STUDIU DE CAZ COPIL CU AUTISM

Matei este un copil care s-a dezvoltat normal până la vârsta de 2 ani. Pe toată perioada
sarcinii nu au fost înregistrate evenimente deosebite, cu excepția ultimului semestru de sarcină
când medicul specialist a identificat tensiune arterială ridicată.
Cu toate acestea, comportamentul general al copilului începuse, în jurul vârstei de 2 ani,
să ridice anumite semnale de alarmă pentru mamă: copilul mergea pe vârfuri, se legăna, se
învârtea în jurul propriei axe, îi plăcea să învârtă obiecte, nu reacționa întotdeauna la solicitările
celor din jur. De asemenea, limbajul era și el întârziat, din spusele mamei, el a gângurit și
vocalizat la 1 an și 6 luni.
Toate aceste comportamente s-au accentuat odată cu trecerea timpului, în planul
limbajului nu a apărut progres, iar reacțiile de negativism deveniseră din ce în ce mai frecvente.
În jurul vârstei de 3 ani, părinţii se prezintă la control la un medic neuropsihiatru care pune
diagnosticul de sindrom Asperger, întârziere în dezvoltarea limbajului și i se administrează
medicație. De asemenea i se recomandă intervenție terapeutică de specialitate. Astfel, la vârsta
de 3 ani și 10 luni Alex începe terapia ccomportamentală cu un specialist în lucrul cu copiii cu
autism.
Matei este înscris într-o grădiniţă pentru copii tipici, dar adaptarea acestuia este foarte
dificil de realizat, cadrele didactice sfătuind-o pe mama să-l transfere în învățământul special.
Mama hotărăște să-l transfere pe Matei la o altă grădiniță din învățământul de masă, unde se
încearcă integrarea acestuia în colectiv și adaptarea sarcinilor de lucru. Cu toate acestea, Matei
avea mari dificultăți de înțelegere a mesajului, de relaționare, de conformare la reguli, reacțiile
necontrolate și negativismul erau și ele accentuate, însă intervenția terapeutică realizată în
particular a început să dea rezultate.
Deși achizițiile în plan cognitiv erau vizibile, în mediul preșcolar adaptarea se făcea
greoi, problemele de comunicare și de relaționare erau foarte mari, iar cadrul didactic nu reușea
întotdeauna să medieze comunicarea între Matei și ceilalți colegi și să gestioneze
comportamentele indezirabile ale acestuia.
Din relatările mamei reiese faptul că Matei are nevoie tot timpul de sprijin și îndrumare
în realizarea diferitelor activități, reacțiile necontrolate și negativismul sunt încă prezente, este
însă foarte mulțumită de faptul că Matei, aflat în grupa mare la grădiniță, își exprimă acum
preferința pentru diferite lucruri: jucării, alimente, locuri de joacă etc., se joacă independent,
caută compania copiilor.
Educatoarea apreciază la Matei modul cum acesta se conformează sarcinilor, precum şi
faptul că el este capabil să efectueze independent sarcini a căror schemă a fost exersată anterior.
Matei respectă, în general, regulile în sala de grupă, salută independent şi îşi cunoaşte colegii.
Comportamentele inadecvate apar de regulă în pauze, Matei imitând comportamente negative ale
celorlalți copii. Dificultăţile semnalate de educatoare sunt legate de comportamentul verbal al
copilului (intenţia scăzută de comunicare, dificultatea de a purta un dialog, vocabularul sărac al
copilului) dar şi posibilităţile scăzute de relaţionare ale copilului cu ceilalţi.
Tehnica sistemelor folosită în acest caz s-a dovedit extrem de eficientă. Sistemul de
învățământ (reprezentat de educatoare) și sistemul familial (mama) au dovedit o foarte bună
comunicare, relaționare, implicarea ambelor părți fiind foarte mare.
 Pandemia în cazul copiilor cu autism

Pandemia are efecte puternice din toate punctele de vedere. Spre exemplu, pandemia produsa
de noul tip de coronavirus tine adultii si copiii in case si vine la pachet cu reguli de izolare
sociala pentru a ajuta la stoparea raspandirii virusului.

Adaptarea la o rutina noua este stresanta pentru toata lumea, iar situatia actuala impune
modificari majore in viata de zi cu zi a oricarei persoane. Aceste modificari in rutina zilnica
afecteaza in special copiii cu autism si le creeaza numeroase dificultati, deoarece ei intampina
adevarate provocari in ceea ce priveste schimbarea.

Se considera ca autismul afecteaza modul in care o persoana socializeaza, comunica si se

comporta, iar pandemia actuala poate duce la amplificarea acestor dificultati. Multi copii cu
autism primesc ingrijiri de specialitate, iar acest lucru se face fata in fata. Spre exemplu, copiii
care urmeaza terapii comportamentale se bazeaza pe interactiuni in grupuri, lucru ce va fi dificil
de realizat in mediul online. De asemenea, inchiderea scolilor inseamna pentru copiii cu autism o
restrictie severa la serviciile vitale de educatie.

Copiii autisti pot sa nu inteleaga de ce rutina lor zilnica sufera modificari, iar acest lucru
poate duce la stres, frustrare si anxietate. Acesti declansatori emotionali pot agrava efectele
autismului si pot duce la diferite probleme severe de comportament si comunicare. Pentru a
compensa aceste lucruri, multi parinti incearca sa aiba un echilibru intre viata profesionala si cea
familiala, astfel incat sa isi poate sustine cat mai bine copiii in aceste momente incerte.

Copiii cu autism nu vor sti intotdeauna ce se intampla si este posibil sa nu-si poata exprima
temerile si frustrarile. Tinand cont de aceste lucruri, este foarte important ca adultii sa discute cu
cei mici despre coronavirus intr-un mod simplu si usor de inteles. Parintii trebuie sa fie clari,
directi si sinceri.

O rutina zilnica este reconfortanta pentru copiii cu autism, asa ca parintii ar trebui sa pastreze
cat mai multe elemente din aceasta chiar si in timpul pandemiei. Spre exemplu, pot fi pastrate
orele obisnuite de trezire si culcare, orele de luat masa sau de privit la televizor etc. Cand este
posibil, cel mic trebuie lasat sa preia controlul, avand la dispozitie anumite optiuni. De exemplu,
acesta poate fi lasat sa aleaga ce sa manance la pranz sau poate fi intrebat ce ar dori sa faca in
continuare. In acest fel, copiii se pot adapta mult mai usor la tranzitie si la nou. A avea o rutina
stabilita si asteptari clare sunt factori ce vor ajuta la reducerea anxietatii care poate surveni atunci
cand lucrurile se schimba in mod rapid.

Trebuie inteles faptul ca un copil cu autism se poate simti frustrat, ingrijorat sau speriat in
aceasta perioada si poate dezvolta anumite comportamente neadecvate sau repetitive, precum
balansarea sau lovirea mainilor. Cei mici isi pot controla mai usor sentimentele atunci cand
vorbesc liber cu parintii. De asemenea, scrisul, lucrul manual si joaca sunt activitati ce pot ajuta
un copil cu autism sa treaca mai repede peste aceasta perioada incerta.

Ajutorul medical poate fi solicitat atunci cand apar comportamente noi legate de autism sau
atunci cand cele vechi se agraveaza. Medicii pot realiza inclusiv evaluari periodice online, prin
servicii de videoconferinta.