STAREA DE REPAUS

LA PLANTE
Repausul - reprezintă rezultatul unui proces
de adaptare la condiţiile nefavorabile de mediu

Organele de creştere - sunt mai puţin

rezistente la aceste condiţii

Organele în repaus - prezintă o mare

rezistenţă încetarea creşterii şi intrarea în
repaus în sezonul nefavorabil, asigură
supravieţuirea
După cauzele care-l produc - repausul este:
Repaus forţat - corelativ - ecodormanţă -
creşterea este oprită din cauza unor
condiţii externe nefavorabile, dar poate fi
reluată la apariţia condiţiilor favorabile

Repaus propriu-zis, adevărat, profund sau

biologic - endodormanţă - creşterea este
oprită din cauza unor factori interni şi nu
poate fi reluată nici când condiţiile
externe devin favorabile
Organele de repaus sunt:

- mugurii

- seminţele
 REPAUSUL MUGURILOR

Caracterizarea morfo-fiziologică a
mugurilor

Mugurii - conţin un ţesut meristematic

- primordiile lăstarului -
învelit în solzi protectori,
impermeabili pentru apă
şi gaze
 REPAUSUL MUGURILOR

D.P.D.V. structural şi funcţional

mugurii sunt:

♥muguri vegetativi - din care lăstari

vegetativi

♦muguri reproducători sau floriferi - din

care flori
Mugurii vegetativi au un
– ţesut
meristematic în care se formează:
primordii de frunze
muguri
După prezenţa sau absenţa solzilor
mugurii vegetative pot fi:
- acoperiţi - prevăzuţi cu solzi protectori
- nuzi - lipsiţi de solzi protectori -
Rhamnus frangula şi Viburnum
lantana
 După poziţia lor pe plantă pot fi:

- terminali sau apicali - apar în vârful

lăstarului
- axilari sau laterali - apar la noduri, în
axila frunzelor
- adventivi - apar pe organe care de obicei
nu au muguri 
- dorminzi - ce conţin un "meristem de
aşteptare"
 Mugurii vegetativi
Conţin primordiile lăstarului vegetativ
Au o structură metamerică - cu un
număr definit de metamere (unităţi
de structură alcătuite din internod cu
frunze şi muguri la partea superioară)
pentru fiecare specie
Mugurii reproducători sau floriferi

flori
D.P.D.V. structural şi funcţional pot fi:

- florali

- micşti
Mugurii florali:

- sunt total sexualizaţi

- diferenţierea florală cuprinde

întregul meristem

- meristemul vegetativ lipseşte

 Mugurii florali pot fi:

Tip buton - în care se formează o

singură floare -
Forsythia, Rhododendron

Purtător de inflorescenţe - Syringa

Mugurii micşti - parţial sexualizaţi

Diferenţierea florală cuprinde numai o

parte de meristem mugurii conţin:

- primordii florale

- meristem
vegetativ
 După poziţia primordiilor florale
mugurii micşti pot fi:
♦ cu primordii florale terminale care:
- formează un lăstar cu număr definit de
metamere
- axul are o creştere internodală
- în vârf are:
flori solitare- Rosa
inflorescenţe - Spiraea
♦cu primordii florale axilare care:

- formează un lăstar cu vârf vegetativ

terminal
- o creştere nelimitată

Primordiile florale sunt laterale

- o floare
- o inflorescenţă
 EVOLUŢIA STĂRII
DE REPAUS A MUGURILOR

Vegis – 1964 - evoluţia mugurilor spre

starea de repaus se face treptat

I fază - repaus timpuriu - mugurii sunt

capabili de creştere într-o serie din ce
în ce mai îngustă de condiţii externe
 EVOLUŢIA STĂRII
DE REPAUS A MUGURILOR

II fază - repausul propriu-zis -

mugurii sunt incapabili de
creştere, indiferent de condițiile de
mediu
III fază -post-repaus sau repaus forţat
mugurii sunt capabili să-şi reia
creşterea într-o serie din ce în ce
mai largă de condiţii externe
 EVOLUŢIA STĂRII
Repausul mugurilor
DE REPAUS vegetativi
A MUGURILOR - este
mai profund decât cel al mugurilor
reproducători
Deşi la intrarea în repaus -
diferenţierea primordiilor florale
(sepale, petale, androceu și gineceu) a
avut loc în mugurii reproducători, în
timpul repausului au loc modificări
metabolice care desăvârşesc
maturizarea elementelor sexuale
 INFLUENŢA FACTORILOR EXTERNI
ASUPRA REPAUSULUI MUGURILOR

Temperatura
Influenţa temperaturilor ridicate asupra
apariţiei stării de repaus
Intrarea mugurilor în repaus - se face sub
acţiunea temperaturilor ridicate

Vegis - 1964 - deosebeşte 3 tipuri de

repaus:
Primul tip - se caracterizează prin
incapacitatea mugurilor
de a creşte în condiţii de
temperatură ridicată

Cauza intrării mugurilor în repaus - o

temperatură prea ridicată pentru
creşterea celulelor
 INFLUENŢA FACTORILOR EXTERNI
Al II- lea tip - se caracterizează
ASUPRA REPAUSULUI MUGURILOR
prin
capacitatea de a creşte la temperaturi
din ce în ce mai ridicate

Prin acest tip – este împiedicată creşterea

toamna, când temperatura este scăzută

În zonele temperate - aceste condiţii se

manifestă în a doua jumătate a verii
 AlINFLUENŢA
III-lea tipFACTORILOR
- se caracterizează
EXTERNI prin
ASUPRA REPAUSULUI
creşterea mugurilorMUGURILOR
numai la
temperaturi mijlocii

Acest tip - o adaptare la:

- vara secetoasă
- iarna aspră

Este întâlnit la majoritatea speciilor

lemnoase
 Influenţa temperaturilor scăzute asupra
întreruperii stării de repaus
Temperaturile ridicate din timpul iernii exercită o
acţiune de întârziere a pornirii mugurilor
Ieşirea mugurilor din repaus – se face numai după
ce aceştia au fost supuşi la o anumită perioadă de
temperaturi scăzute - numită cerinţa de frig
Cerinţa de frig - temperatură < 10ºC
 Tº scăzută modificări metabolice
în muguri:
La lalele - intensificarea activităţii amilazei

- hidroliza amidonului
- măreşte conţinutul de zaharuri solubile
La măr - întreruperea repausului mugurilor
este influenţată mai mult de durata perioadei
de răcire, decât de temperatura de răcire
 FOTOPERIOADA
Influenţa fotoperioadei asupra intrării
mugurilor în repaus
Fotoperioada - unul din factorii cei mai
importanţi care controlează intrarea
mugurilor în repaus
La majoritatea plantelor lemnoase:
- condiţiile de zi lungă creşterea vegetativă
- condiţiile de zi scurtă încetarea creşterii
şi formarea mugurilor de repaus
 Wareing - 1969 – arată că:
- deşi arborii îşi opresc creşterea în lunile
iunie-iulie, mugurii formaţi în această
perioadă se află în repaus timpuriu

Intrarea în repausul propriu-zis, se

face toamna în condiţii de zi scurtă
La plantele lemnoase:

fotoperioada scurtă - măreşte

rezistenţa la ger

fotoperioada lungă - reduce

rezistenţa la ger
 Influenţa fotoperioadei asupra ieşirii
mugurilor din repaus
•Acţiunea fotoperioadei scurte - este
percepută de frunze, de la care se transmite
un impuls inhibitor spre vârful sau apexul
lăstarului
•Deşi ieşirea din repaus este condiţionată de
expunerea la temperaturi scăzute - mugurii
neexpuşi la frig pot începe creşterea prin
expunere la fotoperioadă lungă
Fotoperioada scurtă creşterea
inhibitorilor din frunze

Fotoperioada lungă creşterea

stimulatorilor din frunze

Fotoperioada lungă - stimulează

sinteza acizilor nucleici
Inducerea repausului - s-ar datora
modificării nivelului stimulatorilor şi
inhibitorilor din frunze, care acționează
prin intermediul sintezei:
- acizilor nucleici
- proteinelor
Intrarea mugurilor în repaus - în condiţii
de zi scurtă în zona temperată – este o
adaptare la sezonul nefavorabil din
timpul iernii
INFLUENŢA FACTORILOR INTERNI ASUPRA
REPAUSULUI MUGURILOR
I. Starea fizică a protoplasmei
Protoplasma trece de la starea de sol la cea de gel
În celule:
- scade conţinutul de apă liberă
- creşte conţinutul de apă legată

- blocarea enzimelor
- scăderea permeabilităţii pentru diferite
substanţe şi oxigen
INFLUENŢA FACTORILOR INTERNI ASUPRA
REPAUSULUI MUGURILOR

I. Starea fizică a protoplasmei

Ieşirea mugurilor din repaus
- trecerea de la starea de gel la starea de
sol

- creşterea permeabilităţii protoplasmei

sub influenţa auxinelor
 Respiraţia
În timpul repausului - are loc reducerea
respiraţiei
Solzii mugurilor - impregnaţi cu substanţe
hidrofobe, împiedică pătrunderea oxigenului
La mugurii de cais - scădere a activităţii
enzimelor respiraţiei:
- catalaza
- ascorbinoxidaza
 Respiraţia

Activitatea scăzută a catalazei - corelată

cu intensitatea scăzută a respiraţiei
mugurilor

Activitatea scăzută a ascorbinoxidazei -

permite acumularea acidului ascorbic
redus, cu rol în rezistenţa la îngheţ
 Conţinutul de glucide
În timpul repausului - conţinutul de zaharuri
solubile creşte
Formarea zaharurilor solubile – se realizează
pe baza amidonului depozitat în ramuri şi
muguri în timpul toamnei
Amidonul acumulat - "maximul de toamnă“ -
hidrolizat în timpul lunilor de iarnă
rezistenţa la îngheţ a plantelor pomicole
 Conţinutul de glucide

Acumularea de zaharuri solubile a mărit

rezistenţa la îngheţ la: - cais
- piersic
- migdal

Zaharuri solubile acumulate în repaus:

- zaharoza - viţa de vie
- glucoza şi fructoza - păr şi gutui
 •Conţinutul de lipide

Creşte în timpul repausului

- micşorarea hidratării
- micşorarea permeabilității protoplasmei

Formarea acizilor graşi şi a grăsimilor -

favorizată de reducerea absorbţiei oxigenului
prin prezenţa solzilor
 Compuşii cu azot
Azotul total:
- uneori scade
- alteori nu se modifică

Conţinutul de aminoacizi creşte în

relaţie directă:
- cu rezistenţa la ger
- profunzimea repausului
Prolina determină:
- rezistenţa la îngheţ

- profunzimea repausului

Arginina şi asparagina - principalele

forme de depozitare a azotului la plantele
pomicole din familia Rosaceae
 În muguri:
- în timpul perioadei de repaus – are loc
scădere a conţinutului de acizi nucleici

- la ieşirea din repaus - cantitatea acizilor

nucleici creşte

Tuan şi Bonner – 1964 - presupun că

repausul este controlat prin reglarea
sintezei acizilor nucleici
 Stimulatorii de creştere
În timpul repausului mugurilor

Conţinutul de auxine din

muguri - este redus sau
lipseşte
dar

-creşte la întreruperea repausului

În timpul repausului mugurilor:
-conţinutul de gibereline – minim

La întreruperea repausului :
-conţinutul de gibereline creşte la speciile
lemnoase

În lăstarul florifer de lalea- conţinutul de

gibereline creşte după ieșirea din repaus
 Inhibitorii de creştere
Libbert - 1964 – inhibitor beta
acţionează antagonist stimulatorilor
În timpul repausului mugurilor - acidul
abscisic - manifestă o acţiune
competitivă stimulatorilor de creştere
inhibarea sintezei acizilor
nucleici, în special a ARN mesager cu
rol în sinteza proteinelor
Conţinutul de acid abscisic – scade în
muguri la ieșirea din repaus

ABA - hormonul repausului mugurilor

ABA - sintetizat în frunze sub acţiunea
fotoperioadei scurte
- translocat în muguri pentru a
induce starea de repaus
 ÎNTRERUPEREA STĂRII DE REPAUS A
MUGURILOR

Repausul forţat - poate fi întrerupt

prin expunerea la condiţii favorabile
creşterii
Ramuri de Forsythia suspensa aduse la
temperatura camerei în luna martie
înfloresc cu câteva săptămâni mai
devreme decât cele din câmp
 ÎNTRERUPEREA STĂRII DE REPAUS A
MUGURILOR

Repausul propriu-zis:
- nu poate fi întrerupt prin crearea unor
condiţii favorabile creşterii
- poate fi întrerupt numai prin operaţia de
forţare
 Forţarea - ansamblu de tehnici de
întrerupere a repausului propriu-zis,
care au la bază mecanisme fiziologice

Rezultatul practic constă în :

- grăbirea pornirii în vegetaţie

- grăbirea înfloririi plantelor

 Tratamente culturale
Desicaţia sau deshidratarea parţială -
aplicată la Syringa şi Calla
Desicaţia:
- grăbeşte căderea frunzelor
- grăbeşte maturarea mugurilor şi a lemnului
- scade conţinutul de stimulatori
- grăbeşte acumularea acidului abscisic
 Tratamente culturale
Defolierea - îndepărtarea mecanică a
frunzelor
- Este aplicată la Hydrangea

- Grăbeşte intrarea în repaus

- Grăbeşte desfăşurarea fazelor

repausului
 Tratamente fizice
Tratamentul cu frig are la bază:
- cerinţa de frig a mugurilor, în general-
pentru întreruperea repausului
- cerinţa de frig a mugurilor
reproducători, în special - pentru
maturizarea elementelor sexuale
 Temperatura scăzută determină:
- scăderea conţinutului de inhibitori
- creşterea conţinutului de stimulatori
endogeni
La lalele - tratamentul cu frig la 50-170C
timp de 12 săptămâni a produs:
- creşterea rapidă a lăstarilor floriferi
- un conţinut de gibereline de 2-3 ori mai
mare
Baia caldă - se aplică la ramuri detaşate,
prin scufundarea în apă la 300- 400C, timp
de 3-12 ore

Efectul tratamentului - se datoreşte

creării unor condiţii de anaerobioză
întreruperea repausului prin
scăderea conţinutului de acid abscisic
 Tratamente chimice
Eterul sau cloroformul:
- acţionează asemănător frigului
- sunt eficace pe ramuri şi muguri
- au acţiune locală scăderea
temperaturii

Se aplică la - Syringa, Convalaria, Forsythia

prin expunere la vapori de
eter 48 h la 180 - 200C
 • Tratamente hormonale

• Tratamentul cu AG3 - 10 sau 40 ppm urmat

de tratamentul cu frig de 45 de zile la 120C
- întreruperea repausului mugurilor
- grăbirea înfloririi la Freesia

Tratamentul cu AG3 – 200 ppm

întreruperea repausului mugurilor la
Lilium japonicom
Etilen-clorhidrina - întrerupe repausul
mugurilor la pomi