VITAMINE

Sebe Andrei
 CÂTEVA CHESTII DESPRE VITAMINE

•Vitaminele sunt substanțe chimice organice necesare în cantități mici pentru ca

organismul să fie sănătos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către
organism, deci ele trebuie obținute din alimentație.
•Termenul de vitamine nu cuprinde alți nutrienți esențiali cum ar fi mineralele, acizii
grași esențiali sau aminoacizii esențiali.
•Suplimentarea cu vitamine este larg răspândită în ziua de azi. Multor alimente li se
adaugă vitamine în plus față de ce conțin inițial în timpul procesului de fabricație.
Una din problemele suplimentării cu vitamine este faptul că multe dintre ele cresc în
mod semnificativ apetitul. În ziua de astăzi, obezitatea este o problemă serioasă, iar
suplimentarea cu vitamine o poate crea sau accentua. Există oameni care au devenit
obezi din cauza suplimentării cu vitamine în copilărie sau adolescență.
 CLASIFICARE 1

• S-a încercat o clasificare în funcție de mecanismul de acțiune, deși nu este pe deplin cunoscut
pentru toate vitaminele. Multe vitamine funcționează ca atare sau după o prealabilă
biotransformare, formând coenzime ale unor enzime specifice (toate vitaminele B, biotina,
vitaminele A și K). Altele acționează pe căi asemănătoare hormonilor (D și A). Unele (vitaminele
C și E) funcționează ca sisteme antioxidante față de peroxizii nocivi. Vitaminele A (retinalul,
acidul retinoic) au modalități particulare de acțiune. O clasificare mai veche împărțea vitaminele
în 2 mari clase, în funcție de solubilitatea lor:
• - vitamine hidrosolubile (solubile în apă),din care fac parte toate vitaminele B, biotina, acidul
ascorbic;
• - vitamine liposolubile, (insolubile în apă), solubile în lipide (grăsimi), din care fac parte
vitaminele A,D, E și K. Există o serie de substanțe, numite antivitamine care prezintă o acțiune
antagonistă vitaminelor și care produc efectele avitaminozelor respective. În principiu fiecare
vitamină poate avea una sau mai multe antivitamine.
• SOLUBILITATE:
• LIPOSOLUBILE : A, D, E. K (solubile în grăsimi).
 NOMENCLATURA 1

•Vitaminele pot prezenta mai multe denumiri:

•DENUMIREA ALFABETICĂ:
•se folosesc literele mari ale alfabetului A,B, C,D,E K și diferiți indici în cadrul unui tip de vitamină D2-D3,
B1, B2 ,B6 etc.
•DENUMIREA CHIMICĂ: are la bază structura chimică a vitaminei
•A1 RETINOL
•B1 TIAMINĂ
•B2 RIBOFLAVINĂ
•B6 PIRIDOXINA
•C ACID ASCORBIC
•E TOCOFEROL
•H1 ACID PARAAMINOBENZOIC
•K FITOMENADIONĂ
 NOMENCLATURA 2

• DENUMIREA TERAPEUTICĂ după efectul terapeutic

• A ANTIXEROFTALMICA
• C ANTISCORBUTICĂ
• D ANTIRAHITICĂ
• E ANTISTERILITĂȚII
• PP ANTIPELAGRĂ
• K ANTIHEMORAGICA
 CLASIFICARE 2

•MECANISM DE ACȚIUNE
•EFECT NUCLEAR – acționează influențând transcripția ADN : vitamina A și vitamina D. EFECT
MEMBRANAR- împiedică acțiunea unor radicali liberi în organism vitamina E, vitamina C.
TRANSFERAREA UNOR GRUPĂRI FUNCȚIONALE (CO2, CH3, NH2) vitaminele B1, B6, B12,
BIOTINA, ACID FOLIC. TRANSFER DE ELECTRONI : Vitamina PP, vitamina B2, vitamina K.
•VITAMINELE HIDROSOLUBILE
•Din această clasă fac parte compuși polari, solubili în apă, dar cu structuri și funcții biochimice foarte
diferite.Un număr dintre ele alcătuiesc grupul vitaminelor B, prezente în drojdie, în semințe de cereale, în
ficat. Lipsa de aport prin alimentație, provoacă stări de policarență și nu de hipovitaminoză anume.
Sunt absorbite la nivelul intestinului subțire, trecând în circulația portală. Se stochează în cantități foarte
mici și sunt eliminate urinar.De aceea trebuie continuu furnizate prin alimentație . Excesul este, în general
bine tolerat, surplusul eliminându-se urinar, fără afectarea organismului. Excepție face supradozarea unora
cum sunt acidul nicotinic și vitamina B6
 PSEUDO-VITAMINE 1

• Vitamina F este termenul care desemna la început acizii grași esențiali  pe care
corpul nu îi poate sintetiza. Au fost excluși din categoria vitaminelor pentru că
sunt acizi grași . Acizii grași sunt o componentă majoră a Grăsimilor care , ca și
apa, sunt necesare organismului în cantități mari și deci nu sunt sub incidența
definiției vitaminelor, care sunt necesare în cantități mici.
• Herbalistii si naturopatii au numit diferite substanțe chimice terapeutice
"vitamine", deși nu sunt, printre care vitamina T, vitamina U și vitamina X.
• Unele autorități în domeniu spun că ubiquinoza, numită și coenzima Q10, este o
vitamină. Ubiquinona este produsă în cantități mici de organism, ca și vitamina
D.
 PSEUDO-VITAMINE 2

•Vitamina B15 (Acid Pangamic); substanța înrudită dimetilglicina este numită greșit vitamina B15, dar numită și B16.
•Toxinele Laetrillși amigdalina sunt numite uneori vitamina B17. Și acidul pangamic, și laetrile au fost propuse ca fiind vitamine de Ernst Kreb;
nici una nu a fost recunoscută drept vitamină de comunitatea medicală. Capacitățile vitaminei B17 de a combate cancerul au fost negate de
multe experimente. Ele produc drept metabolit acidcianhidric  și pot provoca moartea.
•Flavonoizii sunt numiți uneori și vitamina P.
•Factorii de creștere a animalelor au fost desemnați vitamine, precum acidul para-aminobenzoic (PABA), care este factorul datorită căruia
cresc penele păsărilor (vitamina B10), folacina (vezi acid folidic)
•Lacid pteril-heptaglutamic este factorul de creștere a păsărilor (vitamina B11 sau vitamina Bc-conjugată) și acidul orotic ca vitamina B13pentru
șobolani.
•Câteva substanțe erau crezute a fi vitamine complexe B și sunt numite vitamine B în literatura veche, incluzând B4 (adenina) și B8(acid
atlendic) dar nu mai sunt recunoscute ca vitamine.
•Doctorii mici au etichetat și unele analgezice și antibiotice ca vitamine.