SUBIECTE FIZIOLOGIE

1. Definiti respiratia aerobă:

RESPIRAŢIA AEROBĂ – oxidarea completă a substanţelor organice proprii, până la

CO2, H2O şi energie.

?-- C6H12O6 + 6 O2 --) 6CO2 + 6H2O + E (674kcal)

2. Tipuri de respiratie la plante:

Respiraţia este de 2 tipuri: - aerobă --- oxidarea completă a substanţelor organice proprii,
până la CO2, H2O şi energie
- anaerobă --- degradarea incompletă a substanţelor organice prin
dehidrogenare, până la diferiţi compuşi organici mai simpli, bogaţi în energie

3. Ce organite celulare sunt implicate in respiratia aerobă?

Condriozomii cu rol in respiratia celulelor-in hialoplasma are loc glicolizacare duce la
formarea acidului piruvic in ciclul Krebs,cu degajare de CO2 si H2O si a energiei.

4. Definiti intensitatea respiratiei:

 Cantitatea de CO2 degajat sau de O2 absorbită de un organ vegetal în unitatea de timp

(ora), pe unitatea de greutate vie sau uscată (g sau 100g).

5. Ce este substratul respirator?

--substanţele organice oxidate în respiraţie

6. **În ce consta faza anaeroba a respiratiei ?

Glicoliza (faza anaerobă) constă în:

Transformarea glucozei în - 2 molecule de acid piruvic

7. Care sunt principalele reactii ale Ciclului Krebs?

Ciclul Krebs – constă în reacţii de:
- dehidrogenare
- decarboxilare

8. Definiti respiratia anaeroba (fermentația)

-Degradarea incompletă a substanţelor organice prin dehidrogenare, până la diferiţi compuşi

organici mai simpli, bogaţi în energie.
-Substratul respirator este reprezentat:
- glucide simple
 - amidon sau celuloză în urma hidrolizei

9. Aplicatii practice ale fermentatiei alcoolice

 Obţinerea berii din amidon şi orez

 Obţinerea spirtului din cartof, cereale, celuloză
 Obţinerea vinurilor din glucide solubile
 Obţinerea pâinii din aluat dospit

10. Aplicatii practice ale fermentatiei lactice

 Conservarea legumelor în saramură şi oţet

 Obţinerea furajelor însilozate– Lactobacilus pentoaceticus
 Prelucrarea laptelui – transformarea lactozei în monoglucide şi în acid lactic

11. Definiti procesul de crestere

 Procesul de mărire stabilă şi ireversibilă a volumului şi greutăţii celulelor, ţesuturilor şi

organelor plantei, datorită sporirii continue a cantităţii de substanţă uscată, ca urmare a
unor procese biosintetice de transformare şi depunere a substanţelor organice proprii.

12. Care sunt cele 3 etape ale cresterii celulare?

 Etapa creşterii embrionare

 Etapa creşterii prin extensie
 Etapa diferenţierii celulare

13. Enumerati 3 tipuri de hormoni stimulatori de crestere

-Se clasifică în :
 auxine
 gibereline
 citochinine

14. Unde au fost descoperite auxinele?

Went şi Holodnîi – 1928 – coleoptilul de ovăz
Went a demonstrat:
- prezenţa auxinei în vârful coleoptilului

15. Ce este acidul abscisic?

AAB este un prim/principal hormon inhibator de crestere.
La nivelul plantei întregi - acidul abscisic - considerat hormon al stresului
Conținutul de ABA este ridicat în:
- seminţe
- muguri în timpul stării de repaus
 16. Ce sunt retardantii?

Manifestă un rol fiziologic important deoarece reduc pe o anumită perioadă ritmul

proceselor de: - diviziune
- extensie celulară în tulpini
||
\/
frânare a creşterii în înălţime a plantelor
Cei mai utilizaţi retardanți sunt: CCC; Alar; Ethrel;
Reducerea creşterii tulpinii la cereale constituie cea mai importantă utilizare a retardanţilor.

17. Definiti procesul de dezvoltare a plantelor.

Dezvoltarea - procesul de evoluţie individuală a plantelor, care asigură reproducerea

şi se încheie cu înflorirea şi fructificarea.
Creşterea - proces cantitativ
Dezvoltarea –proces calitativ

18. În ce consta ciclul ontogenetic al plantelor?

Succesiunea de transformări morfologice, anatomice şi fiziologice realizate de către plantă în

timpul creşterii şi dezvoltării constituie - ciclul de dezvoltare , ciclul ontogenetic.
Etapele ciclului de dezvoltare sunt: - etapa vegetativă
- etapa generativă

19. Care sunt etapele infloririi plantelor?

Etapele înfloririi plantelor

Anteza cuprinde: - Inducţia florală
- Iniţierea florală
- Dezvoltarea florală
 Inducţia florală - totalitatea transformărilor metabolice, biochimice şi fiziologice ce
caracterizează trecerea plantelor de la etapa vegetativă la cea generativă .
 Iniţierea florală - ansamblul transformărilor morfologice pe care le suferă meristemul
vegetativ în cursul transformării sale în floare sau inflorescenţă
 Dezvoltarea florală constă în: - extensia primordiilor florale
- maturizarea elementelor sexuale
- înflorirea propriu-zisă

20. Ce este vernalizarea?

Trecerea plantelor de la etapa vegetativă la etapa generativă, condiţionată de acţiunea

temperaturilor scăzute pozitive ----) vernalizare

21. Ce este vernalina?

- un hormon cu rol în formarea florilor
Acest hormon: - nu este specific
- are o acţiune inductivă interspecifică şi intergenerică

22. Ce este fotoperiodismul?

Fotoperiodismul:
- reacţia plantelor la o anumită lungime a perioadei de iluminare din timpul zilei ,
numită fotoperioadă.

23. Clasificarea plantelor în functie de reactia fotoperiodica.

F: reacţia fotoperiodică - :
I. Plante de zi scurtă - fotoperioadă scurtă - 6-12 ore/zi :
-Specii din zone sudice: porumb, orez, sorg, soia, fasole, alune de pământ, trestie de zahăr,
cânepa.
II. Plante de zi lungă - fotoperioadă lungă - 14-18 ore/zi
-Plante de cultură: grâu, orz, ovăz, secară, hrişcă, mazăre, linte, sfeclă de zahăr, ricin, in,
hamei
III. Plante neutre sau indiferente - înfloresc independent de lungimea
fotoperioadei, dacă aceasta permite o fotosinteză suficientă
-Minim trofic – 4-5 ore
-Plante de cultură: floarea soarelui, bumbac, tutun

24. Ce este florigenul?

Sub acţiunea fotoperioadei specifice, frunzele sintetizează florigenul - hormonul stimulator

al înfloririi
Florigenul - transportat în apex unde stimulează inducţia şi iniţierea florală
- transportat prin ţesutul: liberian, lemnos, parenchimatic
- se poate transmite prin altoire
Florigenul - are 2 componente: ● giberelina
● antezina

25. *Care este hormonul cu rol in formarea florilor?

– vernalina

26. Care sunt factorii trofici care controleaza inflorirea plantelor?

1.CONŢINUTUL DE APĂ:
2.Conţinutul de glucide
3. Conţinutul de aminoacizi
4.Elementele minerale

27. Care sunt momentele cele mai importante ale dezvoltarii florale?

Dezvoltarea florală constă în:

 creşterea primordiilor florale
 maturizarea elementelor sexuale
 înflorirea propriu-zisă
Momentele cele mai importante ale dezvoltării florale sunt:
 formarea polenului – microsporogeneza
 formarea sacului embrionar -macrosporogeneza

28. Clasificarea plantelor in functie de momentul infloririi:

F: de momentul înfloririi – plantele se împart în: - specii cu înflorire vernală

- specii cu înflorire estivală
- specii cu înflorire autumnală
29. Care sunt transformarile fiziologice si biochimice in timpul maturarii
fructelor?

1. Conţinutul şi formele de glucide

Conţinutul total de glucide - creşte în timpul maturării fructelor
La fructele de cireş – conţinutul de glucide – creşte de la 2,2% la 8,8 % .
2. Aciditatea este dată de conţinutul de acizi organici:
- acidul citric şi malic - măr şi citrice
- acidul tartric – struguri
- acidul malic - cireş
3.Conţinutul de substanţele pectice
Propectină insolubilă: ♦ intră în structura lamelei mediane
♦ au rol de ciment celular
♦ realizează fermitatea pulpei fructului în faza de creştere
4. Conţinutul de pigmenţi
Pigmenţii – îşi modifică conţinutul în timpul maturării fructelor
La creştere – epicarpul conţine: - clorofila a
- clorofila b
5.Degajarea substanţelor volatile aromate
În timpul maturării - în fructe are loc sinteza unor substanţe aromate, volatile aroma şi gustul
caracteristic.
La păr se sintetizează: - aldehida acetică
- acetatul de etil
- alcoolul etilic
La struguri se sintetizează: - linalolul si geraniolul

30. Care sunt cele doua forme sub care se poate manifesta ofilirea plantelor?

Seceta determină fenomenul de ofilire al plantelor.

Ofilirea poate fi: - temporară
-permanenta
Ofilirea temporară – provocată de seceta atmosferică
În aceste condiţii are loc:
- încălzirea puternică a frunzelor sub acţiunea radiaţilor solare
 - intensificarea exagerată a transpiraţiei
- un dezechilibrului între absorbţie şi transpiraţie
 ofilirea temporară – apare din cauza unui dezechilibru dintre absorbţia radiculară şi
transpiraţie, chiar dacă mai este apă în sol.
 ofilirea temporară provoacă: - închiderea stomatelor la orele de amiază
- împiedică pătrunderea CO2 în frunze
||
Diminuiază intensitatea fotosintezei.
Ofilirea permanentă - apare când seceta atmosferică se suprapune peste cea pedologică şi
acţionează concomitent asupra plantelor.

31. Ce este ofilirea temporara?

Ofilirea temporară – apare din cauza unui dezechilibru dintre absorbţia radiculară şi
transpiraţie, chiar dacă mai este apă în sol.

32. Care este hormonul implicant în rezistenta la seceta al plantelor?

Hormonul implicat in rezistenta la seceta al plantelor este AAB.

33. Deosebiri intre ofilirea temporara si ofilirea permanenta a plantelor.

Ofilirea permanentă - apare când seceta atmosferică se suprapune peste cea pedologică şi
acţionează concomitent asupra plantelor.
Ofilirea temporară – apare din cauza unui dezechilibru dintre absorbţia radiculară şi
transpiraţie, chiar dacă mai este apă în sol.
-Deosebiri
Când aprovizionarea cu apă revine la normal in cazul ofilirii temporare
-Turgescenţa celulelor şi ţesuturilor se restabileaşte
- Procesele biochimice şi fiziologice îşi reiau cursul normal
Dar in cazul ofilirii permanente când aprovizionarea cu apă revine la normal
-Turgescenţa celulelor şi ţesuturilor nu se restabileaşte
- Procesele biochimice şi fiziologice nu îşi reiau cursul normal
--deoarece planta este moarta

34. Care sunt fazele calirii cerealelor toamna?

Tumanov - călirea cerealelor toamnă - 2 faze:

Faza I are loc:
- toamna după răsărire, înainte de căderea brumei
- temperatură cuprinsă între 1-5 grade C
- procesul de creştere încetează, dar fotosinteza continuă
Alternanţa zilelor călduroase cu nopţile reci un raport supraunitar fotosinteză/respiraţie
acumularea glucidelor la nodurile de înfrăţire
La grâu – faza durează 3-4 săptămâni 1-30 noiembrie
Faza a II-a - are loc la începutul iernii T0 cuprinsă între 0 şi -6 grade C
În această fază:
 - are loc deshidratarea celulelor
- coloizii plasmatici trec de la starea de sol la cea de gel
- vâscozitatea protoplasmei creşte
- glucidele solubile difuzează din vacuolă în protoplasmă
La grâu - faza a - II- a durează cca. o săptămână
- între 1-7 decembrie
Orzul - prezintă o sensibilitate mai ridicată la îngheţ datorită:
- unei creşteri şi activităţi enzimatice mai intense
- unei deshidratări şi acumulări de glucide mai lente

35. Care sunt modificarile biochimice si fiziologice din timpul calirii plantelor?

În procesul de călire
Acumularea glucidelor solubile determină inactivarea auxinelor .
||
Diminuarea procesului de creştere înainte de venirea iernii.
1. Acumularea glucidelor
2. Sinteza acizilor organici
3. Acumularea proteinelor
4. Activitatea enzimatică