
Marile lanţuri de farmacii inclusiv Centrofarm încearcă să își creeze un model de business
mai puțin dependent de fondurile CNAS. Vânzarea cosmeticelor prin lanțul de farmacii
Centrofarm a crescut anul acesta cu peste 50 de procente, ajungând, în prezent, să reprezinte
23% din totalul vânzărilor, în vreme ce HelpNet și-a bugetat, pentru acest an, ca 25% din
venituri să fie realizate din vânzarea de dermato-cosmetice. În plus, vânzările de medicamente
fără prescripție medicală au crescut și ele cu peste 40% – o situație încurajatoare pentru
companie.
În ceea ce privește falimentele așteptate pe această piață, Ioan Uivaroși, secretar general al
Colegiului Farmaciștilor din România, a explicat, pentru „Business Standard“, de ce nu a
falimentat nici o farmacie până acum. „Nu veți vedea nici o farmacie închisă pentru că
falimentul e pe lanț“, a spus acesta, deși a recunoscut că sunt multe farmacii în incapacitate de
plată, dintre care cele mai expuse sunt cele 4.500 de farmacii independente din România,
dintr-un total de 6.000.
76
În ceea ce priveşte retailul si distribuţia la un loc, acestea au avut încasări de 1,9 miliarde
de euro în 2008, aproximativ 2,1 miliarde de euro în 2009 şi 2,5 miliarde de euro în 20010,
tendinţa fiind ca volumul încasărilor să se dubleze în numai cinci ani, potrivit estimărilor
jucătorilor.
5.3 Analiza SWOT
1. Puncte tari
 Societatea beneficiază de un management modern, conducerea fiind asigurată de consiliu
de administraţie şi de Directori.
 Evoluţia cifrei de afaceri este crescătoare, aceasta în 2008 a înregistrat o creştere
accentuată de 70%, valoarea înregistrată fiind peste media industriei în care îşi desfăşoară
activitatea.
 Întreprinderea şi-a menţinut în 2008 viteza de rotaţie a creditelor-furnizor la circa 138 de
zile ceea ce îi permite o independenta financiară mai ridicată, nefiind nevoită să apeleze
la credite de trezorerie foarte mari pentru plata acestora, reuşind astfel să creeze o
continuitate a fluxurilor de trezorerie.
 Societatea Centrofarm a introdus în anul 2008 produse noi în portofoliu cu regim de
exclusivitate pe piaţa din România (IBICI), ceea ce ii permite să se diferenţieze faţă de
concurenţă.
 Veniturile din discounturi financiare au crescut cu 56%, aspect favorabil pentru
întreprindere care a reuşit să îşi promoveze mai bine produsele şi să atragă noi clienţi.
 Veniturile totale au crescut cu în 2008 cu 102%, pana la 151,23 mil. lei (41 mil. euro).
 Firma a reuşit să îşi optimizeze activitatea din farmaciile existente.
 Ponderea veniturilor din vânzare de mărfuri în totalul veniturilor, s-a diminuat în ultimii
4 ani, de la valori de 84,80% , la 68,10% aspect favorabil pentru întreprindere care şi-a
diversificat paleta de activităţi din care obţine venituri.
 S-a continuat creşterea ponderii produselor parafarmaceutice, a cosmeticelor şi OTC-
urilor în structura portofoliului de produse
 În 2008 Centrofarm a continuat procesul de extindere a farmaciilor în toată ţara, reuşind
astfel să deschida farmacii în centre comerciale din Braşov, Suceava , Galaţi, Iaşi.
 Activitatea de innoire a sortimentelor de produse este permanentă, corelată cu cerinţele
clienţilor şi ale pieţei.
 S-a accelerat recrutarea specialiştilor, atât farmacişti cât şi specialişti în management, şi
marketing, completându-se echipa managerială cu profesionişti pe retail.
 personalul farmaciei este tânăr, activ, receptiv la problemele bolnavilor. Există clienţi
pentru care personalul este motivul alegerii.
 Politica de marketing a fost eficientă, astfel neînregistrându-se fenomene în vânzari care
să ducă la oprirea vreunui segment de activitate.
2. Puncte slabe
77
 În ultimele exerciţii financiare Centrofarm S.A a înregistrat pierderi, ceea ce erodează
performanţele întreprinderii, iar potenţialii investitori fiind puţin receptivi în a achiziţiona
actiunile Centrofarm.
 Creşterea cheltuielilor cu ajustarea valorii titlurilor de participare deţinute de societate,
impuse de scăderea cotaţiei de piaţă deţine 26,73%, din totalul cheltuielilor, în valoarea
absolută 2.708,741mii lei.
 Cheltuielile totale s-au majorat în perioada analizată cu 113,85%, nivel superior creşterii
veniturilor totale, care au înregistrat o creştere de 101,92%. exercitând un efect
nefavorabil, simplificând astfel beneficiul aferent veniturilor totale cu 4.072,31 mii lei.
 Capacitatea de autofinanţare a întreprinderii s-a diminuat cu 162,89% şi arată faptul că
întreprinderea nu dispune de potenţial financiar crescut pentru a remunera capitalurile
proprii antrenate in activitatea sa şi pentru a finanţa investiţiile.
 Valoarea negativă a capacităţii de autofinanţare creează o imagine negativă asupra
intreprinderii, situaţia ar fi fost critică daca capitalurile proprii ar fi avut valori negative.
 Pierderea din exploatare este în 2008 de 19.667,036 lei, se datorează în principal
deschiderii de noi farmacii şi creşterii cheltuielilor legate de salarizare şi instruire a
personalului.
 Se constată creşterea perioadei în care o farmacie nouă reuşeşte să atingă pragul de
break-even, astfel dacă în mod normal o farmacie nouă reuşea să atingă pragul de brek-
even între 12 şi 18 luni, această perioadă se prelungeşte acum cu 6-9 luni.
 Întreprinderea este nevoită să apeleze la o majorare de capital social pentru a menşine
business-ul.
3. Oportunităţi
• Piaţa farmaceutică, adică retailul si distribuţia la un loc, au avut încasări de 1,9 miliarde
de euro în 2008, aproximativ 2,1 miliarde de euro în 2009 şi 2,5 miliarde de euro în
20010, urmând ca aceasta să se dubleze în numai cinci ani. Acest lucru poate avea efecte
favorabile asupra firmei, care îşi poate consolida poziţia pe piaţă şi să înregistreze creşteri
ale cifrei de afaceri.
• Primii trei mari jucatori internaţionali în retailul de medicamente lipsesc încă de pe piaţă.
Aşa că poate fi interesant să creşti un business, chiar sub limita de profitabilitate, pe care
să-l vinzi ulterior pe bani mult mai mulţi unui investitor strategic.
• O altă oportunitate de dezvoltare este deschiderea farmaciilor în gări sau ăn noi centre
comerciale, pentru că legea permite crearea unei farmacii la 1.000 mp de nou spatiu
comercial cu condiţia să nu existe una în vecinătate. O noua lege a farmaciei ar putea
schimba lucrurile, coborând pragul de locuitori pentru deschiderea unei farmacii.
• Una din caracteristicile pieţei româneşti e fragmentarea. La ora actuală, marile lanţuri
de farmacii deţin circa 1500 de farmacii din cele 6.000 care exista in Romania. Există
însă şi multe aşa-zise pseudolanţuri, formate din 3-5 farmacii, care ilustrează tendinţa de
concentrare a pieţei, şi care includ alte circa 1.000 de farmacii. Concentrarea pieţei este
stimulată de profitabilitatea minimă a farmaciilor, mai ales a celor independente. Astfel
dezvoltarea business-ului se poate realiza prin achiziţa sau prin vinderea de francize unor
farmacii independente.
78
• Eliminarea plafoanelor de preţ în toamna anului 2008 şi protecţia oferită de acţionariatul
comun cu distribuitorii.
• Achiziţia materiilor prime din producţia internă, astfel firma nu se mai confruntă cu
riscul valutar, iar pretul produselor la raft ar fi mai scăzut, reuşind astfel să-şi majoreze
clientela.
4. Ameninţări
• Evoluţia extensivă (extinderea teritorială) s-a încheiat pentru că, pur si simplu, nu mai e
loc. Legea limitează deschiderea unei farmacii în functie de numarul de locuitori. Astfel,
în oraşe reşedinţă de judeţ se poate înfiinţa o farmacie la 3.500 de locuitori, în Bucureşti,
o farmacie la 3.000 de locuitori, iar în alte oraşe decât reşedinta de judet, o farmacie la
4.000 de locuitori.
• Deschiderea unei farmacii presupune angajarea cel puţin a unui absolvent de farmacie, iar
deficitul de personal este major, ceea ce duce la imposibilitatea deschiderii de noi
farmacii, mai ales în mediul rural, unde există un deficit de farmacii.
• Perioada actuală nu este deloc fastă pentru farmacii şi nici pentru distribuitori, care se
confruntă cu probleme financiare ca urmare a efectelor nefavorabile ale crizei financiare
mondiale. Criza financiară are efecte asupra consumului, care determină vanzări în
scădere pentru farmacii.
• Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a aprobat creșterea termenelor de plată
a medicamentelor, de la 90 la 180 de zile, pentru medicamentele din programele
naționale de sănătate, Această hotărâre a afectat si poate afecta in continuare întreaga
piață farmaceutică, în condițiile în care medicamentele cu prescripție reprezintă 66% din
volumul pieței totale, respectiv 79% valoric.
• Farmaciile pot fi afectate și de „controlul drastic al prețurilor“, calculate încă la un curs
de 4 lei/euro. „Din acest motiv, unele medicamente pot deveni neinteresante pentru
producători și distribuitori, drept pentru care pot exista perioade destul de lungi în care
unele dintre medicamente să lipsească din portofoliu farmaciilor, afectând astfel
vânzările.
• Un eventual faliment al unui lanţ de farmacii poate conduce la picarea întregii pieţe
farmaceutice din România.
Cauze şi recomandări cu privire la constatările efectuate
Pornind de la constatările efectuate ca urmare a realizării analizei SWOT , în cele ce

urmează voi menţiona cauzele care au condus la constatările respective, precum şi căteva
recomandări care sunt necesare a fi întreprinse în diversele domenii din activitatea întreprinderii.
Veniturile din exploatare care au o pondere majoritară uşor crescătoare de la 89,17% la
91,46%, în structura veniturilor totale determină creşterea eficienţei cheltuielilor totale la 1.000
lei venituri totale cu 83,93‰, astfel activitatea din exploatare se caracterizează prin cea mai
scăzută eficienţă, din cauza valorilor superioare ale indicatorului de eficienţă a cheltuielilor totale
(1.129,51% > 1.012,64% şi 1.142,19% > 1.067,01%).
79
Pentru creşterea eficienţei cheltuielilor totale, managerul întreprinderii trebuie să
promoveze măsuri care să aibă drept rezultat creşterea mai rapidă a veniturilor totale comparativ
cu cheltuielile totale, ca de exemplu alegerea unor clienţi cu cerere stabilă, creşterea
productivităţii muncii, reducerea consumului specific pe unitate de produs.
Diminuarea rezultatului din exploatare cu 43,80% e consecinţa creşterii cifrei de afaceri
într-un ritm mai lent comparativ cu cel al costului bunurilor vândute şi al
serviciilor prestate ; se observă creşteri semnificative atât ale cheltuielilor directe,
aferente activităţilor de bază şi auxiliare, ceea ce a influenţat nefavorabil rezultatul brut aferent
cifrei de afaceri şi, implicit rezultatul din exploatare, creşterea cheltuielilor generale de
administraţie au contribuit la reducerea rezultatului din exploatare în perioada analizată
Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii, ca urmare
a exercitării activităţii curente de producţie şi comercializare, a crescut cu 69,98%, ca rezultat a
sporirii producţiei vândute cu 19,92% şi a veniturilor din vânzarea cu 72,19%; tendinţa
crescătoare a cifrei de afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune, consolidându-şi în
primul rând activitatea productivă de bază.
Capacitatea de autofinanțare a întreprinderii s-a diminuat cu 162,89% și arată faptul că
întreprinderea nu dispune de potențial financiar crescut pentru a remunera capitalurile proprii
antrenate in activitatea sa şi pentru a finanţa investiţiile.
Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie evidenţiază încheierea exerciţiului financiar
curent cu undeficit (insuficienţă) de trezorerie, egală cu 14976,560 mii RON
• Având în vedere că pe ansamblu, dezechilibrul de trezorerie în exerciţiul încheiat
are drept cauză insuficienţa trezoreriei din fluxurile de trezorerie din activităţi de finanţare dar şi
excedentul de trezorerie rezultat din fluxurile de trezorerie din activităţi de investiţii consider că
dacă întreprinderea va continua să înregistreze fluxurile de trezorerie din activităţi de investiţii
pozitive, şi fără o creştere a productivităţii muncii se va confrunta cu probleme de trezorerie. Pe
de altă parte rezultate din fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare sunt negative, ca
urmare în primul rând a creşterii volumului de activitate.
• Posibilele soluţii ar fi ca deficitul să poată fi acoperit fie din excedentul de trezorerie
şi echivalente de trezorerie existente la începutul perioadei, fie prin apelarea la sursele externe.
Concluzii si propuneri
Din desfasurarea activitatii economico-financiare în anul 2008 a rezultat o creste cu 70%
a cifrei de afaceri.
In pierderea înregistrata in anul 2008, cheltuielile cu ajustarea valorii titlurilor de
participare detinute de societate, impuse de scaderea cotatiei de piaţa deţine 26.73%.
In anul 2009 va continua procesul de deschidere a unor noi farmacii in tara si in
Bucureşti. Numărul estimat este de 9 noi farmacii deschise cu prioritate in centrele comerciale.
Dezvoltarea va continua si in anul 2010, conform strategiei adoptate prin decizia Consiliului de
Administraţie din data de 06.12.2007. Aceasta direcţie de dezvoltare este impusa si de creşterea
agresiva a lanţurilor concurente, in dorinţa de a obţine cote importante de piaţa - criteriu de baza
80
pentru evaluarea oricărei afaceri de retail. Centrofarm a decis astfel sa tina pasul cu aceste
realitati concurentiale si a identificat totodata sursele importantelor fonduri de dezvoltare ce vor
fi necesare in aceasta direcţie.
Concomitent va fi consolidata activitatea farmaciilor modernizate, se vor structura
vanzarile pe un trend crescător al ponderii OTC-urilor , cosmeticelor si parafarmaceuticelor,
comportamentul personalului fata de clientela Centrofarm va fi unul ce ne dorim sa ne
departajeze de concurenta, pentru a creste cifra de afaceri si pentru a imbunatati cash-flow-ul.
Dezvoltarea intensiva este favorizata si de notorietatea castigata si in creştere a Centrofarm
datorata frecventelor apariţii favorabile din mass- media si a acţiunilor de marketing.
Vor fi angajaţi noi farmacişti pentru a spori forţa de vanzare si pentru a introduce, daca
este cazul , program non-stop. Se va continua perfecţionarea si evaluarea personalului de
specialitate.
Vor fi abordate noi politici de marketing in scopul fidelizarii clientelei existente si
atragerea unei noi categorii de clienţi de nivel mediu-inalt , data fiind repozitionarea lanţului pe
piaţa specifica.
Compania CENTROFARM S.A. va continua sa înregistreze o creştere importanta,
datorita:
• Deschiderii de noi farmacii in tara
• Dinamicii pieţei farmaceutice romaneşti
• Dezvoltării interne (imbunatatirea performantelor fiecărei farmacii)
• Diversificării gamei de produse
• Acţiunilor de fidelizare a clienţilor
Huţanu Bogdan Piuleac Laura Tanasă Florentin-Emil
81
82

Analiza Economico Financiara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Economico Financiara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

II.I.5.1. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri…………………………………….21

II.1.5.3. Analiza valorii adăugate……………………………………………………………23

II.1.5.6. Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai activităţii de exploatare…………….27

I.1 Identificarea societăţii: Denumire,

I.2 Scurt istoric şi evoluţia recentă a întreprinderii

I.3 Structura asociativă. Capitalul social

Acţiunile emise de S.C. CENTROFARM S.A se negociază la Bursa de Valori Bucureşti pe

I.4 Poziţionarea întreprinderii în ramura de activitate –

I.5 Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii

I.6 Principalele politici şi metode contabile

α ) Baza de contabilitate şi raportare

e) Disponibilităţi şi elemente asimilate

Număr din Registrul Comerţului: J40/3350/1991

Cod unic de înregistrare: 1559532

2.1.1. Analiza orizontală a contului de profit şi pierdere

Tabelul 2.1. Contul de profit si pierdere – la data de 31 decembrie – mii lei

Tabelul 2.2. Analiza structurii fluxurilor de rezultat

− Analiza comparativă a structurii rezultatului brut în cele două exerciţii reliefează

2.1.3.1. Analiza eficienţei cheltuielilor totale

• Eficienţa cheltuielilor totale:

• Ceoficientul de elasticitate a cheltuielilor totale în raport cu veniturile totale:

Când la o creştere cu 1% a veniturilor totale corespunde o creştere mai mare de 1% a

Analiza în mărimi absolute:

Veniturile din exploatare care au o pondere majoritară uşor crescătoare de la 89,17% la

Diminuarea eficienţei activităţii financiare, pentru care indicatorul cheltuielilor financiare

2.1.3.2. Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor

Efectul creşterii eficienţei cheltuielilor totale la 1000 lei venituri

Tabelul 2.4. Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor totale

Analiza în mărimi absolute:

II. mii lei

Interpretarea rezultatelor analizei:

 În ambele perioade analizate, indicatorul de eficienţă a cheltuielilor totale are valori ce

− scăderea eficienţei cheltuielilor totale cu 54,37‰ (5,3%) a exercitat un efect

− pentru că veniturile financiare au pondere majoritară în totalul veniturilor;

− creşterea exagerată a cheltuielilor financiare la 1.000 lei venituri totale cu

− sporirea veniturilor din exploatare cu 71.526,54 mii lei (107,09%) şi valorii

2.1.4. Analiza rezultatului din exploatare

Tabelul 2.5. Analiza rezultatului din exploatare

 Diminuarea rezultatului din exploatare cu 43,80% e consecinţa creşterii cifrei de afaceri

2.1.5. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare

Tabelul 2.6. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG) PG51

Interpretarea rezultatelor analizei

 Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii, ca urmare

 Marja comercială a înregistrat o evoluţie ascendentă pe durata perioadei analizate,

 Valoarea adăugată, ca indicator de performanţă, a scăzut cu 28,5%, ceea ce exprimă

 Exerciţiul brut de exploatare dovedeşte că întreprinderea nu îşi poate menţine potenţialul

 Exegentul brut de exploatare afectează totodată şi rezultatul din exploatare, oferindu-i o

 Rezultatul financiar e o creştere în ambele exerciţii cu 23,76% datorită , fapt care a

 Rezultatul curent a scăzut cu 1070,50%, datorită creşterii pierderii a rezultatului din

 Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat neschimbat rezultatul net al

Analiza evoluţiei cifrei de afaceri:

• ritmurilor de creştere cu bază fixă sau cu bază în lanţ :

• rata reală de creştere a cifrei de afaceri :

• Cifra de afaceri corectată: PG40

Interpretarea rezultatelor analizei:

 Luând în considerare influenţa creşterii preţului cauzată de inflaţie, se constată avansarea

 Compania va continua să înregistreze o creştere importantă, datorită:

− deschiderii de noi farmacii în ţară;

− dinamicii pieţei farmaceutice româneşti;

− dezvoltării interne (îmbunătăţirea performanţelor fiecărei farmacii);

− diversificarea gamei de produse;

− acţiunile de fidelizare ale clienţilor;