TOPOGRAFIA ORGANELOR

Corpul omenesc este impartit in mai multe planuri si axe:

|1|

*Axa longitudinala prezinta o regiune craniala (superioara) si una caudala (inferioara). *Axa sagitala imparte corpul intr-o parte dreapta si una stanga. *Axa transversala (orizontala) imparte corpul intr-o regiune inferioara si una superioara. * Planul frontal imparte corpul intr-o regiune anterioara sau ventrala si posterioara sau dorsala. * Planul sagital imparte corpul intr-o regiune stanga si una dreapta. * Planul orizontal (transversal) imparte corpul intr-o regiune superioara si una inferioara.

SISTEM NERVOS
Sistemul nervos indeplineste o functie reflexa si o functie de conducere. Clasificare: * Dupa loc: 1. Sistem nervos central (encefal, maduva spinarii) 2. Sistem nervos periferic (nervi spinali, nervi cranieni, ganglioni spinali, ganglioni cranieni, ganglioni laterovertebrali, ganglioni intraneverali, plexuri nervoase)

|2|

* Dupa rol: 1. SIS !" #!$%&S S&"A I' este implicat n controlul voluntar al mic rilor corpului prin ac!ionarea muc"ilor sc"eletici i recep!ia stimulilor externi. Con!ine fibre aferente i eferente: #fibrele aferente conduc informa!ia de la organele de sim! spre locul de procesare #fibrele eferente conduc impulsul nervos la muc"i $ransmisia eferent are doua componente: #neuronii din cortexul motor, localizat n girusul precentral(aria %rodman &) din creier. 'cest neuron face sinaps n cornul ventral m duvei spin rii pe un alt neuron. 'ici se descarc acetilcolin care ac!ioneaza pe receptori nicotinici.

#acest al doilea neuron trimite impulsul nervos prin axonul sau p(n la )onc!iunea neuromuscular . 'ici se descarc acetilcolin pe receptori nicotinici, ceea ce rezult n contrac!ia musc"iului. Sistemul nervos somatic este responsabil de receptionarea stimulilor extreni si de miscarile voluntare ale corpului. *l este format din : *'entri nervosi situati in encefal si maduva spinarii + *#ervi aferenti externi , care conduc informatia de la organele de simt spre sistemul nervos central+ *#ervi eferenti somatici, prin care impulsul nervos de la sistemul nervos central vine spre mesc"ii sc"eletici. 2. SIS !" #!$%&S %!(! A I% ( simpatic si parasimpatic). 'cest sistem nervos controleaz func!iile importante vie!ii organismului (func!iile vitale), ca de exemplu: activitatea cardiac , presiunea sanguin , procesul de digestie i procesul de sc"imburi ntre organism i mediu. ,e asemenea, acest sistem nervos mai poate coordona alte organe ca organele sexuale sau muc"ii globului ocular. Sistemul nervos vegetativ mai poate influen!a sistemul nervos central i sistemul nervos periferic. Sistemul nervos simpatic are rol n situa!ii de stres cu toate aspectele unei secre!ii crescute de adrenalin (vasodilata!ie periferic , muc"ii sc"eletici sunt mai bine alimenta!i cu s(nge n detrimentul organelor interne i digestiei, organismul fiind ntr-o stare de alarm , pupila oc"iului m rit - midriaz )+ un rol antagonist de scilibrare a acestor procese l are sistemul nervos parasimpatic. ,e foarte multe ori, aceste dou componente se ntrep trund. .a)oritatea nervilor au o component somatic , dar i una vegetativ . ,e exemplu, nervul facial are o component somatic , pentru c inerveaz musculatura mimicii, dar are i o func!ie vegetativ , prin controlul func!iei glandei lacrimale i a glandelor salivare sublingual i submandibular .

"aduva spinarii
"eningele are rol de protectie mecanica si trofic. 'copera axul cerebro spinal si cuprinde: * duramater: este situat la exterior, membrana fibroasa separata de sistemul osos prin spatiul subdural. * ara)noida: este situata la mi)loc si este avasculara. * piamater: in interior, adera de sistemul nervos este bine vascularizata. /atrunde in scizurile S0. 're rol trofic, intre ara"noida si piamater se afla lic"id cefalo ra"idian (1C2).

"aduva spinarii. *ste asezata in canalul vertebral de la C3 la 14 de unde se continua cu conul medula si fillum terminale, pana la Coccigian4. (fillum 5 nervi lombari 5 nervi sacrali 5 coada de cal) 're o forma de cilindru usor turtit dorso ventral cu doua umflaturi: cervicala si lombara. Structura: * Su*stanta cenusie: se afla in interior sub forma de ,67 stilizat. /rezinta - 4 coarne posterioare, unde se afla nervi somatosenzitivi. - 4 coarne laterale cu proeminente in regiunea toraco lombara cu neuronii viscerosenzitivi si visceromotori. - 4 coarne anterioare cu neuroni somatomotori. - comisura cenusie cu canalul ependimar plin cu lic"id cefalora"idian. - substanta reticulata medulara (se afla intre conul posterior si lateral). - neuroni intercalari. * Su*stanta al*a: celule gliale 5 axoni mielinizati (la exterior sub forma de codoane anterioare, laterale, si posterioare unde intalnim cai ascendente si descendente specifice si nespecifice).

+unctia reflexa
$eflexul reprezinta reactia de raspuns a sistemului nervos la actiunea unui stimul. Arcul reflex reprezinta substratul actului reflex reprezentat de receptor, cale de conducere aferenta, centrul nervos, cale de conducere eferenta, efector. $eceptorul este terminatiunea nervoasa libera, celula specializata sau grupul de celule capabile sa receptioneze stimuli pe care sa ii transforme in impuls nervos. ipuri de receptori *Dupa locul de unde culeg informatiile: exteroceptori, interoceptori, propriceptori -musc"i, oase, articulatii *Dupa natura stimulului: 8otoreceptori, $ermoreceptori, C"emoreceptori, .ecanoreceptori, 'lgoreceptor. *Dupa modul de actiune: 2eceptori fazici 2eceptori termici Calea de conducere aferenta 2adacina posterioara a nervului spinal, ramura senzitiva a nervilor cranieni. Centrul nervos - medular, subcortical, cortical. Calea de conducere eferenta (motorie) 2adacina anterioara a nervilor spinali, ramura motorie a nervilor cranieni. *fectorul reflexului - musc"i si glande $eflexe medulare: * $eflexe somatice - monosinaptice (miotactice, osteotendinoase9 rapide, limitate) 2:$;1<'0, 'C6<1*'0, %<C</<$'1, $2<C</<$'1, /1'0$'2. - polisinaptice (nociceptive9 reflex de flexie).

*$eflexe vegetative - regiunea cervico dorsala (cardioaccelerator, pupilo dilatator). - regiunea dorso lombara (vasomotor, pilomotor, sudoral, motilitatea tubului digestiv). - regiunea lombara - sexual, mictiune, defecatie. *$eflexe parasimpatice - S4, S& reflex sexual, mictiune, defecatie.

+unctia de conducere
A.'AI SP!'I+I'! AS'!#D!# ! *Sensi*ilitatea tactila grosiera 8ascicul: spinotalamic anterior 2eceptori: corpusculii .eissner, discurile .er=el /rotoneuronul: ganglionul spinal ,euntoneuronul: corpul posterior $raseu: codon anterior > se incruciseaza in maduva Centru: zona somestezica < si << (scoarta cerebrala) *Sensi*ilitatea termica dureroasa 8ascicul: spinotalamic lateral 2eceptori: corpusculii 2ufini(cald), corpusculii ?rause(frig), terminatiuni nervoase libere(durere) /rotoneuronul: ganglion spinal ,euntoneuronul: conul posterior $raseu: cordonul lateral opus, incrucisare in maduva $0: talamus Centru: zona somestezica < *Sensi*ilitatea tactila fina ,epicritica- propioceptiva constienta 8asciculele: spinobulbare @oll si %urdac" ( gracillis si cuneatus) 2eceptori: discurile .er=el, corpusculii .eissner, organele tendinoase @olgi si corpusculii 2uffini /rotoneuronul: ganglion spinal ,eutoneuronul: nucleul @oll si %urdac". $raseu: codon posterior, meninsc medial $0: talamus Centru: scoarta cerebrala, zona somestezica <

*Sensi*ilitatea propioceptiva inconstienta a. 8ascicul: spinocerebelos direct sau dorsal (8lec"sig) 2eceptori: fusuri neuromusculare /rotoneuron: ganglion spinal ,euntoneuron: conul posterior, cordon lateral de aceeasi parte si pedunculii cerebelosi inferiori Centru: paleocerebel b. 8ascicul: spinocerebelos incrucisat (ventral) @oAers /rotoneuron: ganglion spinal ,euntoneuron: cornul posterior $raseu: carnul lateral opus si pedunculii cerebelosi superiori Centru: paleocerebelul Cele 4 fascicule controleaza tonusul muscular Spinocerebelos direct - partea inferioara a corpului Spinocerebelos incrucisat - partea superioara a corpului ..'AI D!S'!#D!# !: cai piramidale si cai extrapiramidale 3. Caile piramidale ale motilitatii voluntare controleaza miscarile fine *+asciculul piramidal direct / neocortexul motor $raseu: cordon anterior <ncrucisarea: in maduva ,euntoneuron: cornul anterior medular *+asciculul piramidal incrucisat /rotoneuron: neocortex motor $raseu: codon lateral <ncrucisare: bulb (decusatia piramidelor) ,euntoneuron cornul anterior medular *+asciculele cortico/nucleare /rotoneuron: neocortexul motor ,euntoneuron: nucleu motori din trunc"iul cerebral 4. Caile extrapiramidale cu origine in scoarta cerebrala *+asciculul ru*rospinal /rotoneuron: neocortex motor ,euntoneuron: nucleii bazali (corpii striati)

$0: nucleul rosu <B 0: cornul anterior medular $raseu: cordonul lateral *+asciculul nigrospinal /rotoneuron: neocortex motor ,euntoneuron: nucleii bazali $0: substanta neagra <B 0: cornul anterior $raseu: cordonul lateral *+asciculul tectospinal /0: scoarta cerebrala - neocortex motor ,0: nucleii bazali $0: foliculii cvadrigemeni <B 0: cornul anterior $: cordon anterior *+asciculul reticulospinal /0: neocortex motor ,0: nucleii bazali $0: subst reticulata a trunc"iului <B 0: cornul anterior medular $: cordon lateral C. 8asciculele cu origine in trunc"iul cerebral *+asciculul vesti*ulospinal (lateral si medial) /0: nucleii vestibulari bulbari ,0: cornul anterior $0: cordon lateral - controleaza motilitatea automata9involuntara *+asciculul oligospinal /0: nucleii olivari ,0: cornul anterior $0: cordon lateral - controleaza motilitatea automata, involuntara

#ervii spinali
Sunt nervi micsti C3 de perec"i - D perec"i cervicali - 34 perec"i toracali - E perec"i lombari - E perec"i sacrali - 3 perec"e coccigieni 0ervii toracali au dispozitie metamerica formand nervi intercalari. Partile nervului: *2 radacini - posterioara - senzitiva, cu ganglion spinal - anterioara - motorie * runc)i mixt *$amura - dorsala mixta - ventrala mixta - comunicanta (alba si cenusie care merge la musc"ii firelor de par si vasele de sange din piele) - meningiana 2amurile nervilor spinali formeaza plexuri : cervical, bulbar si sacral.

!ncefalul
!ncefalul este alcatuit din : 4 emisfere cerebrale $runc"i cerebral Cerebel ,iencefal 0ucleii bazali

runc)iul cere*ral
*ste asezat la baza cutiei craniene, anterior de cerebel. *ste alcatuit dintr-un bulb ra"idian ( maduva prelungita), puntea lu Barolio (protuberanta) si mezencefal. Structura - substanta cenusie in interior sub forma de nuclei

- alba in interior9exterior *.ul*ul ra)idian - antero lateral ( fisura mediana, piramido bulbar, cordoane laterale, olive bulbare) - posterior (sant median, cordoane posterioare, pedunculi cerebelosi inferiori /C<) #ucleii *ul*ari - senzitivi /0+ motori+ vegetativi. *Puntea lui %arolio - antero lateral prezinta piramide pontine - posterior pedunculii cerebelosi mi)locii /C. #ucleii pontiti - senzitivi B -B<< - motori B, B<, B<< - vegetativi: nervul salivator superior, nervul lacrimomucozonal(lacrimal) - substanta reticulata *"ezencefalul - antero lateral 9 pedunculii cerebelosi superiori /CS - posterior 9 foliculii cvadrigemeni #ucleii mezencefalici - senzitivi B - motori <<<, <B - vegetativi: accesorul oculomotorului - proprii: nervul rosu, substanta neagra, caliculii cvadrigemeni.

#ervii cranieni
*Perec)ea I - nervi olfactivi, senzoriali - :riginea reala: neuronii bipolari din mucoasa olfactiva - 2ol in miros *Perec)ea II - nervi optici, senzoriali - :riginea reala: neuronii multipolari din retina - 2ol in vaz *Perec)ea III - nervii oculomotori, motori - :riginea reala: nucleul motor din mezencefal (somatic) si accesorul oculomotorului ( vegetativ) - :riginea aparenta: fosa interpedunculara - 2ol: ridica pleoapa superioara controlata, musc"iul drept intern, drept superior si inferior, oblic inferior, contracta musc"ii circulari din corpul ciliar si iris.

*Perc)ea I% - nervi tro"leari(patetici), motori - :riginea reala: nucleul motor din mezencefal - :riginea aparenta: sub caliculii bigemeni inferiori, pe fata posterioara a trunc"iului - 2ol: contracta musc"iul oblic superior *Perec)ea % - nervii trigemeni, micsti somatici - :riginea reala: nucleul @asser (trigeminal), nucleul masticator din punte - :riginea aparenta: puntea laterala la piramide pontine - /rezinta C ramuri: olfactiva, maxilara (senzitive) si mandibulara ( mixta) - 2ol: sensibilitatea fetei, musculatura masticatorie(pielea fetei), gingii, dinti, limba. *Perec)ea %I - nervii abducens (oculomotori externi), motori - :riginea reala: nucleul motor din punte - :riginea aparenta: santul bulbo pontin - 2ol: contracta musc"iul drept extern #Perec)ea %II - nervi micsti somatici si vegetativi, nervi faciali - :riginea reala: nucleul geniculat, musc"iul solitar, salivator superior, lacrimal, motor din punte. - :riginea aparenta: santul bulbo pontin, controleaza musculatura mimicii, secretia salivara ptr glandele sublinguale, submaxilare, lacrimale si sensibilitatea gustativa din 49C anterioare ale limbii. *Perec)ea %III - nervii vestibulo co"leari, senzoriali - :riginea reala: auz, ganglionul Corti 9 ec"ilibru, ganglionul Scarpa - :riginea aparenta: santul bulbo pontin - 2ol: auz si ec"ilibru *Perec)ea I0 - nervii glosofaringieni, mixt somatic si vegetativ - :riginea reala: nucleu ambiguu 9 nucleu solitar 9 nucleu salivator inferior - :riginea aparenta: santul retroolivar - 2ol: controleaza musculatura faringelui 9 sensibilitatea gustativa din treimea posterioara a limbii 9 secretia glandelor parotide 9 aferenta parasimpatica ptr activitatea cardiaca *Perec)ea 0 - nervii vagi sau pneumogastrici, micsti somatici si vegetativi. - :riginea reala: reprezentata de nucleul ambiguu, ganglionul noolos, nucleul dorsal al vagului. - :riginea aparenta: santul retroolivar - 2ol: controleaza musculatura laringelui, treimea superioara a esofagului, sensibilitatea gustativa de la radacina limbii, mucoasa faringiana, epiglota, controleaza parasimpatic activitatea organelor interne.

*Perec)ea 0I - nervii accesori motori - :riginea reala: nucleul ambiguu, cornul anterior din maduva cervicala superioara - :riginea aparenta: santul retroolivar - 2ol: controleaza musc"ii trapezi si sternocleidomastoidieni. *Perec)ea 0II - nervii "ipoglosi motori - :riginea reala: nucleul "ipoglosului din bulb - :riginea aparenta: santul preolivar - 2ol: controleaza musculatura limbii

+unctia reflexiva a trunc)iului

$!+1!0! .21.A$! - somatice: deglutitie, tuse, stranut, voma. - vegetative: salivator(parotide), respiratorii, cardio vasomotorii, secretori si motori digestive. $!+1!0! P&# I'! - somatice: masticatie, si clipire - vegetative: salivator(sublinguale, submaxilare), respiratorii, cardio vasomotorii, lacrimal $!+1!0! "!3!#'!+A1I'! - somatice: statoc"inetice, tonus muscular, oculocefalogin, somn-veg"e - vegetative: fotomotor de acomodare la distanta

+unctia de conducere
*Sistemul activator ascendent ,SAA- - este reprezentat de substanta reticulata care se intinde de la bulb la talamus, aceasta primeste informatii de la analizatori prin colaterale pe care le proiecteaza difuz pe scoarta cerebrala realizand Freactia de trezire a scoarteiG , mentinerea tonusului cortical. <ntre scoarta si trunc"i se stabileste un circuit cortico-reticulo-cortical. *Sistemu activator descendent ,SAD-

'ere*elul
*ste asezat la baza cutiei craniene inapoia trunc"iului cerebral, acoperit partial de lobii occipitali ai emisferelor cerebrale. Alcatuire: 4 emisfere cerebeloase unite prin vermis. C lobi - anterior: /'1*:C*2*%*1 (impreuna cu nucleul rosu controleaza tonusul muscular, diminuandu-l 9 distrugerea lui duce la exagerarea reflexelor osteotendinoase) posterior: 0*:C*2*%*1 (controleaza miscarile fine) floculonodular: '26<C*2*%*1;1 (controleaza ec"ilibrul) Structura: substanta cenusie - la exterior: scoarta cerebeloasa, C straturi de neuroni granular al celulelor puriniforme /ur=in)e - la interior: nucleii intracerebelosi (dintat, fastigal, emboliform, globos) substanta alba - in interior: fibre comisurale, fibre asociate, fibre de protectie #Cerebelul este legat in trunc"i prin pedunculii cerebelosi. #Cerebel - bulb - /C< - fibre aferente si eferente #Cerebel - punte - /C. - fibre aferente #Cerebel - mezencefal - /CS - fibre aferente si eferente

Diencefalul
*ste asezat in continuarea mezencefalului sub emisferele cerebrale. * alamusul: prezinta nucleii de releu pentru aproape toate sensibilitatile, exceptie vaz auz miros. 0ucleii de asociatie leaga diferiti nuclei talamici. 0ucleii nespecifici leaga substanta reticulata a trunc"iului de scoarta cerebrala. 'onexiunile talamusului: cu emisferele cerebrale, nucleii bazali, trunc"iul cerebral, maduva spinarii, "ipotalamus. #"etatalamus: alcatuit din corpii geniculati laterali(vaz), si corpii geniculati mediali (auz). 'onexiunile metatalamusului: cu coliculii cvadrigemeni

*Su*talamusul: este alcatuit din nucleul subtalamic, zona incerta(substanta cenusie) si campul lui 8orel(substanta alba contribuie la formarea cailor extrapiramidale). *!pitalamusul si epifiza: format din nucleul "abenular, "abenula, striile "abenulare, comisura "abenulara. Conexiuni cu calea olfactiva, aici se inc"eie reflexul oculo cefalogin avand ca stimul substantele odorante. Controleaza secretia tubului digestiv, controleaza activitatea nucleilor "ipotalamici si a "ipofizei. *4ipotalamusul: 0;C1*<< '0$*2<:2<: secreta "ormonii ocitocina si antidiuretic,AD4care sunt depozitati in "ipofiza posterioara si au rol de integrare parasimpatica. 0;C1*<< .<H1:C<<: controleaza activitatea "ipofizei anterioare si au rol de integrare parasimpatica. 0;C1*<< /:S$*2<:2<: au rol simpatic. 2olul "ipotalamusului: centru superior de integrare a func!iilor vegetative ale organismului+ prin leg turile cu sistemul limbic particip la integrarea vegetativo-somatic i la elaborarea reac!iilor instinctive i emo!ionale+ coordoneaz activitatea glandelor endocrine+ intervine n reglarea metabolismului intermediar+ intervine n reglarea ec"ilibrului "idric al organismului+ intervine n termoreglare, n reglarea comportamentului alimentar, comportamentului sexual, generarea si reglarea ritmului somn-veg"e+ nt rirea unor comportamente.

!misferele cere*rale
* elencefal: prezinta corpii striati (nucleii bazali), se afla sub emisferele cerebrale lateral de talamus. 'lcatuire - nucleul caudat - nucleul lenticular (putanem si globus pallidus) 2ol - participa la formarea cailor extrapiramidale - controleaza tonusul muscular - moduleaza tonusul si contractia musculaturii sc"eletice 'spect exterior: 4 emisfere separate prin fisura interemisferica unita la baza prin corpul Calos, comisura alba, comisura anterioara si posterioara. 're C fete: externa, bazala, mediala si prezinta santuri adanci ( central-2olando, lateral-SIlvius, calcarin) si santuri superficiale care delimiteaza girusuri (precentral,

postcentral, cingular, "ipocampic). Structura - S;%S$'0$' '1%' in interior reprezentata de fibre de proiectie comisurale de asociatie. - S;%S$'0$' C*0;S<* la exterior si formeaza /'1*:C:2$*J;1. *Paleocortexul: format din doua straturi de neuroni granulari, externi senzitivi, piramidali, intern motori. <mpreuna cu girul cingular formeaza sitemul limbic cu rol olfactiv, controlul activitatii vegetative impreuna cu "ipotalamusul, centrul unor reflexe de comportament simple, centrul motivatiei.

*#eocortexul: alcatuit din K straturi de neuroni, moleculari, granulari (extern, intern), piramidali (intern si extern), fuziformi. a. #eocortexul senzitiv: primeste informatii de la sensibilitatile generale si proprioceptive constiente, se afla in girusul postcentral, proiectia este 6umunculus senzitiv. Sensibilitatile speciale se proiecteaza in lobul occipital(vaz), temporal(auz) ec"ilibru, girusul "ipotalamic(miros) *. #eocortexul motor: se afla in peretele anterior al santului central si zona adiacenta din "omunculul motor. ,e aici pornesc caile piramidale si o parte din caile extrapiramidale. c. #eocortexul de asociatie: este reprezentat de aria prefrontala in care se afla centrul personalitatii si controlul activitatii vegetative, aria temporala, centrul memoriei vizuale si sexual si aria parieto-occipitala unde se realizeaza analize complexe.

+unctia reflexa
*$eflexele neconditionate: sunt caracteristice tuturor indivizilor, sunt innascute, permanente, se transmit ereditar, se inc"id la nivele inferioare ale S0C. *$eflexe conditionate: sunt individuale, temporale, neereditare se inc"id in eta)ele superioare ale S0C. /t obtinerea lor este nevoie de asocierea unui excitant indiferent cu un excitant neconditionat.

*xcitantul indiferent (*<) - precede excitantul neconditionat iar dupa 3L-CL repetitii excitantul indiferent devine capabil sa declanseze singur reflexul transformandu-se in excitant conditionat (*C). !xcitatia: este o stare de activitate intensa a scoartei cerebrale datorita actiunii unor stimuli. ;n centru excitant aparut are tendinta de iradiere. In)i*itia: este o forma de protectie a scoartei cerebrale si este in stransa legatura cu excitatia (inductia reciproca). +orma de in)i*itie: externa neconditionata: in"ibitia supraliminara (un stimul puternic apare in timpul deliminarii reflexului). interna conditionata: de stingere (*C nu este intarit de *0) de diferentiere (*C are alte valori) de intarziere (intre *C si *B este o perioada lunga de timp) Invatatura: proces de acumulare si de stocare a informatiei. $ipurile de invatatura sunt: nervoasa (reflex conditionat, operanta si de evitarea unei pedepse), umorala. "emoria: capacitatea de a stoca informatia. #.emoria de moment, informatia dureaza cateva secunde sau minute. #.emoria de scurta durata, informatia dureaza cateva ore sau zile. #.emoria de lunga durata, dureaza ani. "otivatia: sta la baza invataturii. Centrul motivatiei se afla in sitemul limbic si exista o zona a recompensei si alta a pedepsei.

Igiena sistemului nervos

"eningita reprezinta inflamarea meningelui. 're cauze c"imice, toxice, alergice, factori fizici sau c"imici. Simptomele sunt febra dureri de cap varsaturi fotofobie stare generala rea, intepenirea cefei, sensibilitate exagerata cutanata. /revenirea consta intr-o activitate normala, program stabilit de odi"na, evitarea frigului caldurii si a curentului. 'oma reprezinta in"ibarea profunda a activitatii nervoase superioare. Cauzele pot fi suferinta centrilor nervosi superiori, stadii finale a unor boli a S0C, accidente si intoxicatii. Simptomele sunt pierderea constiintei, a sensibilitatilor a motilitatii voluntare si involuntare cu pastrarea functiilor fundamentale. /revenirea consta in evitarea surmena)ului si o viata ec"ilibrata.

4emoragii cere*rale rezulta in urma unui accident vascular cerebral. Cauza este ruperea vaselor de sange craniene datorita "ipertensiunii sau accidentelor. Simptomele generale sunt paloare, agitatie, "ipertensiune, durere de cap, sete, varsaturi, coma, accelerarea pulsului si a respiratiei. /revenirea consta in evitarea tutunului, alcoolului, cafelei, sarii sau unor droguri.

A#A1I3A &$I

|5|

Analizatorii sunt sisteme complexe si unitare care au rolul de a conduce si transforma in senzatii excitatiile primite din mediul extren sau intern. 'nalizatorii contribuie la realizarea integrarii organismului in mediu si la coordonarea functiilor organismului. 'lcatuire: *Periferic - 2eceptori alcatuiti din celule epiteliale specializate, sau terminatii neuronale dentritice. 2eceptorii primesc stimuli din exterior si ii transforma in impulsuri nervoase. *Intermediar (de conducere) - 2eprezentat de caile nervoase prin care impulsurile descarcate de receptori a)ung pana la centrii nervosi superiori. *'entral - 2eprezentat de zona corticala in care se fac analiza si sinteza informatiei primite de la nivelul receptorilor rezultand senzatii specifice si constiente. Perceperea unei senzatii implica prezenta unui stimul capabil sa declanseze un raspuns la nivelul sistemului nervos central. /rezenta unui receptor care sa transforme stimulul intr-un sistem nervos. Calea de conducere a impulsului nervos de la receptor la creier pe o cale nervoasa si intensificarea senzatiei sub forma perceptiei in arii cerebrale specifice. 3. 'nalizatorul cutanat: ofera informatii asupra proprietatilor si fenomenelor cu care organismul vine in contact 4. 'nalizatorul =inestezic: da informatii in permanenta S0C asupra pozitiei spatiale a corpului adica diferitelor sale segmente si a gradului de contractie a musculaturii. C. 'nalizatorul gustativ: are rol de a informa asupra calitatii alimentelor introduse in gura &. 'nalizatorul vizual: ofera informatii asupra mediului incon)urator, orientarea in spatiu si mentinerea ec"ilibrului.

E. 'nalizatorul acustico-vestibular: ofera informatii asupra pozitiei corpului in repaos si in miscare. K. 'nalizatorul olfactiv: are rolul de a depista substantele toxice cat si calitatea alimentelor si la declansarea secretiilor digestive.

Analizatorul &lfactiv
*S I"21I: substanta volatila *$!'!P &$21: neuronii olfactivi c"emoreceptori din mucoasa nazala si se gasesc in partea posterosuperioara a foselor nazale. 0euronii olfactivi, bipolari, fusiforme cu dendrite scurte, groase ce se termina cu butonii olfactivi avand fiecare K-D cili. 'cestia sunt cei care reactioneaza la mirosurile din aer si apoi stimuleaza celulele olfactive. *'A1!A D! '&#D2'!$!: axonii celulelor bipolare pleaca de la polul bazal si se unesc pentru a fomra nervul olfactiv ce strabate lama ciuruita a osului etimoid si se termina in varful olfactiv facand sinapsa cu neuronii multipolari de la acelasi nivel. *'!# $II: axonii neuronilor multipolari alcatuiesc fracturile olfactive ce a)ung la aria corticala olfactiva din paleocortex. *$&1: depistarea substantelor nocive. <mpreuna cu simtul gustativ are rolul de a participa la aprecierea calitatii alimentelor si la declansarea secretiilor digestive. /roprietatile unei substante odorante: volatila si a)unsa in nari, solubila, o anumita concentratie in aerul inspirat. /ragul sensibilitatii olfactive este reprezentat de concentratia minima dintr-o substanta odoranta care provoaca senzatia de miros. ,eterminarea sensibilitarii olfactive se face in labiratoare speciale cu a)utorul olfactometrului. :mul poate distinge pana la 3L.LLL mirosuri diferite. *xista un numar aproximativ de EL de mirosuri primare din a caror combinare in proportii diferite poate rezulta intreaga diversitate de senzatii olfactive. Simtul mirosului se adapteaza rapid, senzatia disparand desi stimulul persista.

Analizatorul (ustativ
*S I"21I: substante sapide, solubile in saliva sau apa. *$!'!P &$II: mugurii gustativi grupati in papile gustative. /apile gustative - circumvalate la baza limbii formeaza FBG lingual - fungiforme pe varful limbii si marginile anterioare - foliale pe laturile posterioare - filiforme doua treimi ale limbii, lipsite de muguri gustativi (temperatura, durere, pipait) *'A1!A D! '&#D2'!$!: nervii M, N, 3L, E-temperatura /0: pe traseul nervului ,0: nucleul solitar 'xonii se incruciseaza in bulb. Centru - girusul postcentral, caliculul senzitiv, zona somestezica a fetei. $0: talamus

Analizatorul 'utanat
*$&1: organ de protectie mecanica, izolator termic, depozit de lipide, organ de simt pentru sensibilitatea tactila, vibratorie, termica, dureroasa si presionala. Sensi*ilitatea tactila6 vi*ratorie si presionala. 're ca stimuli atingerile fine, scurt repetate, profunde. 2eceptorii sunt corpusculii "eissner, %ater Pacini si discurile "er7el. Calea de conducere este reprezentata de fascicolul spinotalamic anterior, fasciculele spinobulbare si nervul E. Sensi*ilitatea termica. 're ca stimuli variatiile de temperatura mai mari sau mai mici fata de temperatura corpului. 2eceptorii pentru cald sunt corpusculii $uffini si receptorii pentru rece sunt corpusculii 8rause, terminatiuni nervoase libere. Calea de conducere este fasciculul spinotalamic lateral si nervul E. Sensi*ilitatea dureroasa. 're ca stimuli orice agent care distruge structura celulei compresia brusca, distensia si inflamarea organelor. 2eceptorii sunt terminatiunile nervoase libere mai dese in piele si mai rare in organele interne. Caile de conducere sunt fasciculul spinotalamic lateral si nervul E, iar centu de prelucrare a informatiei este zona somestezica 3 si somestezica 4. *S $2' 2$A PI!1II: *pidermul, ,ermul si 6ipodermul

!pidermul prezinta un strat extern, strat bazal generator dispus pe membrana bazala si un strat cornos, tesut pavimentos stratificat c"eratinizat. Dermul este un tesut con)unctiv dens cu vase de sange, corpusculii .eissner, ?rause si 2uffini, discuri .er=el, radacina si musc"ii firului de par, acinii glandelor sebacee, canalele de excretie ale glandelor sudoripare. 4ipodermul este un tesut con)unctiv lax, contine reteaua vasculara subcutanata, glomerulii glandelor sudoripare, corpusculii Bater /acini, @olgi, .azzoni, 2ufini si tesut adipos.

Analizatorul Auditiv *PA$

I1! 2$!'4II:

*xterna: pavilion, conduct auditiv extern, timpan. .edie: ciocan, nicovala, scarita, fereastra ovala si rotunda, trompa lu *ustac"io. <nterna: labirint osos, perilimfa(coarda semicirculara, vestibul, co"lee osoasa) si labirint osos cu endolimfa(canale semicirculare, uricula, sacula, canal co"lear). #$!'!P &$21 se afla pe membrana bazilara in canalul co"lear formand organul Corti alcatuit din doua straturi de celule receptoare: intern(un sir) si extern(C-& siruri), celulele de sustinere care produc membrana reticulata, 4 celule piliere care delimiteaza tunelul Corti si membrana tectoria in ca sunt infipti cilii celulelor receptoare. #'A1!A D! '&#D2'!$! 0ervul B<<<, ramura acustica /0: ganglionul Corti ,0: nucleii co"leari pontini, trimit colaterale la caliculii cvadrigemeni inferiori. $0: corpii geniculati din metatalamus Centru: aria auditiva, lobul temporal, genomul superior.

Analizatorul %esti*ular
*S I"21I: modificarile pozitiei capului sau corpului fata de axa normala. *$!'!P &$I: crestele ampulare aflate in dilatari numite ampule de la baza canalelor semicirculare(celule receptoare ciliate, celule de sustinere, cupula si endolimfa). 'paratul

otolitic - macula din sacula si utricula (celule receptoare ciliate, celule de sustinere, membrana gelatinoasa cu otolite). *'A1!A D! '&#D2'!$!: caile auditive si vestibulare, ramura vestibulara a nervului D. /0: ganglionul Scarpa ,0: nuclei vestibulari bulbari, de aici pornesc colaterale la cerebel (fasciculul spinocerebelos), maduva (fasciculul vestibulo-spinal), nucleii nervilor <<<, <B, B<. $0: $alamus Centru: lobul temporal, girusul superior.

Analizatorul 8inestezic
*$!'!P &$II - Corpusculii /acini - pericondru - :rganele tendinoase @olgi in tendoane, informeaza despre gradul de intindere a tendonului in timpul contranctiei musculare - 8usurile neuromusculare O 493L fibre intrafusale cu regiune mediana necontractila si capetele contractile 8unctionarea fusului neuromuscular *xtensia fibrelor extrafusale duce la intinderea fibrelor intrafusale care vor descarca impulsuri prin fibrele primare care conduc rapid si informeaza centru si desprea rata intinderii si prin fibrele secundare care conduc impulsul mai lent. 8ibrele intrafusale reactioneaza si la contractiile care realizeaza placa motorie cu axonii motoneuronilor pe medulare. *'AI1! D! '&#D2'!$!: sensibilitatea =inestezica sau proprioceptiva constienta fasciculele spinobulbare @oll si %urdac" sensibilitatea proprioceptiva inconstienta (tonus muscular) fasciculele spinocerebeloase

Analizatorul %izual
*$!'!P &$21: globul ocular (lo*ul ocular este alcatuit din: a. Screlotica O invelis fibros cu rol de protectie. 'nterior, prezinta corneea transparenta, avasculara puternic inervata.

b. Coroida O are un rol nutritiv, prezinta un corp ciliar cu musc"ii ciliati (circulari si radiari) si procese ciliare (ML-NL g"eme vasculare ce produc umoarea apoasa), irisul si pupila. c. 2etina O incepe in spatele Forei serrataG si prezinta macula lutea cu fovea centralis si pata oarba. 're origine ectodermica si prezinta 3L straturi: #stratul pigmentar #stratul celulelor receptoare cu conuri si bastonase #membrana limitanta externa #stratul granular extern #stratul plexiform extern #strat granular intern #strat plexiform intern #stratul neuronilor multipolari #stratul fibrelor optice #membrana limitanta interna Aparatul optic 're KL dioptrii dintre care &L are corneea si 4L cristalinul. Cristalinul are la exterior o membrana numita cristaloida si se ancoreaza de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. /rezinta deasemeni corpul vitros invelit in "ialoida. *'A1!A D! '&#D2'!$!: 0ervul << /0: neuronul bipolar ,0: neuronii multipolari $0: corpii geniculati laterali, pornesc colaterali spre caliculii bigemeni superiori Centru: lobul occipital, in )urul scizurii calcarine &c)iul emetrop este oc"iul sanatos, are diametrul antero posterior de 4& mm si distanta focala de 3M mm. 1umina actioneaza asupra pigmentilor fotosensibili pe care ii descompune. 2:,:/S<0' O 2*$<0*0 5 C'$:/S<0'. /roteina con)ugata complexa, continuta de celulele cu bastonase ale oc"iului. Hoaca un rol esential in procesul de vedere crepusculara nocturna sau scotopica. <:,:/S<0' O 2*$<0*0 5 8:$:/S<0'. /roteina con)ugata complexa continuta de celulele cu conuri ale oc"iului. *a confera celulelor vizuale in care se gaseste, proprietatea de a receptiona stimulii luminosi de intensitate mare(vedere fotopica). Celulele cu con sunt de C feluri: pentru rosu, albastru si verde. &c)iul ametrop este oc"iul bolnav ce poate suferi de miopie, "ipermetropie, prezbitism, astigmatism, glaucom, cataracta.

Igiena Analizatorilor
4erpesul este cauzat de o infectie virotica sau de o toxiinfectie alimetara. Simptomele sunt aparitia de vezicule grupate in buc"ete pe pielea fetei si inrosirea acesteia. /revenirea consta in respectarea regulilor de igiena. 'ataracta consta in opacifierea cristalinului. Cauzele sunt artrita sau arteroscreloza. Simptomele sunt tulburari de vedere, colorarea pupilei in alb sau cenusiu. /revenirea consta in evitarea pe cat de mult posibil a oboselii si respectarea regulilor de igiena. (laucomul este o tensionare intraoculara marita. Simptomele sunt reducerea campului vizual, dureri oculare, tulburari de vedere, orbire, pupila galben verzuie. /revenirea consta in protecia impotriva ultravioletelor, zapezii oboselii si respectarea unei iiene corecte. 'on9unctivita este inflamarea con)unctivei globului ocular. Cauzele pot fi alergice sau infecite. Simptomele constau in inflamarea pleoapelor, roseata in )urul oc"ilor, lacrimi abundente, senzatie de corp strain in oc"i. /revenirea consta intr-o igiena corecta. &tita este inflamarea urec"ii externe sau medii. Cauzele sunt infectii microbiene sau virale. Simptomele sunt dureri locale, scaderea auzului, febra, frisoane si o stare generala alterata. /revenirea consta in igiena corecta.

(1A#D!1! !#D&'$I#!
(landele endocrine secreta "ormonii care trec direct in sange si au actiune asemanatoare sistemului nervos, dar actioneaza lent si de lunga durata.

|:|

4ipofiza
4ipofiza este o glanda pitulara asezata la baza cutiei craniene in spatele c"iasmei optice. *ste alcatuita din C lobi, unul anterior (adeno"ipofiza MEP), unul intermediar (4P structural face parte din adeno"ipofiza dar la maturitate adera la lobul posterior), si unul posterior (neuro"ipofiza 3E-4CP are o marime de L.E grame si forma ovala).

Adeno)ipofiza / 1o*ul anterior

*ste alcatuita din mai multe cordoane de celule secretoare, anastomozate invelite intr-o stroma con)unctiva vasculara conectata cu nucleii "ipotalamici mi)locii prin sistemul port 6ipotalamo - 6ipofizar. Secretie )ormoni somatotropi: *4&$"&#21 D! '$!S !$! S&"& & $&P ,S 4Stimuleaza cresterea in lungime a oaselor, are influienta asupra regiunii mediane a cartila)ului de crestere si cresterea in grosime. 2etine in organism 0a, ?, .g, /, 8e. Stimuleaza sinteza proteinelor, este un "iperglicemiant si stimuleaza cetogeneza. 6ipersecretia - la copil cauzeaza gigantism - la adult cauzeaza acromegalia 6iposecretia - la copil cauzeaza nanismul "ipofizar - la adult cauzeaza casexia 2eglarea secretiei de S$6 se face prin 4 neuro"ormoni "ipotalamici neuromotori stimulator si in"ibitor - S:.'$:S$'$<0'. *P$&1A' I#A ,)ormon mamotrop 1 4 - controleaza secretia si in"iba ovulatia. *4&$"&#I (1A#D21A$I $&PI controleaza activitatea glandelor endocrine. * I$& $&PI#A , S4- controleaza dezvoltarea si secretia "ormonilor tiroidieni. *'&$ I'& $&PI#A ,A'D4- controleaza dezvoltarea glandelor corticosuprarenale si secretia "ormonilor glucocorticoizi si mai putin a mineralcorticoizilor. 2eglarea se face cu a)utorul "ormonului C26. Secretie )ormoni gonadotropi: *4&$"&#21 +&1I'21&S I"21A# ,+S4*4&$"&#21 12 !I#I3A# ,14'mbii controleaza dezvoltarea glandelor sexuale si formarea celulelor sexuale. 2eglarea se face cu a)utorl "ormonului @n26.

1o*ul intermediar
Secreta "ormonul "!1A#&'I &S I"21A &$ ,"S4-6 care actioneaza asupra celulelor melanofore stimuland producerea de pigmenti melanici (melanina - culoarea pielii).

#euro)ipofiza / 1o*ul posterior

*ste conectata cu nucleii anteriori "ipotalamici prin tractul "ipot alamo"ipofizar si ti)a pitulara. *ste alcatuita din celule pituitice, celule gliale si neuroni. 're rolul de a depozita "ormoni secretati de nucleii anteriori "ipotalamici pe care ii elibereaza. 4ormoni: *4&$"&#21 A# IDI2$! I' (vasopresina) actioneaza asupra tubilor contorti distali si colectori retinand apa in organism contribuind la mentinerea "omeostaziei. 6iposecretia determina diabetul insipid eliminare de urina "ipotonica si ingestie de apa. (poliurie 9 polidipsie) 6ipersecretia produce "ipertensiune arteriala prin contractia musculaturii arterialelor. *&'I &'I#A actioneaza pe uterul gravid usurand expulzia fatului, contracta celulele mioepiteliale din canalele galactofore determinand e)ectia laptelui si erectia penisului.

(landa iroida
'sezata in partea anterioara a gatului in dreptul cartila)ului tiroid din laringe. 're o marime de CLg alcatuita din 4 lobi uniti prin istm. *ste alcatuita din foliculi tiroidieni delimitati de celule secretoare. <n interior se afla un caloid ce contine proteina $<2:@1:%<0' in care se afla aminoacidul $<2:Q<0' care prin iodare produce "ormonii $<2:J<0' si $2<:,:$<2:<,<0'. <ntre foliculi se afla celule FCG care produc C'1C<$:0<0'. 2ol - controleaza cresterea si diferentierea celulelor - controleaza metabolismul energetic - stimuleaza eliminarile de azot, impreuna cu prolactina determina secretia lactica - stimuleaza dezvoltarea sistemului nervos - este "iperglicemiant 2egla)ul se produce cu a)utorul $S6.

6iposecretia cauzeaza - la copil nanism tiroidian si astigmatism gusogen - la adult mixedem(intoleranta la frig, piele uscata) 6iposecretia cauzeaza boala numita %asedoA-@raves(iritabilitate, intoleranta la caldura, exolftalmie)

(landele Parotide
'sezate in partea posterioara a lobului tiroidian, sunt 4 perec"i foarte mici. Sunt alcatuite din cordoane de celule invelite in stroma con)unctiva. Secretie )ormoni: *PA$A4&$"&#21 ,P 4- stimuleaza producerea de osteoclaste care mobilizeaza calciu din oase, retine in organism Ca si 0a si stimuleaza eliminarile de / si ?. *'A1'I &#I#A retine ? si / in organism si stimuleaza eliminarile de Ca si 0a. 2egla)ul se face prin concentratia de Ca si / din organism.

(landele Suprarenale
Sunt asezate la polul superior al rinic"ilor. Sunt impartite in doua categorii C:2$<C:S;/2'2*0'1* de origine neurodermica si .*,;1:S;/2'2*0'1* de origine ectodermica. '&$ I'&S2P$A$!#A1! - "ormoni de natura lipidica - Steroizi *"I#!$A1&'&$ I'&I3I derivati din aldosteron, retin 0a si Cl in organism, elimina ? si 64. *(12'&'&$ I'&I3I derivati din cortizol, "idrocortizon si "idrocortizol. *S!0&S3 !$&I3I sunt estrogen(estradiol, estrona si estriolul), progesteron si testosteron. 'u rolul in aparitia caracterelor sexuale secundare. <n "iposecretie produc boala Cuc"ing, boala C"onn si boala 'dison. "!D21&S2P$A$!#A1! - neuroni postganglionari simpatici care si-au pierdut prelungirile si au capatat functie secretorie.

*'A !'&1A"I#! - andrenalina, epinefrina, noradrenalina, norepinefrina. 'u rol asemanator sistemului nervos vegetativ simpatic. 2eglarea secretiei se face pe cale nervoasa.

!pifiza ,glanda pineala8ace parte din epitalamus si este conectata cu retina. Secreta "!1A &#I#A care are rolul de a in"iba secretia de 8S6 si 16, controleaza activitatea cercului "ipotalamo-"ipofizocorticosuprarenalian. .elatonina are rolul de a induce starea de somnolenta.

imus ,glanda copilariei*ste asezata in spatele sternului, produce I"&'$!S'I#A cu rol in cresterea organismului si limfocite care a)ung in timus din organele limfoproteice.

Pancreasul endocrin
*ste asezat in cavitatea abdominala in spatele stomacului cu capul in curbura duodenului. *ste alcatuit din cap corp si coada, este impartit in pancreas exocrin si pancreas endocrin (insulele lui 1ang"er"ans). *I#S21I#A - este cel mai puternic "ormon "ipoglicemiant - stimuleaza arderile glucozei - intensifica arderile celulare de glucoza - stimuleaza glicogeneza - stimuleaza sinteza de proteine

(landele Sexuale
!S I'21!1! 'u functie exocrina (producerea spermatozoizilor) si functie endocrina (producerea de "ormoni androgeni si in cantitati mici "ormoni estrogeni). * !S &S !$&#21 - "ormon anabolizant ce stimuleaza sinteza proteinelor - intervine in crestere si dezvoltarea organismului - stimuleaza aparitia caracterelor sexuale secundare si spermatogeneza

&%A$!1! 'u functie exocrina (producerea de ovule) si functie endocrina (producerea de "ormoni estrogeni, producerea de progesteron, producerea de in"ibina). 2ol - dezvolta caracterele sexuale secundare, - producerea de ovule, - cresterea organismului prin stimularea anabolismului protidic. *strogenii sunt reglati de 8S6, iar progesteronul este reglat de 16.

Disfunctiile glandelor endocrine

#anismul "ipofizar este cauzat de "iposecretia de S$6 la copil. Se manifesta printr-o talie redusa proportional, intelect normal. (igandismul este cauzat de "ipersecretia de S$6 la copil, se manifesta printr-o talie peste 4m proportional, intelect normal. Acromegalia este cauzata de "ipersecretia de S$6 la adult, se manifesta prin cresterea extremitatilor, a buzelor, a limbii a viscerelor, este mortala daca nu este tratata. Dia*etul insipid este cauzat de "iposecretia de "ormon antidiuretic, se manifesta prin polidipsie, poliurie si dezec"ilibre electrice. Dia*etul za)arat este cauzat de "iposecretia de insulina in organism si se manifesta prin tulburarea metabolismului, sete exagerata, cresterea apetitului, "iperglicemie. .asedo;/(raves este cauzata de "ipersecretie de tiroxina la adult. Se manifesta prin scadere ingreutate, intoleranta la caldura, iritabilitate, neliniste, exolftalmie. "ixedemul este cauzat de "iposecretie de tiroxina, consta in inflamarea tesuturilor cu o substanta muco-proteica electroliti si apa. Se manifesta prin cresterea in greutate, pielea uscata si ingrosata, anemie, friguri, diminuarea memoriei reducerea metabolismului bazal. (usa endemica este cauzata de "iposecretie de tiroxina la adult. Se manifesta prin cresterea anatomica a glandei, secretie de coloidce duce la cresterea foliculilor tiroidieni si incapacitatea celulelor de a produce tiroxina. Cauzele sunt lipsa iodului din alimentatie si prezenta in mediu a unor substante oxidante.

SISTEMUL OSOS

|<|

$otalitatea oaselor din organism alcatuiesc sc"eletul care este impartit in sc"eletul capului, sc"eletul trunc"iului, sc"eletul membrelor superioare, sc"eletul membrelor inferioare si articulatii. 1. S'4!1! 21 'AP212I *%iscerocraniu - zigomatice - lacrimale - nazale - vomer - maxilar - mandibula - 4 palatine *#eurocraniu - 4 parietale - 4 temporale - frontal - occipital - sferoid - etimoid 2. S'4!1! 21 $2#'4I212I *'oloana verte*rala (CC-C& vertebre) - M cervicale - 34 toracale - E lombare - E sacrale - E coccigiene sudate intre ele * orace (34 perec"i de coaste) - M perec"i adevarate - C perec"i false - 4 perec"i flotante *Sternul Bertebrele toracelui impreuna cu coaste si cu stern alcatuiesc cutia toracica.

5. S'4!1! 21 "!".$!1&$ S2P!$I&A$! *2marul este alcatuit din centura scapulara, omoplat si clavicula. *"em*rul li*er este alcatuit din brat ("umerus) si antebrat(cubitus si radius). *"ana este alcatuita din D carpiene, E metacarpiene, 3& falange. :. S'4!1! 21 "!".$!1&$ I#+!$I&A$! *'entura pelviana leaga sc"eletul membrului inferior de cel al trunc"iului. *ste formata din doua oase coxale , care se articuleaza anterior (ntre ele) form(nd simfiza pubiana , si posterior (cu osul sacrum ), form(nd bazinul. *ste o structura adaptata perfect pentru sustinere, protectie si locomotie. :asele coxale sunt oase late, provenite din sudarea altor trei oase: ilium, isc"ium si pubis. *le se articuleaza cu osul sacrum si formeaza bazinul, mpartit n 4 zone: bazinul mare si bazinul mic. *"em*rul li*er este alcatuit din femur, rotula si oasele gambei (tibia si peroneul). *1a*a Piciorului este alcatuita din tarsiene, metatarsiene si falange. <. A$ I'21A II1! - forma!iune anatomic care unete dou oase vecine ce particip la micarea unor segmente ale corpului. *Sinartrozele sunt articulatii fixe S<0,*S.:Q* - legaturi dintre oase facuta cu tesut con)unctiv moale fibros. S<0C:0$2:Q* - oasele sunt articulate cu tesut cartilaginos "ialin. S<0:S$:Q* - articulatia se face cu tesut osos. *Diartroze '.8<'2$2:Q* - articulatii semimobile '2$2:,<< - articulatii mobile

$&121 SIS !"212I &S&S. 're un rol mecanic de a proteza organele de importanta vitala, rol de sustinere, constituie parg"ii in procesul de miscare. 're un rol meta*olic, depozit de saruri fosfocalcice. 2olul de a produce elemente figurate in maduva "ematogena.

Igiena sistemului osos

*Deformarile osoase: 'ifoza - accentuarea curburii coloanei vertebrale in regiunea toracala. Scolioza - devierea laterala a coloanei vertebrale 1andoza - accentuarea concavitatii regiunii lombare. *+racturile sunt intreruperi traumatice ale oaselor. *le pot di desc"ise cand osul perforeaza pielea sau inc"ise. Se manifesta prin deformarea regiunii, scurtarea regiunii si impotenta functionala. *!ntorsele sunt leziuni traumatice datorita unor miscari fortate intr-o articulatie cu intinderea sau ruperea ligamentelor fara iesirea osului din articulatie. Se manifesta prin dureri ec"imoze si endeme. *1uxatiile leziune traumatica persistenta a unei articulatii cu ruperea ligamentelor cu iesirea oaselor din articulatie. ;nele apar datorita unor cauze infectioase altele sunt congenitale (nascute).

SISTEMUL MUSCULAR 1. "2S'4I21 S $IA

* ipuri de musc)i striati - lungi - lati - scurti - circulari *Alcatuirea musc)iului - corpul musc"iului - tendoane 9 aponevroze *Invelisurile musc)iului: fascia 9 epimisum 9 permimisum 9 endomisum

|=|

1. "2S'4II 'AP212I *"usc)ii mimicii: orbicularii buzelor si pleoapelor, dilatatori, constrictori ai narilor, zigomatici, sprancenosi, frontalul, mentalul. *"usc)ii masticatori: musc"ii temporali, musc"ii buccigieni, "iaidienii 2. "2S'4II (A 212I *Sternocleidomastoidieni *Pulsul gatului 5. "2S'4II $2#'4I212I *"usc)ii spatelui: marii dorsali, trapez, ridicatori ai umarului, romboid, musc"ii )g"eaburilor vertebrale, dintati *"usc)ii anterolaterali: pectoral, dintatii mari, intercostali, interni si externi, diafragma. *"usc)ii a*dominali: oblici interni si externi, transvers, patrat, drepti, psoar. :. "2S'4II "!".$!1&$ S2P!$I&A$! *2mar: deltoid *.rat: biceps, triceps, bran"ial, flexori, pronatori, extensori, supinatori. <. "2S'4II "!".$!1&$ I#+!$I&A$! *.azin: fesierii mari, mi)locii, mici *'oapsa: croitorul, cvadricepsul femura, biceps femural, adductori, drepti, tricepsul sural, flexori, pronatori, extensori supinatori. =. !#D&A#!1! "2S'4I212I #$endoane de inserite (pe osul mobil) #$endoane de origine (pe osul fix)

'ompozitia c)imica a musc)iului

*Apa ><? *Su*stanta uscata 2<? - 'norganica: ioni, saruri - :rganica: neproteica inferioara, glicogen, '$/, proteica contractila (actina si miozina) si necontractila (albumina, globulina si mioblobulina).

Inervatia musc)iului
*Senzitiva se realizeaza cu a)utorul dendritelor neuronului din ganglionii spinali care fac legatura cu fusurile neuromusc"ulare si organele tendinoase @olgi si corpusculii /accini. *"otorie axonii neuronuli alfa (fibre extrafusale) si impulsul trece prin tuburi transversale la 2.*. care elibereaza Ca iar la nivelul miofobrelor se formeaza complexul actomiozina ce descompune '$/ eliberandu-se energie. 2eintoarcerea Ca in 2.*. se face tot cu consum de energie.

Proprietatile musc)iului striat

.usc"ii, atat cei sc"eletici (somatici), cat si cei viscerali, poseda patru proprietati: a- !lasticitatea este proprietatea pe care o au musc"ii de a se intinde sau a se comprima sub actiunea unei forme externe si de a reveni apoi la situatia anterioara, dupa disparitia cauzei care a provocat deformarea. *lasticitatea musculara este de fapt o proprietate a substantei contractile si ea se manifesta numai in prezenta '$/-ului. in lipsa acestuia, musc"ii devin rigizi. 'sa se intampla, de pilda, la putin timp dupa moarte, cand se produce rigiditatea cadaverica. *- !xtensi*ilitatea este proprietatea musc"ilor de a se intinde sub actiunea unei forte. c- !xcita*ilitatea este proprietatea musc"iului de a raspunde la actiunea unui excitant (mecanic, fizic sau c"imic). in organism, excitantul natural este influxul nervos care a)unge la musc"i prin fibrele nervoase motorii. <nfluxul nervos, venit prin fibrele motorii, este transmis fiecarei fibre musculare din cadrul unitatilor motorii prin intermediul placii motorii sau sinapsa neuromusculara. d- 'ontractilitatea este proprietatea specifica a musc"iului de a dezvolta o tensiune asupra punctelor sale de fixare pe oase. in general, prin contractie, musc"iul se scurteaza si poate pune in miscare parg"iile osoase, realizand o miscare, care este de fapt raspunsul musc"iului

la actiunea unui excitant din exterior sau la o comanda venita pe calea nervilor. <n timpul contractiei au loc de obicei urmatoarele fenomene: #scurtarea fibrelor si, deci, si a musc"ilor+ #modificarea formei, dar nu si a volumului+ #dezvoltarea unei forte mecanice+ #transformari metabolice+ #producere de caldura+ #variatii de potentiale electrice. 'ctivitatea de contractie a musc"ilor este insotita de procese bioc"imice din care rezulta energie. ,in aceasta energie, abia 4L-4EP este transformata in lucru mecanic. Sunt mai multe tipuri de contractii musculare: a) Contractii simple sau secusele musculare - provocate de o excitatie izolata si care se poate reprezenta grafic (cu a)utorul miografului) sub forma unei curbe la care distingem trei faze: latenta, de contractie si de relaxarea. b) Contractii fuzionate (sustinute) care sunt de doua categorii: #tetanusurile - contractii sustinute care se inregistreaza sub forma unor curbe cu platou dintat (tetanusul incomplet) sau cu platou neted (tetanusul complet). 'ceste aspecte sunt datorate diferentei in privinta frecventei excitatiilor. *xcitatiile cu frecventa rara provoaca tetanusurile incomplete, pe cand cele cu frecventa mare provoaca tetanu-surile complete+ #tonusurile - sunt contractii fuzionate care se datoreaza unor impulsuri nervoase rare, nu se distribuie la toate fibrele unui musc"i, ci numai la un numar mic de fibre care determina o stare usoara de tensiune a musculaturii, caracteristica pentru starea normala de veg"e. /rin contractia succesiva a unor grupe de fibre se asigura permanenta tonusului muscular, cu rol esential in mentinerea posturii normale, in mimica, in procesele de termoreglare etc. $onusul muscular este de natura reflexiva si este mentinut de impulsurile nervoase provenite de la sistemul nervos central (S0C) prin nervii motori pe baza informatiilor primite de la proprioceptori. "anifestarile mecanice ale contractiei *'ontractii I3&"! $I'! - dimensiunile fibrei musculare nu se modifica doar, tonusul muscular, nu se produce lucru mecanic, doar caldura. *'ontractii I3& &#I'! - dimensiunile musc"iului se modifica sub o tensiune constanta, se produce lucru mecanic.

"anifestarile electrice ale contractiei constau n depolarizare si repolarizare la nivelul simpasei de tip placa motorie. 8enomenele bioelectrice se inregistreaza cu a)utorul electromiografelui. "anifestarile termice ale contractiei constau in eliberarea unei cantitati mari de caldura ( termogeneza ) . Rn conditii de activitate ( efort fizic ) ntr-un mediu rece, termogeneza creste prin cresterea tonusului muscular. ,aca temperatura corpului nu poate fi mentinuta, apar frisoanele, care au drept consecinta producerea de caldura. "anifestarile c)imice ale contractiei. <n prezeta calciului actina formeaza cu miozina 'C$:.<:Q<0' care actioneaza asupra '$/-ului, energia dobandita este folosita pt contractie. '$/-ul se obtine numai pe baza de fosfocreatina. @lucoza O@ aerob O> acid piruvic O> acetil coenzima ' O> C:4 5 64: 5 * 'naerob O> acid piruvic O> acid lactic 5 *

2. "2S'4I21 #! !D
Contractiile musc"iului neted sunt involuntare, declansate automat, viteza de propagare este mica, S0B influienteaza dar nu declanseaza si nu influienteaza placa motorie. 8ormeaza musculatura organelor. *l alcatuieste tunica musculara a tubului digestiv incepand din )umatatea interioara a esofagului pana la nivelul anusului. Plasticitatea reprezinta capacitatea musc"iului neted de a se destinde sub o tensiune constanta.

Igiena sistemului muscular

&*oseala musculara reprezinta scaderea capacitatii functionala a musc"iului datorita neorganizarii activitatii fizice. Se manifesta prin dureri musculare si scadere in forta. Se trateaza prin dozarea efortului, tratarea unor boli endocrine, evitarea sedentarismului. Intinderile si rupturile musculare sunt cauzate de contractiile musculare puternice care depasesc limita de elasticitate a musc"iului fara a se produce leziuni are musc"iului (intinderi), sau cu producerea de leziuni grave (rupturi). Se manifesta prin dureri locale, ec"imoze, intinderile se vindeca in M zile rupturile c"irurgical.

DIGESTIE, ABSORBTIE
+unctia de nutritie / aprovizioneaza organismul cu nutrienti si :4, circulatia acestora spre tesuturi, eliminarea produsilor de catabolism, a C:4 sau substantelor aflate in exces. Sistemul digestiv este format din tub digestiv si glande anexe. A. u* digestiv: cavitate bucala9 faringe9 esofag9 stomac9 intestin subtire9 intestin gros.

|>|

unicile tu*ului digestiv: *"ucoasa - este formata din tesut pavimentos stratificat nec"eratinizat in cavitatea bucala si esofag si epiteliu cilindric simplude la stomac la rect. *Su*mucoasa - este tesut con)unctiv lax. <n mucoasa se afla plexul vegetativ .*<SS0*2. <ntre mucoasa si submucoasa se afla musculatura mucoasei care pliaza mucoasa. *"usculatura - este formata din 4 paturi (externa - longitudinala si interna - circulara). .usculatura este striata in cavitatea bucala faringe si treimea superioara a esofagului, neteda in restul tubului digestiv. 1. 'A%I A !A .2'A1A. *ste delimitata de buze, obra)i, palatinul dens, palatinul moale si limba. *ste alcatuit din vestibulul bucal si cavitate bucala. 2. +A$I#(!1!. este un organ musculos c ptuit cu o mucoas care se continu n cavitatea bucal i nazal . 8aringele fiind o ncruciare a c ilor digestive prin esofag i respiratorii prin laringe. 8aringele este delimitat de cavitatea bucal prin baza limbii, amigdale, arcul palatin. Spre cavitatea nazal delimitarea este realizat de coanele nazale. 8aringele este submp r!it: -zona nazal sau epifaringe -zona oral sau mezofaringe -zona laringian sau "ipofaringe -zona esofagian 8aringele comunic cu cavitatea nazal i cu urec"ea medie prin trompa lui *ustac"e. 8aringele este compus din mai multe straturi, cel superficial fiind o mucoas care are o serie de celule specializate ca celule flagelate, limfatice (amigdalele) i glandulare. Sub statul mucos se afl un strat musculos alc tuit din muc"i stria!i. <rigarea cu s(nge este asigurat de artera carotidA externA, inervarea fiind realizat de nervii cranieni N i 3L (nervul vag Bi glosofaringian).

5. !S&+A(21. este o parte a tractului digestiv cu func!ia de transport a "ranei, *sofagul este un tub, ce leag faringele de stomac. /ere!ii s i musculari produc, contrac!ii ondulatorii care a)ut la transportarea "r nii. 're un diametru larg, comparativ cu alte cordate. *ste acoperit cu un strat epitelial, care con!ine multe glande subepiteliale. 1a adul!i are lungimea de 5</:C cm, n partea proximal (superioar ) esofagul este amplasat n spatele tra"eii i n fa!a coloanei vertebrale. :. S &"A'21 este organul digestiv, un organ musculos la om cu un singur compartiment n interior c ptuit cu mucoasa gastric . 6rana care n prealabil este de)a triturat la nivelul gurii cu a)utorul din!ilor, n interiorul compartimentului gastric va fi amestecat cu sucul gastric (compus din acid clor"idric) i enzime (pepsina) care descompun moleculele mari mai n special proteinele. /entru a realiza digestia "rana este oprit la nivelul pilorului (orificiul de continuare a stomacului cu intestinul sub!ire). $olul stomacului - /redigestia bolului alimentar, n special al proteinelor, care la om i unele animale este continuat la nivel intestinal. - /rin p6-ul acid al sucului gastric se realizeaz distrugerea bacteriilor, cu excep!ia unora ca 6elicobacter pIlori care se dezvolt n mucoasa gastric fiind n mod frecvent r spunz tor de ulcerul gastric. - Stomacul are un rol i de depozitare a "ranei, numai dup golirea intestinului va fi admis a unei noi cantit !i de "ran predigerat . Structura - :bserv m marea i mica curbur a stomacului, fiind acoperit de o membran . - Cardia este intrarea n stomac din esofag. - Qona fundic este partea stomacului situat mai sus de cardie de obicei plin cu gaze. - Corpul stomacului este partea cea mai mare a stomacului. - Corpul se termin cu orificiul piloric care face leg tura cu o zon mai dilatat continuat cu o por!iune ngustat care se termin cu un sfincter muscular cu orificiul piloric. - Base de s(nge ce irig stomacul $runcus coeliacus. - @anglioni limfatici: ganglionii limfatici ai stomacului. <. I# !S I#21 S2. I$! numit astfel deoarece diametrul s u, de C cm, este cu mult mai mic dec(t diametrul intestinului gros, de D cm, reprezint segmentul aparatului digestiv, situat ntre stomac i colon. /oate avea o lungime de p(n la M-D m.

+uncDii - descompunerea gr similor n acizi grai - descompunerea carbo"idra!ilor compleci n glucoz - ruperea lan!urilor peptidice ale proteinelor i transformarea n aminoacizi simpli - absorb!ia aminoacizilor, acizilor grai i glucozei n s(nge StructurA *Duodenul - reprezint segmentul ini!ial al intestinului sub!ire. 'cesta leag stomacul de )e)un. 'cesta este pozi!ionat n spatele abdomenului, fiind fixat astfel prin intermediul muc"iului peritonial. ,uodenul este legat cu vezica biliar i pancreasul. ,uodenul are forma literei C. 're rolul de a neutraliza aciditatea "r nii ( n special cu 6Cl), ce vine din stomac n intestin, aduc(nd-o la valori bazice (de obicei un p6 de D-N) si rolul de incepere a procesului de digestie. *Ee9unul - este partea central a intestinului sub!ire, fiind situat ntre duoden i ileon. 'cesta poate avea p(n la D m si are rolul de absorbtie a substantelor "ranitoare. *Ileonul - este ultimul fragment al intestinului sub!ire. 're o lungime de & m. 2ol absorb!ia nutrien!ilor r mai, rezulta!i n urma digestiei. =. I# !S I# ($&S reprezint partea aparatului digestiv cuprins ntre intestinul sub!ire i anus. 2olul acestuia const n a*sor*Dia apei din m(ncarea neabsorbit , cea a vitaminelor create de microflora bacterian , precum i a absorb!ia unor electroliDi napoi n s(nge. <ntestinul gros este compus din cec i colon. .. (lande anexe: glande salivare9 ficat9 pancreas. 1. (1A#D!1! SA1I%A$!. Sunt glande tubuloacinoase, secreta saliva, glande exocrine. *(landele Parotide - produc saliva seroasa, sunt controlate de nervul <J. prin intermediul ductului lui Stenens, secret saliva n cavitatea bucal . Saliva produs de parotid are un caracter slab bazic, i con!ine amilaz , enzime, precum i imunoglobuline. @landa parotid reprezint cea mai mare gland salivar , av(nd o greutate de p(n la CL g. * (landele Su*linguale - produc saliva mucoasa, sunt cele mai mici dintre cele C glande salivare importante, controlate de nervul J.

* (landele Su*maxilare -secreta saliva mixta, controlata de nervul J. 2. +I'A 21. *ste situat in cavitatea abdominala subdiafragmatic in lo)a "epatica in partea dreapta. Cantareste 3,E =g. /rezinta doua fete: *diafragmatica, cu doi lobi (drept si stang) *viscerolaterala cu & lobi (drept, stang, patrat, caudal) si cu "ilul si pediculul "epatic. 1obii prezinta cate doua segmente iar acestea sunt alcatuite din 1&.21I. 1o*ulul )epatic este unitatea structurala si functionala a ficatului. *ste format dintr-o retea tridimensionala de celule "epatice duspuse sub forma de cordoane in )urul venei centrolobulare. /rintre ele se afla spatii ,;S* si celule ?;/8*2 cu rol antitoxic si biligenti. Caile biliare intra"epatice O> canalicule intralobulare si punti proprii O> canalicule intralobulare O> canale segmentoase O> canale lobulare (drept si stang) Caile biliare extra"epatice O> canalul "epatic comun O> canalul cistic cu vezica biliara O> canalul calidac care se varsa in duoden prin orificiu cu sfincter :,,< %ascularizatia ficatului: *#utritiva - artera "epatica ramura a trunc"iului celiac care aduce :4 si nutrienti se ramifica in artera lobara, arterele segmentare, artere intralobulare si capilare sinusoidale. *+unctionala - vena poli"epatica O> capilare sinusoidale O> vena centrolobulara O> 4,C vene supra"epatice O> cena cava inferioara. <nervatia este realizata de plexul celiac si nervul vag. 5. PA#'$!AS21. *ste asezat retroperitoneal in spatele stomacului cu capul in curbura duodenului, este alcatuit din cap corp si coada avand o structura tubulo acinoasa. /ancreasul este un organ din aparatul digestiv i endocrin care ndeplinete dou func!ii ma)ore: exocrin (produce sucul pancreatic care con!ine enzime digestive) i endocrin (produce mul!i "ormoni importan!i, incluz(nd i insulina). Inervatia / plexul celiac si nervul vag. *SecreDia externA numit i suc pancreatic se vars n intestinul sub!ire. 'c!iunea lui influen!eaz n special substan!ele adipoase. *ste bogat n enzime: amilaza (care transform glucidele n glucoz ), maltaza (maltoza, n glucoz ), tripsina (care scoate aminoacizii pe r(nd din protide i peptide), lipaza (gr simile cu acizi grai i glicerina), carbona!i i bicarbona!i de 0a, care dau alcalinitatea sucului pancreatic.

*SecreDia internA este insulina, care regleaz cantitatea de za" r din s(nge, re!in(nd surplusul de glucoz sub form de glicogen, la nivelul ficatului. 1ipsa insulinei duce la o boal foarte grav , numit diabet za"arat. /ancreasul secret enzime vitale pentru organism. Rn caz c se consum multe alimente prelucrate industrial, se solicit diri)area unui num r mare de enzime n stomac i intestin. Rn felul acesta, este compromis imunitatea, prin sc derea aportului enzimatic al func!iilor imunitare. *nzimele au multiple roluri: de rupere a alimentelor n buc !i mai mici+ determin lan!ul reac!iilor c"imice care duc la nutrien!i+ sinteza unor substan!e.

Digestia *ucala
Digestia reprezinta totalitatea transformarilor mecanice6 fizice si c)imice suferite de alimente pentru a fi transformate in substante asimilabile numite nutrienti. ,igestia bucala este de C feluri: #mecanica - taierea, triturarea, maruntirea #digestia fizica - inmuierea si dizolvarea alimentelor #digestia c"imica - transformarea c"imica a amidonului preparat "asticatia reprezinta taierea, trierea, inmuierea si dizolvarea alimentelor cu a)utorul dintilor, salivei, limbii formandu-se lobul alimentar. Deglutitia reprezinta ing"itirea bolului alimentar si are loc in trei timpi. - timpul bucal (voluntar) - timpul faringian (partial voluntar) - timpul esofagian (involuntar) <nervatia senzitiva: B, B<<, <J, J <nervatia motorie: B, B<<, J, J<< Saliva are un p" de K-M, este produsa in cantitate de 4 litri in 4& de ore. *ste in proportie de NN,EP apa, L,EP substanta uscata, si mucus. 're rolul de a umezi mucoasa bucala, inmoaie alimentele sau dizolva alimentele, rol in vorbire, excretie si bactericid.

Digestia gastrica
2olul stomacului este, in primul rand de rezervor in care se acumuleaza alimentele ingerate. ,ar, in stomac, alimentele sufera si importante modificari fizico-c"imice, care le pregatesc pentru digestia din intestin. 'ceste modificari sunt rezultatul activitatii secretorii si motorii a stomacului. +unctia secretorie consta in secretia sucului gastric, produs de glandele gastrice. *xista trei tipuri de glande gastrice cardiace, pilorice si parietale(oxintice). Sucul gastric este un lic"id incolor, limpede sau usor opalescent, in functie de continutul sau in mucus si foarte acid. Sucul gastric este constituit din : NNP apa si 3P substante organice(enzime, mucus) si substante anorgnice(6Cl, cloruri de 0a, ?, fosfati de Ca, .g). /rincipalele procese c"imice, gastrice se desfasoara sub actiunea urmatoarelor enzime : *Pepsina, enzima proteolitica *1a*fermentul6 proferment activat de acidul clor"idric. Se gaseste in sucul gastric al sugarului si lipseste la adult. *(elatinaza *1ipaza gastirca, enzima lipolitica

+2#' IA "& &$I! a stomacului consta in miscarea de amestecare, de propulsie si de retropulsie.

$!(1A$!A "& I1I A II O nervul vag stimuleaza contractiile si relaxeaza sfincterele, plexul celiac are efect invers. @astrina stimuleaza motilitatea participand la formarea c"imului gastric si evacuarea fractionata a acestuia in duoden. $!(1A$!A S!'$! I!I (AS $I'! *+aza cefalica - se declanseaza secretia de suc gastric inainte ca alimentele sa a)unga in stomac (vazul, mirosul, auzul, prezenta alimentelor in cavitatea bucala), declanseaza secretia de suc gastric de catre centrii gastrosecretori din bulb. *+aza gastrica - incepe cand alimentele a)ung in stomac, cantitatea alimentelor determina secretia de gastrina si distensia stomacului producand secretia de suc gastric. *+aza intestinala - incepe odata cu patrunderea c"imului acid in intestin, se declanseaza secretiile de gastrina si enterogastrina, care in"iba secretia de suc gastric si motilitatea stomacului.

Digestia intestinala
Sucul intestinal este produs de glandele %2;0*0 si 1<*%*0?;0. 're un p6 de D-D,E contine apa, bicarbonati si mucus. *nzimele se afla la polul apical al enterocitelor sunt reprezentate de /*/$<,'Q*, ,<Q'6'2<,'Q* si 1</'Q*. .ila are un p6 de M-D contine apa in proportie de NDP saruri biliare si pigmenti *iliari (%<1<2;%<0', %<1<B*2,<0') lecitina si colesterol. 're rolul de a emulsiona grasimile si a)uta la absorbtia acizilor grasi cu lant lung. 2eglarea secretiei biliare se face de catre "ormonul 6*/'$:C<0', nervul J stimuleaza simpaticul si in"iba secretia de bila. *vacuarea bilei este stimulata de C:1*C<S$:?<0' si nervul vag. Sucul pancreatic are un p" de D - D,E si este compusa din ap NLP, bicarbonat de natriu (0a6C:C), enzime digestive precum: amilaz , carboxipeptidaz , nucleaz , i lipaz pancreatic . Secretia este reglata de S*C2*$<0', /'0C2*:Q<.<0' si nervul vag. 8unctii: #"idroliza carbo"idra!ilor i gr similor #neutralizarea caracterului acid a "r nii, impregnat cu suc gastric. #!nzimele proteolitice /rincipalele proteaze pancreatice sunt: tripsina, c"imotripsina i carboxipeptidaza. *le sunt secretate sub form inactiv de: tripsinogen, c"imotripsinogen i procarboxi-peptidaza.

$ripsinogenul este activat specific de enteropeptidaza (entero=inaza) secretat de mucoasa duodenal . * ripsina rezultat activeaz tripsinogenul, c"imotripsinogenul i procarboxi-peptidaza. $ripsina este o endopeptidaz ce ac!ioneaz n mod specific rup(nd leg turile peptidice la nivelul radicalului carboxilic al celor doi acizi amina!i bazici: arginina i lizina. *')imotripsina este o endopeptidaz care "idrolizeaz leg turile peptidice de la nivelul grup rilor carboxilice ale tirozinei, fenilalaninei, triptofanului, metioninei. /rezint i proprietatea de a coagula laptele. Ca urmare a ac!iunii tripsinei i c"imotripsinei rezult polipeptide. *'ar*oxipeptidaza este o exopeptidaz care scurteaz polipeptidele cu un aminoacid. 'c!ioneaz asupra polipeptidelor cu grupare carboxilic terminal . *!lastaza, produs sub form de proelastaz i activat de c tre tripsina i entero=inaz , "idrolizeaz n special leg turile peptidice ale aminoacizilor: alanina, serina, glicina. *$i*onucleaza Bi deoxiri*onucleaza ac!ioneaz asupra acizilor ribonucleic i dezoxiribonucleic, desf c(nd leg turile ester-fosfat, rezult(nd oligopeptide. #!nzimele lipolitice *1ipaza pancreatic este cea mai activ esteraz din tubul digestiv, care separ prin "idroliz acizii grai de glicerol. S rurile biliare, prin ac!iunea de emulsionare a gr similor, m resc suprafa!a de contact dintre substrat i enzim favoriz(nd ac!iunea lipazei. ,ac lipsete lipaza pancreatic , gr simile sunt eliminate nedigerate n fecale, ap r(nd steatoree. *'olesterolester)idrolaza ac!ioneaz n prezen!a s rurilor biliare scind(nd colesterolul alimentar esterificat n colesterol liber i acid gras. *+osfolipaza A2 descompune fosfolipidele n acizi grai i lizofosfolipide. *!nzime glicolitice Sucul pancreatic con!ine de asemenea o amilaz care este secretat sub form activ . 1a fel ca amilaza salivar , "idrolizeaz moleculele de amidon p(n la maltoz .

ransformarile macronutrientilor

Igiena sistemului digestiv

'ariile dentare / apar atunci cand bacteriile din cavitatea bucala produc acizi care ataca dintele. 0etratata, caria dentara se poate complica cu infectii si poate duce c"iar la pierderea dintelui. Caria dentara poate fi prevenita prin peria)ul dintilor si folosirea atei dentare cu regularitate, prin controale stomatologice periodice, prin peria)ul profesional si prin evitarea alimentelor bogate in za"ar. Stomatita - este o inflamatie a mucoasei bucale, bolnavul resimtind dureri vii, uneori senzatia de arsura in cavitatea bucala, accentuata de alimentele iritante, de condimente. 1a inspectia cavitatii bucale se observa "iperemie (roseata), edem, afte, uneori inflamatia se extinde la lueta, cuprinzand comisurile bucale si limba+ se manifesta cu dureri la deglutitie, febra. !nterocolita infectioasa - este o inflamatie a mucoaselor intestinului subtire si a colonului care poate fi cauzata de o bacterie, de un virus sau de un parazit. Contaminarea se face prin ingestia alimentelor infectate sau prin transmisie intre indivizi. Simptomele ei sunt o diaree apoasa sau sangvinolenta, crampe abdominale, varsaturi, asociate sau nu cu febra. !nterocolita inflamatorie - *ste o inflamatie de origine neinfectioasa a mucoaselor intestinului subtire si a colonului. %oala lui Cro"n reprezinta forma principala a acestui tip de enterocolita. <n acesta boala cronica a carei origine este inca necunoscuta, orice segment al tubului digestiv poate fi afectat si, indeosebi, ileonul si colonul. 'iroza )epatica este o afectiune ireversibila si difuza a ficatului, caracterizata prin distrugerea celulelor "epatice, pierderea elasticitatii (scleroza) tesuturilor, dezvoltarea unui tesut cicatricial fibros si prin regenerarea anormala a celulelor ce constituie noduli de regenerare. Scleroza tesuturilor "epatice impiedica circulatia sangvina, ducand la "ipertensiune portala S cresterea presiunii sangvine in interiorul venei care colecteaza sangele de la organele digestive si il transporta la ficat. Ciroza "epatica se manifesta prin alterarea progresiva a functiei ficatului si prin incetinirea circulatiei sangelui (staza), mai intai la ficat, apoi la alte organe. 1itiaza *iliara ,calculii *iliari- apar atunci cand colesterolul si substantele constituente ale bilei cristalizeaza, formand calculi duri in vezica biliara. Calculii se formeaza atunci cand exista o cantitate prea mare de colesterol in bila sau atunci cand functia vezicii biliare este alterata (nu se goleste normal). .area ma)oritate a medicilor considera ca inclusiv calculii de dimensiuni microscopice pot determina aparitia simptomelor. 'cesti calculi de mici dimensiuni pot duce la formarea unui sediment denumit Tnamol biliarT, care poate fi adesea evidentiat la examinarea ecografica abdominala. Pancreatita are loc atunci cand se inflameaza pancreasul, de obicei se datoreaza enzimei digestive care ataca si digera pancreasul, care a produs-o la inceput. /ancreatita poate duce la

probleme ulterioare. <mpreuna cu diabetul si deficienta nutritionala, ea poate duce la dezvoltarea cancerului pancreatic

'I$'21A I! S'0@*1* - tesut con)unctiv fluid

#reprezinta F? din greutatea corporala

|F|

#contine plasma in procent de =C? din care apa GC? si substanta uscata 1C? (3P anorganic, NP organic) #contine elemente figurate in procent de :C? !ritrocite, aproximativ &,E - E milioane9mm cub de sange 1eucocite, &LLL - DLLL9mm cub de sange rom*ocite, 3EL - 4LL mii9mm cub de sange, sunt anucleate provin din fragmentarea megacariocitelor si contin factori ai coagularii sangelui, proces in care intervin. 1eucocitele sunt impartite in mai multe categorii /:1<0;C1*'$* KDP si .:0<0;C1*'$* C4P. P&1I#2'1!A ! *#eutrofile (polimorfonucleare) au capacitatea de diapedeza si fagocitoza si au afinitate fata de toxinele microbiene. *Acidofilele intervin in boli parazitare si alergenice *.azofilele contin "epanina si "istamina intervin in etapele finale ale bolii. "&#&#2'1!A ! *1imfocitele produc anticorpi in contact cu antigenele *"onocitele la nivelul tesuturilor infectate se transforma in macroplage si produc fagocitoza.

@rupele sangvine
*A - doneaza grupei ' si '%, primeste de la ' si L. 1'l

#. - doneaza grupei % si '%, primeste de la % si L. #C - doneaza grupei L, ', % si '% primeste de la L.

1%l ll 1'1%

#A. - doneaza grupei '% si primeste de la '%, L, ', %. 8actorul 2" - ,,, ,d O 2" pozitiv DEP - dd O 2" negativ 3EP

6*.:S$'Q' - oprirea "emoragiilor

*4emostaza temporala - dureaza 4-& minute cansta in devierea circulatiei sangelui din vasul lezat prin vase vecine si formarea dopului plac"etar la nivelul leziunii vasului prin agregarea trombocitelor *4emostaza definitiva - dureaza &-D minute si consta in formarea fibrinei insolubile. '. 8actori trombocitari 5 8actori plasmatici ai coagularii 5 Ca O> $2:.%:/1'S$<0' %. /2:$2:.%<0' 5 $2:.%:/1'S$<0' 5 Ca O> $2:.%<0' 'C$<B' C. 8<%2<0:@*0 5 $2:.%<0' 'C$<B' O> 8<%2<0' <0S:1;%<1' impul trom*odinamic este de aproximativ 2: de ore. *%olumia reprezinta totalitatea sangelui stagnant si circulant din organism. *4ematocrit reprezinta totalitatea elementelor figurate din sange.

Sistemul circulator 1. Sistemul cardiovascular poate fi impartit in:

#<0<.' #B'S* ,* S'0@* (artere, vene si capilare) I#I"A *Inima este situata in cavitatea toracica intre cei doi plamani (in mediastin), spri)inita pe diafragma. *ste un organ musculos ce functioneaza ca o dubla pompa cu & camarute, 4 atrii si 4 ventricule ce este prote)ata la exterior de pericard (fibros si seros).

'triul drept este despartit de atriul stang prin septul interatrial, iar ventricolul drept este despartit de ventricolul stang prin septul interventricular. #', comunica cu B, prin orificiul atrioventricular drept prevazut cu valvula tricuspida. *'S comunica cu BS prin orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula *icuspida. /eretele inimii este alcatuit din trei straturi: 3. !picard - stratul extern, este o faita viscerala a pericardului seros. 4. "iocardul - stratul mi)lociu. .iocardul este musc"iul inimii alcatuit din celule cilindrice mononucleate cu reticul endoplasmatic bogat, multe mitocondrii, sarcoplasma saraca, miofibrile organizate in sarcomer. Celulele sunt separate intre ele prin discuri intercalare. 8ibrele miocardice au dispozitie circulara in atrii si oblic spiralata in ventricule. miocardul atrial este mai subtire decat cel ventricular unde prezinta musc"ii papilari si trabecule carnoase. <ntre miocardul atrial si cel ventricular se afla un inel fibros, cele doua tipuri de miocard sunt separate structural si functional. #$esutul excitoconductor nodal - are rolul de a genera si conduce impulsurile de contractie. *ste grupat in mai multe formatiuni (nodul sinoatrial, nodul atrioventricular, fascicul 6is si reteaua /ur=in)e) #8ibrele musculare cardiace striate - sunt bogate in mitocondrii au nucleu unic, functioneaza ca un sincitiu. C. !ndocardul - stratul intern se continua cu endoteliu vaselor de sange. Proprietatile musc)iului cardiac: *!xcita*ilitatea: este proprietatea de a raspunde maximal la stimuli prag si supraliminari. *'onducti*ilitatea: proprietatea miocardului de a conduce unde de contractie de la nodulul sino-atrial in miocardul atrial apoi in nodulul atrio ventricular, fasciculul 6is reteaua /ur=in)e si in miocardul ventricular *Automatism: capacitatea de a se contracta ritmic. 0odulul sino atrial asigura un ritm de MLDL %pm. *'ontractilitatea: proprietatea de a se contracta.

'iclul 'ardiac 'iclul cardiac reprezinta succesiunea contractiilor (sistolelor) si a relaxarilor (diastolelor) inimii. Ciclul cardiac la o frecventa de ME %pm dureaza L,D secunde. Ciclul '$2<'1 #Sistola atriala dureaza L,3 secunde realizeaza pomparea a CLP din sangele atrial in ventricule #,iastola atriala dureaza L,M secunde se realizeaza prin relaxarea musc"iului inimii. Ciclul B*0$2<C;1'2 #Sistola ventriculara dureaza L,C secunde, sangele din ventricule este impins in artera aorta si trunc"iul pulmonar. #,iastola ventriculara dureaza L,E secunde Sistola generala dureaza C6: secunde. Diastola generala dureaza C6: secunde. *+$!'%!# A 'A$DIA'A (8C) reprezinta numarul de contractii pe minut (%pm). *D!.I 21 SIS &1I' (,S) reprezinta volumul de sange expulzat in ventricule la fiecare sistola O ML-DL ml. DS H >C/FC ml *D!.I 21 'A$DIA' (,C) reprezinta volumul de sange trimis in organism intr-un minut. D' H DS x +' OOOOCiclul cardiac produce manifestari mecanice, electrice si acustice.OOOO #.anifestarile mecanice: Socul apexian: reprezinta lovitura varfului inimii in spatiul intercostal stang. /ulsul arterial: unda de disteinsie a peretelui arterial ca urmare a evacuarii bruste a sangelui din ventriculul stang. #.anifestarile acustice: Qgomotul diastolic: este produs de inc"iderea valvulelor semilunare, este scurt si ascutit. Qgomotul sistolic: produs de inc"iderea valvulelor atrioventriculare, este lung si de tonalitate )oasa.

#.anifestarile electrice: sunt consecinta variatiilor bicurentilor de depolarizare si repolarizare a miocardului, se inregistreaza cu a)utorul electrocardiogramei (*?@). *?@ este reprezentarea grafica a activitatii elecrice a inimii. ,iferenta de potential este masurata intre mana stanga si mana dreapta, mana dreapta piciorul stang, mana stanga piciorul stang.

%AS!1! D! SA#(! Arterele - sunt vase de sange prin care sangele circula de la inima la tesuturi si organe. peretele atrial este format din C tunici: tunica interna, tunica medie, tunica externa. %enele - sunt vase prin care sangele vine la inima, peretele venos este format tot din C tunici (interna medie si externa) cu deosebirea ca delimitarea intre tunici nu este neteda. 'apilarele - sunt vase de calibru foarte mic, la nivelul lor se realizeaza sc"imburile gazoase si nutritive din sange in tesuturi. 'irculatia in artere vene si capilare: arterele mari au tunica medie elastica, arterele mici au tunica medie musculara, capilarele au peretele format din endoteliu gros de un micron, venele din partea inferioara a corpului prezinta valve semilunare. Benele coronare aduna sangele venos de la inima si il varsa in ', prin sinusul venos. Circulatia a fost categorizata in: C<2C;1'$<' .'2* si C<2C;1'$<' .<C'.

'irculatia Sistemica ,mareSIS !"21 A&$ I'

SIS !"21 %!#&S

'irculatia pulmonara ,mica-

Sc"imburile gazoase se realizeaza la nivelul structurii alveolo-capilare datorita diferentei de presiune partiala. 6emostaza pulmonara O incarcarea sangelui cu oxigen in proportie de ND,EP.

2. Sistemul circulator limfatic

1imfa are compozitie aproape asemanatoare cu a plasmei, contine mai putine proteine si mai multe limfocite si lipide si provine din lic"idul interstitial. 're rolul de a # recupera lic"idele din organism si le diverseaza in sange. # transporta acizii grasi cu lant lung de c # intervine in imunitatea organismului # recupereaza proteinele extravazate Circulatia limfatica: #'analul toracic stang aduna limfa din membrele inferioare, cavitatea abdominala, )umatatea stanga a toracelui, a gatului, capului si membrului superior stang. Se varsa in vena cava superioara la locul de unire a venei )ugulare cu subclavicula stanga. Canalul toracic incepe cu Fcisternele C"illiG. #'analul toracic drept colecteaza limfa din )umatatea dreapta a toracelui, gatului, capului si membrul superior drept. Se varsa in vena cava superioarala locul de unire a subclaviculei cu )ugulara dreapta.

Igiena sistemului circulator

*'ardiopatia isc)emica este o boala care afecteaza arterele ce "ranesc inima care si micsoreaza calibrul, av(nd drept consecinta scaderea cantitatii de s(nge ce iriga musc"iul inimii pus astfel, n imposibilitatea de a-si satisface necesarul de oxigen, acizi grasi, glucoza... <sc"emia se exprima clinic prin durere la nivelul pieptului, zona precordiala, durere ce mbraca mai multe caracteristici - angina pectorala. #4emoragiea este scurgerea de sange dintr-un vas sangvin. : "emoragie este numita externa daca sangele se scurge direct in exterior, interna daca se produce intr-o cavitate (torace, abdomen) sau intr-un organ intern (stomac, intestin)+ cand sangele iese pe caile naturale (gura, anus, uretra), "emoragia se numeste secundar exteriorizata. : "emoragie are drept cauza un traumatism, lezarea unui organ (inflamatie, ulcer, tumora) sau o anomalie a vaselor (anevrism, fragilitate prin "ipertensiune arteriala) $ratamentul consta in oprirea "emoragiei, in general prin interventie c"irurgicala.

#1eucemia este cancer al celulelor sangelui. Celulele din sange sunt produse in maduva osoasa, care este un tesut prezent in ma)oritatea oaselor. <n leucemie, maduva osoasa incepe sa produca prea multe leucocite si uneori acestea nu-si mai indeplinesc functiile. 'ceste celule se inmultesc in continu, cand ar fi normal sa se opreasca din acest proces. *le pot avea o diviziune celulara mult mai rapida decat celelalte celule. <n timp, aceste celule anormale a)ung sa inlocuiasca celulele normale - leucocitele, "ematiile si trombocitele. 1eucocitele au rolul de a a)uta organismul sa lupte cu infectiile. 6ematiile au rolul de a asigura o buna oxigenare la nivel celular, necesara pentru o buna functionare a organismului, iar trombocitele a)uta in oprirea sangerarilor. <n momentul cand aceste celule leucemice le inlocuiesc pe cele normale, sangele nu-si mai poate indeplini functiile. Ca urmare se pot produce sangerari si ec"imoze cu usurinta, poate exista o stare de oboseala continua sau persoanele in cauza se pot imbolnavi frecvent. *Anemia este o deficien! calitativ sau cantitativ a "emoglobinei, molecul ce se g sete in globulele roii. ,eoarece "emoglobina transport oxigenul de la pl m(ni la !esuturi, anemia conduce la "ipoxie (lipsa de oxigen) n organe. /erturbarea poate fi datorat mai multor condi!ii, unele ereditare dar ma)oritatea rezultatul unei alimenta!ii necorespunz toare. Cele mai comune forme de anemie nutri!ional sunt cea datorat lipsei de fier, de acid folic i de vitamina %34. . suri pentru a preveni i combate anemia includ mbun t !irea alimenta!iei, consumul de m(nc ruri bogate n fier, suplimente de vitamine etc.

SIS !" $!SPI$A &$

|G|

$espiratia este functia prin care se asigura aportul de oxigen necesar organismului si se elimina dioxidul de carbon in mediu, este realizata de sistemul respirator. :rganele care contribuie la realizarea sc"imburilor gazoase dintre aerul atmoferic si organism sunt C'<1* 2*S/<2'$:2<< si /1'.'0<<. #C'<1* 2*S/<2'$:2<< *J$2'/;1.:0'2*: cavitatea nazala, faringe, laringe, tra"eea, bron"ii principale. 1. 'avitatea nazala este alcatuita din doua fose nazale separate prin sept nazal comunica cu exteriorul prin fose nazale, iar cu faringele prin coane. .ucoasa nazala este dotata cu peri si glande iar mucoasa olfactiva este dotata cu neuroni olfactivi. 0asul retine particulele de praf, incalzeste aerul, este organ fovator (produce sunetele vorbirii) 2. +aringele este loc de incrucisarea caii digestive cu ce respiratorie. *ste compus din C zone nazofaringe, orofaringe, laringofaringe. 8aringele comunica cu laringele prin orificul numit glota acoperit de epiglota.

5. 1aringele este un organ musculocartilaginos alcatuit din N cartila)e, C neperec"i si C perec"i. .ucoasa laringiana prezinta 4 perec"i de corzi vocale. :. ra)eea este lunga de 3L-34 cm, formata din cartila)e incomplete, marginile libere sunt unite printr-o membrana elastica, mucoasa tra"eala prezinta cili care prin miscarea imping impuritatile din aer spre faringe. <. .ran)iile principale au inele cartilaginoase complete, mucoasa are tesut pseudostratificat. <0$2'/;1.:0'2*: bran"ii lobare, bran"ii segmentare, bran"ii terminale, bran"iile respiratorii, canale alveolare. 1. .ran)iile lo*are sunt C in plamanul drept, 4 in plamanul stang si prezinta inele cartilaginoase complete. 2. .ran)iile segmentare sunt cate doua la fiecare lob, prezinta inele cartilaginoase. 5. .ran)iile terminale si respiratorii nu prezinta inele cartilaginoase, au tesut muscular neted. #/1'.'0<< sunt localizati in cavitatea toracica. Sunt doi plamani acoperiti de doua foite /1*;2* (viscerala si parietala) intre care se afla un lic"id pleural. Structura: lobi pulmonari U segmente U lobuli pulmonari U acini pulmonari 1&.II P21"&#A$I : C in plamanul drept , 4 in plamanul stang+ au independenta structurala , functionala si patologica. A'I#21 P21"&#A$ : unitatea morfo-functionala a lobulului pulmonar+ este alcatuit dintr-o bron"iola, canale alveolare si alveole pulmonare. A1%!&1!1! P21"&#A$! : reprezinta suprafata de sc"imb a gazelor+ este alcatuita din: epiteliu alveolar unistratificat, membrana bazala, tesut con)unctiv elastic si o retea de capilare din ramurile terminale ale arterei aorte. 1&.2121 P21"&#A$ este unitatea structurala si functionala a plamanului, iar sc"imbarile gazoase se realizeaza la nivelul structurii alveolo capilare.

+iziologia respiratiei
Sc"imburile gazoase pulmonare se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese : inspiratia si expiratia.

/rocesul prin care se face circulatia alternativa a aerului intre mediul extern si alveolele pulmonare se numeste %!# I1A I! P21"&#A$A. 3.<0S/<2'$<' /atrunderea aerului atmosferic prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare. /roces activ, deoarece se contracta musc"ii inspiratori. Se realizeaza prin marirea volumului cutiei toracice (se contracta diafragmul si musc"ii intercostali) U marirea volumului plamanilor U scaderea presiunii intrapulmonare U patrunderea aerului in plamani 4.*J/<2'$<' /roces pasiv , musculatura inspiratorie se relaxeaza. Cutia toracica isi revine U scaderea volumului plamanilor U cresterea presiunii intrapulmonare U expulzarea aerului din plamani. <n timpul efortului si in anumite conditii patologice expiratia devine activa.

Sc)im*urile gazoase respiratorii

!tapa pulmonara: consta in trecerea gazelor respiratorii prin membrana alveolo capilara pe baza diferentelor presiunii partiale a acestora.
'er alveolar :4 3LL mm 6g C:4 &L mm 6g &M mm 6g &L mm 6g Sange capilar

!tapa sangvina: consta in transportul gazelor respiratorii $ransportul sangvin al oxigenului - 3,E P sub forma dizolvata in plasma - ND,E P sub forma de oxi"emoglobina $ransportul sangvin al dioxidului de carbon - 3L P dizolvat in plasma - KL P sub forma de bicarbonati - CL P sub forma de carbo"emoglobina !tapa tisulara : consta in sc"imbul de gaze intre sange si celule. /rocesul are loc prin difuziune , in sensul gradientului de presiune partiala.

Sange capilar :4 NM,E mm 6g C:4 &L mm 6g

1ic"id interstitial &L mm 6g &M mm 6g

:xigenul este utilizat in mitocondriile celulelor U procese de oxido-reducere

*nzime specifice Substante organice 5 :4 C:4 5 64: 5 *0*2@<*

%olume si capacitati respiratorii

*%olumul current ,%.'.- reprezinta introducerea prin inspiratie normala in plamani a unui volum de ELL ml aer care este eliminat prin expiratie. *%olumul inspirator de rezerva ,%.I.$.- volumul introdus in plaman printr-o inspiratie fortata (3ELL ml aer). *%olumul expirator de rezerva , %.!.$.- volumul de aer expirat printr-o expiratie fortata care urmeaza dupa o inspiratie obisnuita (3LLL-3ELL ml aer) V.C. + V.I.R. + V.E.R. = C.V.( capacitatea vitala ) = 3500 ml aer *%olumul rezidual ,%.$.- este volumul de aer ramas in alveole care poate fi expulzat din plamani doar prin desc"iderea toracelui (3ELL ml ) C.V. + V.R. = C.P.T. (capacitate pulmonara totala) = 5000 ml aer *+recventa miscarilor respiratorii in repaus la V O 3K9minut, iar la W O 3D 9 minut *De*itul ventilator ,D.%.- B.C. x frecventa respiratorie DV = VC x R

Igiena sistemului respirator

*(ripa este o viroz respiratorie cu fenomene de afectare general , cu apari!ie sporadic , epidemic sau c"iar pandemic . $rei tipuri principale: tipul ', cel mai patogen, implicat in pandemii, tipul % ce d mboln virile locale i tipul C, cel mai slab patogen. Sursa de infec!ie

omul bolnav cu forme inaparente sau grave. Calea de transmitere este aerogen : contact direct. . suri generale: izolare, dezinfec!ie umed , evitarea aglomera!iilor. . suri speciale: vaccinarea antigripal mai ales la persoanele cu boal pulmonar obstructiv cronic , cardiaci, astmatici, peste KE ani, personalul din unit !i de ocrotire, spitale, cei cu boli cronice (diabet, ciroz ), inf 6<B cei ce fac tratament cu aspirin , cortizon, citostatice, gravidele n trimestrul << i <<< de sarcin . Baccinarea se face de obicei n lunile octombrie sau noiembrie. * +i*roza pulmonara reprezinta o modificare ireversibila a structurii parenc"imului pulmonar, care se sclerozeaza datorita producerii in exces de tesut con)unctiv. 8ibroza pulmonara apare in faza terminala a diferitelor patologii ale plamanilor si se manifesta in principal prin dispnee progresiva. /rognosticul bolii este variabil, cu o speranta de viata de cativa ani sau una nelimitata. ,iagnosticarea fibrozei pulmonare se face pe baza examenului clinic, a evaluarii functiei pulmonare si prin investigatii imagistice. ,iagnosticul de certitudine se poate pune doar cu a)utorul analizei "istolopatologice (biopsie). /entru tratamentul fibrozei pulmoanre se administreaza in principal corticosteroizi si imunosupresoare. *!mfizem afectiune difuza a plamanilor, caracterizata printr-o distensie a alveolelor cu distrugerea peretelui lor. Cauze - raman adesea necunoscute, dar varsta inaintata este un factor favorizant+ in formele varstei de aproximativ &L ani, zise T)uvenileT, emfizemul este cauzat de o anomalie a proportiilor de enzime prezente in plamani. *mfizemul centrolobular este o complicatie a bronsitei cronice, ea insasi consecutiva unui fumat excesiv. *mfizemul profesional este provocat de unele boli pulmonare: tuberculoza, pneumoconioze (silicoza, de exemplu). Simptome si evolutie - *mfizemele pulmonare se traduc printr-o )ena respiratorie. *le risca sa evolueze catre o insuficienta respiratorie cronica cu rasunet asupra functionarii inimii (insuficienta cardiaca). $ratament - ,aca emfizemul pulmonar este legat de o bronsita cronica sau de o dilatare a bron"iilor, tratamentul ei consta mai intai in prevenirea agravarii afectiunii: incetarea fumatului, tratamentul precoce al oricarei infectii bron"opulmonare. 2estul tratamentului vizeaza ingri)irea simptomelor: =ineziterapie respiratorie, administrare de bron"odilatatoare ca teofilinele si beta-4-simpatomimeticele, in"alatii zilnice de oxigen.

!0'$! IA
!0'$! IA reprezinta procesul de eliminare a substantelor toxice sau in exces din organism. Sistemul excretor este alcatuit din 2<0<C6< si C'< ;2<0'2*. Caile urinare sunt intrarenale (mici, mari si bazinete) si extrarenale (uretre, vezica urinara, uretra).

|1C|

$I#I'4II sunt asezati in cavitatea abdominala in regiunea lombara de o parte si de alta a coloanei vertebrale avand forma unui bob de fasole. /rezinta o margine concava, margine convexa si pelvis.

Structura rinic"iului: #C'/S;1' 2*0'1' formata din strat intern fibros, strat mi)lociu adipos, strat extern(fascia) care ancoreaza rinic"iul in cavitatea abdominala. #Q:0' C:2$<C'1' situata la exterior, este formata din nefroni corticali cu ansa 6enle, scoarta aflata sub capsula renala si nefroni )uxta medulari aflati in apropierea medularei cu ansa 6enle langa ce patrunde in piramidele renale. #Q:0' .*,;1'2' prezina K, 3E, 3D piramide renle (.alpig"i) cu baza orientata spre zona corticala si varful orientat spre zona medulara. : piramida renala este formata din tubi colectori %ellini si ansele 6enle ale nefronilor )uxta medulari. <n varful piramidei se afla porul renal pe unde se scurde urina in calicele mici. (calicele mici si calicele mari colecteaza urina din piramide si o varsa spre pelvis) 1obul renal este format din piramida renala si zona corticala de deasupra piramidei. %AS'21A$I3A IA $!#A1A *ste extrem de bogata, primind 4L-4EP din debitul cardiac de repaos. 'rtera renala, ramura a aortei abdominale, patrunde prin "il si apoi se mparte n ramuri interlobare (ntre piramide), din care se desprind arterele arcuate, ce formeaza o ansa n )urul bazei piramidelor, arterele

interlobulare, din care glomerulul. ,upa ce se regrupeaza n arteriole, se capilarizeaza din nou n )urul tubului respectiv (n medulara) si se desc"id n venele interlobulare, apoi n venele arcuate. Benele, av(nd un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se colecteaza n vena renala care se desc"ide n vena cava inferioara. Inervatia O> parasimpatica, nervul vag O> simpatica, simpaticul lombar #efronul - unitatea morfofunctionala a rinic"iului este nefronul. Cei doi rinic"i cuprind aproximativ 4.KLL.LLL de nefroni. ;n nefron este constituit din corpusculul .alpig"i si tubul urinifer. #corpuscul renal .alpig"i (glomerul .alpig"i si capsula %oAman) #tub contort proximal (epiteliu cubic simplu cu marginea in pelvic) #tub contort distal (zona )uxta glomerurala) #tub contort %ellini (aduna urina de la mai multi nefroni)

+ormarea 2rinei
*2ltrafiltrarea glomerurala se realizeaza la nivelul corpusculului renal formandu-se urina primara care este o plasma deproteinizata. 2ata filtrarii glomerurale este de 34E ml9min iar in 4& de ore se formeaza 3DL l urina primara. *ste un proces diri)at de forte fizice n urma caruia aproximativ 4LP din cantitatea de plasma care iriga rinic"ii trece prin membrana filtranta glomerulara, extrem de subtire, n cavitatea capsulara. .embrana filtranta nu se comporta ca o membrana inerta ei, prin proprietatile ei fizico-c"imice, permite trecerea selectiva doar a unor constituenti si bloc"eaza trecerea altora. ;ltrafiltratul glomerular (urina primara) are o compozitie electrolitica identica cu cea a plasmei+ dar este lipsit de proteine, deci este o plasma deproteinizata. ;ltrafiltrarea glomerulara este rezultatul presiunii efective de filtrare, care se exercita la nivelul capilarelor glomerulare si reprezinta suma algebrica a unor presiuni care controleaza sc"imburilor lic"idiene la nivelul tuturor capilalelor din organism. 1a nivelul tubilor uriniferi au loc procese extrem de active, anumiti constituenti ai ultrafiltra)ului fiind reabsorbiti complet (glucoza) sau doar partial (0aX5, Cl-, ;ree), altii fiind initial reabsorbiti si apoi secretati (?5). *$ea*sor*tia tu*ulara, apa si substantele organice se anorganice necesare organismului trec din lumenul tubului nefronilor in capilarele tubulare. 2eabsorbtia tubulara se realizeaza activ impotriva gradientului cu consum de energie sau pasiv in sensul gradientului de concentratie fara consum de energie. *ste procesul prin care sunt recuperate anumite substante utile organismului din ultrafiltratul glomerular, mentinandu-se astfel "omostazia lor plasmatica. /rocesul este

selectiv, in sensul ca se realizeaza maximal pentru fiecare substanta intr-un segment tubular prin actiunea unor mecanisme celulare specifice, fiind conditionat de debitul substantei respective si de necesitYtile organismului. 2eabsorbtia (transportul) diferitilor constituenti din ultrafiltrat prin peretele tubului urinifer se face prin mecanisme active si pasive. $ransferul activ se realizeaza contra unor gradiente de concentratie sau electrice, necesitand un consum de energie furnizata prin "idroliza '$/. .ecanismele de transport, activ au capacitate limitata pe unitatea de timp si intervin in reabsorbtia glucozei, anumitor aminoacizi, acidului uric, unor vitamine (%34, C), fosfatilor anorganici, sulfatilor si a principalilor ioni ai filtratului (0a5, =5, 6C:C). $ransportul pasiv se face sub actiunea unor gradiente fizico-c"imice nu necesita consum energetic, nu este limitat de o capacitate maxima si contribuie la resorbtia a trei constituenti principali ai ultrafiltra)ului: apa ureea si Cl-. 'pa se reabsoarbe in toate segmentele tubului, cu intensitati diferite, pe baza legilor difuziunii si a osmozei, astfel incat din cei 34E ml filtrati glomerular pe minut, in vezica a)unge numai 3ml9min (deci se absorb 34&ml). <n tubul contort si mai ales in cel colector se realizeaza reabsorbtia facultativa a apei si 0a5 sub controlul ',6 si aldosteronului, a)ustandu-se eliminarile in functie de starea de "idratare a organismului. *Secretia tu*ulara consta in trecerea unor substante toxice din capilarele peritubulare in lumenul tubilor nefronilor. 're rolul de a elimina atat substantele straine organismului, cat si substantele prezente obisnuit in sange (?5, acid uric), unele numai cand se afla in concentratii mari (creatina). Se realizeaza activ si pasiv. <n urma absorbitei si secretiei tubulare se formeaza urina finala in cantitate de aproximativ 3,E l in 4& ore.

$eglarea procesului de formare a urinei

#0ervoasa, sistemul nervos simpatic reduce cantitatea de urina iar s.n. parasimpatic creste cantitatea de urina. #;morala, ',6 si mineralocorticoizii influienteaza cantitatea de urina. $enina - angiotensina 3 si angiotensina 4 (cel mai puternic "ormon vasoconstrictor) influienteaza cantitatea de urina. "ictiunea este procesu de eliminare a urinei din vezica urinara. /eretele vezicii urinare are proprietatea de plasticitate ce permite coacumularea urinei fara sa apara contractii. ;reterele patrund oblic in peretele vezical impiedicand reintoarcerea din vezica urinara in uretere.

'ontentia vezicala este realizata de simpatic (relaxeaza peretele vezical si contracta sfincterul vezical intern) iar parasimpaticul favorizeaza mictiunea prin contractia peretelui vezical si relaxarea sfincterului intern. cel intern se relaxeaza voluntar.

Igiena sistemului excretor

'istita este o inflamatie a vezicii urinare, asociata sau nu cu inflamatia uretrei S canalul prin care se elimina urina din vezica urinara n timpul mictiunii. 'tunci cand este cauzata de o infectie bacteriana, cistita face parte din grupul infectiilor tractului urinar (<$;). Cistita poate deveni o problema grava de sanatate atunci cand infectia se extinde la rinic"i. #efrita este o boala inflamatorie a unui rinic"i sau a ambilor rinic"i 0efritele sunt provocate de o atingere a tesutului interstitial pe cale urinara . ,enumite si nefrite interstitiale pe cale ascendenta, sau pielonefrite , ele sunt provocate de o infectie sau de o malformatie a cailor excretorii. Simptomatica este diferita, la debut semnele rar sunt specifice. fatigabilitate , slabiciune, cefalee, alterarea starii generale, somnolenta , gust neplacut in gura, scaderea poftei de mancare, diaree , febra sau subfebrilitate, durere in regiunea lombara, dereglari de mictiune, "ipertensiune arteriala , edem al fetei, paliditate, uscaciunea pielii si mucoaselor. Cauze - anomalii anatomice ale cailor urinare , infectii ale cailor urinare ( cistita , uretrita , prostatita ), modificari "ormonale, maladii urologice (litiaza, diateza urica), diabet za"arat , urostaza, dereglarea limfourocineticii, adenom de prostata , imunodeficienta secundara. (lomerulonefrita - orice boala renala caracterizata printr-o atingere a glomerulilor (unitatile filtrante ale rinic"iului). @lomerulonefritele acute sunt, in general, de origine infectioasa (cauzate de un streptococ). @lomerulonefritele acute se manifesta prin dezvoltarea foarte rapida de edeme ale pleoapelor, in regiunea lombara si la glezne+ urina este inc"isa la culoare si putina, continand sange si proteine, aparand si o "ipertensiune arteriaia+ exista uneori o insuficienta renala moderata. $ratamentul: restrictii la aportul de apa si de saruri, administrarea de diuretice pentru disparitia edemelor. @lomerulonefritele cronice pot fi primitive, fara cauza cunoscuta, sau secundare consecutive unor boli ca lupusul, amiloza, diabetul sau actiunea unor medicamente ca sarurile biliare. *le se traduc printr-o proteinurie (prezenta de proteine in urina) uneori foarte abundenta, care provoaca un sindrom nefrotic (aparitia de edeme). 'cesta poate, in forma sa ma)ora, sa duca la edem generalizat si acumularea de lic"id intre cele doua foite ale peritoneului. 'tunci cand se manifesta printr-o simpla anomalie urinara nu necesita tratament. <n anumite varietati mai grave ale bolii, principalele medicamente utilizate sunt corticosteroizii intrebuintati singuri sau asociati cu imunosupresoarele. $ratamentul: regim strict fara sare, tratamentul "ipertensiunii arteriale, ingri)irea in mediu specializat in caz de insuficienta renala cronica. <ntr-un stadiu foarte evoluat, glomerulonefritele cronice necesita o dializa si, eventual, un transplant renal.

+unctia de $eproducere

|11|

$eproducerea reprezinta capacitatea indivizilor de a da nastere la urmasi viabili si fertili. 1. SIS !"21 $!P$&D2'A &$ +!"!I!S' *(landele sexuale femeiesti sunt ovarele, asezate in regiunea pelviana de o parte si de alta a uterului cu o greutate de &-K grame. <nvelisurile ovarului sunt albudineea si capsula ovariana. Structura: *zona medulara cu tesut con)unctiv lax, vase de sange si mifatice si nervi. *zona corticala cu foliculi ovarieni in diferite stadii de dezvoltare (primordiali, primari, secundari, cavitari, maturi) *'aile de reproducere $rompele uterine incep cu o portiune dilatata ca o planie aflata sub ovare cu rol de a capta ovulele. <n trompa uternia are loc procesul de fecundatie. ;terul este un organ neperec"e format din C straturi (piametru, miametru, endometru) prezinta un istm si col uterin. Baginul continua colul uterin este organul copulator. *(landele mamare sunt tubulo acinoase, glande aflate in regiunea antero laterala a toracelui in treimea superioara, produc colostru si laptele matern colectat in canalele galatofore si eliminat prin mamelon. *'iclul menstrual dureaza 4D de zile. a. .enstruatia - dureaza 4-C zile si consta in desprinderea mucoasei uterine 5 "emoragie. b. 8aza proliferativa &-3& zile consta in ovulatie ce are loc a 3E-a zi. c. 8aza secretorie are loc a 3K-3Da zi. &vogeneza reprezinta procesul de formare a ovulelor. ovo!amie ("n=#$) =% ovocit &e or&inul I (prin meio'a) =% ovocit &e or&inul II (primul !lo(ul polar)=% preovul )i al &oilea ovul primar)

2.APA$A 21 $!P$&D2'A &$ "AS'21I# *(landele sexuale *ar*atesti sunt testiculele, sunt asezate in regiunea ing"inala intr-o membrana numita scrot. Sunt acoperite de albudinee care prezinta o ingrosare numita mediastin. Structura: lobuli testiculari in care patrund 4-& tubi seminiferi ce produc spermatozoizi. 1obulii sunt separati prin tesut cu celule interstitiare 1eiding care produc "ormoni androgeni (testosteron). *'aile de reproducere Canalele seminale sunt tuburile care conduc spermatozoizii . Spermatozoizii a)ung in canalul e)aculator iar de acolo in uretra de unde pot fi eliminati. /enisul este organul copulator, prezinta corpii cavernosi si este strabatut de uretra. *(landele anexe @landele seminale - produc lic"idul seminal /rostata - glanda tubulo acinoasa, secreta un lic"id ce intra in compozitia spermei bulbo uretrale. Spermatogeneza elaborare de spermatozoizi de catre testicul. Spermatogeneza incepe la pubertate sub influenta gonadotrofinelor, "ormoni secretati de "ipofiza, si se incetineste, fara a disparea, la o varsta inaintata.

)permato!enii ("n) =% )permatocite &e or& I("n) prin meio'a =% )permatocite &e or&inul II =% )permiti&e =% # )permato'oi'i (n)

5.'&#'!P IA SI '&# $A'!P IA #8ecundatia reprezinta unirea spermatozoidului cu ovulul si formarea zigotului (in tunica superioara a trompelor uterine). #0idatia - fixarea embrionului in mucoasa uternia #0asterea - expulzia fatului din organism

Igiena sistemului reproducator

Anexita este o boala inflamatorie pelviana care afecteaza patru din cinci femei active din punct de vedere sexual. Se manifesta prin senzartie de tensiune si de arsura locala, durere acuta, febra, tulburari urinare sau tulburari legate de menstruatie. <n cazul unei anexite, amanarea vizitei la ginecolog poate avea rezultate dramatice pentru fertilitatea si sanatatea femeii. Adenomul de prostata este o afectiune frecventa a sexului masculin, intalnita intr-un procent de 4L P la barbati in )urul varstei de &L de ani, ML P la KL de ani si NL P la DL de ani. 'ceasta afectiune poate prezenta manifestari clinice evidente, specifice sau poate evolua multa vreme asimtomatic. Ca simptomatologie sugestiva, in cazul adenomului de prostata, sunt de mentionat semne urinare iritative : nicturie (mictiuni nocturne), senzatie impertuoasa de a urina, mictiuni frecvente si in cantitate redusa (pola=iurie), disurie (disconfort, dureri in momentul emisiei de urina), incontinenta si semne de obstructie: forta scazuta a )etului, )et ezitant, golire in doi timpi, efort la urinare.

(!#! I'A "&1!'21A$A

!$"!#I D! (!#! I'A

|15|

*!reditate / insusirea organismelor de a detine informatia genetica ce este transmisa fidel la urmasi. #%aria*ilitate - capacitatea indivizilor de a se deosebi unii de altii. #4i*ridare - incrucisarea intre doi indivizi care se deosebesc unul de altul. #4omozigot - factori ereditari perec"i identici. #4eterozigot - factori ereditarei perec"e diferiti. #'aracter dominant - carcater care se manifesta fenotipic in stare "omozigota sau "eterozigota. #'aracter represiv - caracterul care se manifesta numai in stare "eterozigota. #(enotip - totalitatea factorilor ereditari din organism.

#+enotip - totalitatea insusirilor anatomo morfologice fiziologice bioc"imice de comportament ale unui individ ca rezultat a interactiunii genotipului cu mediu. !xperimentul lui (riffit) ,1G2F-, a fost unul dintre primele experimente care au sugerat c bacteriile sunt capabile s transfere informa!ie genetic printr-un proces cunoscut sub numele de transformare. @riffit" a utilizat dou tulpini de /neumococcus (care infecteaz orecii), <<<-S, (neted ) i <<-2. $ulpina <<<-S se acoper cu o capsul de poliza"arid care o prote)eaz de sistemul imunitar al gazdei, av(nd ca rezultat moartea acesteia, pe c(nd tulpina <<-2 nu are capsula protectoare i este nvins de sistemul imunitar. Rn acest experiment, bacteriile din tulpina <<<-S au fost omor(te de c ldur , iar r m i!ele lor au fost ad ugate la bacteriile din tulpina <<-2. 0iciunele din cele dou tulpini (bacterii din tulpina <<<-S moarte i bacterii din tulpina <<-2 vii), singur , nu a reuit s ucid vreun oarece, dar combina!ia lor a dus la moartea gazdei. @riffit" a reuit s izoleze at(t bacterii <<-2 vii c(t i bacterii <<<-S vii de pneumococcus din s(ngele oarecilor mor!i. @riffit" a concluzionat c tulpina <<-2 a fost transformat n tulpina <<<-S mortal printr-un principiu de transformare care a implicat, cumva, bacteriile moarte din tulpina <<<-S. 'st zi, se tie c principiul transform rii pe care l-a observat @riffit" a fost de fapt ',0ul bacteriilor din tulpina <<<-S. ,ei bacteriile fuseser omor(te, '0,-ul a supravie!uit procesului de nc lzire i a fost preluat de bacteriile din tulpina <<-2. ',0-ul tulpinii <<<-S con!ine genele care duc la formarea capsulei protective de poliza"arid . *c"ipate cu aceast gen , bacteriile din fosta tulpin <<-2 au devenit prote)ate de sistemul imunitar al gazdei, ceea ce a dus la moartea acesteia.

!xperimentul lui AverI ,1G::- acesta a combinat pneumococi nevirulenti 2 << cu ',0 de pneumococi virulenti S <<< iar in 4& de ore s-au obtinut pneumococi nevirulenti 2 << si pneumococi virulenti S <<<. 'cest lucru a indicat faptul c ',0-ul a fost operatorul de transport de gene n celule. /neumococi O> Birulenti (netezi, smoot" strain) S <, S <<, S <<<. O> 0evirulenti (rugosi, roug" strain) 2 <, 2 <<, 2 <<<.

Acizii nucleici
*Acid Dezoxiri*onucleic/ adenovirusuri, procariote, eucariote, mitocondrii, plastide. *Acid $i*onucleic viral '20v celular '20m mesager, '20t de transfer, '20r ribozomal, '20sn nuclear mic. S $2' 2$A A'I3I1&$ #2'1!I'I *.aze azotate H@ P2$I#I'! au nucleul format din "eterociclu cu N atomi, & 0 si E C. (',*0<0' si @;'0<0') O> PI$I"IDI#I'! au nucleul pirimidinic cu K atomi, 40 si & C. (C<$:Q<0', $<.<0' specific ',0, ;2'C<1;1, specific '20) 1egatura dintre bazele azotate se realizeaza prin punti electrostatice de 64. *=T+ T=*+ *=,+ ,=* - C./+ /.C *3a)ar O> pentoza, la ',0 intalnim ,*Q:J<2<%:Q' iar la '20 intalnim 2<%:Q'. .A3A A3& A A J 3A4A$ H #2'1!&SIDA *$adical fosforic H@ leaga za"arul in pozitia C7-E7 respectiv E7-C7 .A3A A3& A A J 3A4A$ J $ADI'A1 +&S+&$I' H #2'1!& IDA (nucleotida este unitatea structurala a acizilor nucleici)

Acidul Dezoxiri*onucleic
IP2$I / ',0 de tip ' si %, catenele sunt rasucite spre dreapta / ',0 de tip 4, catenele sunt rasucite spre stanga AD#/ul este o macromolecula bicatenara cu catene complementare antiparalele rasucite elicoidal in )urul unui ax imaginar cu grad mare de vascozitate si birefringenta.

$eplicatia ,sinteza- AD#/ului se realizeaza in interfraza ciclului celular dupa C modele: *"odelul conservativ - molecula vec"e serveste ca matrita pt sinteza moleculei noi. *"odelul dispersiv - molecula vec"e se dezorganizeaza. 0ucleotidele vec"i se amesteca cu cele noi, apoi se sintetizeaza doua molecule de ',0, avand fiecare segmente vec"i si noi. *"odelul semiconservativ - molecula vec"e de ',0 isi rupe puntile de "idrogen la punctul de initiere, ',0 devine monocatenar si fiecare catena isi sintetizeaza catena lipsa. 1a sfarsitul sintezei, in celula se afla doua molecula de ',0, avand fiecare o catena vec"e si una noua. /rocesul este catalizat de enzima ',0 polimeraza. Denaturarea si renaturarea AD#. <ncalzirea unei solutii de ',0 duce la ruperea puntilor de "idrogen, fenomen numit denaturare. 2acirea brusca are ca rezultat ramanerea ',0-ului monocatenar (',0 denaturat). 2acirea treptata reface puntile de "idrogen 64Orenaturare, iar ',0 se va numi renaturat.

Acizii ri*onucleici
,A6 26 '6 ( J ri*oza J radical fosforic1. A$# viral / formeaza genomul retrovirusurilor, ribovirusurilor si viroizilor. *ste monocatenar '20-ul retrovirusurilor serveste ca matrita pentru sinteza '20, proces catalizat de enzime reverstranscriptaze. 2. A$# celular #'20 mesager - se sintetizeaza avand ca matrita o catena de ',0 (E7-C7), proces denumit transcriptie si catalizat de enzima '20 polimeraza. *ste monocatenar si are legaturi diferite. #'20 de transfer - este o molecula mica de ML-NL de nucleotide cu aspect de trifoi cu portiuni monocatenare care alterneaza cu o portiune bicatenara. 're 4 poli functionali un ciot de care se ataseaza aminoacidul si pe o bucla se afla anticodonul care recunoaste codonul din '20 mesager. '20 de transfer transporta aminoacizii la locul sintezei proteice. #'20 ribozomal - reprezinta DL-NLP din totalul '20. *ste monocatenar cu portiuni bicatenare, se afla in ribozomi cuplat cu proteine, are rol in sinteza proteinelor.

+unctia autocatalitica si )eterocatalitica

1.+unctia autocatalitica - replicatie, sinteza sau copiere. Se realizeaza in nuclei in interfraza ciclului celular si are C faze. *+aza (1 - cromozomii sunt monocromatidici, au 4 cromoneme, are loc sinteza enzimelor necesare replicatiei. *+aza S - cromozomii devin bicromatidici, au & cromoneme in prezenta enzimei ',0 polimeraza se dubleaza cantitatea de ',0. *+aza (2 are loc sinteza proteinelor necesare organizarii fusului de diviziune. 4.+unctia )eterocatalitica - implica $2'0SC2</$<' informatiei dintr-o catena de ',0 E7-C7 in molecula de '20 mesager si $2'0S1'$<' care reprezinta decodificarea informatiei din molecula de '20 mesager in lantul protidic. * ranscriptia 1a procariote in procesul de transcriptie este copiata informatia genetica din mai multe gene. @ena procariotelor are numai ',0 informational. '20 polimeraza recunoaste un segment de ',0 numit promotor se uneste cu acesta permitand desfasurarea transcriptiei. 1a eucariote transcriptia se realizeaza dintr-o singura gena care are segmente informationale (*J:0<) si segmente noninformationale (<0$2:0<). <n prima faza este copiata gena in intregime in '20 premesager apoi intronii sunt eliminati si se sintetizeaza '20 mesager neutru. *$'/*1* $2'0SC2</$<*< *Initierea - incepe cu codonul ';@ sau C;@ *Alungirea - implica asezarea pe baza de complementaritate a nucleotidelor in '20 mesager. *Inl !uirea - inseamna sfarsitul informatiei marcata prin prezenta unui C:,:0 S$:/. * ranslatia are loc in citoplasma la nivelul ribozomilor consta in transferul informatiei din molecula de '20 mesager in lantul protidic. *$'/*1* $2'0S1'$<*< #2ecunoasterea locului de unde incepe translatia #/regatirea aminoacizilor pentru sinteza proteinelor

a.'ctivarea aminoacizilor cu a)utorul '$/ si a enzimei aminoacil sintetaza. ** + *TP =% *minoacil )inteta'a =% **0*1P + P0P b.$ransferul aminoacizilor activati de '20t **0*1P + *R2t =% *minoacil )inteta'a =% **0*R2t + *1P c.'nsamblul aminoacizilor in lantul protidic **30*R2t3 + **"0*R2t" =% Pepti& polimera'a =% **30**" + *R2t + *R2t"

"aterialul genetic la virusuri

%irusurile sunt entitati acelulare care manifesta calitati de viu cand patrund in calulele vii. 8iind alcatuite din: #Capsida virala - invelis proteic format din subunitati numite capsomere. #@enom viral - un segment de ',0 sau '20 in care este inscrisa informatia genetica. ipuri de virusuri dupa alcatuire: #Birus matur (virion) - virus cu capsida si genom #Birus vegetativ - genim viral aflat in citoplasma celulei gazda #/rovirus - genom viral atasat cromozomului celulei gazda "ultiplicarea virusurilor se realizeaza cand genomul viral se ataseaza cromozomului celulei gazda. .etabolismul celulei gazda este blocat si celula va sintetiza acidul nucleic viral si proteine virale din care se vor asambla noi virusuri. $eplicatia virusurilor #',0 viral se replica dupa modelul semiconservativ. #'20 viral monocatenar se replica avand ca matrita catena initiala si se obtine pe baza de complementaritate o noua molecula care va servi la randul ei pentru sinteza unei molecule initiale. #'20 viral bicatenar - o catena de ',0 serveste ca matrita pentru sinteza unei catene de ',0, proces catalizat de enzime reverstranscriptaze obtinandu-se un "ibrid ',0Z'20. 'poi catena de ',0 isi sintetizeaza catena lipsa. %aria*ilitatea virusurilor apare datorita crossing overului si a mutatiilor.

"aterialul genetic la procariote

.aterialul genetic la procariote consta in plasmide si cromozomul *acterian. *Plasmidele sunt segmente de ',0 bicatenar de forma circulara aflate in afara cromozomului bacterian. *le contin 3-4 gene ce dau rezistenta la antibiotice (factorul 2) sau sexul bacteriilor (factorul 8). Birusurile si plasmidele pot fi folosite ca vectori in transferul interspecific de gene. *'romozomul *acterian este alcatuit dintr-o molecula de ',0 bicatenar de forma circulara care prezinta &L-EL de bucle mentinute cu a)utorul unor molecule de '20. /e bucle se gasesc supersiruri de cate &LL perec"i de nucleotide. Cromozomul are doar ',0 informational, prezinta un singur grup 1<0?'@* si este ancorat de membrana celulara prin intermediul mezozomului.

"aterialul genetic la eucariote

"aterialul genetic la eucariote este reprezentat de ',0-ul mitocondriilor si cloroplaste care asigura ereditatea extramusculara ce se transmite numai pe linie materna si cromozomii nucleari. ',0 mitocondrial - ',0 cloroplasic O molecula dublu catenara cu raportul 'O$ 9 C[@ asemanator ',0-ului procariotelor. Se sintetizeaza la sfarsitul fazei S. 'romozomii sunt specifici ca numar, dimensiune pentru fiecare specie. Sunt structuri permanente vizibile in timpul diviziunii celulare. Se organizeaza din cromatina care este o substanta filamentoasa ce contine ',0 3C-3EP , '20 33-3CP , proteine "istonice si non"istonice KD-M4P , Ca45 , .g45 si lipide. 'romatina *!ucromatina - se coloreaza normal, se sintetizeaza in etapa S, permite transcriptia. *4eterocromatina se coloreaza invers, este puternic condensat, nu permite transcriptia. #ucleosomul este unitatea structurala a cromatinei. este un cilindru turtit format din "istometru 64', 64%, 6C6&. 1a varful si baza cilindrului se afla cate un inel de ',0 informational (3&L oerec"i nucleotide). ,oi nucleosomi sunt legati intre ei cu un ',0 cuplat cu "istona 63.

(!#! I'A 2"A#A

IP2$I D! '$&"&3&"I a.Dupa natura genelor: ';$:Q<.< (cromozomi somatici) 6*$*2:Q:.< (cromozomi sexuali) *.Dupa pozitia centromerului: .*$'C*0$2<C< - centromer duspus median, brate egale S;%.*$'C*0$2<C< - centromer submedian S;%$*1:C*0$2<C< - centromer aflat aproape de capatul cromatidelor $*1:C*0$2<C< - centromerul se afla la capatul cromatidelor 'C2:C*0$2<C< - cromozom cu un brat 'ariotip O asezarea cromozomilor sub forma de perec"i dupa dimensiuni si pozitia centromerului. Idiograma O reprezentarea grafica, sc"ematica a cromozomilor unei specii. 1.'A$I& IP21 2"A# <n alcatuirea cariotipului uman se are in vedere: #dimensiunile cromozomului, #tipuri de cromozomi, #pozitia centromerului, #prezenta sau absenta satelitului.

|12|

Cariotipul uman are 4nO&K de cromozomi dintre care && autozomi si 4 "eterozomi. .aimutele artropoide au 4nO&D de cromozomi. <n urma unui accident cromozomial, care inseamna fuzionarea a 4 cromozomi acrocentrici (translatie 2obertsoniana) a aparut cariotipul cu 4nO&M cromozomi. Cariotipul uman este organizat in > grupe: (rupa A - cromozomii perec"ilor 3-C de dimensiuni foarte mari si sunt metacentrici. (rupa . - cromozomii perec"ilor &-E de dimensiuni foarte mari si sunt submetacentrici. (rupa ' - cromozomii perec"ilor K-34 de dimensiuni mari, aici intalnim cromozomul J. (rupa D - cromozomii 3C-3E de dimensiuni mi)locii, sunt acrocentrici. (rupa ! - cromozomii 3K-3D de dimensiuni mi)locii, sunt acrocentrici.

(rupa + - cromozomii 3N-4L de dimensiuni mici, submetacentrici9metacentrici. (rupa ( - cromozomii 43-44 dimensiuni foarte mici, acrocentrici, intalnim cromozomul \. /rin te)nici de *andare s-au putut studia mai usor cromozomii umani si alcatuirea cariotipului uman. %enzile ] si @ au aceeasi dispozitie, grosime si mod de colorare. %enzile 2 sunt benzile de reversie inverse benzilor ] si @. %enzile C sunt benzile centromerice, se obtin in )urul centromerului. %enzile $ sunt benzile telomerice ce se obtin in )urul telomerului. #4artile cromozomiale sunt reprezentari grafice sc"ematice ale unui grup lin=age cu plasarea la distante aproximative a genelor in functie de frecventa crossing overului. #4artile genetice se intocmesc pe baza frecventei crossing overului. #4artile cetologice se intocmesc pe baza abservatiilor microscopice. #4artile cetogenice se intocmesc pe baza frecventei crossing overului si a studiilor microscopice. Particularitatile cariotipului uman #NNP din totalul ',0-ului nuclear este non-informational. #pentru sinteza proteinelor care au in structura mai multe catene diferite se foloseste informatia din mai multe gene diferite. #in genomul uman se afla gene inactive numite pseudogene. #unele gene se afla intr-un nr mare de exemplare, fenomen numit amplificare genica. #in celulele embrionare toate genele sunt functionale, iar in celulele specializate unele gene sunt inactive toata viata.

"utageneza si eratogeneza
"utageneza este procesul de aparitie a mutatiilor. eratogeneza determina aparitia de mutatii in timpul dezvoltarii intrauterine si nasterea de copii cu malformatii.

"utatiile sunt modificari in structura si functiile materialului genetic care nu sunt determinate de recombinari genetice sau segregare de tip mendelian. $</;2< ,* .;$'$<< dupa cantitatea de material genetic afectat *"utatii genomice: este afectat genomul sau complementul cromozomial. /oliploidia O multiplicarea intregului genom 'neuploidia O cresterea sau scaderea nr de cromozomi din genom datorita nondis)unctiei perec"ilor de cromozomi 4n 59- 3, 4, C 'neuploidii autozomale O modificarea nr de autozomi. a. risomia 15 - sindrom /atau, este afectata perec"ea 3C, individul traieste &-E luni cu afectiuni grave. *. risomia 1F - sindrom *dAards, este afectata perecea 3D, persoana are afectiuni cardiace, renale si retard mintal. c. risomia 21 - sindromul ,oAn, este afectata perec"ea 43, au talie redusa, oc"i mongoloizi, gat gros si probleme de ec"ilibru. *"utatii )eterozomale: genele afectate se afla pe "eterozomi si se transmit diferit la cele doua sexe. <n cazul sexului "eterogametic gena se manifesta intr-un singur exemplar, fenomen numit 6*.<Q<@:$<*. 6emofilia O lipsa factorilor coagulanti din sange si incapacitatea de oprire a "emoragiilor. JJ - femeie sanatoasa 9 J"J - femeie sanatoasa purtatoare 9 J"J" - femeie bolnava ,altonism O incapacitatea distingerii culorii rosu de verde, galben de maro. JJ - femeie sanatoasa 9 JdJ - femeie purtatoare 9 JdJd - femeie bolnava de daltonism *+actorii mutageni 1. +izici - radiatii neionizante care produc cancer de piele, - radiatii ionizante, raze J, \, 6 ^ produc leziuni in materialul genetic, - campul electromagnetic, - variatiile bruste de temperatura. 2. ')imici - derivatii bazelor azotate (E bromo uracilul), - acidul nitros, - agenti al=ilanti (iperita), - unele medicamente, - aditivi alimentari, - coloranti. 5. .iologici - virusurile (retrovirusurile) - transpozomii (segmente de ',0) care isi modifica pozitia in cadrul moleculei de ',0

:. +ondul natural de radioactivitate reprezentat de roci radioactive, arme nucleare, centrale nucleare, duc la aparitia de izotopi radioactivi cum ar fi StNL- care este confundat cu calciul si localizat in oase, iar <-3C3 produce cancerul tiroidian. <. $adiatii solare - razele ultraviolete =. Industria c)imica - substantele c"imice descoperite pot produce mutatii grave si sunt greu biodegradabile.

Anomalii cromozomiale asociate cancerului uman

'arcinogeneza - procesul de inducere a cancerului 'ancerul reprezinta tulburari in diviziunea celulara, dintr-o celula normala apar celule anormale ce se divid necontrolat si invaziv. *$'/*1* C'2C<0:@*0*Q*< *Initierea - transformarea unei celule normale intr-o celula canceroasa. : protooncogena se transforma in oncogena. *Dezvoltarea - diviziunea repetata necontrolata a celulelor. *Progresia - migrarea lor in alte tesuturi cu a)utorul sangelui. 8'C$:2< C'0C*2<@*0< #c"imici, pesticide, produc cancer pulmonar #benzenul, produce leucemie #unele uleiuri minerale , produc cancer de piele #tutunul, produce cancer a aparatului digestiv, excretor si respirator #radiatiile ionizante si neionizante, produc deletii, inversii, substitutii, translocatii reciproce. $</;2< ,* C'0C*2 #cancinoame O cancer epitelial #sarcoame O cancer muscular #limfom O cancerul tesutului limfatic #leucemie O cancerul sangelui 1eucemia cronica granulocitara O> din translocatia cromozomului N-44 1eucemia cronica limfocitara O> din trisomia 34 Cancerul de san O> din translocatia cromozomului 3 cu orice alt cromozom Sarcomul %ur=it O> din translatia cromozomilor D cu 3&

e)nica transfectiei - permite studiul aparitiei cancerului si se desfasoara in mai multe etape: recoltarea moleculara de ',0, fragmentarea moleculolor de ',0, efectuarea de infectari ale fragmentelor de ',0. /2:$::0C:@*0*1* - gene normale ce controleaza sinteza proteinelor implicate in diviziunea celulara. :0C:@*0*1* - gene provenite in urma mutatiei protooncogenelor si capabile sa induca cancer.

'onsideratii *ioetice in genetica umana

1. "! &D! D! S 2DI2 I# (!#! I'A 2"A#A ,atorita conditiilor bioetice nu se pot face incrucisari intre oameni. #descendenta este redusa #distanta dintre generatii poate fi de peste CL ani .etodele de studiu sunt #studiul pedigreeului O ascendenta parentala #studiul gemenilor monozigoti, la gemenii monozigoti caracterele ereditare sunt comune, iar diferentele apar datorita mediului. #studiul familiilor consanguine si a izolatilor O casatorii intre rudele apropiate determina "omozigotarea genelor recesive si manifestarea fenotipica a acestora. #metoda bandarii cromozomilor #studiul cromatinei sexuale. 2. S+A 2$I1! (!#! I'! sunt acordate de geneticieni sau medici pentru a preveni eredopatiile (boli cu transmitere ereditara, acestea au crescut la peste 4ELL). Cei care au nevoie de sfaturi genetice sunt: #cuplurile care sunt afectate de o boala ereditara #familii cu rude afectate #familii in care s-a nascut un copil afectat #familii in care gradul de cosangvinizare este mare #familii ce au suferit mai multe avorturi spontane naturale.

5. DIA(#&3A P$!#A A1A *!cografia - stabileste sexul, pozitia fatului in uter si eventualele malformatii. *Aminocenteza - extragerea lic"idului amniotic din cavitatea uterina cu o seringa speciala si centrifugarea acesteia. Se studiaza supranatantul pentru depistarea de enzime anormale, iar celulele fetale din lic"id se pun intr-un mediu de cultura si apoi se studiaza. S-au descoperit peste 4LLL de boli. ,ezavanta)ul este ca pot aparea riscuri la mama si fat, se efectueaza dupa 3M saptamani de sarcina. *.iopsia fetala - se studiaza celulele din corian, se aplica din a-Na saptamana de sarcina. *Studiul sangelui fatului din cordonul om*ilical - se aplica pentru "emofilie. :. +!$ I1I3A$!A KI# %I $&L ;nirea ovulelor cu spermatozoizii in afara organismului. :vulele se extrag laparoscopic, se pun intr-un mediu impreuna cu spermatozoizii, dupa fecundatie la M4 de ore are loc implantarea zigotilor in trompele uterine sau uter. ,upa 4 saptamani se realizeaza testul de sarcina. Solicita fertilizarea _in vitro7 #cuplurile care dupa una an de incercari nu reusesc sa aiba copii, #barbatii cu spermatozoizii putini sau cu mobilitate redusa, #barbatii care au suferit aperatii de vasectomie, #femeii cu trompele uterine infundate sau legate sau ovule nesanatoase. <.'1&#A$!A: prin clonare se obtine celule, tesuturi sau organe pornindu-se de la o singura celula. Clonarea are drept scop reproducerea (clonare reproductiva) sau tratarea unei boli (clonarea terapeutica). /entru clonare se folosesc ovule anucleate in care se introduce un nucleu provenit de la o celula diploida. /usa in conditii de diviziune se obtin celule stem (totipotente6 nediferentiate capa*ile sa evolueze in orice tip de tesut). Cu celule stem pot fi inlocuite tesuturile afectate sau se abtin organe si tesuturi ce vor fi folosite in transplant. erapia genica consta in tratarea unor boli metabolice prin inlocuirea genelor mutante de gene normale sintetizate artificial. /entru transfer interspecific de gene se folosesc drept vectori virusi sau plasmide.