Tipuri de forte Constantin Andrei

• Forta elastica Fe este forta ce se exercita intr-un corp deformat elastic in sensul revenirii la forma initiala.
Fe este reactiunea fortei deformatoare F.
• Deformarea corpurilor este fenomenul fizic ce consta in schimbarea formei corpurilor in urma interactiunii cu alte corpuri.
Deformarea este elastica atunci cand corpul revine la forma initiala in urma incetarii interactiunii.
Deformarea este plastica cand forma ramane schimbata la incetarea interactiunii.
• Legea lui Hooke, legea deformarii elastice, a fost stabilita experimental si se enunta astfel:
Forta deformatoare este direct proportionala cu deformarea.
• F = kΔl, Fe = -kΔl (4)
daca se noteaza deformarea sau alungirea absoluta Δl = x
• F = kx, Fe = -kx (4')
• unde k este constanta de elasticitate, k = ES / lo ,
E este modulul de elasticitate sau modulul lui Young,
S este aria sectiunii transversale, lo este lungimea corpului nedeformat, initiala.
• Enunt echivalent
Efortul unitar, σ, este direct proprtional cu alungirea relativa, ε.
• σ = E ε (5)
unde
σ = F / S si ε = Δll / lo
• Forta centripeta Fcp este forta ce se execita unui corp care se misca circular, fiind orientata spre centrul cercului. Determina variatia orientarii
vectorului viteza.
Conform ecuatiei fundamentale a dinamicii F = ma
• Fcp = macp , Fcp = -mω2r , Fcp = mω2r, Fcp = mv2 / r

• Forta de inertie Fi este forta ce se exercita asupra corpurilor in raport cu un SRNI datorita miscarii accelerate sau de rotatie a SR.
Forta de inertie nu este o actiune exercitata de un corp motiv pentru care nu satisface principiul actiunilor reciproce.
• Fi = -mas , unde as este acceleratia SRNI.
 Forta de frecare
• FORTA DE FRECARE
• O forta care se exercita asupra unui corp, rezultând din contactul direct cu un alt corp, este numita forta de contact sau forta de frecare.
• La contactul a doua corpuri apar întotdeauna doua forte: reactiunea normala , notata cu  si forta de frecare, notata cu    . În figura alaturata se observa aceste forte în cazul unui
corp care aluneca pe o suprafata orizontala.

Legile frecarii :
• •  Forta de frecare la alunecare nu depinde de marimea suprafetelor de contact, ci numai de natura acestor suprafete (prin coeficientul de frecare la alunecare, , marime fizica scalara,
adimensionala, subunitara, tabelata).
• •  Forta de frecare la alunecare este proportionala cu rezultanta fortelor ce actioneaza pe directia normala la directia deplasarii.
• Astfel, modulul fortei de frecare este dat de relatia:
•  
•  
• FORTA ELASTICA
Forta elastica, notata 
ce apare într-un corp deformat elastic, se opune deformarii, valoarea ei numerica fiind direct proportionala cu deformatia produsa ( alungire/ comprimare):    
Legea lui Hooke se bazeaza pe studiul experimental si observatii ce au condus la urmatoarele concluzii:
•  deformarea este direct proportionala cu forta care a produs-o ;  Δl ~ F
• lo , fiind lungimea initiala cu cât aceasta este mai mare, cu atât si deformarea este mai mare; Δl ~ lo
•  Δl ~ 1/So,  So fiind aria sectiunii transversale initiale a corpului;
•  deformarea depinde de natura materialului prin modulul de elasticitate E , numit modulul lui Young .

Expresia matematica a legii lui Hooke (relatia 1) este: 

Raportul se numeste tensiune sau efort unitar, 

 
           iar raportul se numeste deformatie relativa( alungire/ comprimare) : 
•  
•  Relatia (1) permite definirea modulului lui Young si a unitatii de masura a acesteia în S.I.

• 1 N/m² este forta care actionând asupra unui corp cu sectiunea unitara, îi produce acestuia o alungire relativa egala cu unitatea .
 Forta normala
• În fizică, o forță este o mărime fizică ce exprimă
cantitativ o acțiune care imprimă unui obiect cu masă
 o modificare de viteză, de direcție sau de formă
(aspect).[1] Forța este o mărime vectorială care are atât
modul (valoare scalară sau intensitate), cât și direcție.
• Forțele care acționează asupra obiectelor
tridimensionale le pot determina pe acestea să se și 
rotească sau să se deformeze, sau pot cauza o
schimbare a presiunii. Tendința unei forțe de a cauza 
modificarea vitezei de rotație în jurul unei axe se
numește moment. Deformarea și presiunea sunt
rezultatele forțelor de tensiune din cadrul unui obiect.
[2][3]

• A doua lege a lui Newton stipulează că un obiect cu

masă constantă va fi accelerat proporțional cu forța
rezultantă care acționează asupra lui și invers
proporțional cu masa sa. Echivalent, forța rezultantă
ce acționează asupra unui obiect este egală cu viteza
 cu care i se modifică impulsul. Cu alte cuvinte, forța
rezultantă care acționează la un moment dat asupra
unui corp este derivata temporală a impulsului[4].
• Din Antichitate, oamenii de știință au folosit conceptul
de forță în studiul obiectelor staționare și în mișcare.