LUCRU INDIVIDUAL

ACIDUL LACTIC

Chișinău, 2022

Cuprins
INTRODUCERE........................................................................................................................3
I. DEFINIȚIE ȘI CLASIFICARE.........................................................................................4
II. PREZENTAREA...............................................................................................................5
III. CONCLUZII......................................................................................................................7
 INTRODUCERE

Acidul lactic a fost izolat pentru prima dată de chimistul suedez Carl Wilhelm Scheele în
1780 din lapte acru. Numele lact- reflectă forma combinată derivată de la cuvântul latin pentru
lapte. În 1808, Jöns Jacob Berzelius a descoperit că acidul lactic (de fapt L-lactatul) este de
asemenea produs în mușchi în timpul efortului. Structura sa a fost stabilită de Johannes Wislicenus
în 1873.
În 1856, Louis Pasteur a descoperit Lactobacillus și rolul său în fabricarea acidului lactic.
Acidul lactic a început să fie produs pentru comerializare de către farmacia germană Boehringer
Ingelheim în 1895.
În 2006, producția globală de acid lactic a ajuns la 275.000 de tone, cu o creștere medie
anuală de 10%.

Probabil toată lumea a auzit vorbindu-se despre acidul lactic ca fiind principalul "vinovat" de
febra musculară. În urma respirației celulare are loc un proces deosebit de important - glicoliza, în
urma căruia se formează energia necesară proceselor biologice, care va fi înmagazinată în molecula
de ATP(adenozintrifosfat).
Atunci când oxigenul necesar oxidării este suficient, procesul glicolizei este dus până la final
cu formare de anhidridă carbonică și apă - glicoliză aerobică.
Dacă oxigenul e insuficient, glucoza poate fi oxidată complet şi procesul glicolizei se termina
cu formare de acid piruvic, care acceptând un ion H+ se va transforma în acid lactic - glicoliză
anaerobică.
Deci acidul lactic se formează în urma unor procese metabolice, el având un rol foarte
important în apariția oboselii musculare, atunci când se acumulează în celulele musculare. Acea
senzație de oboseala care apare în urma unui efort fizic solicitant este de fapt un "semal" cu rolul de
a preveni suprasolicitarea musculaturii. Senzația de "arsură" este cauzată de schimbarea pH-ului
care devine acid din cauza acidului lactic format. O crestere foarte mare a concentrației lui in
mușchi poate afecta contracția mușchiului sau îl poate destabiliza metabolic.

2
 I. DEFINIȚIE ȘI CLASIFICARE

Acidul lactic sau acidul 2-hidroxipropanoic este un acid carboxilic cu formula chimică brută
C3H6O3. Având un grup hidroxil auxiliar ataşat grupării carboxilice se încadrează în categoria
acizilor alfa-hidroxilici. Având în molecula sa un carbon asimetric, acidul lactic poate exista sub
forma a doi izomeri optici și o formă racemică:

Acidul D(-) lactic se obține prin fermentația glucidelor cu ferment special.

Acidul L(+) lactic se gaseşte în extractul de carne, fiind prezent în lichidul celular din
muşchi. Este izomerul cel mai important biologic. Se formează în fibrele musculare supuse efortului
în lipsa oxigenului.

Acidul (±) lactic este produsul obişnuit al fermentației lactice. Se găseşte în iaurt, lapte acru
provenind din lactoza conținută în lapte. În murături și în zeama lor ia naștere din glucidele
continute în legume.

3
II. PREZENTAREA

ACIDUL LACTIC
Acidul lactic este un amestec de acid 2-hidroxipropionic (C3H6O3,) (acid lactic), acid 2-(2-
hidroxipropioniloxi) propionic (C6H10O5) (acid lactil- lactic) şi apă. Conține cel puțin 85,0% și cel
mult 92,0% C3H6O3.

Denumire latină: Acidum lacticum

Denumire IUPAC: Acid 2-hidroxipropanoic
Formulă moleculară: C3H6O3
M.m.: 90,0779 g/mol
Descriere: Lichid de consistență siropoasă, incolor sau slab gălbui, fără miros sau cu miros
slab, caracteristic; higroscopic.
În soluții apoase are gust acru.
Solubilitate: Este insolubil în cloroform , eter de petrol , disulfură de carbon. Miscibil cu apă,
alcool , glicerol și furfuraldehidă și eter.

Sinteză: Acidul lactic se găsește în natură în laptele acru, bere, sucul gastric, țesutul
muscular, reprezentând produsul fermentației lactice a glucidelor. Se obține prin fermentația
controlată a plămezilor de cartofi, a melaselor, a tărâțelor de grâu, a siropului de porumb, unde se
utilizează Lactobacillus delbrueckii precum și prin fermentația laptelui smântânit, a zerului dulce
unde se utilizează Lactibacillus bulgaricus.
In laborator, acidul lactic se poate obține prin reacția dintre aldehida acetică și acidul
cianhidric la temperatură înaltă și sub presiune.

- Hidroliza acidului clor-propionic

4
- Reducerea acidului piruvic

Analiza chimico-farmaceutică:
Determinarea calitativă:
1. La 0,5 ml acid lactic se adaugă 2 ml acid sulfuric 100 g/1 și 1 ml permanganat de
potasiu 50 g/l şi se încălzește; se degajează aldehida acetică, cu miros înțepător.
2. La 0,5 ml acid lactic diluat cu 5 ml apă se adaugă 1 ml iod iodurat- soluție, 2,5 ml
hidroxid de sodiu 100 g/1 şi se încălzeşte; se formează iodoform, cu miros
caracteristic.
3. 0,5 ml acid lactic se adaugă peste o soluție preparată din 3 ml fenol 30 g/1, 7 ml apă și
0,1 ml clorură de fer (III) 30 g/1; colorația violetă a soluției devine galbenă
4. Oxidarea acidului lactic:

Reacția are loc in prezența sistemului oxidant format din dicromat de potasiu in prezența
acidului sulfuric. Decurge puțin violent fiind putenic exotermă și produce efervescență
datorită degajārii hidrogenului format, totodata formându-se o substanță verde care era
acidul piruvic.
5. Esterificarea acidului lactic:

Reacția are loc in prezența acidului sulfuric și la temperatură. Se formează o substanță

maroniu- roșiatică cu miros plăcut, deci un ester numit lactat de etil.
6. Decarboxilare acidului lactic: Decarboxilarea acidului piruvic format prin oxidarea
acidului lactic are loc în prezența de hidroxid de sodiu la temperatură ridicată. Se
observă formarea unei substanțe cu miros plăcut de mere verzi care s-a dovedit a fi
aldehidă acetică.

5
 Determinarea cantitativă:
La 3 g acid lactic se adaugă 50 ml hidroxid de sodiu 1 mol/1 și se încălzeşte la fierbere timp
de 20 min. Soluția se răceşte la aproximativ 40 °C, se adaugă fenolftaleină-soluție și se titrează cu
acid sulfuric 1 mol/1 pină la decolorare.
În paralel, se efectuează determinarea cu o probă-martor.
1 ml hidroxid de sodiu 1 mol/1 corespunde la 0,09008 g C3H6O3.

Forme farmaceutice: Aplicații extern sub formă de soluție apoasă 10-40%, soluții de 1%,
0,5%, 2% etc.
Conservare. In recipiente bine închise. Separandum.
Acțiune farmacologică și întrebuințări. Acidifiant; keratolitic; antiseptic.

III. CONCLUZII

În concluzie, acidul lactic nu trebuie privit ca un produs metabolic fără rost și nici ca o
"toxină" deoarece organismul poate utiliza acidul în toate celulele care posedă LDH (lactat
dehidrogenaza), funcționând in sensul lactat-piruvat și oxigen în cantitate suficientă pentru a utiliza
NADH2 format la nivelul lanțului respirator.
Principalele celule care utilizează lactat sunt:
-celulele hepatice: LDH hepatic functionează in sensul oxidării lactatului în piruvat care va fi
folosit local în metabolismul aerob al celulei reconvertit in oxalo-acetat, apoi în glucoză pe calea
neoglicogenezei. Glucoza este eliberată în circulație și poate fi reutilizată ca substrat energetic al
muşchiului;
-celulele cardiace: chiar în timpul exercițiului de intensitate foarte mare, celulele cardiace sunt
bogate în oxigen, excepție făcând cazurile patologice. După transformarea lactatului în piruvat,
acesta este utilizat în metabolismul energetic aerob cardiac.
-celulele musculare în repaus utilizează acidul lactic când acesta este în concentrație
crescândă și când există o bună oxigenare. În acest fel, după încetarea unui exercițiu epuizant,
nivelul acidozei se normalizează progresiv după 30-60 minute.
O parte din acid este eliminat urinar dar cu o pierdere de energie care nu este neglijabilă.
Acumularea de acid lactic functionează ca un semnal pentru creier pentru a reduce efortul.

6
7
IV. BIBLIOGRAFIE
(fără an). Preluat de pe https://ru.scribd.com/doc/35065397/Acidul-Lactic
(fără an). Preluat de pe https://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_lactic
Farmacopeea RO ediția a X-a. (fără an)., (pg. 80-82).