Anatomie 29.

11

Sistemul nervos vegetativ din punct de vedere fiziologic se imparte in SNSimpatic si SNParasimpatic.

Sistemul nervos simpatic este format dintr-o porțiune centrala si una periferică.

Porțiunea centrala este alcătuita din neuroni vegetativi a coarnelor

interioare medulare, toracoabdominale. Acești neuroni formeaza
centrii simpatici spinali, iar axonii lor constituie fibre preganglionare.
Centrii simpatici medulari au o dispoziție matematica precisa: centrul
ciliospinal, centrul cardioaccelerator in regiunile dorsale,lombare,
centrul adrenalinosecretor, centrii urinari, centrii anorectali din
regiunea lombara.
O localizare destul de exacta o au centrii vasomotori, sudorali.
Porțiunea periferica a simpaticului este alcatuita din fibre aferente si
ganglionii psravertebrali, previscerali de unde pleaca fibre nervoase
preganglionare si postganglionare, care constituie calea aferentă.
Ganglionii paravertebrali sunt situati pe deoparte si de alta a coloanei
vertebrale, formind cele 2 laturi simpatice laterovertebrale alcatuite din
24 ganglioni legați intre ei prin fascicule interganglionare. Fiecare
ganglion este unit de nervul rahidian prin 2 ramuri : ramura
comunicanta alba si ramura comunicanta cenusie.
Ganglionii previscerali sunt situați in apropierea viscerelor. Cei mai
importanti sunt : ganglionii ciliati, mezenterici superiori si inferiori,
carotidieni si cardiaci, renali, splenic, vezical, hemoroidal, uterin.
Ganglionii intramurali sunt situați in pereții viscerelor. In peretii tubului
digestiv se găsesc 3 plexuri simpatice intramurale care se
anastomozeaza intre ele : plexurile subseros(Vorobiov), muscular,
auerobah, submucos, meisner. Aceste plexuri conțin un mare număr de
ganglioni mici sau de celule nervoase izolate. Deoarece un neuron
simpatic din coarnele laterale da naștere la 30 de ramificații
preganglionare scurte in evantai care va inerva mai multe organe de
importanta vitală de aici ai subînțelegem raspunsul extins.
Sistemul nervos parasimpatic la fel ca și cel simpatic este format dintr-
o portiune centrală si alta periferică.
Portiunea centrală cuprinde neuronii grupați in centrii vegetativi de la
nivelul trunchiului cerebral parasimpaticul cranian si de la nivelul
maduvii sacrale parasimpaticul sacral.
Parasimpaticul cranian este reprezentat printr-o serie de nuclei
vegetativi parasimpatici de la care pleacă fibre care se atașează unor
nervi cranieni(3,7,9,10) cafe sunt alcătuiți din fibre somatice si
vegetative. Dintre acești nuclei poziția cea mai mare o are nucleul
ascensor din calota mezencefalica. De la neuronii acestui nucleu pleaca
mai multe fibre preganglionare care vor sinapsa cu celulele nervoase
din ganglionul cilial iar de aici impulsul este transmis prin fibrele
postganglionare la mușchii globului ocular.
Parasimpaticul sacral cuprinde centrii preganglionari situați in coarnele
latere ale maduvii spinarii. Aceste fibre parasimpatice parasesc maduva
spinarii impreuna cu nervii sacrali 2,3,4. După ieșirea nervilor djn
canalul rahidian, fibrele parasimpatice preganglionare se grupează si
formează nervii pelvieni care intra in componenta nervului hipogastric,
format dintr-o retea de fibre simpatice si parasimpatice in componenta
caruia se afla si neuronii multipolari. Dintre centrii parasimpatici
menționăm : centrul micțiunei, centrul defecației, si centrul erecției.
Porțiunea periferică cuprinde fibre senzitive, neuroni vegetativi grupati
sau nu, ganglion visceral parasimpatici, fibre nervoase motorii.
Ganglionii parasimpatici spre deosebire de cei simpatici au o pozitie
mult mai periferică fiind situați in vecinatatea sau chiar in peretele
organelor pe care le inervează. În regiunea craniana gasim urmatorii
ganglioni parasimpatici : ganglionul ciliar, ganglionul otic, si ganglionul
submaxilar.
Funcțiile sistemului parasimpatic ca si simpaticul sistemul nervos
parasimpatic are funcții motoare, secretoare, si trofice. Parasimpaticul
inervează musculatura netedă, cardiacă, si glandele. Acțiunea sa este
opusă celei simpatice. De obicei vasodilatația la nivelul orgenelor pe
care le inervează le produce dilatația si aceste efecte sunt foarte
localizate. Actiunile sistemului nervos central parasimpatic sunt mai
discrete si mai difuze comparativ cu cele simpatice. Efectele generale
ale parasimpaticului sunt de a favoriza digestia, asimilația, si somnul.
Datorita efectului excitator asupra aparatului digestiv prin stimularea
secretiei glandelor digestive si a intensității motilitatii digestive
parasimpaticul este socotit ca fiind un sistem anabolic. Sa stabilit ca
exista 2 tipuri de colinesteraze : pseudocolinesteraza care pot
discompune fara acțiune specifica si alte substraturi si se gasesc in
plasma singelui. Tot aici se gasesc hematii(acetil colenesteraza) de la
nivelul sinapselor sistemului nervos central si al placilor motorii.
Sistemul nervos vegetativ funcționează ca si sistemul nervos somatic
prin mecanisme complexe avind la bază arcul reflex vegetativ. Organele
care poseda o enervatie dublă sunt in mod permanent sub influenta
actiunilor antagoniste a celor 2 componente vegetative, aceste acțiuni
pot fi evidențiate prin indepartarea unuia din cele 2 comoponente.
Rezultatul activității sistemului nervos vegetativ este mentinerea
constantelor funcționale ale organismului si a homeostazei. Menținerea
in limite fiziologice a constantelor lichidelir mediului intern,
temperaturii lor se realizeaza prin intermediul sistemului nervos
vegetativ, care actioneaza asupra circulației, respiratiei si aparatului
glandular. De exemplu la mentinerea unui nivel normal intervine ficatul
pancreasul suprarenala, si glandele care se gasesc sub controlul nervos
vegetativ. Intre sistemul nervos vegetativ si cel al vieții exista o strinsa
interdependenta anatomica si funcțională. Cele doua sisteme se
influenteaza reciproc, contribuind in acest fel la realizarea adaptarii
funcționale a organelor interne de importanta vitală la conditiile
variabile ale mediului intern și extern.