BACIU REBECA

MOTORUL CAZACU RAZVAN

LEU ALEXANDRU

OTTO LEONTE IULIA

SUCIU MATEI
 MOTORUL OTTO

• Motorul Otto este un tip de motor cu ardere internă, utilizat predominant în

automobile pentru a genera putere mecanică. A fost inventat de către Nikolaus
Otto în anul 1876 și a devenit unul dintre cele mai răspândite tipuri de motoare
în industria auto.
.

PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE:
Timpul 1

În timpul 1 se deschide supapa de admisie, iar în

timp ce pistonul se deplasează înspre punctul mort
inferior, în cilindru este absorbit amestecul de
vapori de benzină şi aer (realizat în carburator)
datorită depresiunii formate.

Timpul 2

După ce pistonul a ajuns în punctul mort inferior, supapa de

admisie se închide. Supapa de evacuare este şi ea închisă. În
deplasarea pistonului înspre punctul mort superior, acesta
comprimă amestecul din cilindru până la o rată de 9:1.
 Timpul 3

La sfârşitul compresiei, când pistonul a ajuns la punctul mort

superior şi ambele supape sunt închise, se produce o scânteie
electrică între electrozii bujiei. Scânteia aprinde amestecul carburant
care începe să ardă progresiv. Temperatura rezultată este de circa
2000°C şi presiunea de aproximativ 25 atm. Gazele produc o forţă
mare de apăsare asupra pistonului împingâdu-l spre punctul mort
inferior. Pe măsură ce pistonul coboară, gazele se destind - are loc
detenta. Acum este singurul moment când se produce lucru
mecanic. Timpul 4

Supapa de admisie este închisă, iar cea de evacuare este

deschisă, permiţând gazelor arse din cilindru să fie împinse afară
din cilindru de pistonul care se deplasează de la punctul mort
inferior spre punctul mort superior.
 COMPONENTELE :

Cilindrul- Reprezintă componenta în care culisează pistonul. Motorul descris aici

are un singur cilindru, dar majoritatea motoarelor au mai mulţi cilindrii (2, 3, 4, 5,
6, 8, 10, 12, 16, 18, 24). Motoarele, dacă au mai mulţi cilindrii, pot fi: în linie (I),
în V, opuşi orizontal (boxer), in stea/radial(la avioane), in w( ca la Bugatti).

Pistonul- Este o piesă din mecanismul bielă-manivelă, confecţionat

din aliaj de aluminiu, turnat, având formă cilindrică, care culisează în
cilindru, iar exploziile din cilindru sunt suportate de acesta.

Arborele cotit- Este printre cele mai importante piese ale unui motor deoarece acesta face legatura cu pistonul prin
intermediul bielei, face legatura intre celelalte pistoane si ordinea de ardere dintre ele deoarece aceasta nu poate fi una
aleatorie. Acesta este si in legatura aproape directa cu axul cu came care permite supapelor sa coboare sau sa urce, insa nici
aceasta miscare nu poate fi aleatorie, dar este gandita de catre ingineri si poate avea impact asupra arderii.

Axul cu came- Este alcatuita dintr-o tija metalica cu denivelari care face posibila miscarea supapelor. Aceasta piesa
se afla este corelata cu arborele si se afla in legatura directa prin mai multe mijloace cum ar fi lantul, cureaua sau
angrenajele (ansamblu de pinioane).
Bujia- Piesă componentă a unui motor cu aprindere prin scânteie care serveşte la aprinderea amestecului
carburant în cilindru prin producerea unei scântei electrice între doi electrozi la un moment bine stabilit.
Supape- Au rolul de a deschide şi închide orificiile prin care se realizează admisia combustibilului în
cilindru şi evacuare gazelor arse. Supele execută o mişcare de translaţie, fiind comandate de camele de pe
axul cu came (ca în animaţia alăturată, unde axul cu came are culoarea verde) ilindru prin producerea unei
scântei electrice între doi electrozi la un moment bine stabilit.
Axul cu came- Este alcatuita dintr-o tija metalica cu denivelari care face posibila miscarea supapelor.
Aceasta piesa se afla este corelata cu arborele si se afla in legatura directa prin mai multe mijloace cum ar
fi lantul, cureaua sau angrenajele (ansamblu de pinioane).

Segmenţii- Sunt inele elastice, montate pe piston în canale executate pe suprafaţa cilindrică exterioară a
pistonului, care au următoarele roluri:
a) de a proteja ceilalţi segmenţi în momentul exploziei (segment de foc)
b) de etanşare a jocului dintre cilindru şi piston
c) de ungere şi radere (raclare) a uleiului depus pe peretele interior a cilindrului.
Biela- Este de forma unei tije sau a unei bare. Face legătura dintre piston şi arborele cotit.
Ciclul de funcţionare al motorului Otto

Graficul alăturat, prezintă schema de funcţionare a motorului Otto, în

coordonatele presiune (P) şi volum (V).
Timpul 1- Admisie
A›1 aspiraţie izobară (P1=constant= presiunea atmosferică)
Timpul 2- Compresia
1›2 compresie adiabatică a amestecului
Timpul 3- Explozie
2›3 aprindere izocoră (V2=constant)
3›4 detentă adiabatică
4›1 destinderea izocoră (se destinde gazul prin deschiderea supapei de
evacuare, pistonul fiind la punctul mort inferior, V 1=constant)
Timpul 4- Evacuarea
1›A evacuare izobară (gazul este eliminat prin supapa de evacuare cu
ajutorul pistonului la P1=constant= presiunea atmosferică)
 NIKOLAUS AUGUST OTTO
•
Nikolaus August Otto a fost un inventator german și inginer mecanic născut la 14 iunie 1832 și decedat la 26 ianuarie
1891. După absolvirea studiilor, Otto a început să lucreze în domeniul ingineriei și a dobândit experiență în diferite
industrii, inclusiv producția de instrumente optice.În parteneriat cu Eugen Langen, un om de afaceri german, Otto a
dezvoltat și patentat motorul cu ardere internă în anul [Link] Otto a reprezentat un avans semnificativ în
tehnologia motoarelor, fiind primul motor cu ardere internă cu patru timpi.
Funcționarea Motorului Otto:
1. Principiul de bază al motorului Otto implică ciclul cu patru timpi (admisie, compresie, ardere, evacuare), care a
devenit cunoscut sub numele de "ciclul Otto".
2. Motorul utiliza un piston care executa aceste patru timpi într-o cameră de ardere, generând putere mecanică.
Motorul Otto s-a dovedit a fi un succes și a fost folosit în diverse aplicații, inclusiv în industria auto. Ardere internă, care a
fost denumit ulterior "motor Otto" în onoarea sa.
 Diferenţele dintre motoarele Diesel şi Otto

· Motorul Otto aspiră un amestec de benzină şi aer, îl comprimă şi îl aprinde cu o scânteie electrică.
Motorul Diesel aspiră aer, îl comprimă şi apoi este injectată motorina care se aprinde.
· Motorul Otto foloseşte o rată de compresie ce variază între 8:1 şi 12:1.
Motorul Diesel foloseşte o rată de compresie mult mai mare şi anume 14:1 până la 25:1.
· Motorul Otto foloseşte un carburator unde este amestecată benzina cu aerul, sau o pompă de
injecţie (carburantul nu este injectat direct în cilindru).
Motorul Diesel foloseşte injecţie directă, în care combustibilul este injectat direct în cilindru.