PLANUL PROPRIU DE SECURITATE

SI SANATATE
(conform HGR 300 / 2006 art 31, referitoare la
santierele temporare sau mobile)

pentru Proiectul /INVESTITIA:

REABILITAREA TERMICA A Blocului
STR VAILOR NR 15 A

CAPITOLUL 1. NUMELE SI ADRESA ANTREPRENORULUI (LOR) / SUBANTREPRENORILOR

Nr.
crt.
1

a. Antreprenor / Antreprenori
CATEGORIA
Antreprenor
LUCRARILOR
(numele si adresa)
Montat schel
S.C. PLUS CONFORT
Montat polistiren S.R.L.
Tmplrie

Avize,autorizatii
incepere lucrari
Ordin
incepere
lucrari

b. Subantreprenori
Nr. CATEGORIA
crt. LUCRARILOR
1
Montat polistiren

Subantreprenor
(numele si adresa)
SC BETEL 93 IMPEX SRL

CAPITOLUL 2. NUMARUL LUCRATORILOR PE SANTIER

Numarul de lucratori care lucreaza simultan pe santier este de
15
CAPITOLUL 3. NUMELE PERSOANEI DESEMNATE SA
CONDUCA EXECUTAREA LUCRARILOR :
ING. PAUL DRAGHICI

CAPITOLUL 4. DURATA LUCRARILOR

Durata estimata a lucrarilor este de aproximativ 3
luni,
data
inceperii
lucrarilor
:
16.07.2012

CAPITOLUL 5.
Analiza proceselor tehnologice de execuie
care pot afecta sntatea i securitatea lucrtorilor i a
celorlali participani la procesul de munc pe antier;
CATEGORII DE LUCRARI
NR
.
CATEGORIA
DE
CERINTE LEGALE PRIVIND SSM APLICABILE
CR LUCRRI
T
1. Izolarea termic a Legea nr.319/2006
pereilor exteriori;
Norme metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006
Hotararea nr.300/02.03.2006
Hotararea nr.1048/09.08.2006
Hotarare nr.971/26.07/2006
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006
Hotrre nr. 1091 din 16/08/2006
Hotararea nr.1146/30.08.2006
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006
Hotrre nr. 493 din 12/04/2006
Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005
Hotararea 355/2007 privind supravegherea
sanatatii lucratorilor
Evaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire
profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori /
subantreprenori inainte de inceperea lucrarilor
Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru
aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de
antreprenori / subantreprenori
2. Inlocuirea ferestrelor i Legea nr.319/2006
a uilor exterioare Norme metodologice de aplicare a prevederilor
existente,inclusiv
Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006
tmplria
aferent Hotararea nr.300/02.03.2006

accesului n blocul
delocuine,
cu
tmplrie performant
energetic;

3.

Termo-hidroizolarea
terasei/termoizolarea
planeului
peste
ultimul nivel n cazul
existentei arpantei;

4.

Izolarea termic a
planeului
peste

Hotararea nr.1048/09.08.2006
Hotarare nr.971/26.07/2006
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006
Hotrre nr. 1091 din 16/08/2006
Hotararea nr.1146/30.08.2006
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006
Hotrre nr. 493 din 12/04/2006
Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005
Hotararea 355/2007 privind supravegherea
sanatatii lucratorilor
Evaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire
profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori /
subantreprenori inainte de inceperea lucrarilor
Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru
aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de
antreprenori / subantreprenori
Legea nr.319/2006
Norme metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006
Hotararea nr.300/02.03.2006
Hotararea nr.1048/09.08.2006
Hotarare nr.971/26.07/2006
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006
Hotrre nr. 1091 din 16/08/2006
Hotararea nr.1146/30.08.2006
Hotrre nr. 493 din 12/04/2006
Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006
Hotrre nr. 493 din 12/04/2006
Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005
Hotararea 355/2007 privind supravegherea
sanatatii lucratorilor
Evaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire
profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori /
subantreprenori inainte de inceperea lucrarilor
Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru
aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de
antreprenori / subantreprenori
Legea nr.319/2006
Norme metodologice de aplicare a prevederilor

subsol,n cazul n care

prin
proiectarea
blocului
sunt
prevzute
apartamente la parter;

5.

Lucrri de demontare
a instalaiilor i a
echipamentelormontat
e
aparent
pe
faadele/terasa
blocului
delocuine,
precum i remontarea
acestora
dup
Efectuarealucrrilor de
izolare termic;

6.

Lucrri de refacere a
finisajelor anvelopei;

Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006

Hotararea nr.300/02.03.2006
Hotararea nr.1048/09.08.2006
Hotarare nr.971/26.07/2006
Hotrre nr. 1091 din 16/08/2006
Hotararea nr.1146/30.08.2006
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006
Hotrre nr. 493 din 12/04/2006
Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005
Evaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire
profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori /
subantreprenori inainte de inceperea lucrarilor
Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru
aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de
antreprenori / subantreprenori
Legea nr.319/2006
Norme metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006
Hotararea nr.300/02.03.2006
Hotararea nr.1048/09.08.2006
Hotarare nr.971/26.07/2006
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006
Hotrre nr. 1091 din 16/08/2006
Hotararea nr.1146/30.08.2006
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006
Hotrre nr. 493 din 12/04/2006
Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005
Hotararea 355/2007 privind supravegherea
sanatatii lucratorilor
Evaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire
profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori /
subantreprenori inainte de inceperea lucrarilor
Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru
aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de
antreprenori / subantreprenori
Legea nr.319/2006
Norme metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006
Hotararea nr.300/02.03.2006
Hotararea nr.1048/09.08.2006

Hotarare nr.971/26.07/2006
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006
Hotrre nr. 1091 din 16/08/2006
Hotararea nr.1146/30.08.2006
Hotrre nr. 493 din 12/04/2006
Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006
Hotrre nr. 493 din 12/04/2006
Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005
Hotararea 355/2007 privind supravegherea
sanatatii lucratorilor
Evaluari de riscuri de accidentare si imbolnavire
profesionala ce vor fi intocmite de antreprenori /
subantreprenori inainte de inceperea lucrarilor
Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru
aceste categorii de lucrari, ce vor fi intocmite de
antreprenori / subantreprenori
DESCRIEREA SUMARA A LUCRARII
Lucrrile de intervenie la anvelopa blocului de locuine, sunt:
a) izolarea termic a pereilor exteriori;
Pentru realizarea izolarii termice a peretilor exteriori este necesar
accesul la aceste suprafete de pe toate nivelurile blocurilor, astfel se
vor monta schele bicorp cu propulsie electrica , montarea acestor
schele se realizeaza de personal calificat conform contractului de
prestari servicii cu societatea SC Italia Star Com Due SRL.
Personalul societatii sus mentionate va monta si ancora picioarele
schelei, motoarele electrice de pe fiecare picior, precum si platforma
dintre cele doua corpuri motoare , dupa montaj si conectarea
acesteia la energie electrica si la instalatia de impamintare a cladirii ,
realizate de personal calificat , schela se poate deplasa pe verticala.
Personalul care este desemnat sa manevreze aceasta instalatie este
instruit in acest sens. Personalul desemnat conform contract realizarii
lucrarilor de placare cu polistiren a peretilor exteriori, manipuleaza
pachetele de polistiren de la depozit , pe platforma schelei, materialul
adeziv este pregatit la baza schelei si incarcat in galeti sau targi,

transportat pe platforma schelei, la fel toate accesoriile necesare

placarii de polistiren de pe platforma. Placarea cu polistiren incepe de
la baza constructiei , urcind asfel pina la ultimul nivel. Lucrararile de
placare cu polistiren se realizeaza cu schela oprita la nivelul de
lucru , in conditii de siguranta.
Montarea extensiilor schelei se face in conformitate cu recomandarile
tehnice de montaj indicate de societatea furnizoare de schele
conform contract.
b) nlocuirea ferestrelor i a uilor exterioare existente, inclusiv
tmplria aferent accesului n blocul de locuine, cu tmplrie
performant energetic;
Pentru realizarea montajului timplariei de termopan, inainte
este necesara demontarea timplariei existente, aceasta se face din
interior cit si din exterior folosind schelele.
Montarea timplariei noi se va realiza pe interiorul cladirii,
exceptie facind ramele de mari dimensiuni care nu au loc pe casa
scarii, acestea se vor pozitiona la nivel cu ajutorul schelei si montajul
se va efectua atit pe interiorul cladirii cit si pe exteriorul cladirii
respectindu-se aceleasi criterii de siguranta ca la punctul a).
c) termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planeului peste
ultimul nivel n cazul existentei arpantei;
d) izolarea termic a planeului peste subsol, n cazul n care prin
proiectarea blocului sunt prevzute apartamente la parter;,
e) lucrri de demontare a instalaiilor i a echipamentelor montate
aparent pe faadele/terasa blocului de locuine, precum i remontarea
acestora dup efectuarea lucrrilor de izolare termic;
f) lucrri de refacere a finisajelor anvelopei.
Realizarea lucrrilor de intervenie prevzute la art. 4 lit. a)-d) are
ca scop creterea performanei energetice a blocurilor de locuine,
astfel nct consumul anual specific de energie calculat pentru
nclzire s scad sub 100 kWh/mp arie util, n condiii de eficien
economic.
Odat cu efectuarea lucrrilor de intervenie se pot executa i
urmtoarele lucrri de intervenie, justificate din punct de vedere
tehnic n expertiza tehnic i/sau n auditul energetic:

a) lucrri de reparaii la elementele de construcie care prezint

potenial pericol de desprindere i/sau afecteaz funcionalitatea
blocului de locuine, inclusiv de refacere n zonele de intervenie;
b) lucrri de intervenie la instalaia de distribuie a agentului termic
pentru nclzire aferent prilor comune ale blocului de locuine.
Cerinte legislative
Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca M.O
nr.646/26.07.2006
Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i
sntii n munc nr. 319/2006 aprobate prin HGR nr. 1425/2006 M.O. nr. 882 din 30/10/2006
Hotararea nr.300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru santiere temporare sau mobile M.O
nr.252/21.03.2006
Hotarare nr.1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munca M.O nr.739/30.08.2006
Hotararea nr.1146/30.08.2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca M.O nr.815/03.10.2006
Hotararea nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca M.O
nr.722/23.08.2006
Hotarare nr.971/26.07/2006 privind cernitele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
M.O nr.683/09.08.2006
Hotararea nr. 1136/30.08.2006 privind cerinte minime de securitate
si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de
campuri electromagnetice M.O nr.769/11.09.2006
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006 privind cerinele minime de
securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care
prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare
M.O. nr. 713/21.08.2006

 Hotrre nr. 493 din 12/04/2006 privind cerinele minime de

securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile
generate de zgomot - M.O.nr. 380 din 03/05/2006
Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005 privind cerinele minime de
securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile
generate de vibraii - M.O. nr. 81 din 30/01/2006
Hotarare nr. 1093/16.08.2006 privind stabilirea cerintelor minime
de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva
riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigieni sau mutageni la
locul de munca M.O nr.757/06.09.2006
Hotarare nr. 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerintelor minime
de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei
lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
M.O nr.845/13.10.2006
Ordin nr. 94/07.02.2006 pentru aprobarea Listei standardelor
romane care adopta standardele armonizate referitoare la
echipamente individuale de protectie M.O nr.169/22.02.2006
Legea 481/2004 privind Protectia Civila. Publicat in MO nr. 1.094 /
24.10. 2004
Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva incendiilor M.O
nr.633/21.07.2006.
Ordinul nr.712/23.06.2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale
privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta M.O
nr.599/12.07.2005
Ordin MAI nr. 786/19.09.2005 al ministrului administratiei si
internelor privind modificarea si completarea Ordinul MAI nr.
712/2005 pt. aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea
salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta. Publicat in M.O. nr 844
din 19.09.2005;
Ordin nr.163/28.02.2007 al MA.I. privind Normele generale de
aparare impotriva incendiilor
HGR nr. 537/06.06.2007 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor
OG nr.18 din 4 martie 2009 privind cresterea performantei
energetice a blocurilor de locuinte.Publicata in MO nr. 155 din 12
martie 2009;

 orice alte prevederi aplicabile ale dreptului romn, inclusiv cele

care inlocuiesc sau modifica normele juridice mentionate mai sus.

CAPITOLUL 6.
Evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de
materialele utilizate, de echipamentele de munc folosite, de
utilizarea substanelor sau preparatelor periculoase, de
deplasarea personalului, de organizarea antierului;
Lucrari care implica riscuri specifice pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor (conform Anexa 2 la HGR 300/2006)
Tabel riscuri
Nr. Tipuri de Lucrari care implica
Crt. riscuri
specifice
pentru
securitatea
si
sanatatea
lucratorilor

Existenta
Categoriile de lucrari
acestor tipuri specifice proiectului
de lucrari in
organizarea
lucrarii
/
santierului
(se bifeaza cu
X)
Lucrri care expun lucrtorii la
Montat
schel
riscul de a
cdea de la
Montat
polistiren
nlime,
datorit
naturii
Tmplrie
activitii
desfurate,
procedeelor
folosite
sau X
mediului nconjurtor al locului
de munca
Lucrri n care expunerea la
substane
chimice
sau
biologice prezint un risc X
Montat
schel
particular pentru securitatea i
Montat
polistiren
sntatea lucrtorilor ori pentru
Tmplrie
care supravegherea sntii
lucrtorilor este o cerinta legal
Lucrri cu expunere la radiatii
ionizante
pentru
care -

prevederile legale specifice

obliga la delimitarea de zone
controlate sau supravegheate
Lucrri n apropierea liniilor
electrice de inalta tensiune
x

Montat
Montat
Tmplrie

schel
polistiren

Lucrri care expun la risc de inec

Lucrri de puuri, terasamente

subterane i tuneluri
-

Lucrri cu
comprimat

Montat
Montat
Tmplrie
Montat
Montat
Tmplrie

schel
polistiren

tuburi

cu

aer
X

Lucrri
de
montare
i
demontare
a
elementelor X
prefabricate grele

Lucrari in conditii speciale ale x

mediului de munca

Montat
Montat
Tmplrie

schel
polistiren

10.

Alte tipuri de lucrari:

x
-montare /demontare mijloace
de protectie colectiva:schele,
platforme
autoridicatoare,
copertine de protectie

Montat
Montat
Tmplrie

schel
polistiren

Identificarea riscurilor si descrierea lucrrilor care pot prezenta

riscuri pentru securitatea i sntatea lucrtorilor; masuri pentru
asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor
Punctul de plecare in optimizarea activitatii de prevenire a
accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale intr-un sistem de
munca, si anume executant sarcina de munca mijloace de
productie mediu de munca il constituie identificarea si evaluarea

schel
polistiren

riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala din sistemul

respectiv.
Indiferent ca este vorba de un post de lucru / loc de munca sau un
cumul de locuri de munca, o asemenea analiza permite ierarhizarea
riscurilor in functie de dimensiunea lor si alocarea eficienta a
resurselor pentru masurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc
din sistemul analizat si cuantificarea dimensiunii lor pe baza
combinatiei dintre doi parametri: gravitatea si frecventa consecintei
maxime posibile asupra organismului uman.
Se obtin astfel niveluri de risc partiale pentru fiecare factor de risc,
respectiv niveluri de risc global pentru intregul sistem analizat (lucrare
/ loc de munca / meserie).
La stabilirea nivelurilor de risc se va tine cont de statistica
accidentelor de munca din categoria constructiilor civile si industriale,
statisticile puse la dispozitie de ITM Olt,Inspectia Muncii,statistici
europene furnizate de Agentia europeana pentru Securitate si
Sanatate in Munca..
In consecinta, pentru evaluarea riscului este necesara parcurgerea
urmatoarelor etape:
a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b. stabilirea consecintelor actiunii asupra victimei, respectiv
gravitatea lor
c. stabilirea probabilitatii de actiune a lor asupra executantului.
d. atribuirea nivelurilor de risc functie de gravitatea si probabilitatea
consecintelor actiunii factorilor de risc.
Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor se face pentru
fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant,
sarcina de munca, mijloace de munca / echipamente de munca si
mediul de munca pe locuri de munca / posturi de lucru.
Msurile propuse in urma evaluarii riscurilor urmresc eliminarea
sau diminuarea factorilor de risc identificai.

Formula de calcul folosita pentru calcularea nivelui de risc global

estimat este urmatoarea:
n
ri x R I
i =1
Nr = ---------------n
ri
i =1

in care: Nr = nivelul de risc global pe loc de munca

ri = rangul factorului de risc i
Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc i
n = numarul factorilor de risc identificati la locul de
munca
Inainte de inceperea efectiva a lucrarilor, fiecare contractor /
subcontractor va evalua riscurile de accidentare si imbolnavire
profesionala aferente categoriilor de lucrari pe care le va executa.
Evaluarea riscurilor se va actualiza pe parcursul derularii lucrarilor,
functie de orice modificare aparuta in elementele sistemului de
munca, a tehnologiilor, a legislatiei de SSM, la identificarea unor
riscuri care nu au fost cuantificate anterior sau in urma producerii
unor evenimente care afecteaza securitatea si sanatatea lucratorilor.
Riscuri de accidentare specifice lucrarilor de reabilitare
termica a locuintelor:
Factori de risc dependeni de mijloacele de producie
1. Prindere, antrenare, strivire, leziune cauzate de ctre organele de
maini aflate n micare (sculele actionate electric).
2 Lovire de ctre mijloace de transport auto la deplasarea ntre
sediul societii i punct de lucru sau la deplasarea pe traseul
normal ntre domiciliu i sediul societii accidente de munc de
traseu

3 Alunecarea materialelor, profilelor sau ansamblurilor depozitate

temporar fr asigurarea stabilitii i neasigurate mpotriva
deplasrilor necontrolate.
4 Cdere liber de materiale, unelte,scule, de la cotele superioare
(vatamarea lucratorilor aflati la sol sau a riveranilor);
5 Deplasri sub efectul propulsiei Proiectarea de particule
rezultate la practicarea gurilor de fixare n zidrie.
6 Prabusirea

(colapsul)

(schele,platforme

mijloacelor

autoridicatoare)

de
ca

protectie
urmare

colectiva
instalarii

necorespunzatoare,uzurii fizice,neverificarilor periodice sau lovirii

de catre mijloace auto,utilaje sau instalatii de ridicat
7 Contact direct accidental al epidermei cu suprafee sau contururi
periculoase: - neptoare, - tioase, - alunecoase, - abrazive, adezive.
8 Vibraii resimite la nivelul braelor la utilizarea echipamentelor de
gurire cu rotopercuie.
9 Temperatur cobort a unor suprafee (n special metalice) atinse
la lucrul n aer liber

(operaiile de montaj, de ncrcare

/descrcare a materialelor, etc.)

10 Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor
ci de curent neprotejate mpotriva atingerii directe sau la
atingerea conductorilor de curent ai liniilor electrice aeriene.
11 Electrocutare prin atingere indirect la deteriorarea accidental a
unor izolaii ale instalaiilor electrice ale echipamentelor tehnice de
lucru sau la deteriorarea instalaiei de mpmntare.
12 Lucrul cu unele substane toxice utilizate n procesul de pregtire
a suprafeelor ,la efectuarea reparatiilor,vopsitoriilor;

13 Lucrul cu materiale i substane inflamabile PVC, cauciuc,

spum polieuretanic, hrtie, benzi adezive de fixare i
protecie,materiale hidroizolatii.lemn etc.
14. Recipienti sub presiune (oxigen,acetilena)-explozii care pot
provoca vatamarea lucratorilor proprii si a riveranilor ca urmare a
manevrarii,transportului,depozitarii,exploatarii necorespunzatoare.
Factori de risc dependeni de mediul de munc:
1. Temperatur sczut a aerului n special la lucrul n aer liber pe
timpul iernii
2. Temperatur ridicat a aerului n special la lucrul n aer liber pe
timpul verii
3. Cureni de aer favorizai de lucrul n spaii libere, lucru la inaltime
tiraj natural.
4. Nivelul de zgomot ridicat ca urmare a funcionrii echipamentelor
tehnice de gurire, polizare etc.
5. Calamiti naturale surprinderea la cote superioare,pe schele,
sau pe traseu de ctre cutremur,fenomene meteo periculoase;
6. Pulberi

pneumoconiogene

rezultate

special

urma

interveniilor la anvelopa constructiilor,finisarea suprafetelor la

utilizarea instrumentelor de gurire cu rotopercuie.
Factori de risc dependeni de sarcina de munc:
1. Executarea de lucrri in conditiile lucrului la inaltime fr
autorizare,aviz

medical,

instruire

necorespunzatoare,utilizare

mijloacele de protectie colectiva neomologate, impuse de acest

tip de activitate.

2. Efort dinamic ridicat la manipularea manual a materialelor.

Poziie de lucru preponderent ortostatic i uneori vicioasa pentru
realizarea unor lucrri la poziie.
3. Ritm mare de munc n unele perioade i efort mental pentru
realizarea lucrrilor n condiiile de lucru la nlime,sub presiuni
temporale (contractuale)
Factori de risc dependeni de executant:
1. Executarea de aciuni sau activiti neprevzute n sarcina de
munc sau de o alt manier dect prevederile tehnologice.
2. Parasirea punctului de lucru,deplasari in afara sarcinii de
munca,expunere pe cai de circulatie auto;
3. nceperea sau continuarea activitii fr realizarea unei zone
sigure, fr verificarea zilnica a mijloacelor de protectie
colectiva,neasigurarea semnalizarii de securitate;
4. nceperea sau continuarea activitii n condiii psihofiziologice
anormale (oboseal, stres, sub efectul unor medicamente sau al
alcoolului)
5. Omisiuni la urmarirea cerintelor de securitate ale echipamentelor
de munca in exploatare (fara dispozitive de protectie,defectiuni de
natura electrica,neurmarirea scadentelor de verificare periodica)
6. Pornirea echipamentelor de munca fr asigurarea condiiilor de
securitate sau de catre personal neautorizat;
7. Anularea

voluntar

sau

reglarea

necorespunztoare

dispozitivelor de prevenire a cderii n gol.

8. Cderea

la

acelai

nivel

prin

alunecare,

mpiedicare,

dezechilibrare n cazul parcurgerii unor trasee pe care sunt

acumulate

deeuri,

reziduuri

sau

sunt

scurgeri

de

lichide,suprafete inghetate in timpul iernii;

9. Cderea de la nlime sau de la mic nlime la lucrul la cote, la
parcurgerea scrilor sau la utilizarea de mijloace improvizate de
acces la cot.
10. Nesincronizarea cu coechipierii n cazul lucrului n echip,cu
deserventi ai unor instalatii sau echipamente care sunt utilizate la
executarea lucrarilor (mijloace auto,de ridicat,etc)
11.

Deplasri, staionri n zone periculoase: pe cile de acces

auto, n raza mijloacelor de ridicat, pe estacade, acoperiuri etc.

12. Neutilizarea EIP i a celorlalte mijloace de protecie din
dotare,inclusiv

echipamentul

individual

de

semnalizare

(reflectorizant)
CAPITOLUL 7.
Msuri pentru asigurarea sntii i securitii lucrtorilor,
specifice lucrrilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le
execut pe antier, inclusiv msuri de protecie colectiv i
msuri de protecie individual.
Masuri de prevenire a producerii accidentelor recomandate
n sectorul constructiilor :
Responsabilitati
Rspunderea pentru asigurarea securittii n munc revine
clientilor,conductorilor de lucrri, angajatorilor, sub-contractantilor si
lucrtorilor independenti. Cerintele relevante din Directivele europene
includ:
Luarea n considerare a aspectelor privind securitatea si sntatea
n munc, ncepnd cu faza de planificare si continund pe parcursul

derulrii tuturor activittilor de toate prtile implicate n planificarea si

executarea lucrrilor ;
Asigurarea unui echipament tehnic sigur (ce include aspectele
legate de compatibilitate, selecie, caracteristici de securitate,utilizare
fr riscuri, instruire informare, verificare ntretinere).
Prevederea semnalizarii de securitate si sanatate n munc, acolo
unde riscurile nu pot fi evitate sau reduse n mod adecvat prin msuri
de prevenire.
Prevederea unui echipament individual de protectie (csti de
protectie,
centuri
de
sigurant,
protecie
ocular
si
respiratorie,ncltminte de protectie, etc.), corespunztor riscurilor
aferente,n cazul n care nu este posibil evitarea acestora prin alte
mijloace.
Asigurarea unui mediu de munc sigur si a unor conditii de munc
adecvate pentru lucrtorii din constructii, cum sunt, de exemplu:ci
de acces , ci de circulatie sigure.
Implementarea unui general de management al securittii si
snttii n munc, care include: evaluarea si prevenirla riscurilor;
acordarea de prioritate msurilor colective de eliminare a riscurilor;
consultarea angajatilor, asigurarea informrii si instruirii; coordonarea
pe probleme de securitate n munc ntre toti antreprenorii prezenti
pe santier.
Cerintele minime cuprinse n Directive au fost transpuse n legislatiile
nationale, care pot include si cerinte suplimentare.
Angajatii au ndatorirea de a participa n mod activ la aplicarea
msurilor de prevenire luate de angajatori, respectnd instructiunile
n conformitate cu instruirea primit.
Consultarea fortei de munca este una din cerinte. A face apel la
cunostintele acesteia, asigur identificarea corect a riscurilor si
implementarea unor solutii eficiente.
Prevenirea accidentelor - Evaluarea riscurilor
n activittile din sectorul constructiilor exist numeroase
pericole.Exist, totusi, si "bune practici" care pot fi aplicate cu
usurint pentru prevenirea accidentelor. Primul pas, n acest sens, l
reprezint o evaluare adecvata si suficiente a riscurilor.
Pentru a asigura o diminuare real a expunerii lucrtorilor la
pericole,precum si a altor persoane (incluznd vizitatori ai santierului,
trectori care nu au legtur cu santierul), evaluarea riscurilor trebuie

s ia n considerare toate riscurile si pericolele. Trebuie s se verifice

ca diminuarea unui risc s nu conduc la cresterea altuia.
Trebuie identificate toate pericolele, att cele care decurg din
activittile de constructii, ct si cele datorate altor factori, cum ar fi
amenajarea santierului. Urmeaz evaluarea importantei aceptor
riscuri, tinnd seama de precautiile luate: s-au adoptat suficiente
msuri de prevenire sau trebuie fcut mai mult n acest sens?
Concluziile evalurii riscurilor vor permite selectarea celor mai
potrivite msuri de bun practic care vor fi utilizate
Prevenirea n practic
Principalele riscuri sunt asociate lucrului la nltime, lucrrilor de
excavatii si manipulrilor de greutti.Trebuie acordata prioritate
acelor masuri care elimina sau diminueaza riscul la sursa si care
asigura protectie colectiva. Acolo unde riscurile nu pot fi diminuate n
msur suficient, prin alte mijloace, trebuie recurs la protectia
individual, cum este echipamentul individual de protectie.
n plus fat de evaluarea global a riscurilor, mai sunt necesare
monitorizarea continu si inspectiile cu carcter periodic.
Lucrul la nltime
Cderea de la nltime este cea mai frecvent cauz a
accidentelor si deceselor din sectorul constructiilor. La originea unei
cderi stau adesea lucrul pe o schel sau platform fr balustrad,
neasigurarea corect a centurii de sigurant, lucrul pe acoperisuri
fragile si pe scri mobile prost ntretinute, pozitionate sau ancorate.
Procesul de constructie n ansamblu, trebuie planificat astfel nct
s se reduc riscul de cdere de la nlime. Protectia mpotriva
cderilor trebuie prevzut nc din faza de proiectare. Riscul poate fi
redus prin adugarea unor balustrade speciale sau, n ultim
instant, dac riscul persist, prin prevederea de centuri de
sigurant.
Transportul materialelor
Planificati transportul materialelor astfel nct s se reduc
deplasrile, iar manipularea acestora s se realizeze n conditii de

sigurant. Verificati ca instalarea si functionarea echipamentelor s

fie asigurate de lucrtori cu instruirea si experiena necesar.
Urmriti ca echipamentul tehnic s fie periodic inspectat, ncercat
si examinat, de ctre personal competent. Coordonati activitatile de
santier,ca de de exemplu, asigurati-v c operatiile de ridicare la
nltime nu pun n pericol pe alti lucrtori, sau invers. Atunci cnd nu
se poate evita manipularea manuala, organizati sarcinile de munc n
asa fel nct s limitati cantitatea si distanta pe care trebuie efectuat
manipularea fizic.
Instruiti-i pe lucrtori pentru evitarea riscurilor si utilizarea unor
tehnici adecvate.Toate operatiile de ridicare cu ajutorul macaralelor
mobile trebuie planificate si efectuate de personal calificat.
Conductorul trebuie s aib o bun vizibilitate, iar macaraua
trebuie amplasat pe un teren plat si la o distant suficient de mare
fat de mijloacele de protectie colectiva si de de liniile electrice.
Buna gospodrire a santierului si securitatea accesului
Organizarea de ansamblu si ordinea n santier sunt deosebit de
importante. n acest sens, asigurati:
-accesul n conditii de securitate si lipsit de obstacole (drumuri,
pasarele, scri, schele, etc.) la si de la toate locurile de munc;
-depozitarea materialelor la loc sigur;
-mprejmuirea sau acoperirea golurilor, precum si marcarea clar a
acestora;
-msuri adecvate pentru colectarea si eliminarea final a
deseurilor;
-iluminat adecvat.
Instruire si informare
Lucrtorii trebuie s cunoasc si s nteleag riscurile, efectele
acestora si precautiile pe care trebuie s la ia pentru a putea lucra n
conditii de securitate. Instruirea trebuie axat pe situatiile concrete,
respectiv pe problemele ntlnite, pe deficientele constatate, ca si pe
modul n care acestea pot fi evitate n viitor. Parcurgeti mpreun
riscurile, msurile de prevenire, procedurile care trebuie urmate n
caz de urgent, modul de raportare a problemelor aprute,
echipamentul individual de protectie, etc.
Planificati cursuri de reciclare.

Instruirea trebuie sustinut de o bun comunicare. Sedintele

echipelor trebuie s abordeze problemele de securitate si sntate si
s permit difuzarea de informatii.
Echipament individual de protectie
Atunci cnd conditiile de pe santier o impun, lucrtorii trebuie s
poarte echipament individual de protectie. Acesta trebuie s fie
confortabil, bine ntretinut, si s nu genereze alte riscuri.
Trebuie realizat o instruire adecvat asupra modului de utilizare a
acestuia.
Echipamentul individual de protectie include: csti de protectie dac exist riscul cderii unor obiecte de la nltime sau persoana se
poate lovi la cap; ncltminte corespunztoare - cu protectie a tlpii
si a degetelor, precum si talp antiderapant; mbrcminte de
protectie - spre exemplu, mpotriva vremii nefavorabile sau din
materiale foarte vizibile, astfel nct lucrtorii s poat fi reperati cu
mai mult usurint, de exemplu de ctre conductorii de vehicule.
Verificari
necesare
a
fi
efectuate
antreprenori/subantreprenori : Schele si scri

de

Echipamentele tehnice selectate sunt cele mai potrivite pentru a

asigura securitatea, inclusiv sub aspectul accesului si evacurii?
Utilizarea scrilor este limitat numai la situaiile n care nu se
justific prevederea altor echipamente, respectiv cele cu durat
scurt de utilizare sau cu nivel de risc redus?
Schela este construit pe o fundatie stabil?
Balustradele sunt pozitionate la nltime corect?
Exist suficient platelaj pe platforma de lucru?
Patelajul este bine fixat pe pozitie?
Au fost cumva ndeprtate unele din elementele de
prindere/legtur ale schelei?
Este scara mijlocul cel mai potrivit si mai sigur pentru realizarea
lucrrii?
Este scara n bun stare si adecvat pentru tipul de activitate,
respectiv pentru nltimea la care aceasta trebuie realizat?
Poate fi amplasat scara pe o pozitie care s evite excesiva
elongatie n lucru, respectiv pericolul de a bascula?
Scara poate fi amarat la partea superioar si inferioar?

 Scara este asezat pe o suprafat de sprijin stabil si plan?

n caz de rspuns negativ la oricare din ntrebrile de mai sus, este
necesar s se adopte msuri de prevenire, nainte de a ncepe lucrul.
Aceste msuri includ:
mprejmuirea tuturor deschiderilor, cum sunt golurile din plansee,
cu bariere fiabile (de exemplu, cu balustrad si parapet la nivelul
piciorului) sau acoperirea acestora. Fixarea
solid a capacelor si semnalizarea acestora se face printr-un panou
de avertizare.
Verificarea tuturor elementelor schelei din punctul de vedere al
securitii muncii, nainte de a ncepe montarea acesteia.
Inspectarea scrilor nainte de urcarea pe acestea, pentru a
constata dac sunt n bun stare si stabil pozitionate.
Utilizarea echipamentului de oprire a cderii libere, atuncicnd se
lucreaz pe schel, n special nainte ca balustradele si parapetele
pentru picior s fi fost instalate, si asigurarea att a legrii funiilor de
sigurant de o structur solid ct si a utilizrii corecte a acestora.
Nu se va arunca echipament sau materiale ctre un nivel inferior al
schelei, ctre sol sau pe plasele de securitate.
Bune practici in domeniul Securitatii si sntatii n munc pe
santierele de constructii de mici dimensiuni
Activitatea din domeniul constructiilor este riscant, n condiiile n
care circa 13 din 100.000 de lucrtori ai acestui sector sunt victime
ale unor accidente mortale, prin comparaie cu media unor
asemenea accidente la nivelul tuturor sectoarelor de activitate,n
general, care este de 5 la100.000 (1) . De asemenea, munca n
construciii expune pe lucrtori la o gam ampl de probleme de
sntate: de la azbestoz la afectiuni dorsale;de la sindromul
vibratiilor mn-brat la arsuri cauzate de ciment.
Prezentul plan de securitate si sanatate in munca ofer sfaturi
privind aspectele fundamentale ale asigurrii securitii si snttii n
munc n domeniul constructiilor, fr a se putea ns constitui ntr-un
ghid detaliat.
nainte de a ncepe lucrul pe santier
Managementul securittii si snttii n munc n domeniul
constructiilor trebuie efectuat naintea, n timpul si ulterior fazei de

constructie. Este mai ieftin si mai simplu ca tinerea sub control a

riscurilor pentru lucrtorii din constructii s se realizeze nainte de
nceperea lucrului pe santier, de exemplu prin:
aplicarea unei politici adecvate de achizitii de masini si
echipamente tehnice (de exemplu, prin cumprarea unor unelte
mecanizate caracterizate prin emisii reduse de zgomot si vibratii);
specificarea cerintelor privind securitatea si sntatea n munc, n
caietele de sarcini pentru contractanti (respectnd cerintele minime
cuprinse n legislatia national);
planificarea procesului de munc astfel nct s fie redus la minim
numrul lucrtorilor ce ar putea suferi vtmri (de exemplu,
programarea operatiilor generatoare de zgomot n perioadele n care
numai un numr minim de lucrtori pot fi supusi riscului de expunere);
initierea activittilor de tinere sub control nainte de a se ajunge la
faza de lucru n santier (de exemplu, prin activitti de planificare,
instruire, organizare de santier si ntretinere);
adoptarea unor proceduri de consultare efectiv si de participare a
lucrtorilor la activittile de SSM;
asigurarea instruirii tuturor persoanelor implicate, inclusiv a
managerilor, astfel nct s fie n msur s-si desfsoare activitatea
fr riscuri pentru sntatea si securitatea proprie, sau a celorlalti
lucrtori.
Management n santier
Angajatorii si sefii de lucrri trebuie s coopereze pentru a asigura
securitatea si sntatea lucrtorilor. Acest obiectiv poate fi realizat
prin:
evitarea riscurilor pentru toti lucrtorii;
evaluarea acelor riscuri care nu pot fi evitate;
combaterea riscurilor la surs;
utilizarea msurilor colective pentru protecia lucrtorilor;
utilizarea msurilor individuale de protecie, acolo unde nu exist
alte alternative;
stabilirea unor proceduri pentru situaii de urgent;
informarea lucrtorilor n privina riscurilor existente si a msurilor
pentru tinerea sub control a acestora;
asigurarea unei instruiri corespunztoare.
n cadrul procesului de evaluare a acelor riscuri care nu pot fi evitate,
trebuie s se identifice:

 pericolele potentiale (riscuri);

persoanele care ar putea fi vtmate si gravitatea eventualelor
vtmri;
probabilitatea ca respectiva vtmare s aib loc;
actiunile necesare pentru eliminarea sau reducerea riscului pentru
lucrtori;
actiunile care trebuie adoptate cu prioritate.
Trebuie adoptate msuri de tinere sub control si efectuate verificri
care s asigure att eficacitatea respectivelor msuri, ct si
respectarea cerintelor legale.
Consultarea lucrtorilor
Consultarea lucrtorilor n legtur cu msurile privind securitatea
si sntatea n munc este nu numai o cerint legal, ci si o cale
eficiente pentru a asigura implicarea lucrtorilor n aplicarea
procedurilor de SSM si n mbunttirea acestora. Lucrtorii trebuie
consultati att n legtur cu msurile privind securitatea si sntatea
n munc, ct si nainte de introducerea de tehnologii si produse noi.
Principalele pericole si riscuri
Pe un santier de construcii exist multe ci de producere a unor
accidente mortale, vtmri corporale sau mbolnviri profesionale,
care includ:
cderea de la nltime;
implicarea ntr-un accident de autovehicul;
electrocutarea;
ngroparea n cursul executrii unei spturi;
lovirea produs de un material aflat n cdere;
inhalarea de fibre de azbest;
suferirea unei afectiuni dorsale, provocat de manipularea unor
materiale grele;
contactul cu substante periculoase;
suferirea unei pierderi a auzului, cauzat de zgomotul puternic.
In scopul prevenirii producerii unor accidente mortale, vtmri
corporale sau mbolnviri profesionale, sunt necesare unele verificari
pentru actiunea de prevenire, utilizand urmatoarea lista de verificare:

 Substantele periculoase din santier sunt depozitate si utilizate n

mod corespunztor?
Sunt adoptate msuri corespunztoare de protectie pentru a
preveni sau reduce expunerea la pulberi (de exemplu, pulberi de
lemn, ciment, dioxid de siliciu)?
Exist azbest pe santier?
Toate persoanele de pe santier poart casc si ncltminte de
protectie?
Exist metode de tinere sub control a riscurilor, altele dect
utilizarea echipamentului individual de protectie?
Echipamentul individual de protectie este purtat de toti lucrtorii?
Exist marcaje CE si etichete corespunztoare la toate instalatiile,
masinile si echipamentele (incluznd echipamentul individual de
protectie) ?
santierul este mprejmuit astfel nct s nu fie permis accesul
publicului ?
Au fost adoptate msuri pentru protectia persoanelor din public
(cum sunt persoanele care trec pe lng santier)?
Este asigurat accesul n sigurant al fiecrui angajat ctre local
su de munc si lucrul n conditii de securitate la respectivul loc de
munc? De exemplu, accesul pe schele se face n conditii de
securitate?
Au fost instalate semnalizri corespunztoare (de exemplu, pentru
cile de circulatie, personalul autorizat)?
Sunt asigurate curtenia, iluminatul si organizarea santierului?
Sunt asigurate suficiente dotri sociale pentru lucrtori?
Au fost prevzute dotri corespunztoare privind protectia
mpotriva incendiilor (de exemplu: stingtoare de incendiu, ci de
evacuare)?
Exist suficiente dotri de prim-ajutor?
Circuitele electrice existente (subterane sau aeriene) sunt marcate
pentru a fi identificate si exist sisteme de interventie asupra
acestora?
Circulaia vehiculelor si cea a persoanelor sunt separate?
Conductorii vehiculelor si operatorii instalatiilor sunt instruiti n
mod corespunztor si, acolo unde acest lucru este necesar,
autorizati?
ntretinerea cilor de circulatie este efectuat astfel nct s se
asigure securitatea traficului?
Este asigurat spatiul corespunztor n jurul vehiculelor pivotante?

 Mijloacele de securitate aferente masinilor (cum sunt semnalele

acustice, protectorii) sunt n stare de functionare?
Instalarea si verificarea ascensoarelor ,schelelor si platformelor
autoridicatoare au fost efectuate n mod corespunztor, de persoane
competente?
Echipamentele si utilajele de lucru sunt ntretinute astfel nct s
functioneze n conditii de securitate?
Operatiile de montare, modificare si demontare a schelelor sunt
executate de persoane competente?
Sunt efectuate verificri ale strii schelelor, att n mod periodic,
ct si dup aparitia unor fenomene meteorologice nefavorabile (cum
sunt vnturile puternice)?
S-au luat msuri pentru evitarea cderii de la nltime a lucrtorilor
si obiectelor?
A fost eliminat manipularea manual, oriunde acest lucru este
posibil (de exemplu, prin utilizarea unor echipamente mecanizate)?
Livrarea materialelor se efectueaz, pe ct posibil, la astfel de
dimensiuni si greutti nct s se reduc riscul de afectare a coloanei
vertebrale?
Lucrtorii au fost instruiti si antrenati pentru ridicarea de greutti n
conditii de securitate?
S-a efectuat o evaluare n scopul reducerii riscului de afectiuni
legate de profesie ale membrelor superioare (de exemplu, la
vopsire)?
S-au adoptat toate msurile pentru reducerea expunerii la zgomot
si vibratii?
Exist prevederi pentru efectuarea controlului medical, acolo unde
acest lucru este necesar?
S-a asigurat protectia mpotriva cderii de la nltime, n toate
locurile unde acest lucru este necesar?
Sunt identificate n mod clar acoperisurile si elementele de acoperi
fragile (cum sunt luminatoarele)?
Golurile care prezint pericol de cdere sunt protejate cu capace
clar marcate si bine fixate, astfel nct s se previn cderile
Au fost prevzute mijloace mai sigure dect scrile pentru
efectuarea unor operatii (de exemplu, utilizarea echipamentelor
mobile care permit accesul)?

Prezenta list cuprinde o serie de ntrebri legate de pericolele

care exist n mod obisnuit pe santierele de constructii de mici
dimensiuni. Aceast list poate fi utilizat ca punct de plecare pentru
identificarea pericolelor de pe santier, dar nu se poate substitui unei
evaluri complete a riscurilor, ntruct o astfel de list scurt de
verificare nu poate acoperi toate riscurile .
Masuri de Protectie Colectiva si Mijloace Colective de
Protectie
1 Cile i ieirile de urgenta trebuie sa fie n permanenta libere i
sa conduc n modul cel mai direct posibil ntr-o zona de
securitate.
2 Uile de ieire n caz de urgenta trebuie sa se deschid spre
exterior
3 Cile de circulaie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, i
rampele de ncrcare, trebuie sa fie calculate, plasate i
amenajate, precum i accesibile astfel nct sa poat fi utilizate
uor, n deplina securitate i n conformitate cu destinaia lor, iar
lucrtorii aflai n vecintatea acestor cai de circulaie sa nu fie
expusi nici unui risc
4 Dac antierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie
sa fie prevzute cu dispozitive care sa evite ptrunderea
lucrtorilor fr atribuii de serviciu n zonele respective
5 Utilajele si echipamentele nu trebuie manipulate/conduse dect
de o persoana calificata si care este in posesia unui certificat
de competenta valabil.
6 Zonele periculoase trebuie semnalizate n mod vizibil.
7 Lucrrile la nlime nu pot fi efectuate, n principiu, dect cu
ajutorul echipamentelor corespunztoare sau cu ajutorul
echipamentelor de protecie colectiv, cum sunt schelele,
balustradele, platformele ori plasele de protectie. n cazul n
care, datorit naturii lucrrilor, nu se pot utiliza aceste
echipamente, trebuie prevzute mijloace de acces
corespunztoare i trebuie utilizate centuri de siguranta sau
alte mijloace sigure de ancorare..

8 Toate mijloacele de lucru si de protectie colectiva pentru lucrul

la inaltime trebuie sa fie concepute, construite i ntreinute
astfel nct sa se evite prbuirea sau deplasarea lor
accidentala.
9 Platformele de lucru, pasarelele i scarile schelelor trebuie sa
fie construite, dimensionate, protejate i utilizate astfel nct
persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte.
10 Montarea si demontarea schelelor se va efectua de catre
echipe specializate, in baza unui proiect de montare /
demontare sau a unor instructiuni; Dupa montare schelele se
vor preda persoanelor care coordoneaza activitatea punctului
de lucru (utilizatorului schelei) pe baza de proces verbal de
receptie dupa montaj.
11 Schelele trebuie controlate astfel:
a) zilnic, nainte de utilizarea
supraveghetorul desemnat;

lor

vizual

de

catre

b) la intervale periodice, in baza unui program prestabilit de

catre o comisie de verificare, din care va face parte obligatoriu
si lucratorul desemnat;
c) dup orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la
intemperii sau cutremur de pmnt ori n alte circumstane care
le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea de catre comisia
mai sus mentionata.
12 Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor
involuntare
13 Nici o persoana in afara de electricianul de santier numit nu va
face conectari sau deconectari, altele dect cele de la prizele
electrice sau triplu stecher, sau sa modifice alimentarea
electrica temporara.
14 Improvizatiile electrice pentru iluminat, gatit, ncalzire etc. nu
sunt permise.
15 Exploatarea echipamentelor de munca se va face numai de
catre personal calificat, instruit si desemnat pentru lucrul cu
acestea.
16 Mncarea trebuie consumata numai in locurile amenajate si
destinate pentru servirea masei.

17 Accesul vizitatorilor in santier este permis numai insotiti.

18 Fumatul pe santier este permis numai in zonele special
amenajate.
19 Este interzisa scoaterea din functiune, modificarea, schimbarea
sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii ale
mijloacelor de munca cu care se lucreaza sau cu care se intra
in contact la locul de munca.
Echipamente individuale de protectie
Pentru prevenirea accidentelor se vor utilza EIP stabilite prin Lista
interna de dotare cu EIP in conformitate cu prevederile HGR nr.
1048/2006; Acestea trebuie alese astfel incat sa corespunda
principiului actiunii la riscurile cumulate. Principalele EIP utilizate
sunt:

Casca - protectie obligatorie

obligatorie
a capului

Ochelari - protectia
a ochilor

Centura tip ham - protectie impotriva

obligatorie
caderilor la inaltime

Antifoane - protectie a auzului

Manusi - protectie
a mainilor

Incaltaminte de protectie

CAPITOLUL 8. Masuri de coordonare

Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului plan de
securitate, precum si pentru minimizarea riscurilor care pot aparea in
timpul desfasurarii activitatilor pe santier, antreprenorii si
subantreprenorii vor intocmi planuri proprii de securitate si sanatate si
vor descrie in proceduri/instructiuni activitatile generatoare de riscuri,
care sa prezinte succesiunea operatiilor, riscurile si masurile de
protectie adecvate.
Se vor avea in vedere si se vor specifica urmatoarele:
1 Condiiile de manipulare a diverselor materiale, n particular, n
ceea ce privete interferena instalaiilor de ridicat aflate pe
antier sau n vecintatea acestuia; se vor folosi instalatii de
ridicat numai cu certificate tehnice corespunzatoare si cu
operatori autorizati
2 Limitarea manipulrii manuale a sarcinilor;

3 Condiiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deeurilor i

a materialelor rezultate.
4 Condiiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
5 Utilizarea mijloacelor de protecie colectiv; pentru lucrul la
inaltime se vor folosi schele conforme cu cerintele minime de
securitate, care poseda marcajul de conformitate CE; acestea se
vor inspecta zilnic, inainte de inceperea lucrului.
Verificari zilnice ce se vor face de catre seful de santier / sef de
punct de lucru al Antreprenorului /subantreprenorilor
Inainte de inceperea lucrului:
1 Protectii corespunzatoare ale tututor deschiderilor si ale
marginilor de structura
2 Asigurarea ca toate mijloacele de protectie colectiva
(schele,platforme,etc) sunt corespunzatoare si asigura
securitatea lucratorilor;
3 Lucratorii sunt echipati cu echipament de protectie specific si
sunt intr-o conditie corespunzatoare
4 Asigurarea ca toate materialele periculoase au fost
indepartate din zona de lucru
5 Verificarea eliberarii cailor de acces si a marcarii lor
6 Lucrarile sunt semnalizate astfel incat sa interzica accesul
personalului strain,riveranilor,locatarilor,copiilor.
1
2
3
4

La terminarea zilei de lucru:

Se verifica daca toate caile de acces in situatii de urgenta sunt
clar marcate si libere
Se verifica daca imprejmuirea amplasamentului este in buna
stare, pentru a nu putea patrunde in santier persoanele
neautorizate
Se verifica daca drumurile de acces catre amplasament nu sunt
blocate cu materiale si ca toate riscurile sunt semnalizate
Deseurile rezultate in urma lucrarilor sunt evacuate.

Capitolul 9. Masuri generale pentru asigurarea mentinerii

santierului in stare de curatenie si ordine
1 Indepartarea din zona de lucru a tuturor materialelor rezultate
din demolari sau din procesul de lucru
2 Toate caile de acces in situatii de urgenta trebuie sa fie clar
marcate si libere
3 Delimitarea amplasamentului trebuie sa fie semnalizata, pentru
a preveni patrunderea in santier a persoanelor neautorizate
(unde este posibil acest lucru)
4 Drumurile de acces catre amplasament nu trebuie sa fie
blocate cu materiale rezultate din demolare.
5 Se vor stabili locuri de fumat in incinta santierului, ce vor fi
amenajate si semnalizate corespunzator.
6 Pentru deseurile rezultate din lucrare se va amenaja spatiu de
depozitare pe categorii in containere conforme pentru fiecare tip
de deseu.
7 La fiecare punct de lucru se vor amplasa recipienti de colectare
conformi pentru colectarea selectiva a deseurilor
Capitolul 10. Indicatii practice privind acordarea primului
ajutor, evacuarea persoanelor si masuri de organizare luate in
acest sens.

1 Se va contacta imediat serviciul de ambulanta Olt in cazul in

care survine un accident in santier.
Informatii de contact in situatii Politia
112
de urgenta
Pompierii
112
Salvarea
112
In caz de urgenta, solicitati Furnizati urmatoarele informatii:
imediat
Unde este localizat santierul
Ajutorul
Ce s-a intamplat
Cate persoane necesita ajutor

2 Pentru evenimente minore (taieturi, intepaturi) va trebui sa

existe in santier trusa de prim-ajutor.
3 Masuri de prim-ajutor:
Medicul
de
medicina
muncii
al
antreprenorului/subantreprenorilor, periodic face instruire de acordare
a primului ajutor cu persoanele care au fost nominalizate ca salvatori
in cadrul societatilor santierului si cu restul lucratorilor. Poate fi
utilizata ca material didactic cartea Primul ajutor la locul accidentului
MMPS Departamentul Proteciei Muncii si INCDPM Bucureti.
In cazul producerii unui accident, pentru intervenia imediata,
este bine de reinut urmtoarele etape :
Analiza situaiei; protejarea victimei; examinarea victimei;
anunarea accidentului; acordarea primului ajutor;
supravegherea victimei si ateptarea echipei de specialiti.
Salvatorul, fara a se expune pe el nsui, va identifica
sursele de riscuri reale sau presupuse in situaia vizata si va
observa daca persista un risc de: strivire; incendiu sau
explozie; electrocutare; asfixiere; alt risc.
Aciunile salvatorului depind de starea victimei si va aciona
astfel :
a)
daca victima nu vorbete (este incontienta) dar respira
si-i bate inima (are puls) sunt necesare :
aezarea in poziie de sigurana;
acoperirea victimei, alarma;
supravegherea circulaiei, a strii de contienta, a respiraiei,
pana la sosirea ajutoarelor medicale.
Poziia lateral de siguran:
Permite drenarea secreiilor din cavitatea bucal a pacientului
incontient, care respir adecvat i care nu este un caz de traum, n
exterior

b)

daca victima nu rspunde, nu respira, dar ii bate inima

sunt necesare :
degajarea, eliberarea cailor respiratorii;
respiraie gura la gura sau gura la nas

Respiraia artificial:

c)

d)

e)

f)

daca victima sngereaz abundent se aplica :

compresie manuala locala;
pansament compresiv;
compresie manuala la distanta (subclavicola sau inghinala).
daca victima prezint arsuri provocate de :
foc sau cldura - se face splare pentru a evita ca arsura sa
progreseze si pentru rcorire;
substane chimice - se face splare abundenta cu apa (nu
se ncearc neutralizarea acidului cu baza si invers)
daca victima vorbete dar nu poate efectua anumite
miscari :
oricare ar fi semnele se va aciona ca si cum victima ar avea
o fractura, evitnd sa o deplaseze si respectnd toate
eventualele deformri la nivelul: membrului superior,
membrului inferior, coloanei vertebrale.
victima poate sa prezinte :
plgi grave: aezarea victimei intr-o poziie adecvata,
ngrijirea segmentului amputat daca e cazul, compresie
pentru oprirea sngerrii, etc.
plgi simple : curirea si pansarea plgii

Pansamente si bandaje
Pansamentul este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru
a controla sangerarea, a absorbi sangele si a preveni contaminarea
si infectarea acesteia.
Primul pansament facut la locul accidentului nu va fi decat un
pansament provizoriu, destinat sa protejeze plaga in perioada de timp
care se scurge intre momentul accidentului si cel in care rana este
vazuta de un specialist.
ATENTIE ! Nu se pune niciodata vata direct pe rana !
Nu se atinge si nu se sufla peste partea de pansament care va veni
in contact direct cu rana. Se va acoperi complet rana si se vor intinde
marginile pansamentului dincolo de limitele ranii.
NU indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca
singele a trecut prin pansament, lasati pansamentul neschimbat si
acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte materiale,
fixate cat mai bine.
Bandajele (fesi triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite
pentru a fixa un pansament, a mentine compresiunea pe o rana, a
sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale corpului si a
fixa atele.
Aplicati bandajul suficient de strins pentru a va asigura ca
sangerarea este controlata sau ca imobilizarea este bine realizata.
Daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca este aplicata prea
strins produce durere si impiedica circulatia sangelui.
Plgi. Hemoragii
Prin plaga (rana, leziune) se nelege orice ntrerupere a continuitatii
unui esut (a tegumentelor, mucoaselor sau a esuturilor mai
profunde).
Principalele obiective ale acordrii primului ajutor in ngrijirea plgilor
sunt urmtoarele:
1 combaterea hemoragiei
2 prevenirea infeciei
3 combaterea durerii
4 prevenirea si combaterea socului.
Desi contaminarea pielii are loc imediat, odata cu ranirea, infectia
propriu-zisa se manifesta dupa cca. 6 ore si este complet instalata in

24 ore. De aceea, dupa acordarea unui prim ajutor eficient si corect,

tratarea calificata a plagilor trebuie realizata in primele 6 ore.
Inainte de aplicarea pansamentelor este necesara curatarea (toaleta)
plagilor: se curata zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de
la marginile plagii spre pielea sanatoasa din jur (NU se utilizeaza vata
la aceste manevre); se dezinfecteaza plaga prin turnarea de apa
oxigenata care, prin spuma pe care o produce, antreneaza eventualii
corpi straini; corpii straini care nu pot fi indepartati cu apa oxigenata
(ex. aschie infipta, cutit in rana, etc) se lasa pe loc din cauza
pericolului de singerare; doar corpii straini superficiali se vor extrage
cu ajutorul unei pensete sterile sau cu degetele, dupa o buna
dezinfectare.
Prin hemoragie se intelege revarsarea sangelui in afara vaselor
sanguine, ca urmare a ruperii, taierii, inteparii sau zdrobirii acestora,
la orice nivel al sau.
Orice hemoragie constituie o urgenta medicala!
Metode de realizare a hemostazei in hemoragiile externe:
a. Pansamentul compresiv: folosit in hemoragiile capilare si venoase
mici, dar NU se utilizeaz daca in rana se afla corpuri strine
ascuite.
b. Compresiunea manuala: se realizeaza prin apasarea arterei
afectatepe un plan osos situat intre inima si artera (presupune
pregatirea corespunzatoare a salvatorului) cu varful degetelor, cu
ajutorul unuia sau mai multor degete sau chiar cu ajutorul
pumnului
c. Compresiunea circulara a tesuturilor: reprezinta compresiunea
realizata prin strangerea circulara a membrului care sangereaza,
cu ajutorul unui garou, pana la oprirea hemoragiei. Garoul se
utilizeaza numai in cazul ranirii membrelor; garoul nu se aplica
direct pe piele, ci peste un invelis textil (pinza); garoul trebuie
folosit doar in ultima instanta sau pe timpul curatirii si pansrii
plagii. Garoul NU se aplica la antebrat sau gamba!
Masuri de prim ajutor in funcie de tipul plgii si localizarea acesteia

Contuzii, vnti: produc o patrundere a sangelui in tesuturile

inconjuratoare. Primul ajutor consta in aplicarea de comprese reci
sau a unei pungi de gheata (in reprize de 15 min). Nu aplicai punga
cu gheata direct pe piele!
Plgi minore cu sngerri: pot fi splate cu apa daca sunt murdare,
apoi vor fi terse cu tifon steril si acoperite cu pansament.
Plgi grave cu sngerare abundenta: necesita o apasare continua si
directa. Daca rana este mai mare si marginile sunt desfacute, poate fi
necesara apropierea marginilor sale inainte de a apasa.
Plgi cu un corp strin nfipt: necesita o atentie deosebita pentru ca
acel obiect poate sa comprime vasele de sange retezate in
adancimea ranii. Nu modificati pozitia si nu scoateti obiectele ce sunt
adanc infipte in rana; bandajati rana de jur imprejurul obiectului
pentru a impiedica deplasarea lui, si pentru a impiedica o ranire
suplimentara.
Plgi prin nepare: este posibil sa nu prezinte singerare externa
abundenta, dar ele pot provoca sngerare interna. Se va controla
sangerarea si se da primul ajutor pentru rni.
Plgi prin strivire: esuturile sunt distruse pe ntindere mare iar
organele interne pot fi rupte, pot fi agravate si prin fracturi. Plgile
grave prin strivire pot produce complicaii grave, ajungnd pina la soc
si insuficienta renala. Chiar daca rnitul nu prezint semne si
simptome de soc la scoaterea de la locul accidentului, primul ajutor
trebuie acordat imediat pentru a mpiedica instalarea si agravarea
socului, astfel: protejati victima fata de alte circumstante posibile de
accidentare, opriti singerarea (singerarile), aplicai pungi de gheata
pe zona ranita, tratai mpotriva socului.
Transportul accidentailor
Nici un accidentat nu va fi transportat nainte de a fi adus in
starea de a suporta in bune condiii transportul, adic nainte de a fi
examinat si a i se fi acordat, efectiv, primul ajutor.
Momentele cele mai importante ale transportului si anume
scoaterea victimei de la locul accidentului, ridicarea ei de la sol,
transportul ei, aezarea ei in pat trebuie executate in mod difereniat,

in funcie de circumstanele in care s-a produs accidentul, de

gravitatea si tipul leziunilor (vatamarilor) provocate, cat si de numrul
salvatorilor prezeni.
Tehnica de intervenie pentru transport trebuie subordonata ideii de a
nu agrava si a nu complica vatamarile produse de accident.
Pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui astfel
executata incat segmentul format din cap-gat-trunchi-bazin, sa
ramana nemicat, ca un bloc rigid.
In orice situatie salvatorii trebuie sa dea dovada si de
inventivitate pentru a asigura securitatea victimei.
Transportul accidentailor se face astfel:
a.cu brancarda
Preferabil sa fie folosit ori de cate ori este posibil, chiar daca la prima
vedere starea accidentatului nu pare sa fie ngrijortoare. Victima va
fi aezata ntotdeauna cu capul ctre direcia de deplasare pentru a
putea fi permanent supravegheata de salvatori. Indiferent de
obstacolele ntlnite in cale trebuie meninuta poziia orizontala a
trgii. Cnd victima este agitata sau cnd transportul se face pe un
teren foarte accidentat, bolnavul trebuie fixat de targa cu 2-3 chingi
speciale sau improvizate.
b.fara targa
Este obligatoriu sa se foloseasc o targa improvizata cnd
starea generala a bolnavului o impune. Poate fi improvizata din doua
bare trecute prin mnecile a doua vestoane aezate in oglinda
Tehnicile de transport fara targa se vor folosi numai atunci cnd
starea generala a accidentatului este buna, leziunile fiind cantonate
evident, numai la periferia corpului sau cnd victima trebuie
deplasata prin spatii foarte nguste sau ntortocheate (scri de bloc,
etc.), unde brancarda nu poate ptrunde.
Sprijinirea unei victime constiente

Transportul
catre un
salvato

victimei de
singur

Transportul efectuat de doi salvatori

sau

Transportul efectuat de doi salvatori

Pana la sosirea echipei de specialitate se vor urmri :

semnele vitale ale victimei : prezenta respiraiei, a pulsului, starea
de contienta si se va supraveghea in continuare efectele primului
ajutor acordat: restabilirea respiraiei si circulaiei, oprirea
hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea fracturilor,
poziia de sigurana, etc.
se vor asigura interveniile necesare daca survin modificri in
starea victimei;
se va nota pe cat posibil, datele importante privind: accidentul;
evoluia strii victimei; alte informaii despre victima.
La sosirea echipei de specialitate si a autosanitarei se vor
comunica medicului toate informaiile obinute despre accident si
despre starea victimei.

Capitolul 10. Concluzii

Lucratorii vor fi informati asupra riscurilor si masurilor ce trebuie luate
privind securitatea si sanatatea lor pe santier.
Lucratorii tebuie sa comunice imediat personalului de conducere si
supraveghere al Antreprenorului si Subantreprenorilor orice situatie
de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta
a sistemelor de protectie.
Lucratorii trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu
pregatirea si instruirea lor, precum si cu instructiunile primite din
partea personalului de supraveghere al Antreprenorului si
Subantreprenorilor, astfel incat sa nu
expuna la pericol de
accidentare atat propria persoana , cat si alte persoane care pot fi
afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de
munca.
Lucratorii trebuie sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele,
substantele periculoase, mijloacele de transport si alte mijloace de
productie.
Lucratorii trebuie sa utilizeze corect echipamentul individual de
protectie acordat.
CAPITOLUL 11. ANEXE
Anexa 1
LISTA ZONELOR CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC
Nr. Zona de risc
Crt
.
1 Lucrul
inaltime

Denumire noxa
risc identificat

/ Masuri stabilite in urma identificarii

riscurilor pentru aceste zone

la Cdere
de
la
nlime (podini de
circulatie
sau
balustrade
incomplete, etc.).
Deplasri
cu

- Pentru executarea lucrrilor la

nlime trebuie s se in seama de
organizarea tehnologic prealabil a
lucrrilor la nlime, de dotarea cu
EIP specific a personalului care
lucreaz la nlime i de instruirea

pericol de cdere
de la nlime (la
executarea
montrii

demontrii
schelelor, punere
in
opera
polistiren
,tamplarie,finisaje
si vopsitorii)

acestuia privind utilizarea dotrilor

colective i individuale.
- Locul de munc la nlime va fi
permis numai dac a fost amenajat i
dotat din punct de vedere tehnic i
organizatoric astfel nct s previn
cderea n gol a lucrtorilor.;
-Pentru lucru la inaltime vor fi luate
cu prioritate masuri de protectie
colectiva si ulterior masuri de
protectie individuala;
- Toate golurile periculoase vor fi
nchise sau ngrdite cu parapei de
protecie.
Schelele,platformale
autoridicatoare,scarile utilizate vor fi
standardizate,
n
stare
bun,
ngrdite cu parapete de 1 m nlime
asigurate mpotriva alunecrii sau
deplasrii
,interzicndu-se
improvizaiile.Montarea
si
demontarea acestora se vor face
conform instructiunilor tehnice ale
producatorului,de catre o persoana
stabilita de fiecare antreprenor in
parte,la fiecare loc de montaj in
parte.Persoana
nominalizata
cu
montarea,demontarea mijloacelor de
protectie colectiva va incheia un
proces verbal care sa ateste ca
mijlocul de protectie colecctiv a fost
instalat corespunzator si asigura
siguranta in exploatare;
-Schelele vor fi suplimentate cu plase
de protectie care sa previna caderea
lucratorilor
si
a
materialelor,vatamarea
lucratorilor
aflati la sol sau a riveranilor care
circula in zona (pe cai de circulatie
pietonala);

-Pentru
a
asigura
protectia
lucratorilor impotriva electrocutarii
prin atingere indirecta schelele se vor
lega la pamant;
- Accesul la locul de munc la
nlime se face numai pe scri
montate definitiv sau pe scri mobile
rezemate
i
asigurate
contra
alunecrilor sau prbuirilor, fiind
interzis accesul pe trasee alese
arbitrar,
necorespunztoare
sau
neamenajate.
- Pentru evitarea pericolelor de
accidentare din cauza aglomerrii de
piese, materiale pe platforme i
schele, la locurile de montaj la
nlime transportul acestora se face
treptat, n funcie de succesiunea
montajului.
- Locurile de munc amplasate la
nlime i cile de acces la i de la
aceste locuri de munc trebuie
marcate i semnalizate permanent.
- Lucrul la nlime se va desfura
numai sub supraveghere, de ctre o
persoan numit prin decizie de
angajator, iar lucrul va fi permis
numai dac aceasta a verificat c sau luat toate msurile de securitate
pentru prevenirea accidentelor..
- Pentru lucru la nlime vor fi admii
numai lucrtori api din punct de
vedere
medical
cu
viz
corespunztoare n fia de securitate
i sntate n munc.
- Angajaii au obligaia s foloseasc
corect EIP din dotare, pus la
dispoziie conform listei interne de
acordare EIP,
i s-l poarte, n
scopul pentru care a fost oferit, pe

toata durata ndeplinirii sarcinii de

munc.
Antreprenorii,subantreprenorii,prestat
orii de servicii vor elabora instructiuni
proprii securitatea muncii pentru lucru
la inaltime care sa particularizeze
conditiile de lucru,masurile de
protectie colective si individuale
aplicabile,supravegherea
lucrarilor
prin numirea unui sef punct de lucru.