FOTOSINTEZA

ELEV Cretu Raluca, clasa a-X-a, Liceul Teoretic Eugen Lovinescu, Bucuresti

CE ESTE FOTOSINTEZA?

Transformarea energiei este o parte importantă a ecosistemelor, iar fotosinteza reprezintă tocmai
acest lucru: un proces de transformare a energiei. În timpul efectuării fotosintezei, plantele
înmagazinează energia luminii solare sub formă de energie chimică. Plantele nu creează energie, ci
numai o transformă pe cea primită de la soare

Ecuația generală a fotosintezei 6 CO2 + 6 H2O + lumină solară → C6H12O6 + 6 O2

Reacții fotochimice

În stadiul dependent de lumină (reacția la lumină),clorofila absoarbe energia luminoasă, care

stimulează unii electroni din moleculele de pigment, transferându-i pe straturi cu niveluri mai ridicate
de energie. Aceștia părăsesc clorofila și trec printr-o serie de molecule, formând NADPH (o enzimă) și
molecule ATP care stochează energia. Oxigenul rezultat în urma reacțiilor chimice este eliberat în
atmosferă prin porii frunzelor.

Fotosinteza are loc în cloroplaste și în zona citoplasmei care le înconjoară., mai precis, în tilacoide.
Tilacoidele reprezintă mici saci care conţin substanţe chimice ca NADP şi ADP.

Reacții nefotochimice (de întuneric)

Ciclul Calvin (descoperit de Melvin Calvin) reprezintă o serie de reacții biochimice, care au loc în
stroma organismelor fotosintetice, în timpul fazei de întuneric. În cadrul acestui proces, energia
cinetică a fotonilor este transformată în energie chimică de legătură. NADPH și ATP sunt compușii
care conduc la cel de al doilea stadiu al fotosintezei (sau ciclul Calvin). În acest stadiu, glucoza este
produsă folosindu-se dioxid de carbon din atmosferă.

Schimbul de gaze

Plantele nu respiră ca animalele. Cu toate aceste şi ele dispun de componente speciale situate pe
frunze, denumite stomate, care au rolul de a se deschide şi închide pentru a permite trecerea
gazelor.Stomata este o formaţie epidermică vegetală alcătuită din două celule între care se află o
deschidere, servind la schimbul de gaze dintre plantă şi mediu şi la eliminarea apei din plantă.
Stomatele permit atât intrarea dioxidului de carbon, cât şi ieşirea oxigenului

Aspectul energetic al fotosintezei

Meritul revine medicului și fizicianului german Robert Mayer care a aplicat legea conservării
energiei la viețuitoare.

Astfel, în 1845 el a publicat lucrarea "Mișcarea organică în relație cu metabolismul", în care a

explicat clar transformarea energiei în procesul fotosintezei. În plus, Mayer afirmă că viața
animalelor este dependentă de această proprietate unică a plantelor verzi. Astfel energia
consumată de animale în timpul vieții provine din radiațiile solare.
 Acest fapt stabilește ferm procesul de fotosinteză ca fiind unul dintre fenomenele cele mai
importante din lumea viețuitoarelor.

Fotosinteza din perspectiva termodinamică

Prin fotosinteză plantele transformă apa și dioxidul de carbon în molecule mari ca glucoză,
celuloză etc. Formarea acestor substanțe este endotermă și însoțită de creșterea ordinii în
sistem, datorită trecerii moleculelor simple la molecule complexe. Sunt astfel de reacții probabile
din punct ce vedere termodinamic? De exemplu formarea glucozei:

6 CO2 +6 H2O → C6H12O6 +6 O2

Consumul unui mol de CO2 și formarea unui mol de O2 necesită ΔH=470 kJ/mol-1; cum ΔG este de
505 kJ* mol-1, se calculează ΔS=-117, 4 j*K-1.

Conform valorilor entalpiei libere reacția ar fi imposibilă, deși se știe că are loc în natură.
Explicația rezultă din faptul ca reacția are loc în prezența radiației solare. Dar în bilanțul energetic
trebuie să se țină seama de creșterea mare de entropie in timpul absorbției fotonilor de catre
plante, aceasta compensează diminuarea dezordinii din timpul reacției. Pe ansamblu entropia
crește, entalpia liberă se micșorează și se respectă astfel principiile termodinamicii, în reacția de
fotosinteză. Astfel, poate fi explicată nedumerirea lui Schrödinger că „organismul se hrăneste cu
entropie negativă”.

Poluarea aerului și fotosinteza

Rolul epurator al aerului ambiant, atribuit plantelor este limitat, astfel că oxigenul produs de o
pădure nu poate compensa pe cel consumat de către avioanele cu reacție la decolarea de pe un
aerodrom.

În schimb, rolul fizic al plantelor este mult mai important. Diferitele plantații de arbori, de garduri
vii sau de masive împădurite vor avea un rol fizic de dispersare a poluanților, modificând asperitățile
naturale ale solului, producând modificări higrometrice și de temperatură locale, toate favorizând o
mai bună dispersare sau fixare la sol a diferiților poluanți emiși în atmosferă.

Aceasta presupune în primul rând, cunoașterea mecanismelor de intoxicare a plantelor cu poluanții

aerului, pentru a putea imagina apoi fie o modalitate de atenuare a efectelor, fie un mod de
selecționare a speciilor rezistente. Astfel, principalii poluanți întâlniți sunt: SO2, derivatii fluorului,
oxizii de azot și numeroase alte substanțe produse de diferite industrii, ca HCl, pulberile,CO. Ei
limitează suprafața activă fotosintetic a frunzelor.

Bibliografie

C. Dobrotă Fiziologia plantelor, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010

T. Oncescu, S. G. Ionescu Conversie fotochimică și stocare de energie solară EARSR 1985

S. Petrescu, V. Petrescu, Principiile termodinamicii și mașinile termice, Editura Tehnică, 1981