Glucidele Glucidele constituie o clasa de substan?

e foarte importanta att pentru

organismele animale ct si pentru cele vegetale. Sub aspect biochimic si fiziologic,
glucidele constituie o materie prima pentru sinteza celorlalte substan?e:proteine,
lipide, cetoacizi, acizi organici. De asemenea constituie substanse de rezerva
utilizate de catre celule si tesuturi

- glucoza (monoglucid) Glucoza este compusul organic, apar?innd clasei

zaharidelor, care are formula chimica C6H12O6. Desi are aceeasi formula chimica,
fructoza este diferita faza de glucoza prin modul de legare a atomilor. Astfel,
glucoza are o singura grupare de alcool primar (n imagine, la carbonul cu numarul
6), pe cnd fructoza are doua grupari de alcool primar.
- diglucide Diglucidele sunt oligozaharide formate din doua molecule de
monoglucide. Exista numeroase glucide care prezinta o astfel de structura, dintre
care mai importante sunt: zaharoza, lactoza, maltoza, trehaloza si celobioza.
- poliglucidePoliglucidele, numite si polizaharide sunt ozide formate din zeci, sute
sau mii de resturi de monoglucide (oze).
Aceste glucide complexe sunt larg raspndite n natura. n plante ndeplinesc rolul
de substante de rezerva (amidonul) sau de sustinere (celuloza). La mamifere,
poliglucida specifica; glicogenul, reprezinta un rezervor energetic pentru organism.

Fotosinteza

Fotosinteza este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosfera de catre

plantele verzi (cu clorofila), n prezen?a radia?iilor solare, cu eliminare de oxigen ?i
formare de compu?i organici (glucide, lipide, proteine) foarte varia?i. De?i apa
participa n fotosinteza, ca ?i dioxidul de carbon, ea nu constituie, nici chiar cnd
este n cantita?i reduse, un factor limitant pentru toate speciile. Intensitatea
fotosintezei se exprima cantitativ prin volumul de gaz degajat pe unitate de timp.
I.Faza de lumina a fotosintezei.
Clorofila a receptioneaza undele luminoase si elibereaza un electron;practic
acesta este procesul prin care energia luminoasa este captata si transformata n
energie chimica.

In cloroplast, energia este apoi folosita pentru:

descompunerea (fotoliza) apei in oxigen si hidrogen. Oxigenul va fi pus in libertate,

iar hidrogenul va fi acceptat de substante organice, cu energia pe care o contine;
producerea unei substante speciale purtatoare de energie chimica numita ATP.
Faza de lumina a fotosintezei se desfasoara n grane si tilacoide.

Clorofila recupereaza un electron revenind la starea initiala. evenimentele descrise

pana acum formeaza faza de lumina a fotosintezei.

II.Faza de ntuneric a fotosintezei.

NU necesita prezenta luminii.
Faza de ntuneric se desfasoara n stroma cloroplastului.
Se foloseste energia (ATP) acumulata anterior si pornindu-se de la CO2 si H se
sintetizeaza substante organice
-glucide;
-lipide;
-proteine;

Proteine (peptide ) Proteinele sunt substan?e organice macromoleculare formate

din lan?uri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente n celulele tuturor
organismelor vii n propor?ie de peste 50% din greutatea uscata. Toate proteinele
sunt polimeri ai aminoacizilor, n care secven?a acestora este codificata de catre o
gena.

Peptidele sunt polimeri scur?i forma?i prin legarea, ntr-o anumita ordine, a mai
multor a-aminoacizi. Legatura dintre doi aminoacizi se nume?te legatura peptidica.

Rolul Proteinelor exemple si functii

Rolurile proteinelor n organism sunt urmatoarele:

- Rol structural sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare cresterii si
refacerii tesuturilor.
- Rol functional n desfasurarea proceselor metabolice. Sunt componente
structurale ale diverselor enzime si hormoni. Pot ndeplini functii specifice
(anticorpi).
- Rol fizico-chimic prin caracterul lor amfoter si coloidal participa la reglarea
presiunii osmotice si mentinerea echilibrului acido-bazic.
- Rol energetic evidentiat prin degradarea compusilor rezultati din transformarea
lor, pna la etapa finala de CO2 si H2O.

Proteinele din alimentatie vor fi folosite n organism nu numai pentru biosinteza

proteinelor tisulare sau nlocuirea celor distruse, ci si pentru biosinteza unor
compusi azotati neproteici (baze purinice si pirimidinice, constituenti ai
nucleoproteinelor, creatinei, colinei).
Lipide
.1. Lipide saponificabile: gliceride, fosfatide, sfingolipide, ceride
.2. Lipide nesaponificabile: squalen, fitosteroli, hormoni steroidici,
carotenoide, vitamine liposolubile

Glucoliza
Proces de descompunere a glucozei, n cadrul metabolismului general .
Cea mai veche cale metabolica legatura cu fermentatiile
In citoplasma animalelor, plantelor, majoritatii bacteriilor
Viteza maxima in celulele musculare, unde furnizeaza energie (ATP) pt
contractia musculara
Glicoliza reprezinta etapa initiala si comuna a respiratiei si a fermentatiei;
-Infaptuieste legatura intre substratul respirator si ciclul Krebs;
-Ofera doua molecule de ATP si doua de NADH+H+ la fiecare molecula de hexoza;
-Se formeaza o serie de produsi intermediari ce pot fi utilizati in diferite cicluri
metabolice;

-In cloroplaste reprezinta o cale independenta de sinteza a ATP-ului si NADH+H+;

-Prin intermediul glicolizei, in aceste organite celulare are loc descompunerea
amidonului in fosfotrioze-unica forma transportabila prin membrana cloroplastelor.

Glucoliza anaeroba

Constituie deci o modalitate de degradare a glucidelor, care survine la nceputul

metabolizarii lor si nu are nevoie de prezenta oxigenului. Deci, sa nu se nteleaga ca
ea nu se poate desfasura n prezenta oxigenului. Corect spus este ca nu are nevoie,
pentru a se desfasura, de prezenta oxigenului. Glicoliza anaeroba este, d.p.d.v.
strict chimic, o succesiune de 12 reactii, acestea fiind reactii reversibile, iar sensul
n care se desfasoara depinznd de conditiile existente la un moment dat n
interiorul celulei musculare. Prin glicoliza anaeroba, dintr-o molecula de glucoza se
obtin 2 molecule de ATP si 2 molecule de acid lactic. Cum acidul lactic el nsusi
contine o cantitate importanta de energie (care practic nu se elibereaza dect daca
acesta este mai nti retransformat n acid piruvic, pentru a intra, ulterior, n ciclul
Krebs), se spune ca degradarea anaeroba nu constituie o modalitate avantajoasa de
utilizare a glucidelor.Prin urmare, nu numai ca glicoliza anaeroba este
neavantajosa dar, prin acumulare de acid lactic, ea ajunge sa se autoblocheze.
Intruct eforturile bazate pe degradarea anaeroba a glucidelor conduc la
producerea si acumularea de acid lactic .