Detergentul Eco

Detergentul lu’ Castan

Liceul Teoretic Mihai Eminescu este
înconjurat de mulţi castani...
Agenţi tensioactivi

• Substanţele chimice care pot modifica tensiunea de suprafaţă a

lichidelor se numesc agenţi tensio-activi şi au proprietăţi de
spălare.
• Cei mai utilizaţi sunt săpunurile şi detergenţii (au structuri
asemănătoare), care reduc tensiunea superficială a apei.
• Numele de săpun , dupa o veche legenda romană, vine de la
Muntele Sapo, unde se sacrificau animalele(nu s-a confirmat).
• Numele latin sapo înseamnă pur și simplu săpun, și pare să vină de
la cuvântul sebum, însemnând, în latină, untură/grăsime animală.
Săpunul(Agent tensioactiv)

• Săpunurile sunt săruri cu diferite metale (sodiu, potasiu și altele)

ale acizilor grași cu cel puțin opt atomi de carbon în moleculă.
Puterea de spălare se datorează faptului că moleculele de săpun
aderă cu ușurință atât la moleculele nepolare (de exemplu ulei și
grăsimi) cât și la moleculele polare (de exemplu apă).
• Formula generală :
Acţiunea săpunurilor asupra petelor

• 1. Moleculele de săpun vin în contact cu murdăria (formată în

special de substanţe insolubile în apa – ex. Grăsimi).
• 2. Gruparea hidrofobă se orientează spre substanţa insolubilă în
apă.
• 3. Gruparea hidrofilă se orientează spre apă
• 4. Substanţa insolubilă este divizată în particule foarte mici,
înconjurate de moleculele săpunului, formând agregate numite
micele.
• 5. Micelele trec în apă formând o emulsie relativ stabilă.
• Acţiunea săpunului
Altfel de săpunuri

• Nuca indiană de săpun

• Cu multe secole în urmă, locuitorii din India şi Nepal
au descoperit beneficiile nucilor de săpun (fructele
unui văr al castanului). De la numele copacului -
"saponina" – sunt denumite substanţele de spumare,
care sunt şi componentele altor plante cu
proprietăţi similare (din limba engleză „soap”-
săpun şi „nut” - nucă).
• Acestea au fost folosite deoarece conţin saponină
într-o cantitate destul de ridicată (15-30%).
Fructele folosite în Asia pentru preparare

Fructele plantei sunt numite „SoapBerry” (pomuşoare

de săpun), deoarece ele conţin 38% de saponină în coaja lor:
această substanţă spălătoare este hipoalergică, spală perfect
hainele murdare şi are un efect de înmuiere cum ar fi balsamul.
Totul se explică prin proprietăţile saponinei: acest
formator de spumă lucrează la o concentraţie de 1 g la 1 litru
de apă, dar, în contrast cu săpunul obişnuit, nu produce o
reacţie alcalină, care dăunează ţesăturilor şi usucă pielea.
Astfel, mâinile femeilor indiene rămân frumoase, iar lenjeria
curăţată – spălată într-un regim econom, devenind după
spălare moale şi neutra, cu o aroma abia perceptibilă de
verdeaţă.
Săpunăriţa sau Saponaria officinalis

• Sau ciuinul roşu , conţine 32% de saponină. Spuma groasă este extrasă
din rădăcini, frecându-le în apă. Procesul poate fi accelerat prin
încălzirea apei - se fierbe timp de câteva minute o cantitate mică de
rădăcini.
Castanul sălbatic
(Aesculum hippocastanum)
• coaja fructelor conţine 11% de saponină, pulpa - 6%.
• 0riginar din nordul Asiei, India, Anatolia, Caucaz s-a extins în toată
Europa. La noi se găseşte în flora spontană la marginea pădurilor dar
şi cultivat în parcuri, grădini, ca arbore ornamental.
Compoziţia chimică

• În cotiledoanele seminţelor până la 10 % saponine; totalul saponoidic, numit escină

este un amestec complex de glicozide (peste 30 ) care derivă structural de la doi
agliconi triterpenici pentaciclici polihidroxilati: protoescigenolul si baringtogenolul C.
• glicozide flavonice;
• steroli;
• ulei volatil;
• ciclitoli;
• lipide (6-8%);
• amidon (40-50%)
 Escina
Are proprietăţi antiinflamatoare, antiedematoase, creşte tonusul vascular, creşte rezistenţa
peretelui capilar şi scade permeabiliatea capilară.
Saponinele sau saponozidele

• Sunt substanţe naturale, de origine vegetală, ale căror soluţii apoase:

• prin agitare produc o spumă abundentă si persistentă.
• au proprietatea de a hemoliza eritrocitele.
• Se cunosc mai multe substanţe cu proprietaţi tensioactive, dar pentru a fi clasificate
în grupa saponozidelor trebuie să îndeplinească concomitent urmatoarele condiţii:
• să fie substanţe de origine vegetală
• să aiba structura sterolică sau triterpenică
• să fie heterozide
• să spumifice in prezenţa apei
• să hemolizeze eritrocitele.
Saponine sterolice şi saponine triterpenice
(structuri chimice)
Preparea Detergentului

• Se decojesc castanele;
• Se pun într-un vas 1 l de apa la ½ kg de
castane;
• Se fierb miezurile 10 min;
• Soluţia obtinută se poate folosi manual sau
în maşina de spălat;
Poze din timpul prepararii
Testarea

Pata înainte de spălarea cu Pata după spălarea cu

detergentul nostru detergentul nostru
Observaţii:

• Săpunul nostru dă rezultate bune în cele mai multe cazuri;

• Curăţă vizibil destul de multe pete(muştar, cafea, ciocolată,
sucuri);
• Nu irita ţesuturile cutanate (pielea);
• Nu poluează apele;
• Noi credem că poate ajunge în timp, odată cu îmbunătăţirea sa,
un înlocuitor a ceea ce folosim azi;
• Este accesibil tuturor;
Concluzii....
• În ciuda faptului că soluţii de săpun de saponină în concentraţii mai
mari au un efect negativ asupra insectelor, reptilelor, amfibienilor şi
peştilor, pentru nevoile de spălare sunt necesare porţiuni foarte
mici, astfel încât utilizarea chiar şi pe scară largă a acestor fructe cu
coajă de săpun poate deteriora mediul de mii de ori mai puţin, decât
detergenţii moderni omniprezenţi, şampoane şi alte mijloace de
spălare.
• Poluarea atinge praguri destul de ridicate si orice alternativă
ecologică este bine-venită!
 Roşca Daniel 11 SN3
Mazilu Gabriel 11 SN3

Vă mulţumim !!!

Coordonator Prof.Takar Agnes