ENERGIA

MECANICĂ
AUTOR:

Prof. Ioana-Mihaela Popescu

Colegiul Naţional Unirea
Focşani
2019
 CUPRINS

Noțiunea de energie mecanică

Energia cinetică
Energia potențială în câmpul gravitațional uniform
Generalizarea noțiunii de energie potențială
Energia potențială în câmpul forțelor elastice
*Energia potențială în câmpul gravitațional radial
Energia mecanică
Energia mecanică a unui sistem de puncte materiale
Aplicații ale legii conservării energiei
Test grilă
Bibliografia

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Noțiunea de energie mecanică

Energia este o mărime scalară care caracterizează capacitatea unui corp

sau a unui sistem de corpuri de a efectua lucru mecanic.
Cartea din figura alăturată, aflată în poziția A este
capabilă să efectueze lucru mecanic sub acțiunea
A greutății la căderea până în poziția B.
Energia din poziția A este mai mare decât poziția B
B căci cartea va efectua din A până la sol un lucru
mecanic mai mare decât lucrul mecanic la deplasarea
din B până la sol. Deci energia mecanică variază dacă
G sistemul mecanic efectuează lucru mecanic.
În acest caz, variația energiei mecanice este:
ΔE = EB – EA = – LG
Energia mecanică are aceeași unitate de măsură
ca și lucrul mecanic: Joule.
Sistemul format din resort și bilă din figura
Fe alăturată este capabil să efectueze lucru mecanic sub
acțiunea forței elastice din resortul comprimat.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Energia mecanică este o mărime de stare, caracterizând sistemul într-o
stare staționară. La trecerea sistemului dintr-o stare în altă stare, energia
mecanică se modifică (crește sau scade) și apare o variație a energiei
mecanice ΔE = Efinală – Einițială . Variația energiei mecanice depinde doar de
starea inițială și starea finală și nu depinde de transformare.
Lucrul mecanic este efectuat de sistem doar la trecerea sistemului dintr-o
stare în altă stare, deci lucrul mecanic este mărime de transformare sau de
proces.
Variația energiei mecanice este măsurată prin lucrul mecanic efectuat în
timpul acestei variații.
Energia mecanică

Energia cinetică Energia potențială

(de mișcare) (de poziție)

Energia potențială Energia potențială Energia potențială

gravitațională elastică (de deformație) electrică

Un sistem poate avea energie cinetică sau energie potențială sau atât
energie potențială, cât și energie cinetică.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Energie cinetică

Corpul aflat în mișcare posedă energie întrucât

acționând asupra altui corp îl poate deplasa, deci
poate furniza lucru mecanic.
Să considerăm un corp care pleacă din repaus și se deplasează sub
acțiunea unei forțe constante F cu accelerația a pe o distanță d, la capătul
căreia are viteza finală v.
F a
v
d
Conform ecuației lui Galilei: v2 = 2ad =>

Lucrul mecanic efectuat de forța F este: L = Fd = mad = ma‧ =>

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 În acest caz, corpul aflat în mișcare capătă energie cinetică care este
măsurată de către lucrul mecanic efectuat.
Energia cinetică a unui corp de masă m, care se află în mișcare de
translație cu viteza v, în raport cu un sistem de referință inerțial, este egală cu
semiprodusul dintre masa corpului și pătratul vitezei sale.

Să considerăm acum un corp care pleacă cu viteza inițială v0 și se

deplasează sub acțiunea unei forțe constante F cu accelerația a pe o distanță
d, la capătul căreia are viteza finală v.
F a
v0 v
d
Conform ecuației lui Galilei: v2 = v02 + 2ad =>

Lucrul mecanic efectuat de forța F este: L = Fd = mad = ma‧ =>

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 În acest caz, pentru corpul aflat în mișcare apare o variație a energiei
cinetice care este măsurată de către lucrul mecanic efectuat.
În formula lucrului mecanic, Ec = mv2/2 reprezintă energia cinetică finală,
Ec0 = mv02/2 reprezintă energia cinetică inițială.
Dacă se efectuează lucru mecanic asupra unui corp în mișcare prin
acțiunea unei forțe exterioare, se modifică viteza acestuia, deci se modifică
starea lui energetică și apare o variație a energiei cinetice:
=L

Rezultă teorema variației energiei cinetice:

Variația energiei cinetice a unui punct material, care se deplasează în
raport cu un sistem de referință inerțial, este egală cu lucrul mecanic efectuat
de forța rezultantă care acționează asupra punctului material în timpul acestei
variații.
ΔEc = L

Observație: Energia cinetică este relativă pentru că depinde de sistemul

de referință la care se raportează punctul material. De exemplu: un om care
stă pe scaunul din autobuz ce se deplasează pe o șosea are energie cinetică
nulă față de autobuz și nenulă față de șosea.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Energia potențială în câmpul gravitațional uniform

Să considerăm un punct material ce este lansat de la sol pe verticală în

sus până la înălțimea maximă h.
Lucrul mecanic efectuat de către greutate este:
A(t)
LG = – Gh = – mgh
G Pentru că se depărtează de sol, punctul material
v0 h își schimbă poziția în câmpul gravitațional al
Pământului modificându-și energia mecanică ce
depinde de această poziție. Această energie se
O(t0=0)
numește energie potențială gravitațională și
G caracterizează configurația sistemului Pământ –
punct material.
Fiecărei configurații (stări) a sistemului Pământ – punct material îi
corespunde o energie potențială Ep. Modificarea configurației sistemului la
mișcarea punctului material de la sol la înălțimea maximă determină variația
energiei potențiale:
ΔEp = Ep – Ep0

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Ep reprezintă energia finală în poziția finală A, iar E p0 – energia potențială
inițială în poziția inițială O.
Observație: Energia potențială nu poate fi determinată în mod absolut, ci
are o valoare relativă în raport cu o configurație de referință (configurația
zero) pentru a cărei energie potențială se atribuie valoarea 0. Alegerea
configurației zero este arbitrară. În schimb, valoarea variației energiei
potențiale are o valoare bine determinată.
În exemplu dat anterior, configurația zero pentru energia potențială
gravitațională se alege la nivelul solului. Rezultă că:
Ep0 = 0
Variația energiei potențiale gravitaționale este măsurată de către lucrul
mecanic al greutăți, dar, în exemplu folosit, ΔE p este pozitivă și lucrul mecanic
al greutății LG este negativ. => Prin convenție, variația energiei potențiale
gravitaționale între 2 configurații date este egală și de semn contrar cu lucrul
mecanic efectuat de greutatea punctului material:
ΔEp = – LG => Ep – Ep0 = mgh => Ep = mgh + Ep0 =>
Ep = mgh
Trebuie reamintit că forța de greutate este o forță conservativă, iar câmpul
gravitațional este câmp conservativ.
Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani
 Generalizarea noțiunii de energie potențială

Noțiunea de energie potențială se introduce numai în câmpul unei forțe

conservative. Câmpurile conservative sunt: câmpul gravitațional, câmpul
forțelor elastice, câmpul electrostatic, câmpul magnetic creat între magneți
permanenți. Ca urmare există mai multe tipuri de energie potențială: energie
potențială gravitațională, energie potențială elastică, energie potențială
electrică, energie potențială magnetică.

Variația energiei potențiale a unui sistem este egal cu lucrul mecanic

efectuat de către forțele conservative care acționează în sistem, luat cu
semnul minus.
ΔEp = – Lcons.
(Lcons. reprezintă lucrul mecanic efectuat de forțele conservative; ΔEp = Epf – Epi
reprezintă variația energiei potențiale; Epf reprezintă energia potențială finală;
Epi reprezintă energia potențială inițială).
În cazul în care acționează forțe neconservative nu se poate defini o
energie potențială. Astfel de sisteme sunt sistemele în care acționează forțele
de frecare, forțele de presiune a unui gaz, forța electromagnetică.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Energia potențială în câmpul forțelor elastice

Să considerăm un resort inițial netensionat ce este întins de către o forță

deformatoare F. În resort apare forța elastică Fe = – kx .

O x

Fe A F

Lucrul mecanic efectuat de forța elastică la întinderea sau comprimarea

resortului este:

Configurația zero pentru energia potențială elastică este resortul

nedeformat. Rezultă că în poziția O:
Ep0 = 0

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Conform generalizării noțiunii de energie potențiale:
ΔEp = – Lcons. =>
Ep – Ep0 = – L => Ep = Ep0 – L =>

Ca și energia cinetică, și energia potențială elastică poate avea doar valori

pozitive.
Graficul energiei potențiale elastice în funcție de elongație reprezintă o
parabolă cu vârful (minimul) în originea axelor, pentru care x = 0, deci minimul
corespunde stării nedeformate a resortului.
Ep

Ep1

–x1 x1 x

O astfel de formă a graficului energiei potențiale se numește groapă de

potențial.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

*Energia potențială în câmpul gravitațional radial

Să considerăm un corp de masă m care se

A
deplasează în câmpul gravitațional al Pământului.
F1 Lucrul mecanic efectuat de forța de atracție
B d
gravitațională la deplasarea din poziția inițială în poziția
F2 r1 finală B este:
r2

Variația energiei potențiale la această deplasare este:

M

Conform generalizării noțiunii de energie potențiale:

ΔEp = – Lcons. => Ep2 – Ep1 = – L =>

Prin identificarea termenilor, rezultă că formula energiei potențiale este:

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Energia mecanică

Definiția energiei mecanice

Energia mecanică a unui sistem fizic este egală cu suma dintre energia sa
cinetică și energia sa potențială:
E = Ec + Ep
În cazul în care asupra sistemului fizic acționează mai multe tipuri de forțe
conservative, energia potențială Ep a sistemului fizic este suma tuturor
formelor de energie potențială asociate câmpurilor forțelor conservative.

Teorema variației energiei mecanice

Să considerăm sistem fizic neizolat format dintr-un punct material și alte

corpuri care interacționează prin câmp de forțe conservative, dar asupra
căruia acționează și forțe exterioare neconservative.
La deplasarea punctului material, se produce atât o variație a energiei
cinetice, cât și o variație a energiei potențiale.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Conform teoremei variației energiei cinetice:
ΔEc = Ltotal => Ec – Ec0 = Lcons. + Lnecons.
unde Ec reprezintă energia cinetică finală, Ec0 – energia cinetică inițială, Lcons. –
lucrul mecanic al forțelor conservative, Lnecons. – lucrul mecanic al forțelor
neconservative.
Conform generalizării noțiunii de energie potențiale:
Lcons. = – ΔEp = – (Ep – Ep0) => Lcons. = Ep0 – Ep
unde Ep reprezintă energia potențială finală, Ep0 – energia potențială inițială.
Din cele două formule, rezultă:
Ec – Ec0 = Ep0 – Ep + Lnecons. =>
Ec + Ep – (Ec0 + Ep0) = Lnecons.
Dar Ec + Ep = E (energia mecanică finală), iar Ec0 + Ep0 = E0 (energia
mecanică inițială). Rezultă că:
E – E0 = Lnecons.
Teorema variației energiei mecanice: Variația energiei mecanice a unui
sistem fizic este egală lucrul mecanic efectuat de rezultanta forțelor
neconservative care acționează din exterior în timpul acestei variații:
ΔE = Lnecons.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Legea conservării energiei mecanice

Dacă sistemul este izolat, rezultanta forțelor exterioare neconservative

este zero:
Fnecons. = 0 => Lnecons. = 0 => ΔE = 0 => E = E0 => E = const.

Legea conservării energiei mecanice: Energia mecanică a unui sistem

izolat în care acționează forțe conservative este constantă, deci energia
mecanică a sistemului se conservă, dar energia sa cinetică se poate
transforma reversibil în energie potențială.
E = Ec + Ep = const.

Exemplul 1: Sistemul este format dintr-un resort inițial nedeformat și un

corp care se deplasează fără frecare pe un plan orizontal.

https://brilliant.org/wiki/conservation-of-mechanical-energy/

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Exemplul 2: Sistemul este un pendul gravitațional, care este format dintr-
un fir ideal și un corp de mici dimensiuni. În timpul oscilației, energia
potențială se transformă în energie cinetică și energia cinetică se transformă
în energie potențială, dar energia mecanică este constantă.

Viteza (m/s)

https://www.physicsclassroom.com/mmedia/energy/pe.cfm

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Exemplul 3: Sistemul este un pendul
Maxwell, format dintr-o roată suspendată de
2 corzi. Cele două corzi sunt înfășurate, în
aceeași direcție, în jurul unui ax ce trece
prin centrul de gravitație al roții. Când se
eliberează roata, aceasta translatează în jos
datorită greutății, dar începe să se rotească
din ce în ce mai repede. Când roata atinge
punctul minim, energia cinetică totală este
egală cu energia gravitațională inițială, dacă
neglijăm frecările. Când corzile s-au
desfășurat complet, roata nu se oprește, ea
continuă să se rotească, înfășurând corzile
din nou în jurul axei sale. În absența frecării,
roata se va ridica înapoi la punctul de
plecare. În timpul mișcării, energia
potențială se transformă în energie cinetică
și energia cinetică se transformă în energie
potențială, dar energia mecanică este
constantă.
https://www.youtube.com/watch?v=8Ch9TDeW1FU (vezi video)

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Exemplul 4: Sistemul este format dintr-un corp ce se mișcă în câmpul
gravitațional al Pământului fără frecare cu aerul.

http://www.pccl.fr/physique_chimie_college_lycee/troisieme/energie/conserv
ation_energie_mecanique.htm
(vezi animația)
Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani
 Exemplul 5: Sistemul este format dintr-o săniuță care se deplasează fără
frecări în câmpul gravitațional terestru pe o traiectorie cu diferințe de înălțime.
Inițial, săniuța are viteză nenulă și posedă atât energie cinetică, cât și energie
potențială. În timpul mișcării, energia potențială se transformă în energie
cinetică și apoi energia cinetică se transformă în energie potențială, dar
energia mecanică este constantă.

https://www.physicsclassroom.com/mmedia/energy/hh.cfm

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Exemplul 6: Sistemul este format dintr-un corp care se deplasează fără frecări pe o
trambulină și este lansat pe oblică (cazul unui schior ce sare de la trambulină).

http://phys23p.sl.psu.edu/phys_anim/mech/indexer_mechC.html
 Exemplul 7: Sistemul este format dintr-un cărucior montagne russe care
se deplasează fără frecări în câmpul gravitațional terestru pe o traiectorie cu
diferințe de înălțime. În timpul mișcării, energia potențială se transformă în
energie cinetică și energia cinetică se transformă în energie potențială, dar
energia mecanică este constantă.

http://www.geocities.ws/stanalicu/Class/energy/U5L1d.html
https://brilliant.org/wiki/conservation-of-mechanical-energy/

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Exemplul 8: Sistemul este format dintr-un cărucior montagne russe care
se deplasează fără frecări în câmpul gravitațional terestru. La pornire, lucrul
mecanic al forței de tracțiune se transformă în energie mecanică. În timpul
mișcării, energia potențială se transformă în energie cinetică și energia
cinetică se transformă în energie potențială, dar energia mecanică este
constantă. În stația de sosire căruciorul este frânat, iar energia mecanică se
transformă în lucru mecanic de frânare.

http://
physiquecollege.free.fr/physique_chimie_college_lycee/troisieme/energie/ene
rgie_potentielle_cinetique_mecanique.htm
(vezi animația)
Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani
 Exemplul 9: Sistemul este format dintr-un cărucior jucărie care se
deplasează fără frecări în câmpul gravitațional terestru pe un plan înclinat, iar
la intrarea pe planul orizontal, intră într-o cutie ce se mișcă cu frecare până la
oprire. Pe planul înclinat, energia potențială se transformă în energie cinetică,
dar energia mecanică este constantă. Pe planul orizontal, sistemul cărucior -
cutie este frânat și, conform teoremei variației energiei cinetice, energia
cinetică se transformă în lucru mecanic al forței de frecare care are valoare
negativă.
Ec Ep Lfrecare timp

Înălțimea viteza

https://www.physicsclassroom.com/mmedia/energy/hw.cfm

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Energia mecanică a unui sistem de puncte materiale

Corpurile și sistemele de corpuri pot fi considerate sisteme de puncte

materiale între care există forțe de interacțiune, de exemplu sistemul solar.
Oricare corp poate fi descompus imaginar într-un număr foarte mare de
elemente de volum foarte mici care pot fi aproximate prin puncte materiale.
Sistemul mecanic este un sistem de puncte materiale care interacționează
mecanic între ele și care se comportă ca un întreg.
Sistemele mecanice pot fi rigide (nedeformabile) și deformabile. La
sistemele rigide, distanțele reciproce dintre elementele care îl alcătuiesc nu
se modifică în timpul proceselor mecanice.
Forțele de interacțiune care se exercită între punctele materiale care
alcătuiesc sistemul se numesc forțe interne.
Conform principiului al III-lea al dinamicii, interacțiunile dintre 2 puncte
materiale sunt egale și de sens contrar, astfel încât rezultanta forțelor interne
din sistemul mecanic este nulă: Fint. = 0 .
Forțele care se exercită asupra punctelor materiale care alcătuiesc
sistemul din partea corpurilor care nu fac parte din sistem se numesc forțe
externe ( Fext. reprezintă rezultanta forțelor externe).

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Dacă sistemul este izolat, rezultanta forțelor exterioare este nulă: F ext. = 0 .
Energia cinetică a sistemului de puncte materiale este egală cu suma
energiilor cinetice ale punctelor materiale din sistem:

Ec = Ec1 + Ec2 + … + Ecn =

Variația energiei cinetice a unui sistem de puncte materiale este egală cu

suma lucrurilor mecanice ale tuturor forțelor, atât interne, cât și externe, care
acționează asupra sistemului.
ΔEc = Lint. + Lext.

În cazul sistemului deformabil, lucrul mecanic al forțelor interne este, în

general, diferit de zero: Lint. ≠ 0 .
În cazul sistemului rigid, lucrul mecanic al forțelor interne este zero:
Lint. = 0 => ΔEc = Lext.
Energia potențială a sistemului de puncte materiale este egală cu suma
energiilor potențiale ale punctelor materiale din sistem:

Ep = Ep1 + Ep2 + … + Epn =

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Energia mecanică a sistemului de puncte materiale este egală cu suma
energiilor cinetice și potențiale ale punctelor materiale din sistem:

Variația energiei mecanice a unui sistem de puncte materiale este egală cu

suma lucrurilor mecanice ale tuturor forțelor neconservative, atât interne, cât
și externe, care acționează asupra sistemului.

Variația energiei mecanice a unui sistem rigid de puncte materiale este

egală cu lucrul mecanic ale tuturor forțelor neconservative exterioare care
acționează asupra sistemului.

Dacă sistemul rigid de puncte materiale este izolat, rezultă că rezultanta

forțelor exterioare este nulă, dar și lucrul mecanic efectuat de forțele
exterioare este nul, iar energia mecanică a sistemului se conservă.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Aplicații ale legii conservării energiei

Legea conservării energiei mecanice este folosită în multe aplicații

industriale și științifice, în sport și în activități recreative și distractive.
Până nu demult, timpul era măsurat doar cu ceasuri
mecanice cu arc sau cu greutăți. Energia potențială elastică a
arcului sau energia potențială gravitațională a greutăților se
transformă în energia cinetică a rotițelor dințate și a acelor
ceasornicului.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 În hidrocentrale, energie potențială gravitațională a apei din lacul de baraj
se transformă în energie cinetică ce se transmite și paletelor unei turbine.

Yo-yo-ul este o jucărie care conține două discuri

egale din plastic, lemn sau metal, conectate cu un
ax fix, în jurul căruia se rulează un fir. Jucăria
datează din anii 500 Î.Hr. Este un pendul Maxwell.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 La toate tipurile de oscilatori, energia potențială gravitațională sau elastică
se transformă în energie cinetică și invers.

Pendul elastic
Diapazon (dublu
oscilator lamelar) Pendul gravitațional

Jucării cu arc

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

Jucărie muzicală
rotitoare cu arc Jucărie cu arc și cheiță

https://www.youtube.com/watch?time_continue=3&v=aW9niIn2SAQ

Energie potențială

Energie cinetică

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Energie Energie potențială gravita-
potențială țională pentru săritor și poten-
gravitațională țială elastică a trambulinei
pentru săritor

Energie cinetică pentru săritor

O săritură extraordinară în care se folosește conservarea energiei mecanice

https://www.youtube.com/watch?v=xOV2ZCCFfn0 (vezi video)

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Energie cinetică și energie
potențială gravitațională
pentru săritor

Energie potențială gravitațională

pentru săritor și energie
potențială elastică pentru prăjină
Energie cinetică pentru săritor

Ec = 0
Ec = 0 Ec ≠ 0
Ep, grav.= 0
Ep, grav. ≠ 0 Ep, grav.↘
Ep, el. ≠ 0 (max.)

Săritura cu coarda

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Epotențială
Ecinetică
Emecanică
∣Lfrecare∣

Schiorul se deplasează cu frecare și energia mecanică

se transformă în lucrul mecanic efectuat de forța de
frecare (se pot compara reprezentările graficele ale celor
două mărimi – curba verde și curba portocalie). Inițial,
schiorul posedă numai energie potențială gravitațională,
care se transformă parțial în energie cinetică, dar și în
lucru mecanic al forței de frecare. La baza pantei, schiorul
are numai energie cinetică maximă care se pierde prin
frecare pe orizontală.
Tiroliană Aceleași fenomene se produc și în cazul tirolienei.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Coborârea centrului de greutate al sportivului în timpul săriturii duce la
micșorarea energiei potențiale și mărirea energiei cinetice, respectiv a vitezei
pe orizontală, având ca efect mărirea lungimii săriturii ca la săritura în
lungime sau scurtarea timpului de deplasare ca la baseball.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

https://www.didactic.ro/materiale-didactice/33240_conservarea-energiei-mecanice

Montagne russe

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Test de evaluare

1. Un corp este lansat vertical în sus cu viteza inițială v0, în câmpul

magnetic terestru, de la nivelul în care energia potențială este nulă. În
absența frecărilor, înălțimea h la care energia sa cinetică este egală cu
jumătate din energia sa potențială va fi: (1 p)
a. v02/g b. v02/2g c. v02/3g d. v02/4g

2. Trei corpuri A, B și C, de mase egale, sunt ridicate de la nivelul

solului la aceeași înălțime: corpul A pe un drum vertical, corpul B pe
un drum oblic, iar corpul C pe un semicerc. Între energiile potențiale
finale ale corpurilor există relația: (1p)
a. EA>EB>EC b. EA<EB<EC c. EA=EB=EC d. EA>EB=EC

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 3. Două mingi A și B cu masele egale se află, la un moment dat, la
înălțimile hA = 0, respectiv hB = 20 m față de sol și au vitezele vA = 20
m/s, respectiv vB = 0. Energia potențială gravitațională se consideră
nulă la nivelul solului. Între energiile mecanice totale ale celor două
corpuri există relația: (1p)
a. EA = 0,25EB; b. EA = 0,5EB; c. EA = EB; d. EA = 2EB

4. O scândură este lansată pe o suprafață orizontală, ca în figura

de mai jos, cu viteza v orientată pe lungimea ei, de pe gheață (frecarea
cu gheața se consideră nulă) și pătrunde complet pe asfalt, oprindu-
se din cauza frecării. Viteza cu care trebuie lansată o scândură din
același material, dar de 2 ori mai lungă, pentru a pătrunde complet pe
asfalt la fel ca și prima este: (1p)
v

a. 2v; b. v ; c. v /2; d. v/2

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 5. Teorema variației energiei cinetice a punctului material este:
(1p)
a. ΔEc = ΔEp; b. ΔEc = L + ΔE; c. Ec – Ec0 = kx2; d. Ec – Ec0 = L

6. Pe o masă se află un resort ideal așezat orizontal, având

constanta elastică k = 400 N/m, comprimat cu x = 2 cm. Unul din
capetele resortului este fixat, iar celălalt capăt este în contact cu un
corp de masă m = 10 g. Resortul este lăsat liber. Neglijând frecările,
viteza corpului în momentul în care se desprinde de resort este: (1p)
a. 4 m/s; b. 8 m/s; c. 2 m/s; d. 6 m/s

7. Unitatea de măsură a energiei, scrisă în unități de măsură

fundamentale în S.I., este: (1p)
a. kg‧m2/s2; b. kg‧m/s; c. m/s2; d. kg‧m/s2

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 8. O minge cu masa m = 100 g cade pe verticală de la înălțimea h =
9 m până la sol. Variația energiei potențiale a mingii pe întreaga durată
a căderii sale este: (1p)
a. – 15J; b. – 9J; c. 9J; d. 15J

4. În cursul căderii unui corp punctiform în câmpul gravitațional al

Pământului, neglijând frecarea cu aerul, se conservă: (1p)
a. numai energia c. atât energia cinetică,
cinetică; cât și energia potențială;
b. numai energia d. energia mecanică
potențială; totală

Se acordă 1 punct din oficiu.

Timpul de lucru este 50 minute.

Itemi sunt preluați din propunerile de bacalaureat din 2009 sau

sunt itemi parțial modificați.

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 BIBLIOGRAFIA

 Cristea Gheorghe, Ardelean Ion – ELEMENTE FUNDAMENTALE DE FIZICĂ,

vol. I, EDITURA DACIA CLUJ-NAPOCA, 1980
 Enescu G. – FIZICA pentru TEHNICENI, EDITURA TEHNICĂ, București, 1983
 Fălie Vasile, Mihalache Rodica – Fizică, Manual pentru clasa a IX-a, EDITURA
DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, R.A., București, 2004
 Gherbanovschi Cleopatra, Gherbanovschi Nicolae - FIZICĂ, Manual pentru
clasa a IX-a, F1, Editura Niculescu, 1999
 Gherbanovschi Cleopatra, Gherbanovschi Nicolae - FIZICĂ, Manual pentru
clasa a IX-a, F2, Editura Niculescu, 1999
 Hristev Anatolie, Fălie Vasile, Manda Dumitru – Fizică, Manual pentru clasa a
IX-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
 Ionescu-Andrei Rodica, Onea Cristina, Toma Ion – FIZICĂ, Manual pentru
clasa a IX-a, Grupul Editorial ART, București, 2005
 Ionescu-Andrei Rodica, Onea Cristina, Toma Ion – FIZICĂ, Manual pentru
clasa a IX-a, filiera tehnologică, editura teoretică (profil real), Editura TEORA,
București, 1999
 Mantea Constantin, Garabet Mihaela – FIZICĂ, Manual pentru clasa a 9-a,
Editura BIC ALL, 2004

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Bibliografia

 *** - Propuneri de subiecte pentru bacalaureat la fizică 2009

 http://en.wikipedia.org/wiki/Simple_harmonic_motion

http://leifi.physik.uni-muenchen.de/web_ph09/simulationen/06skifahrer/skifahrer.ht
m

http://leifi.physik.uni-muenchen.de/web_ph09/umwelt_technik/06wasser/gezeiten.ht
m

http://maxpixel.freegreatpicture.com/Baseball-Player-Baseball-Player-Second-Base
-1473992
 http://momshieb.wordpress.com/2013/04/08/pendulum-swings/
 http://schermerhorn.pbworks.com/w/page/111818329/Physical%20Science
 https://def.fe.up.pt/dynamics/work_and_energy.html
 https://en.wikipedia.org/wiki/Rotational%E2%80%93vibrational_coupling
 https://en.wikipedia.org/wiki/Yo-yo
 https://fr.wikipedia.org/wiki/Saut_%C3%A0_la_perche
 https://giphy.com/gifs/collision-T5LUc3uYhqtMI
Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani
 Bibliografia

 https://kaiserscience.wordpress.com/physics/waves/simple-harmonic-motion/
 https://ro.pinterest.com/pin/186969822004073807/
 https://tr.wikipedia.org/wiki/S%C4%B1r%C4%B1kla_atlama
 https://www.descopera.ro/stiinta/3648040-intoarcerea-ceasului

https://www.leifiphysik.de/mechanik/arbeit-energie-und-leistung/aufgabe/springfrosc
h
 http://www.real-world-physics-problems.com/physics-of-jumping.html

Rezolvarea problemelor de mecanică prin metoda energetică, dar

și prin metoda principiilor dinamicii este prezentată în materialul
„Metode de rezolvare a problemelor de mișcare
a corpurilor sub acțiunea forțelor”
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/metode-de-rezolvare-a-
problemelor-de-miscare-a-corpurilor-sub-actiunea-fortelor

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani