Respiratia plantelor

Importanta:

-se pune in libertate energie din oxidarea substantelor organice;

-se obtin produsi intermediari si finali care se formeaza in cursul procesului;

-energia este utilizata in: absorbtie, sinteze organice, conducere de substante, crestere,
mentinerea labilitatii protoplasmei, miscarea plantei.

Tipuri: dupa modul cum se fac oxidarile:

a- RESPIRATIA AEROBA: la organisme aerobionte

utilizeaza oxygen liber din aer, apa, sol; oxidarea substantelor este complete

C6H12O6+ 6O2= 6CO2 +6H2O+675kcal

-o molecula gram de glucoza (180g) pune in libertate 38 moli de ATP

-PROCESUL PRIN CARE SE PRODUCE ENERGIE LA AEROBIONTE IN

PREZENTA OXIGENULUI SE NUMESTE aerobioza

EVIDENTIERE:1. Dupa consumul de substanta organica

2.dupa consumul de oxygen

3. dupa CO2 produs

FACTORII CARE INFLUENTEAZA RESPIRATIA:

INTERNI:

1. Cantitatea de substante organice,

Scaderea substratului duce la scaderea respiratiei

-frunzele plantelor heliofile-respira intens

-frunzele plantelorumbrofile-respiratia este redusa

2. Gradul de hidratare al protoplasmei

-in perioada de viata latent, (semintele, lichenii, muschii, )intensitatea respiratiei este foarte
scazuta deoarece, au cantitate redusa de apa;

-prin hidratare creste intensitatea respiratiei

-substantele care sunt descompuse in respiratia plantelor se oxideaza numai daca sunt
dizolvate in apa

3. Varsta: -frunzele imbatranite-scade in intensitate

-fructe carnoase-scade intensitatea pana la momentul coacerii lor;

-celulele unui tesut tanar, respire mai intens;

4. Starea de repaus: mugurii plantelor lemnoase, iarna respire mai putin intens datorita
temperaturilor scazute;

Semintele, datorita cantitatilor mici de apa au respiratie redusa

Tuberculii au respiratie scazuta datorita temperaturii si inactivitatii enzimelor respiratorii;

FACTORII EXTERNI:

Temperatura: incepe de la 0 grade; creste pana la 30-35 grade cand incepe iar sa scada
datorita vatamarii protoplasmei;

Temperatura min/max la care respiratia se opreste variaza foarte mult;

Mugurii si frunzele aciculare, inceteaza sa respire -21grade—25grade

Algele termale respire la -65grade;

CO2 si O2- afecteaza respiratia pana la 5% Co2 are loc inhibarea reespiratiei; 10-15%
provoaca moartea celulelor; O2 de la 21%-50% accelereaza intensitatea respiratiei, peste 5o%
intensitatea creste pt putin timp apoi scade brusc; intensitatea scade si la valori<5%

Factorii mecanici: taierea inteparea, infectia parazitara mareste temporar intensitatea

respiratiei deoadrece creste temperature cu cateva grade la locul resppectiv, creste accesul de
oxygen

MECANISMUL RESPIRATIEI

Descompunerea substratului respirator

1. In prima faza se elibereaza cantitati mici de energie care se pierd sub forma de
caldura;
-substantele organice sunt descompuse in molecule organice mici, de exemplu:
glucoza –> acid piruvic
proteinele – >amino acizi
- are loc in hialoplasma celulei, in absenta oxigenului etapa se mai numeste si
glicoliza.

2. In faza a 2a moleculele mici sunt oxidate in prezenta oxigenului pana la dioxid de

carbon si apa; se pune in libertate o cantitate mare de energie; procesul are loc in matrix-
ul mitocondric
a. oxigenul este inactiv pentru a oxide substratul atmospheric trebuie activat; oxidarea
substratului prin fixarea directa a oxigenului nu se produce daca acesta nu este activat.
b. activarea oxigenului se va realiza prin ruperea dublei legaturi rezultand –o-o- activat.
oxidarea se poate realiza prin pierderea de hydrogen care nu se elibereaza de pe substrat
ci trece pe un acceptor de hydrogen; astfel oxigenul primeste 2 electroni si devine –o-o-
activat.; oxigenul activat devine acceptor de hydrogen si formeaza apa; prin urmare
pentru a se combina cele doua molecule atat hidrogenul detasat de pe substrat cat si
oxigenul trebuie activati.
c. aspectul energetic al respiratiei
- transferal de hydrogen proveniti de la hydrogen in timpul descompunerii substratului
furnizeaza energie recuperabila pentru celule; energia este pusa in libertate in mod treptat
-cand plantele dispun de putine glucide consuma si acizi organici: acid oxalic, acid citric,
acid malic
-in lipsa glucidelor si lipidelor se oxideaza aminoacizii din proteine rezultand CO2, H2O,
NH3 si acizi care prin oxidare se descompun pana la CO2 si H2O
-intre cantitatea de CO2 degajat si O absorbit, exista un anumit raport numit CAT sau
COEFICIENT RESPIRATOR notat simbolic QR. Cand se oxideaza glucide, QR= 6CO2 /
6O2 = 1
-cand substanta oxidata este mai bogata in oxygen (acizi organici), QR >1.
-cand plantele oxideaza substante sarace in oxygen (lipide), oxidarea necesita o cantitate
mai mare de oxygen iar QR < 1.
TRANSFORMAREA ENERGIEI CHIMICE:

1. ENERGIE CALORICA – care se pierde

2 ENERGIE ELECTRICA – are rol in absorbtia substantelor si in transportul lor de la o
celula la alta
3. ENERGIA MECANICA – determina cresterea celulelor, cresterea radacinilor,
sustinerea tulpinelor aeriene
4. ENERGIE LUMINOASA—este produsa de unele alge, ciuperci, bacterii, necesita O2
– lumina emisa de plante rece, de culoare albastru verzuie; este compusa din radiate cu
lungimi de unda cuprinse intre 250 – 610 mili microni

Unele plante emit radiatii invizibile, ultraviolet (radacina de ceapa); infrarosii (morcov,
fasole incoltita, frunzele de tei)

RESPIRATIA ANAEROBA

-are loc la enaerobionte;

-oxidarea se realizeaza in lipsa O2 din aer;
-oxidarile sunt incomplete, terminandu-se cu formarea a cel putin unui produs
intermediar si CO2; nu se produce apa;
-produc o cantitate mica de energie (16-30kcal)process numit anaerobioza
-la ciuperci, bacterii, in tesuturile plantelor superioare;
-plantele aerobe, pot rezista prin respiratie anaeroba cateva zile
-la microorganism procesul de respiratie anaeroba se numeste si fermentatie
Dupa natura produselor finale care se formeaza:
1. Fermentatie alcoolica- la drojdii; C6H12O6  CH3-CH2-OH+CO2+Eg
-are loc in prezenta enzimei zimaza; produs final alcool etilic
-fabricarea painii, a bauturilor alcoolice; descompunerea materiilor organice din
sol
-in intestine Escherichia coli fermenteaza: pentoze, hexose, diglucide=>alcool
etilic, acetone, acid lactic, acid acetic;
2. Fermentatia lactica- prezenta la bacteriile lactice : Streptococcus lactis,
Leuconostoc citovorum, Leuconostoc dextranicum, Leuconostoc mesenteroides;
Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus casei, Lactobacillus delbruccki,
Aerobacter aerogenes
-nu se elibereaza CO2; deoarece sunt bacterii lipsite de carboxilaze, folosesc la
enzyme reducatoare: flavinnucleotidele(FMN) si nicotinamide dinucleotide
(NAD) si activeaza H2.
Substratul principal LACTOZA (C12H22O11)
C12H22O11 +H2O=>C6H12O6+C6H112O5 (galactoza)
C6H12O6=>CH3-CHOH-COOH (AC LACTIC) +2,25KCAL
CH3-CO-COOH (AC PIRUVIC) => CH3-CHOH-COOH=>CH3-CH2-OH +CO2
-In industria laptelui, nutreturi murate, muraturi
3. Fermentatia acetica
-alotipica deoarece are loc in prezenta oxigenului,
-Acetobacter pasteurianum
-Bacterium aceticum
Bacterium kutzngianum
-rol in industria otetului
CH3-CH2-OH +O2=>aldehida acetica+ apa=>CH3-COOH ac. Acetic
4. Fermentatia butirica
-bacterii butirice din lapte cascaval: Clostridium pasteurianum, Granulobacter
butyricum, Granulobacter pectinovorum
C6H12O6=>CH3-(CH2)2-COOH+2CO2+2H2+18kcal
-se obtin ca produsi intermediary: hidrat de metil glioxal, aldehida acetica, acid
formic, aldol
CH3-(CH2)2-COOH + H2=>CH3-(CH2)2-CH2-OH alcool butyric
-alti produsi intermediari proveniti din alcool butyric: alcool etilic, acetone, alcool
izopropilic;
-in natura asigura fermentarea celulozei, a substantelor proteice
Bacillus celulosae hidrogenicus->H2
Bacillus celulosicus methanycus->CH4
Clostridium termosellum- bacterie facultative anaeroba, fermenteaza celuloza la
60-65grade=> acid acetic, alcool etilic
-sa izolat din gunoiul de grajd al cabalinelor
Degradarea celulozei se desfasoara in 3 etape successive:
I (C6H10O5)n + nH2O->C6H12O6->CH3-CO-COOH->CH3-CO-COH (aldehida
acetica)
Celuloza celulaza -H2 -CO2
II Aldehida acetica +3H2O->ac butyric prin condensare aldolica
->ac. Acetic+ alcool etilic
-> ac acetic+ H2
III ac acetic ->CH4 +CO2
CO2 + 4h2->CH4 +H2O
-se formeaza la sfarsitul procesului fermentative
-celuloza, amidonul sunt degradate si prin fermentatie acetopropionica
5. Fermentatie propionica; este o continuare a fermentatiei lactice;
Bacterium acidipropionici
Propionibacterium tehnicum
Propionibacterium freidenreichi
-formeaza acidul propionic din ac. Lactic si hexose
Ac piruvic- > ac oxalil acetic-> ac succinic-> ac propionic +CO2+H2O