CAP.

VIII

CREŞTEREA PLANTELOR
 FENOMENE LEGATE DE
CREŞTERTE

Corelaţia - fenomenul de interacţiune

între organele plantei, care asigură o
creştere armonioasă a acesteia

După modul de manifestare corelaţia

poate fi:
- de stimulare
- de inhibare
 Corelaţia de stimulare
Fenomenul prin care creşterea unui
organ, stimulează creşterea altui organ
Corelaţia dintre creşterea rădăcinii şi:
- creşterea tulpinii - la plantele anuale

- creşterea lăstarilor - la plantele

perene
 Corelaţia de stimulare
Se bazează pe interacţiunea de tip:
- trofic
- hormonal dintre:
- rădăcină

- formaţiunile de creştere ale

organelor aeriene
Rădăcina - aprovizionează organele
aeriene cu: apă, săruri minerale,
aminoacizi, substanţe stimulatoare

Organele aeriene - aprovizionează

rădăcina cu: glucide, substanţe
stimulatoare
 Corelaţia de inhibare
Fenomenul prin care creşterea unui organ,
inhibă creşterea altui organ
A. Corelaţia de inhibare între muguri
Constă în inhibarea creşterii mugurilor
axilari, prin creşterea mugurelui apical -
fenomen denumit dominanţă apicală
Îndepărtarea mugurelui apical,
înlătură inhibarea creşterii
pornirea mugurilor axilari

Dominanţa apicală are:

- determinism trofic

- determinism hormonal
Dominanţa apicală - influenţată şi de
forţa de gravitaţie, manifestarea ei
fiind condiţionată de poziţia verticală a
tulpinii sau lăstarilor
În poziţie orizontală - dominanţa
apicală este anulată, iar creşterea
mugurilor axilari se face cu intensitate
egală
 OPERAŢII TEHNOLOGICEIMPLICATE ÎN
DIRIJAREA CREŞTERII PLANTELOR PE BAZA
DOMINANŢEI APICALE
Ciupitul sau pensatul - se înlătură vârful
vegetativ al tulpinii favorizând:
- ramificarea tulpinii
- formarea de ramuri secundare
Se împiedică alungirea tulpinii și se obţine
aspectul de tufă cu:
- ramificaţie puternică
- frunziş bogat
La castraveţi - ciupitul constă în
îndepărtarea vârful lăstarilor laterali,
după legarea a 2-3 fructe
La viţa de vie - ciupitul constă în
suprimarea vârfului de creştere al
lăstarilor fertili, pentru a:
♦ întrerupe creşterea în lungime
♦ favoriza redistribuirea
asimilatelor spre organele de
fructificare
 Cârnitul
Tomate şi vinete - îndepărtarea vârfului
de creştere, după apariţia unui anumit
număr de inflorescenţe sau flori

Viţa de vie - retezarea lăstarilor la 6-8

frunze de la vârf, începând cu intrarea
strugurilor în perioada de pârg
 Tunsul – constă în:
îndepărtarea vârfurilor vegetative la
plantele de mozaic sau borduri, pentru
a le menţine într-o anumită formă şi
mărime

Tunsul - folosit la obţinerea diferitelor

forme de coroană la arborii
ornamentali
B. Corelaţia de inhibare între frunză şi
mugure – apare între:
- o frunză şi
- mugurele corespunzător

Vegis - 1964 - inhibiţie corelativă

- reprezintă o fază premergătoare
intrării mugurilor în repaus
Acţiunea inhibitoare a frunzei nu este
suficient de puternică

- creşterea mugurelui axilar

- formarea unui lăstar – copil
Copilii – noi centre de atragere a
substanţelor nutritive, în concurenţă
trofică cu tulpina principală
 OPERAŢII TEHNOLOGICEIMPLICATE ÎN
DIRIJAREA CREŞTERII PLANTELOR PE BAZA
INHIBIŢIEI CORELATIVE

Copilitul – îndepărtarea copililor în scopul :

 menţinerii unei tulpini principale viguroase
 favorizării înfloririi
Se aplică la: garoafe, crizanteme, azalee, dalii
La tomate şi vinete - copilitul constă în
îndepărtarea copililor – când au circa 3 cm
lungime
La viţa de vie - se suprimă total sau se
scurtează parţial copilii, păstrând un anumit
număr de frunze

♦ reducerea transpiraţiei
♦ stimularea regimului de lumină pe
butuc
♦ creşterea coeficientului de fertilitate
Tăierile – constau în:
- dirijarea creşterii ramurilor
- formarea coroanei la arbori şi
arbuşti fructiferi

Tăierile de formare - au scopul de a

imprima pomului o anumită formă de
coroană, care să ofere o expoziţie şi o
nutriţie optimă fructelor
După nivelul la care se execută

Tăierile de formare sunt:

- scurtarea

- suprimarea
Scurtarea – se aplică ramurilor
multianuale şi poate fi:

slabă - se îndepărtează 1/4-1/3 din

lungimea ramurii

moderată - se îndepărtează 1/2 din

lungimea ramurii

puternică - se îndepărtează 2/3-3/4 din

lungimea ramurilor
Suprimarea - constă în:
- eliminarea totală a unor ramuri sau
lăstari

Stimularea regimului de lumină şi aer

în coroană
După sezonul în care se aplică tăierile
sunt:
- de iarnă sau "în uscat“
- de vară sau "în verde“

Tăierile "în verde“ :

- sunt mai economice
- evită formarea unor ramuri nedorite,
care ulterior se vor elimina
Tăierile "în verde" se fac prin:
- ciupit - înlăturarea vârfului lăstarului în
scopul opririi creşterii şi a
stimulării ramificării

- plivit - suprimarea lăstarilor de la bază,

în scopul stimulării regimului
de lumină al coroanei
REGENERAREA
Fenomenul prin care organismul
plantei se reface din fragmente izolate
ale diferitelor organe (tulpini, rădăcini,
frunze) – butaşi
Butaşii de tulpină:
- conţin unul sau mai multe internoduri
- la partea superioară au muguri sau
frunze
Butaşii de vârf - conţin 4-5 internoduri
apicale

În condiţii favorabile de temperatură şi

umiditate - butaşii formează:

- la polul rizogen – rădăcini

- la polul caulogen – lăstari

 Butăşirea se poate executa:
"în uscat“ - butaşii provin din ramuri
lignificate
"în verde“ - butaşii provin din lăstari
La butăşirea "în uscat" se folosesc :
- porţiuni de ramuri cu câţiva muguri
- lungimea de 25-30 cm
- diametrul de 8-10 mm
La butăşirea "în verde" se folosesc:
- lăstari cu 2-3 frunze – limbul se reduce
la jumătate
Butaşii - clasifică după mai multe criterii:

1. După gradul de lignificare pot fi:

- lignificaţi - proveniţi din coarde de un an
- verzi- proveniţi din lăstari
2. După lungime pot fi:
- scurţi - 10-30 cm
- mijlocii - 30-45 cm
- lungi - 60-80 cm
3. După grosime pot fi:
- subţiri - diametrul < 6 mm
- mijlocii - diametrul de 7-12 mm
- groşi - diametrul peste 12 mm

4. După vârstă pot fi:

- mai tineri de un an (verzi)
- un an (semilignificaţi)
- doi ani
 Butaşii de rădăcină

Fragmente cu lungimea de 5-7 cm

Conţin muguri din care se formează

lăstari – drajoni
• Butaşii de frunză sunt:
- frunze întregi - cu sau fără peţiol

- fragmente de frunză

Polul rizogen situat la:

- baza peţiolului

- baza nervurii principale

Regenerarea mai poate fi făcută şi prin:
- tulpini subterane
- poartă muguri
- formează rădăcini adventive

- rădăcini tuberizate
- au muguri din care se formează lăstari
Regenerarea - utilizată în practică în
diferite moduri de înmulţire vegetativă a
plantelor, cu o largă răspândire în
cultura plantelor ornamentale
 Polaritatea

Însuşirea plantei întregi de a avea în

poziţie verticală o axă longitudinală cu:

- un pol rizogen îndreptat spre sol

- un pol caulogen îndreptat în direcţie

opusă
Pentru respectarea polarităţii în timpul
regenerării
Polul rizogen - trebuie să fie întotdeauna la
partea inferioară a
fragmentului de organ

Polul caulogen - trebuie să fie întotdeauna

la partea superioară
 Polaritatea se manifestă în:
- structura morfo-anatomică
- diversitatea proceselor fiziologice din plantă

Polaritatea organelor şi ţesuturilor - are la

bază polaritatea celulelor, determinată de
polaritatea macromoleculelor din
citoplasmă care apare ca rezultat al:
- compoziţiei ionice
- potenţialului electric
- pH-ului, etc.
În evoluţia ontogenetică a plantelor,
polaritatea - apare de la nivelul ovarului şi
ovulului

Zigotul - prezintă de asemenea polaritate,

din diviziunea acestuia se vor forma:
- tigela şi gemula în poziţie apicală
- radicula în poziţie bazală

La nivelul embrionului - polaritatea este

realizată pe seama informaţiei genetice
În organismul plantei:
- menţinerea polarităţii - realizată cu
ajutorul hormonilor stimulatori de
creştere - auxine și gibereline

Auxinele - stimulează morfogeneza

rădăcinilor în zona bazală – rizogeneza

Giberelinele - stimulează pornirea

mugurilor în zona apicală şi formarea
lăstarilor - caulogeneza
Creşterea polară a organelor - se realizează
pe seama circulaţiei substanţelor organice
în sens ascendent şi în sens descendent

Fitohormonii stimulează circulaţia

substanţelor organice în mod indirect, prin
crearea unor centre dominante, cu o
capacitate ridicată de atragere a
substanţelor organice
 Polaritatea - dictează mişcarea de creştere
geotropică a organelor, astfel
că:

- rădăcinile manifestă un geotropism

pozitiv

- tulpinile manifestă un geotropism negativ

  UTILIZAREA SUBSTANŢELOR
HORMONALE SINTETICE ÎN REGLAREA
PROCESELOR DE CREŞTERE LA PLANTE

Dirijarea creşterii plantelor se obţine

prin utilizarea retardanţilor
Cel mai important efect este reducerea
creşterii longitudinale a :
- tulpinii
- lăstarului
 
Efectul retardanţilor de reducere a
creşterii în lungime a tulpinii şi
lăstarilor – corelat cu stimularea
proceselor metabolice de:
- diferenţiere a ţesuturilor
- dezvoltare a rădăcinii
- sporire a vigorii plantei
Tratamentele cu retardanţi stimulează
rezistenţa plantelor la condiţiile de
stres printr-un mecanism care constă în:
- protejarea punctelor de creştere
- reducerea suprafeţei foliare
- stimularea biosintezei ABA cu rol în:
- mărirea rezistenţei la secetă
- mărirea rezistenţei la temperaturi
scăzute
 La pomii fructiferi
Prin aplicarea retardanţilor - s-au
obţinut cele mai spectaculoase
rezultate de dirijare a creşterii
lăstarilor, cu efecte pozitive asupra
fructificării
Reducerea creşterii vegetative -
"tăiere chimică“
 Tratamentele cu Paclobutrazol:
- realizează construirea coroanei la cais

- reduc creşterea lăstarilor cu:

20-60% la cireş
27-66% la piersic
15-30% la prun
La viţa de vie
Tratamentele cu CCC - 100-1000 ppm - la 15 zile înainte
de înflorire:
– redus creşterea frunzelor
– redus lungimea internodurilor
– determinat încetarea timpurie a formării nodurilor în
apex
– creşterea cârceilor a fost inhibată număr sporit
de inflorescenţe
 La plantele legumicole - tratamentele cu
retardanţi stimulează calitatea
răsadurilor prin:
sporirea vigorii plantulelor care formează :
- un sistem radicular bogat
- un aparat foliar bine dezvoltat
- o tulpină rezistentă
 La plantele floricole de grădină şi ghivece –
prin tratamente cu retardanţi se obţin:
- plante mai scunde, cu tulpini mai
scurte şi mai groase
- ţesuturile tulpinii ( mecanice şi
protectoare) sunt puternic
diferenţiate
- plantele prezintă ramificaţii laterale
mai dezvoltate, cu aspect de tufă
La plantele floricole cultivate în seră -
aplicarea retardanţilor sporirea calităţii
La garoafe - stropirile cu CCC 2000 ppm :
- redus înălţimea tulpinii şi a internodurilor

- sporit numărul de frunze

- sporit suprafaţa foliară provocând

"îndesirea plantelor”
• La arbori şi arbuşti ornamentali - prin
aplicarea retardanţilor - se realizează tunsul
chimic utilizat:
- în amenajarea de garduri vii, cu formă
compactă, utilizându-se:
păducel(Crataegus),
salcâm galben (Cytisus), Hibiscus syriacus
La Viburnum - tratamentele cu GA3 500
ppm au stimulat creşterea în lungime a
tulpinii
 UTILIZAREA SUBSTANŢELOR HORMONALE
SINTETICE ÎN ÎNRĂDĂCINAREA BUTAŞILOR

Tratamente cu stimulatori de tip

auxinic: AIA, AIB, ANA

Tratamentele cu AIB – stimulează

înrădăcinarea butaşilor de trandafir,
azalee şi camelii

Tratamentele cu ANA – stimulează

înrădăcinarea butaşilor de liliac şi ficus
Înrădăcinarea butaşilor

Substanţele stimulatoare de tip auxinic stau

la baza fabricării unor produşi cu efect
rizogen - denumiri comerciale :
- Rootone
- Transplantone
- Radi Stim
 La măr:
Tratamentele cu AIB 1500-2500 ppm -
stimulat înrădăcinarea butaşilor de
portaltoi

Tratamentul cu AIB de stimulare a

rizogenezei
- sporit conţinutul de ADN şi ARN
- sporit concentraţia poliaminelor
 La păr:
Tratamentul cu AIB 4000 ppm
cel mai bun procent de
înrădăcinare a butaşilor - 30,0 -

32,75%