Motorul Otto

PROIECT REALIZAT DE: PROFESOR: CLASA A X-A

OCNĂRESCU ANA- MI
-AMBRUS IONUT
MARIA
-BUCIUMAN DAVID
 CUPRINS
 Ciclul Otto
 Istoric
 Principiul de funcționare
 Motor în patru timpi
 Ciclul Otto
Motorul Otto a fost conceput ca un motor staționar; acțiunea motorului constă în
mișcări ale pistonului în interiorul cilindrului înspre și dinspre camera de ardere. Otto l-a
vândut doar ca pe un motor staționar. Utilizat mai târziu într-o formă adaptată drept
motor de automobil, sunt implicați patru timpi, spre interiorul și spre exteriorul camerei
de ardere:
1. Admisie în prima cursă spre exterior (cărbune, gaz sau aer intră în camera
pistonului);
2. Compresie adiabatică în prima cursă spre interior (pistonul comprimă amestecul);
3. Ardere și destindere adiabatică în a doua cursă spre exterior (amestecul
combustibil se aprinde printr-o scânteie electrică și arde);
4. Evacuare în a doua cursă spre interior (degajă gazele de ardere din camera
Motor Otto din anul 1920
pistonului).
 Istoric

Potrivit recentelor studii istorice, inventatorii italieni Eugenio Barsanti și

Felice Matteucci au brevetat o primă versiune, care mergea eficient, a unui motor
cu ardere internă, în 1854 la Londra . Se susține că motorul Otto este în multe
părți, cel puțin, inspirat din precedentele invenții ale acestuia, dar, deocamdată nu
există nici o documentație despre motorul italian creat înaintea celui al lui Otto.
Nikolaus August Otto a fost inventatorul german al primului motor cu
ardere internă care ardea în mod eficient combustibilul direct într-o cameră cu
piston. Deși au mai fost inventate și alte motoare cu ardere internă (de exemplu,
de către Etienne Lenoir), acestea nu s-au bazat pe patru timpi separați. Conceptul
de patru timpi este posibil să fi fost deja discutat la data invenției lui Otto, dar el a
fost primul care l-a pus în practică.
 Principiul de funcționare

În momentul deplasării pistonului de la punctul mort interior

la punctul mort exterior, supapa de admisie 6 este deschisă și prin
urmare în cilindru intră încărcătură proaspătă (din cauza depresiunii
create de mișcarea pistonului). Așadar are loc admisia (curba g-a din
diagramă). În continuare, prin deplasarea pistonului de la punctul
mort exterior la punctul mort interior, are loc comprimarea
încărcăturii, ambele supape (6 și 7) fiind închise. Până ca pistonul să
ajungă la punctul mort interior, încărcătura este aprinsă și arde
degajând căldură, ceea ce duce la mărirea presiunii în cilindru.
Legenda:
1 - cilindrul 3 - pistonul 5 - arborele cotit 7 - supapa de evacuare
2 - chiulasa 4 - biela 6 - supapa de admisie Diagrama de funcționare și ciclul termodinamic
motor reprezentat în diagrama p-V
 Motor în patru timpi
Motorul în patru timpi este un tip de motor cu ardere internă al
cărui piston face 4 curse simple într-un ciclu motor. Pistonul se mișcă
într-un cilindru închis la un capăt de chiulasă. Mișcarea pistonului este
asigurată de un mecanism bielă-arbore cotit și are loc între două poziții
extreme: punctul mort interior și punctul mort exterior.
În punctul mort interior (PMI), pistonul este în interiorul
cilindrului și volumul acestuia este minim.
La punctul mort exterior (PME), pistonul se găsește la cealaltă
extremitate în raport cu PMI și volumul acestuia este maxim.
Un ciclu motor are loc de-a lungul a două rotații ale arborelui Ciclul motor cuprinde patru faze: 1.
cotit și cuprinde patru faze: admisia, compresia, arderea și destinderea și, Admisia, 2. Compresia, 3. Arderea și
în final, evacuarea. Destinderea, 4. Evacuarea.
 SFARSIT
Vă mulțumim pentru
vizionare. Ne vom revedea în
curând.