Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea de stat de medicină și farmacie “Nicolae Testemițanu”

Facultatea de medicină nr.1


Catedra de biochimie si biochimie clinică

Lucru individual la tema:


“Clorofila,funcția in fotosinteză și
utilizarea cu scop farmaceutic”

Realizat:Baltean Daniel
Verificat:Curlat Sergiu

Chisinau 2022
Introducere
Clorofila este un pigment de culoare verde, esențial în procesul de fotosinteză, prin
intermediul acesteia având loc transformarea energiei luminoase în energie chimică. Cuvântul
„clorofilă” provine din cuvintele grecești chloros care înseamnă „verde”, și phyllon , care
înseamnă „frunză”. Joseph Bienaimé Caventou și Pierre Joseph Pelletier au izolat prima dată
și au numit molecula în 1817.Clorofila este o moleculă esențială de pigment pentru
fotosinteză, procesul chimic folosit de plante pentru a absorbi și utiliza energia din lumină.
Este folosit și ca colorant alimentar (E140) și ca agent de dezodorizare. Ca colorant
alimentar, clorofila este utilizată pentru a adăuga o culoare verde pastelor, absintului
spirtoasă și altor alimente și băuturi. Ca un compus organic ceros, clorofila nu este solubilă în
apă. Se amestecă cu o cantitate mică de ulei atunci când este utilizat în alimente.Există multe
experimente cu dovezi stiințifice care demonstrează rolul clorofilei și al factorilor nutritivi
din ea pentru protecția împotriva compușilor chimici toxici și a radiațiilor. Literatura
medicală de specialitate abundă în lucrări dedicate acțiunii clorofilei asupra organizmului
uman și rolul pe care îl are în tratamentul diferitor afecțiuni.Evident, că se exploatează pe
larg calitățile benefice miraculoase ale clorofilei în farmaceutică și cosmetologie. Aceasta a
devenit un component prețios în produsele care promit regenerare, detoxifiere și
energizare.Această particulă microscopică, prezentă în inima tuturor plantelor, capabilă să
capteze energia solară, este elementul cheie în respirația plantelor: oxigenează în mod natural
și este o sursă de tinerețe. De aceea, această substanță prețioasă este conținută și în produsele
pentru păr. Ingredientul activ organic unic, oxigenant și antioxidant este absolut necesar
părului nostru care este atât de afectat de factorii mediului extern negativ. Clorofila activează
producția de enzime anti-îmbătrânire, are efect de detoxifiere, determină creșterea energiei
interne a firelor de păr, oferă senzație de prospețime și oxigenare a scalpului. Produsele cu
clorofilă sunt o adevărată sursă de tinerețe pentru părul lipsit de vitalitate.
Rolul clorofilei
În frunze clorofila se găsește legată de o proteină, plastina cu care formează o cromoproteidă,
denumită cloropastină, cu o mare stabilitate comparativ cu clorofila pură. Clorofila se află în
membrana tilacoidelor din cloroplaste unde se pare că formează fotosisteme (denumite
fotosistemul I și II, respectiv P680 și P700 după lungimea de undă absorbită) împreună cu
pigmenții. În cadrul acestor fotosisteme clorofila se pare că îndeplinește 2 funcții:
 Absorbția luminii;
 Transferul energiei către cuplul clorofilei din centrul reactiv al fotosistemului. Lumina
absorbită de către clorofilă determină eliminarea unui electron cu un potențial
energetic foarte mare, electron care în final va reveni la clorofilă dar cu un potențial
energetic mult mai mic. In cadrul acestei reacții clorofila joacă rol de catalizator,
molecula de clorofilă oxidată, revenind din nou la forma inițială prin (re)captarea unui
electron.
Structură chimică
Are la bază inelul porfirinic, acelasi care stă și la baza hemului, însă ca ion central este
magneziul.

Ionul central este magneziul care leagă coordinativ 2


atomi de N (albastru); O roșu, H alb C verde.

Clorofila este numele dat unui grup de molecule de pigment verde găsite în plante, alge și
cianobacterii. Cele mai frecvente două tipuri de clorofilă sunt clorofila a, care este un ester
albastru-negru cu formula chimică C 55 H 72 MgN 4 O 5 și clorofila b, care este un ester
verde închis cu formula C 55 H 70 MgN 4 O 6. Alte forme de clorofilă includ clorofila c1,
c2, d și f. Formele de clorofilă au lanțuri laterale și legături chimice diferite, dar toate sunt
caracterizate de un inel de pigment de clor care conține un ion de magneziu în centrul său.

Functia in fotosinteza
Fotosinteza este un proces utilizat de către plante și alte organisme prin care se convertește
energia luminoasă în energie chimică ce poate fi eliberată mai târziu pentru a alimenta
activitățile organismelor. Această energie chimică este stocată în molecule de carbohidrați,
cum ar fi zaharurile, care sunt sintetizate din dioxid de carbon și apă. În majoritatea cazurilor,
oxigenul este eliberat sub formă de produs rezidual. Cele mai multe plante, alge, și
cianobacterii realizează fotosinteză și se numesc organisme fotoautotrofe. Fotosinteza,este
responsabilă în mare măsură pentru producerea și menținerea conținutului de oxigen din
atmosfera Pământului, și furnizează toți compușii organici și majoritatea energiei necesare
pentru viața de pe Pământ. Deși fotosinteza se realizează diferit de către diferite specii,
procesul începe întotdeauna prin absorbirea energiei din lumină de către niște proteine numite
centre de reacție care conțin pigmenți clorofilieni verzi. În plante, aceste proteine sunt ținute
în interiorul organitelor numite cloroplaste, ce sunt abundente în celulele frunzelor, în timp ce
în bacterii sunt încorporate în membrana plasmatică. În aceste reacții dependente de lumină,
o parte din energie este folosită pentru a îndepărta electroni din substanțe corespunzătoare,
precum apa, producându-se oxigen sub formă de gaz. Hidrogenul eliberat prin ruperea apei
este utilizat în crearea a alți doi compuși ce servesc la stocarea de scurtă durată a energiei,
transferul său putând să realizeze alte reacții: acești compuși sunt forma redusă a nicotinamid
adenin dinucleotid fosfatului (NADPH) și adenozintrifosfatul (ATP). În stadiul dependent de
lumină (reacția la lumină), clorofila absoarbe energia luminoasă, care stimulează unii
electroni din moleculele de pigment, transferându-i pe straturi cu niveluri mai ridicate de
energie. Aceștia părăsesc clorofila și trec printr-o serie de molecule, formând NADPH (o
enzimă) și molecule ATP care stochează energia. Oxigenul rezultat în urma reacțiilor chimice
este eliberat în atmosferă prin porii frunzelor.
Ecuația generală echilibrată pentru fotosinteza este:
unde dioxidul de carbon și apa reacționează pentru
a produce glucoză și oxigen. Cu toate acestea,
reacția generală nu indică complexitatea reacțiilor chimice sau a moleculelor implicate.
Plantele și alte organisme fotosintetice folosesc clorofila pentru a absorbi lumina (de obicei
energia solară) și a o transforma în energie chimică. Clorofila absoarbe puternic lumina
albastră și, de asemenea, o lumină roșie. Absoarbe slab verdele (îl reflectă), motiv pentru care
frunzele bogate în clorofilă și algele par verzi. Electronii care intră în lanțul de transport al
electronilor sunt folosiți pentru a pompa ioni de hidrogen (H + ) peste membrana tilacoidă a
cloroplastului. Potențialul chimiosmotic este utilizat pentru a produce molecula de energie
ATP și pentru a reduce NADP + la NADPH. NADPH, la rândul său, este utilizat pentru a
reduce dioxidul de carbon (CO 2 ) în zaharuri, cum ar fi glucoza. Clorofila este cea mai
recunoscută moleculă utilizată pentru colectarea luminii pentru fotosinteză, dar nu este
singurul pigment care îndeplinește această funcție. Clorofila aparține unei clase mai mari de
molecule numite antocianine. Unele antocianine funcționează împreună cu clorofila, în timp
ce altele absorb lumina independent sau într-un punct diferit al ciclului de viață al unui
organism. Aceste molecule pot proteja plantele schimbându-și culoarea pentru a le face mai
puțin atractive ca hrană și mai puțin vizibile pentru dăunători. Alte antocianine absorb lumina
în porțiunea verde a spectrului, extinzând gama de lumină pe care o plantă o poate folosi.
Biosinteza clorofilei
Plantele produc clorofilă din moleculele glicină și succinil-CoA. Există o moleculă
intermediară numită protoclorofilidă, care este transformată în clorofilă. În angiosperme,
această reacție chimică este dependentă de lumină. Aceste plante sunt palide dacă sunt
cultivate în întuneric, deoarece nu pot finaliza reacția pentru a produce clorofilă. Algele și
plantele non-vasculare nu necesită lumină pentru a sintetiza clorofila. Protoclorofilida
formează radicali liberi toxici la plante, astfel încât biosinteza clorofilei este strict
reglementată. Dacă fierul, magneziul sau fierul sunt deficitare, plantele pot fi incapabile să
sintetizeze suficientă clorofilă, aparând palide sau clorotice . Cloroza poate fi, de asemenea,
cauzată de un pH necorespunzător (aciditate sau alcalinitate) sau de agenți patogeni sau de
insecte.
Clorofila,utilizarea cu rol farmaceutic
Clorofila se regăsește în majoritatea plantelor și legumelor verzi, iar unele persoane consumă
clorofila sub formă de supliment sau de unguent, cu aplicare topică. Printre beneficiile
clorofilei se numără creșterea nivelului de energie, de accelerare a vindecării rănilor, precum
și de combatere a anumitor afecțiuni.
Beneficiile clorofilei
Pe lângă rolul său important în menținerea sănătății plantelor și legumelor, clorofila poate
aduce beneficii și sănătății organismului uman, deoarece este o sursă naturală de antioxidanți.
Anumite cercetări medicale sugerează că această substanță poate fi benefică în ameliorarea
anumitor afecțiuni ale pielii, mirosuri neplăcute ale pielii, precum și în combaterea unor boli
mai grave.
Clorofila cu aplicare topică
Mai multe cercetări sugerează că aplicarea topică a clorofilei, sub formă de unguent, poate
promova vindecarea mai rapidă a rănilor. Utilizarea clorofilei pentru proprietățile sale
cicatrizante își are originile în cercetări foarte vechi, încă din 1950. Anumiți medici prescriu,
în continuare, medicamente cu aplicare topică pe bază de clorofilă, mai precis cu substanța
activă numită clorofilină, pentru accelerarea vindecării rănilor dar și pentru reducerea
mirosurilor neplăcute asociate cu rănile deschise. Clorofila cu aplicare topică a fost folosită,
de asemenea, în diverse studii clinice1, ca tratament alternativ pentru acne, cu rezultate
promițătoare. De asemenea, clorofila poate fi benefică și în reducerea semnelor de
fotoîmbătrânire, care pot apărea în urma expunerii prelungite la soare. Nu în ultimul rând,
potrivit mai multor cercetări, clorofila cu aplicare topică ar putea avea rol de protecție
împotriva cancerului de piele, grație proprietăților antioxidante.
Clorofila sub formă de supliment alimentar
În momentul de față, nu există suficiente date cu privire la beneficiile pentru sănătate ale
clorofilei ingerate sub formă de supliment lichid, pudră sau tabletă. Anumiți cercetători sunt
de părere că un rol esențial al clorofilei pentru organism este cel de a stimula dezvoltarea de
celule roșii noi, îmbunătățind, astfel, calitatea sângelui. Această ipoteză este legată de faptul
că, din punct de vedere chimic, clorofila este similară cu hemoglobina, o proteină esențială
din celulele roșii ale sângelui, care are rolul de a transporta oxigenul în corp. Din acest
motiv, clorofila poate fi benefică în tratamentul simptomelor de anemie, cum ar fi starea de
oboseală, lipsa constantă de energie, precum și starea de amețeală. Cu toate acestea, dacă
anemia este cauzată de lipsa de fier, clorofila nu poate funcționa ca tratament de sine stătător
și este necesară, în primul rând, suplimentarea cu fier. De asemenea, clorofila a fost asociată
cu stimularea activității ficatului în eliminarea toxinelor din corp, prin procesul natural de
detoxificare al organismului. Un alt sector de cercetare este cel al beneficiului pe care îl
poate aduce clorofila în lupta împotriva anumitor forme de cancer. În prezent, majoritatea
studiilor au fost effectuate pe animale, dar rezultatele obținute sunt încurajatoare, clorofila
având un rol susținut în prevenirea formării de celule canceroase, precum și în încetinirea
extinderii cancerului, la nivel celular. Experții în sănătate sunt de părere că există mai multe
beneficii, unele încă nedescoperite sau care au nevoie de mai multă cercetare, ale clorofilei,
de care am putea să profităm. Printre acestea se numără:
 Îmbunătățirea digestiei
 Ameliorarea constipației
 Reducerea nivelului de inflamație din corp
 Îmbunătățirea aspectului pielii
 Creșterea nivelului de energie
 Echilibrare hormonală
 Ameliorarea durerilor musculare
 Stimularea scăderii în greutate
 reduce riscul afectiunilor cardiace
 creste rezistenta la efort
 reducerea efectelor hepatotoxice si nefrotoxice ale medicamentelor;
 cure de detoxifiere, eliminarea mirosului corporal neplacut
Clorofila este recomandata pentru persoanele ce sufera de:
 steatoza hepatica, hipercolesterolemie
 alergii, afectiuni cutanate (urticarie, eczeme)
 sindromul de oboseala cronica
 intoxicatii cronice (medicamente, alcool)
 astenie, anemie, convalescent
 reumatism cronic
 tulburari circulatorii
 obezitate, celulita
 arteroscleroza, hipertensiune arterial

Bibliografie:
1.https://repository.usmf.md/bitstream/20.500.12710/2235/1/ROLUL_COLORANTILOR_I
N_VIATA_OMULUI.pdf
2. http://repository.utm.md/handle/5014/390
3. https://www.nutripharm.ro/2016/06/beneficiile-pe-care-le-poate-aduce-sanatatii-
introducerea-uleiului-de-masline-in-dieta-zilnica/
4. https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/40980
5.https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7-10_20.pdf
6. http://89.32.237.114/bitstream/handle/123456789/3778/13-
19_caimacan_Vol.16.pdf?sequence=1&isAllowed=y

S-ar putea să vă placă și