Fisa vectori.

Parcurgeri
1. Se dă un vector cu n elemente numere întregi (n≤100). Să se afişeze pe ecran mesajul DA
dacă elementele vectorului sunt în ordinea negativ, pozitiv, nul, negativ, pozitiv, nul,…. şi mesajul NU
în caz contrar.
Exemplu: pentru n=7 şi vectorul (-6, 5, 0, -40, 55, 0, -6) se afişează DA.

2. Se dă un vector cu n elemente numere întregi (n≤100). Să se afişeze ultimul element negativ

din vector, împreună cu poziţia pe care se află acesta. Dacă vectorul nu conţine elemente
negative se va afişa un mesaj corespunzător.

3. Se dă un vector cu n elemente numere întregi (n≤100). Să se interschimbe în vector primul

element divizibil cu 5 cu ultimul element divizibil cu 5, afişându-se vectorul astfel modificat.

Dacă nu există cel puţin două elemente divizibile cu 5 se va afişa valoarea 0.

4. Se dau doi vectori de numere reale a cu n elemente şi b cu m elemente (n,m≤100). Să se

afişeze mesajul DA dacă vectorul a conţine cel puţin un element care să fie strict mai mic
decât toate elementele vectorului b şi mesajul NU în caz contrar.

5. Se dă un vector cu n elemente numere naturale (n≤100) din mulţimea {1, 2, 3}. Să se

ordoneze crescător valorile sale fără a utiliza un algoritm de sortare.

6. Se dă un vector cu n elemente numere naturale (n≤100). Să se determine în câte zerouri se

termină produsul numerelor din vector fără a calcula efectiv produsul.

7. Se dă un vector cu n elemente numere întregi (n≤100). Să se afişeze mesajul DA dacă
vectorul este palindromic şi NU în caz contrar. Un vector este palindromic dacă elementele
egal depărtate de capete sunt egale.
Exemplu: pentru n=5 şi vectorul (23, 4, 5, 4, 23) se va afişa mesajul DA.

8. Se dă un vector cu n elemente numere întregi (n≤100, n par). Să se interschimbe elementele

din prima jumătate a vectorului cu elementele din a doua jumătate, păstrând ordinea
elementelor din cele două jumătăţi.
Exemplu: pentru n=6 şi vectorul (5, 9, 6, 30, 4, 7) se va obţine vectorul (30, 4, 7, 5, 9, 6).

9. Se dă un vector cu n elemente numere întregi (n≤100). Să se determine diferenţa maximă

dintre două elemente consecutive din vector.
Exemplu: pentru n=6 şi vectorul (23, 12, 6, 26, 15, 8) se va afişa 20.
 10. Se dă un vector cu n elemente numere naturale nenule (n≤100). Să se afişeze acele elemente

din vector care sunt strict mai mici decât suma vecinilor.
Exemplu: pentru n=6 şi vectorul (10, 8, 6, 14, 5, 1) se vor afişa valorile 8 6 5.

11. Se dă un vector cu n elemente numere naturale (n≤100). Să se afişeze toate perechile de

elemente din vector, nu neapărat consecutive, care au proprietatea că elementele perechii

sunt prime între ele. Dacă nu există nici o astfel de pereche se va afişa un mesaj
corespunzător.
12. Se dă un vector a cu n elemente numere întregi (n≤100). Spunem că două elemente a[i] şi
a[j] ale vectorului formează o pereche în dezordine dacă sunt îndeplinite simultan condiţiile: 1≤i<j≤n
şi a[i]>a[j]. Să se afişeze toate perechile aflate în dezordine din vector, precum şi numărul lor.
13. Se dă un vector a cu n elemente numere reale. Să se înlocuiască fiecare element din vector
cu media aritmetică a celorlalte, afişându-se vectorul astfel modificat.
14. Se dă un vector cu n elemente numere întregi (n≤100). Să se afişeze pe ecran, pe primul
rând, cel mai mare element par din vector, iar pe al doilea rând poziţiile ocupate de acesta în
vector. Dacă nu există numere pare în vector se va afişa un mesaj corespunzător.
Exemplu: pentru n=6 şi vectorul (-2, 5, 6, 3, 6, 7) se va afişa pe ecran
6
3 5

15. Se dă un vector cu n elemente numere întregi (n≤100). Să se verifice dacă vectorul dat are
aspect de munte, adică există o poziţie p (1<p<n) astfel încât elementele din vector aflate până la
poziţia p sunt ordonate crescător, iar cele de după poziţia p descrescător. Se va afişa pe ecran un
mesaj corespunzător.
16. Fişierul „nr.txt” conţine, pe prima linie, numărul n (n≤100), pe a doua linie n numere naturale
de cel mult nouă cifre fiecare, iar pe a treia linie o cifră c. Să se afişeze pe ecran câte din numerele de
pe a doua linie a fişierului au cea mai mică cifră egală cu c.
17. Se dau doi vectori a şi b ambii cu n elemente întregi (n≤100). Să se determine suma
pătratelor numerelor din vectorul a pentru care componentele respective din b sunt negative.
Exemplu: pentru n=5 şi vectorii a=(3, -4, -8, 10, 2) şi b=(3, -1, 0, -6, 2) se va afişa 116.

18. Se dau doi vectori a şi b ambii cu n elemente întregi (n≤100). Să se determine valoarea

expresiei
E = max (a1, bn) + max (a2, bn-1) +…+ max (an,b1).

19. Se dă un vector cu n elemente numere întregi (n≤100). Să se înlocuiască fiecare element al

vectorului cu valoarea maximă a elementelor aflate pe poziţiile precedente.
Exemplu: pentru n=6 şi vectorul (-7, 5, 1, 3, 7, 4) se va obţine vectorul (-7, 5, 5, 5, 7, 7).

20. Se dă un vector cu n elemente numere naturale (n≤100). Să se verifice dacă toate

elementele vectorului sunt prime între ele, afişând un mesaj corespunzător.