Informatică - clasa a XI a 1

CDC

Fişă pentru unitatea de invăţare – Tablouri bidimensionale

1. Fie a o matrice de numere întregi cu m linii şi n coloane, m,n<=20. Să se determine elementul

maxim din matrice şi toate poziţiile în care apare printr-o singură parcurgere a matricii. Indicații:
se determină elementul maxim când se face citirea elementelor matricei, apoi se parcurge
matricea și se afișează pozițiile în care apare.
2. Fie a o matrice de numere întregi cu m linii şi n coloane, m,n<=20. Să se determine elementul maxim
din matrice şi toate poziţiile în care apare printr-o singură parcurgere a matricii. Indicații: se determină
elementul maxim când se face citirea elementelor matricei, apoi se parcurge matricea și se afișează
pozițiile în care apare.
3. Fie a o matrice pătratică de numere întregi cu n linii şi n coloane, n<=20. Să se verifice dacă toate
elementele de deasupra diagonalei secundare sunt egale și să se afișez mesajul ”DA” în caz afirmativ și
”NU” în caz contrar.
4. Fie a o matrice pătratică de numere întregi cu n linii şi n coloane, n<=20. Să se verifice dacă toate
elementele de deasupra diagonalei secundare sunt egale și să se afișez mesajul ”DA” în caz afirmativ și
”NU” în caz contrar.
5. Într-o școală sunt m clase a câte n produse care au preţuri diferite (n,m<=30). Să se indice pentru
fiecare produs magazinul în care acesta are preţul minim. Cunoscând cantităţile ce trebuie cumpărate
din fiecare produs, să se determine suma ce urmează a fi cheltuită.

6. O persoană are de cumpărat din m magazine n produse care au preţuri diferite (n,m<=30). Să se indice
pentru fiecare produs magazinul în care acesta are preţul minim. Cunoscând cantităţile ce trebuie
cumpărate din fiecare produs, să se determine suma ce urmează a fi cheltuită.
7. Se dă un tablou bidimensional cu n linii şi n coloane (n<=30) având componente numere întregi. Să se
calculeze suma componentelor de pe marginea tabloului.
8. Se dă un tablou bidimensional cu n linii şi n coloane (n<=30) având componente numere întregi. Să se
afișeze elementele de pe marginea tabloului în sensul invers al acelor de ceasornic.
9. Se dă un tablou bidimensional cu m linii şi n coloane (1<=m,n<=30) având componente numere întregi.
Se cere să se elimine din tablou linia p (1<=p<=m).
10. Se dă un tablou bidimensional cu m linii şi n coloane (1<=m,n<=30) având componente numere întregi.
Se cere să se elimine din tablou coloana k (1<=p<=m).
11. Se dă un tablou bidimensional cu m linii şi n coloane (1<=m,n<=50) având componente 0 şi 1. Să se
determine numărul de perechi de linii complementare. Două linii se numesc complementare dacă suma
elementelor de pe aceeaşi coloană este 1.
12. Se dă un tablou bidimensional cu m linii şi n coloane (1<=m,n<=50) având componente întregi. Să se
permute circular cu k (1<=k<=50) poziţii în jos liniile matricii.
Exemplu: m=4, n=3, k=2 şi tabloul
111 => 333
222 444
333 111
444 222
13. Se dă un tablou bidimensional cu m linii şi n coloane (1<=m,n<=50) având componente întregi. Să se
permute circular cu k (1<=k<=50) poziţii la stânga coloanele matricii.
Exemplu: m=3, n=4, k=2 şi tabloul
1 2 3 4 => 3412
1234 3412
1234 3412

14. Se dă un tablou bidimensional cu m linii şi n coloane (1<=m,n<=50) având componente binare. Fiecare
linie constituie reprezentarea unui număr natural în baza 10. Să se afişeze aceste numere.
15. Se dă un tablou bidimensional cu m linii şi n coloane (1<=m,n<=50) având componente întregi. Să se
determine cel mai mare număr de pe marginea tabloului precum şi de câte ori apare el.
16. Se dă o matrice pătratică cu n linii şi n coloane (n<=50) având componente numere naturale. Se cere să
se afişeze elementele din matrice care au toți vecinii numere impare.
Exemplu: Pentru n=4 și matricea
Informatică
2 - clasa a XI a
CDC

1 2 3 4
5 6 7 8
9 10 11 12
13 14 15 16
se va afişa
17. Se dă un tablou a cu n linii şi n coloane (1<=n<=50) având componente binare care codifică o hartă ale
cărei ţări sunt numerotate cu 1,2,...,n. Un element a[i,j] este 1 dacă ţările i şi j sunt vecine şi 0 altfel. Se
cere să se afişeze ţările cu cei mai mulţi vecini, ştiind că relaţia de vecinătate este simetrică.
18. Se dau n mulţimi (1<=n<=50) cu componente întregi. Să se afişeze elementele intersecţiei acestor
mulţimi. Fiecare mulţime este dată prin numărul de elemente pe o linie şi elementele din care este
compusă pe linia următoare.
Exemplu: n=3 şi mulţimile
4
1234
3
814
5
78134