I.

a. Se consideră un „lanț” liniar de molecule care oscilează în jurul unei poziții de echilibru; asupra fiecărei
molecule se exercită, din partea celorlalte molecule, o forță care depinde de elongația y a mișcării oscilatorii
y 2 1
conform relației Fy  y  3y 2 . Valoarea medie  a mărimii   este egală cu kT , unde k este
2 2
constanta lui Boltzmann și T este temperatura absolută a mediului cu care lanțul de molecule este în echilibru
termic. Pornind de la observația că forța medie este nulă în poziția de echilibru, arătați că valoarea medie a
elongației, y crește direct proporțional cu temperatura absolută, T și indicați fenomenul corespunzător.

b. În studiul circuitelor de curent alternativ sinusoidal se poate utiliza următoarea

a
metodă pentru calculul impedanței: facem să corespundă mărimilor reale R, XL și XC, Z
numere din planul complex: R (real), iXL și  iXC (pur imaginare), respectiv
Z  R  i( X L  X C )  Z (cos   i sin ) , unde i reprezintă unitatea imaginară.
R1
Impedanța complexă a unui circuit format din elemente legate în serie sau în paralel se XC
calculează analog cu cazul rezistenței echivalente a rezistoarelor legate în serie, R2
1
respectiv, în paralel (de exemplu: Zserie  Z1  Z2 , Z paralel  Z11  Z21 ), iar valorile reale XL
se extrag din expresia finală Z (complexă) conform corespondenței indicate. Utilizând
această metodă, calculați (numeric) impedanța porțiunii de circuit de curent alternativ
sinusoidal din figură (Zab), cunoscând că: R1 = 2R2 = XL = ( 1 2 )XC = 10 . b

c. Pe o masă orizontală se află o bară conductoare cu lungimea  şi

masa m, legată de două resorturi metalice (fixate la capetele opuse), A
având constanta de elasticitate k fiecare. Vertical, acţionează un câmp P
magnetic omogen cu inducţia B (cu sensul în jos); bara și resorturile k k
fac parte dintr-un circuit electric (vezi figura alăturată). Se închide
întrerupătorul P pentru un interval de timp foarte scurt τ, în care
intensitatea curentului prin circuit este I. Se neglijează frecările,
fenomenele de inducție şi se consideră că bara nu se deplasează m
semnificativ în intervalul de timp τ. Precizați sensul deplasării barei și

stabiliți expresia deplasării maxime a acesteia.

II. Considerăm sistemul de scripeți ideali (A și B) din figură; în situația

reprezentată, resortul ideal, cu constanta de elasticitate k  50 N  m1 este
nedeformat. Se agață de cârligul C un corp M de mici dimensiuni, cu masa k
m  500 g , pe care îl sprijinim până când atinge poziția de echilibru, O; în această
poziție, considerăm că energia potențială gravitațională a corpului agățat este nulă.
Alegem axa Ox ca în figură și neglijăm pierderile energetice din sistem.
a. Calculați lucrul mecanic efectuat de forța care acționează asupra axului A
B
scripetelui B în cursul procesului indicat și energia potențială înmagazinată în resort
(considerând că resortul nedeformat nu posedă energie potențială).
b. Corpul M este coborât pe o distanță egală cu cea pe care a coborât inițial, apoi
este eliberat. Scrieți și reprezentați grafic ecuația mișcării (folosind valorile O
C
numerice din enunț).
M
c. Exprimați energia potențială totală (gravitațională și elastică) în funcție de
x m
coordonata x a centrului de masă al corpului M și reprezentați-o grafic.

Notă: Timpul de lucru efectiv: 3 ore. pag. 1 prof. Mircea Șoltuianu, C.N. „Gh. Șincai”
prof. Andrei Petrescu, C.N. „Gh. Lazăr”
III. Un cilindru omogen cu densitatea  , aria secţiunii transversale S şi înălţimea h, aflat la capătul liber al
unui resort ideal cu constanta de elasticitate k, pluteşte scufundat complet (la limita suprafeței libere a unui
lichid cu densitatea  0 <  (resortul fiind alungit cu y0 față de starea nedeformată ca în figura de mai jos).
Corpul se poate mișca vertical, fără să iasă complet din lichid. Se vor neglija forţele de rezistenţă la mişcarea
prin lichid şi se va presupune că nivelul lichidului nu se modifică.

y0
y2
y1
h

a. Determinaţi alungirea iniţială a resortului y0 și stabiliți expresia forței care acționează asupra corpului în
funcție de distanța y1 cu care scufundăm cilindrul sub suprafața liberă a lichidului.
b. Stabiliți expresia forței care acționează asupra corpului în funcție de distanța y2 < h cu care ridicăm
cilindrul peste suprafața liberă a lichidului.
c. Ridicând cilindrul pe o distanță a < h și eliberând-ul, acesta va executa o mișcare oscilatorie; calculați
perioada acestei mișcări.

pag. 2 din 2 prof. Mircea Șoltuianu, C.N. „Gh. Șincai”

prof. Andrei Petrescu, C.N. „Gh. Lazăr”