CUPRINS

1.

Memoriu justificator............4

2. Prezentarea
mecanic...5

Atunci
directia

cnd

teoretica

directia si
si sensul

sensul

lucrului

fortei

coincid cu
deplasarii

corpului...................5

Atunci cnd directia fortei este diferita fata de

directia deplasarii................6

Forme speciale de lucru mecanic:

Lucrul mecanic al fortei de greutate........11

Lucrul mecanic de accelerare si al fortei motoare..15
Lucrul mecanic al fortei elastice.......18
3. Prezentarea
programului ....21

pe

etape

Specificarea problemei............21

Marimi de intrare

...........21

............22

Marime de iesire

Functia

...............22

Lista de comenzi folosite.

..........22

...............25

Programul

Explicarea programului

Schema logica..............31

............27

4. Bibliografie ...............32
5. Multumiri...............33

I
Memoriu justificativ
Am ales aceasta tema pentru ca mie mi-a placut
n mod special capitolul intitulat "Principiile
mecanicii newtoniene". Am ales saprezint n
aceasta lucrare de atestat profesional " Lucrul
mecanic"deoarece prezinta o varietate de
situatii n functie de forta, directia deplasarii
corpului si unghiul format de acestea si alte
forme speciale de lucru mecanic. Desi la prima
vedere, aceasta marime fizica, pare greu de
nteles, eu cred ca dupa un studiu minutios att
al formulelor si deducerile acestora, ct si al
graficelor pe care le voi prezenta pentru fiecare
din situatiile ntlnite la lucrul mecanic, va veti
schimba parerea si va veti da seama ct de
usor este de nteles aceasta marime fizica si de
aplicat n practica.
n prezentarea acestei lucrari voi ncerca sa fiu

ct se poate de explicit pentru ca cititorul ei

sa poata ntelege aceasta marime fizica. Pe
parcursul lucrarii voi adauga la partea
teoretica si o parte practica reprezentata de
probleme n care sunt aplicate formule
ale lucrul mecanic. De asemenea voi adauga si
un program n Turbo Pascal care va nlesni
calcularea lucrului mecanic pentru niste valori
date si, binenteles, ca voi explica termenii pe
care i voi folosi la ntocmirea acestui program.

II

LUCRUL MECANIC
I Definire
Lucrul

mecanic este

o marime fizica scalara ce

caracterizeaza energia consumata n urma actiunii unei
forte F constante pe distanta d, n directia si sensul fortei si
este numeric egala cu produsul dintre forta si distanta pe
care actioneaza aceasta.
Evident ca lucrul mecanic este o marime fizica de proces deoarece
este rezultatul actiunii unei forte n timp si spatiu.
Unde: F-forta care actioneaza asupra unui punct
material;
d-distanta pe care actioneaza forta;
Vom prezenta doua situatii
de lucru mecanic:
1)Atunci cnd directia si

sensul fortei coincid cu directia si sensul deplasarii corpului

Consideram un corp de masa m, asupra caruia se actioneaza cu o
fortaF=const. pe distanta d,avnd aceeasi directie si sens cu
deplasarea corpului. Corpul se va misca fara frecare pe directia si
sensul axei Ox.
Daca vom reprezenta n coordonate carteziene dependenta dintre
forta si distanta, vom obtine asa numita "diagrama lucrului
mecanic":
Calculnd aria dreptunghiului
ABCD:

Observam ca lucrul mecanic

efectuat de forta F ce
actioneaza
pe
distanta d este egal cu aria
dreptunghiului ABCD. n literatura internationala se specialitate,
lucrul mecanic este notat cu W (de la work).

2) Atunci cnd directia fortei este diferita fata

de directia deplasarii.
Consideram un corp de masa m, asupra caruia se actioneaza cu o
forta F=const. ce face un unghi oarecare cu directia deplasarii.
Corpul se va misca fara frecare, pe directia si sensul axei Ox:
Studiind din punct de
vedere vectorial acest
fenomen, ne simtim
obligati sa observam
actiunea fortelor de-a
lungul celor doua axe
Ox
si
Oy reciproc
ortogonale (perpendiculare):
a). De-a lungul axei Oy:
Conform Principiului III al dinamicii newtoniene,

avem echilibru de forte, componentele verticale anulndu-se

reciproc:
Rezultanta acestor forte fiind egala cu zero, lucrul mecanic pe
verticala este nul, corpul de altfel nenregistrnd miscare pe
verticala.
b) De-a lungul axei Ox:
Pe aceasta directie va actiona doar componenta Fx a fortei F. Cu
alte cuvinte, lucrul mecanic va fi efectuat doar de Fx.

Lucrul
mecanic va fi
egal cu lucrul mecanic efectuat de proiectia fortei F pe directia axei
Ox.

APLICAIE
Asupra unui corp ce se deplaseaza pe un plan orizontal pe
distanta d=3m, fara frecare, actioneaza o forta motoare
F=2N. Sa se calculeze valoarea lucrului mecanic stiind ca
unghiul dintre forta si deplasarea acestuia este de: a)0 0;
b)900; c)1800. Sa se realizeze diagrama lucrului mecanic
pentru fiecare dintre cazuri.
Rezolvare:

a) =00

Diagrama lucrului
mecanic
se
realizeaza ca n figura de mai jos:

b)
=900
Nu vom avea diagrama
deoarece lucrul mecanic n
acest caz este nul.

c
)=1800

Diagrama lucrului mecanic va

fi ca n figura alaturata :

II FORME SPECIALE
DE LUCRU MECANIC

1)Lucru mecanic al
fortei de greutate
Consideram un corp ce se deplaseaza ntr-o regiune restrnsa din

aproprierea Pamntului n care cmpul gravitational este uniform.

Greutatea corpului ce se va misca n aceasta regiune va fi
constanta, iar corpul se va deplasa din A n B (coboara).
stiind ca forta de greutate are directie si sens constant, vom calcula
valoarea lucrului mecanic al acesteia, n functie de directia si sensul
deplasarii.
Alegem doua cai de parcurs din A n B a punctului material pentru a
compara lucrul mecanic efectuat (LI fata de LII).
a)

Calea I: pe directia vectorului greutate(1-3);

b)

Calea II: pe o cale diferita, ca n figura de mai jos (1-2-3);

a)

Calea I:

b)

Calea II:

Comparnd cele doua relatii rezulta

LI=LII

Aceasta deducere este foarte importanta deoarece ne releva faptul

ca lucrul mecanic al fortei de greutate nu depinde de drumul
parcurs, ci doar de diferenta de nivel pe care s-a deplasat punctul
material(depinde doar de naltimea initiala si cea finala).

APLICAII
Sa se afle lucrul mecanic efectuat de forta de greutate a
unui corp de masa m=10 Kg, pe distanta h=4m:
a)la coborre
b) la urcare
Acceleratia gravitationala se considera g=10N/Kg.
a) La c
oborre
se
observa
ca

vectorul greutate are aceeasi directie si sens cu vectorul deplasare.

b)
La urcare, vectorul greutate are aceeasi directie, dar sens opus cu
vectorul deplasare. Cu alte cuvinte, forta de frnare va avea rol de
frnare.

Semnul lucrului mecanic ne confirma faptul ca forta de greutate n

acest caz frneaza. Pentru a urca acest corp, de la h 1 la h2, va
trebui sa-i furnizam acestuia o cantitate de energie egala cu mg(h 2h1).

2) Lucrul mecanic de accelerare si al

fortei motoare
Consideram un corp de masa m, ce se deplaseaza pe un plan
orizontal cu frecare sub actiunea unei forte F=const.
a)
Pe
directia axei
Oy
Conform
Principiului

III al mecanicii newtoniene, fortele de pe aceasta directie se

anuleaza reciproc:
b)Pe directia axei Ox :
Aplicnd Principiul II al mecanicii newtoniene, avem:
nmultind relatia cu d, rezulta:
Unde:

La =

lucrul mecanic
de accelerare;
Lm=lucrul
mecanic motor;
Lr=lucrul
mecanic
rezistent (al fortei de frecare);
O parte din energia consumata prin actiunea fortei
este consumata pentru accelerarea corpului ca
masa inertiala (lucrul mecanic de accelerare), iar cealalta parte este
consumata prin frecare( datorita fortei de frecare). Aceasta relatie
este ca un preambul la notiunea de conservare a energiei.
Daca lucrul mecanic rezistent este mai mic, ramne mai multa
energie pentru a se utiliza la accelerare n cazul n care forta care
actioneaza este aceeasi.

APLICAII
stiind ca asupra unui corp de masa m=2Kg ce se deplaseaza
pe un plan orizontal cu frecare (=0,1) actioneaza o forta
F=10N paralela cu planul, pe o distanta d=4m. Aflati:
a)

Lucrul mecanic motor

b)

Lucrul mecanic rezistent

c)

Lucrul mecanic de accelerare

REZOLVARE
innd

cont

de

demonstratiile teoretice anterioare, pornim direct

formulele standard a marimilor fizice care se cer calculate.

de

la

a)

b)

c)

3)Lucrul mecanic al fortei elastice

n cadrul acestui tip de lucru mecanic, forta nu mai este constanta
ci este variabila, fiind proportionala cu distanta pe care actioneaza.
Astfel, daca reprezentam grafic dependenta: F(x), adica forta n
functie de distanta, nu mai obtinem ca diagrama a lucrului mecanic
un dreptunghi ci un triunghi sau un trapez (n functie de valoarea
initiala a fortei). Deoarece n cazul fortei elastice aceasta
dependenta este liniara, graficul va fi un segment de dreapta pornit
din originea axelor.
Consideram un resort de o constanta elastica oarecare k ce va fi
actionat de o forta deformatoare F. Aceasta raspunde (conform
principiului III) cu o forta egala si de sens opus numita forta
elastica (Fe).

(1)

(2)

a) Cazul particular F0=0, x0=0

Lucrul mecanic al fortei deformatore va fi dat de aria triunghiului
OBC, iar lucrul mecanic al fortei elastice va fi dat de triunghiul OBE.

Lucrul mecanic al fortei elastice va fi

mai mic dect zero deoarece aceasta
reprezinta o forta de frnare, iar o
scriere vectoriala va evidentia un unghi
de 1800 ntre
deplasare.

forta

si

directia

de

Este foarte important sa se cunoasca

folosirea adecvata a semnului minus n
cazul lucrului mecanic rezistent sau al
fortei elastice.

Object 1

Acum vom calcula valorile lucrului mecanic atunci cnd valorile

initiale nu vor mai fi nule. Modalitatea de calcul este identica ca cea
din cazul a numai ca aria de calculat va fi a unui trapez.

- este lucrul mecanic care s-a efectuat de catre

forta deformatoare avnd valorile initiale nule;
- este lucrul mecanic care s-ar efectua de catre forta
deformatoare avnd ca valori initiale nule, dar cele
initiale ale cazului nostru b).
Cu alte cuvinte:

daca x0=0,atunci Li=0 si se

obtine particularizarea studiata n paragraful

a).
Idem se obtine formula lucrului mecanic al fortei elastice:
Unde F=forta deformatoare;
Fe=forta elastica;
L=lucrul mecanic al fortei deformatoare;
Le=lucrul mecanic al fortei elastice.

III
Prezentarea pe etape a programului
1. Specificarea problemei
Programul pe care l-am conceput calculeaza lucrul mecanic sub trei
forme: - lucrul mecanic al fortei care actioneaza asupra unui corp ce
se deplaseaza pe un plan orizontal pe distanta "d"; - lucrul mecanic
al fortei elastice; - lucrul mecanic al fortei de greutate.

a). Marimi de intrare

F - forta care actioneaza asupra corpului;

d - distanta pe care s-a deplasat corpul;
- unghiul sub care actioneaza forta;
k - constanta de elasticitate;

b). Marimi de iesire

Ln -lucrul mecanic al fortei ce actioneaza asupra unui corp ce se
deplaseaza pe un plan orizontal;
Le -lucrul mecanic al fortei elastice;
Lg -lucrul mecanic al fortei de greutate.

c). Functia
Programul pe care l voi prezentarea n cele ce urmeaza l-am
conceput pentru a calcula lucrul mecanic efectuat de o forta F,
cunoscuta , pe distanta d, de asemenea cunoscuta, sub un unghi x
cunoscut
folosind
urmatoarea
formula:
.
De
asemenea n cadrul acestui program se mai poate calcula att
lucrul mecanic al fortei elastice folosind formula

, ct si al

fortei de greutate folosind formula

. n cazul n care
utilizatorul va tasta de la tastatura, din neatentie, o cifra
necorespunzatoare, imediat calculatorul l va atentiona asupra
acestui fapt.

2. Lista de comenzi folosita

Numire a programului care nu trebuie
sa depaseasca 8 caractere. n cazul n
care se ntmpla acest lucru, caracterele
vor fi legate cu ajutorul liniutei "_" (Exp.
Lucrul_mecanic;).

Program

Declararea variabilelor folosite n

utilizarea programului.
Real: este tipul de numere
reale;

Double: este tipul de numere

duble.
Var
Const
Comanda de ncepere a unui sir de
instructiuni finalizate de indicatorul de
sfrsire al acestora "end".

Begin
Marcheaza sfrsitul unui sir de
instructiuni daca se prevede "end;". Daca
se prevede "End." Marcheaza sfrsitul
programului.

End
Specifica repetarea unui bloc de
instructiunipna cnd este ndeplinita
conditia ce o impune programatorul n
vederea ndeplinirii conditiilor vizate.

Repeat ---until

Este instructiune care releva "scrie",

acest lucru nsemnnd afisarea pe ecran a
informatiilor referitoare la marimile
caracteristice de introdus sau mesaje ale
programatorului. Este util n comunicarea
programului cu utilizatorul.

Writeln
Reprezinta "citeste si mergi mai
departe". Calculatorul va cere introducerea
unei valori pe care o va retine pe parcursul
rularii programului. Informatia nu este
memorata pe nici un suport fizic ci este
retinuta numai n memoria "RAM", valabila
cel mult ct dureaza rularea programului.
La nchiderea acestuia informatia se pierde.