O NOUA MODALITATE DE EVIDENŢIERE A STĂRII DE IMPONDERABILITATE

Autori:
Cialma Vladimir
Cristescu Alexandru
Berbecel Viorel
Cucu Dorina
Patriciu Minerva
Vlad Patricia

Este cunoscut că la mişcarea unui corp într-un Sistem de Referinţă Neinerţial (SRNI) pe
langă forţele fundamentale reale ( de câmp sau imprimate) mai apare şi un alt tip de forţe şi anume de inerţie
ca exemplu .
Conform Legii a - II- a dinamicii într-un SRNI putem scrie că:

(1) Ma’ = F - Fi
Unde :
M - masa corpului
F - forţe fundamentale reale ( de câmp sau imprimate)
Fi - forţe de inerţie ( care apar în SRNI )
a’ – acceleraţia corpului în SRNI

Să ne imaginăm mişcarea unui corp de masă M faţă de un SRNI ( de exemplu cabina unui
lift) şi să considerăm mişcarea liftului cu acceleraţia de transport at faţă de un referenţial terestru (Pământul în
cazul nostru ). Atunci rel (1) devine :

(1b) Ma ’= G – Mat
Se observă uşor că :
(2) a’ = g - at
ceea ce conduce la urmatoarele cazuri :

a) at = g ( caderea liberă a liftului în câmp gravitaţional ) în acest caz a’ = g - g = 0 deci acceleraţia

corpului faţa de cabină fiind zero corpul se mişcă uniform în orice direcţie inclusiv spre tavanul liftului,
deci forţa care acţionează asupra corpului M este zero , spunem că în acest caz , corpul se află în stare
de imponderabilitate , cu alte cuvinte corpul nu ar mai apăsa pe podeaua liftului dacă acesta s-ar fi aflat
iniţial în stare de repaus pe podeaua liftului .

b) at > g ( mişcarea accelerată în câmp gravitaţional în jos a liftului cu acceleraţia suplimentară a t ) în

acest caz a’ = g - at < 0 deci corpul de masă M se mişcă în sens opus mişcării liftului , deci în sus ,
apăsând asupra podelei superioare cu o forţa Ma’ mai mica decât în cazul liftului în repaus ( M g ) ,
deci toate corpurile “cad pe tavan “.

c) at < g ( mişcarea accelerată în câmp gravitaţional în sus a liftului cu acceleraţia suplimentară at ) în

acest caz a’ = g + at > 0 , în acest caz acceleraţia cu care se mişcă corpul este mai mare decât
acceleraţia gravitaţională ( a’ > g ) având acelaş sens cu g deci corpul de masă M se mişcă în sens opus
mişcării liftului , deci in jos , apăsând asupra podelei inferioare cu o forţă Ma ’ mai mare decât în cazul
liftului în repaus ( M g ) .

1
In cele ce urmează vom prezenta un experiment în care starea de imponderabilitate descrisă de relaţia (2)
punctul a) se manifestă în cadrul fenomenului de autoinducţie , folosind urmatorul dispozitiv experimental :

a) schema dispozitivului experimental este prezentată în desenul de mai jos.

L B

b) Descrierea dispozitivului experimental

K : o bara metalică ce se sprijină pe doua inele metalice având rol de întrerupător .

L : o bobină cu miez de fier (balast) ce are rolul de a produce prin fenomenul de autoinducţie o tensiune
suficient de mare (100V) pentru aprinderea tubului cu gaz .
T : un tub cu gaz .
B : baterie de curent continu de 4,5 V .

c) Explicarea desfaşurării experimentului :

Toate elementele de circuit descrise anterior se vor fixa rigid unul de altul , doar bara metalică având
posibilitatea de a se mişca liber în interiorul inelelor , sprijinindu-se pe acestea . Întregul ansamblu se
ridică la o anumită înalţime faţa de sol, iar apoi este lăsat să cadă liber.
Datorită stării de imponderabilitate ce se va manifesta asupra barei metalice , aceasta nu va mai apăsa
asupra inelelor , întrerupând contactul electric dintre acestea . În această situaţie în bobina , care iniţial era
parcursă de un curent constant I furnizat de bateria B , apare o variaţie de curent : ∆I = 0 – I . Conform
legii autoinducţiei la bornele bobinei apare o tensiune electromotoare de autoinducţie: e = - L ( ∆I / ∆t ).
Deoarece inductivitatea L a bobinei are o valoare ridicată ( multe spire pe miez de fier ) şi în
prezenţa variaţiei de curent ∆I , tensiunea de autoinducţie are o valoare ridicată ( mai mare de 100 V ),
care va determina aprinderea tubului cu gaz .
S-a pus astfel în evidenţă starea de imponderabilitate cuplând aceasta cu fenomenul de autoinducţie .