Sunteți pe pagina 1din 54

CAP.

VIII

CREŞTEREA PLANTELOR
"În timp ce metabolismul oferă energia şi substanţele de constituţie
pentru viaţa plantei, hormonii reglează viteza de creştere a părţilor
individuale şi integrează aceste părţi pentru a realiza forma după
care o recunoaştem ca plantă“ - P.J. Davies, 1987
INFLUENŢA FACTORILOR INTERNI
ASUPRA CREŞTERII

HORMONII VEGETALI
Hormonii-substanţe endogene, transportabile
şi active în cantităţi foarte mici,
care favorizează desfăşurarea
proceselor metabolice

Descoperiţi la animale - Starling - 1906 -


hormaein = a stimula

La plante - Malpighi – 1675


 Cercetărilesavanţilor Sachs şi Darwin -
presupun existenţa unor substanţe
endogene cu rol în reglarea creşterii şi a
mişcărilor de creştere
 Fitting – 1909 - noţiunea de hormon în
fiziologie vegetală

După modul de acţiune hormonii vegetali :


 Stimulatori

Inhibitori
HORMONII STIMULATORI DE
CREŞTERE

Se clasifică în :
Auxine

Gibereline

Citochinine
●AUXINELE
Went şi Holodnîi – 1928 – coleoptilul de ovăz

Went a demonstrat:
- prezenţa auxinei în vârful coleoptilului
- posibilitatea de a difuza pe agar-agar
- rolul în curbarea coleoptilului – fototropism

Sursa de auxină - vârful coleoptilului


Zona de reacţie - subterminală
Demonstrarea efectului stimulator al auxinei naturale din apex
a-înlăturarea vârfului coleoptilului; b-plasarea pe bloc de agar pentru 3 ore;
c-aşezarea blocului de agar pe o latură a coleoptilului;
d-unghiul de curbură produs de auxinele difuzate din vârful coleoptilului pe blocul de agar
●AUXINELE

Unghiul de curbură ar fi :
Proporţional cu concentraţia substanţei
de creştere exprimată în “Unităţi Avena”
= Cantitatea de auxină care curbură
de 10 grade, la T = 220 C și U = 92%
Demonstrarea efectului stimulator al auxinei naturale din apex
a-înlăturarea vârfului coleoptilului; b-plasarea pe bloc de agar pentru 3 ore;
c-aşezarea blocului de agar pe o latură a coleoptilului;
d-unghiul de curbură produs de auxinele difuzate din vârful coleoptilului pe blocul de agar
Unghiul de curbură a coleoptilului
de Avena sub acţiunea auxinei difuzate din blocul de agar
Gelidium Sesqipedale.
Prezenţa în plante:
- vârfuri ale tulpinii şi rădăcinii
- muguri
- flori
- seminţe în curs de germinaţie

Auxina naturală - acidul beta-


indolilacetic (AIA)
Biosinteza - precursor- triptofan
 Triptofanul - se transformă succesiv în:
 triptamină
 acid β-indolilpiruvic

 β-indolilacetaldehidă

 acid β -indolilacetic

Biosinteza are loc în : - frunze


- ţesuturi tinere:
- meristeme, frunze şi fructe în creştere
Din frunze - auxinele migrează acropetal, spre
vârfurile rădăcinii şi tulpinii, sub
formă de protoauxină inactivă,
legată de proteine

În zonele de vârf - are loc activarea auxinelor,


prin desfacerea acestora
de substanţele proteice

În forma activă - circulă în plante în sens


descendent, bazipetal, spre
baza rădăcinii şi a tulpinii,
zona coletului
Circulaţia auxinelor
Teorii vechi - arată că circulaţia se face:

- în sens bazipetal

- prin ţesutul conducător liberian

- pe baza diferenţei de potenţial electric


între vârful organelor, cu sarcină
electrică – şi baza organelor, cu sarcină
electrică +
Circulaţia auxinelor

 Auxinele fiind electronegative, circulă


în plantă în sens bazipetal

Viteza de transport:
- 4 mm/oră în rădăcini
- 10-12 mm/oră în tulpini
Cercetări recente arată că:
Transportul auxinelor se face:
- prin celulele parenchimatice ce înconjoară
fasciculele conducătoare

Acest mod de transport – diferit de cel


floemic:
- viteză - cca. 10 cm/h
- este polar
- necesită energie metabolică
Teoria chemosmotică– presupune
participarea:
♦pompei H+ - ATP-ază
♦ transportori specifici la nivelul
membranelor celulare transportul
polar în celule

 Inactivarea auxinelor - are loc sub


acţiunea luminii, prin oxidare în care
auxina activă forma inactivă - lumi –
auxin lactona
Acţiuni fiziologice:
Determină modificări citologice cu:
- stimularea diviziunii şi extensiei
celulare

Rol în:
 stimularea germinaţiei seminţelor
 stimularea înrădăcinării butaşilor,
puieţilor
Rol în:

♦ stimularea prinderii altoiului


♦ vindecarea rănilor
♦ stimularea formării mugurilor şi
florilor, inclusiv polenizarea
♦ stimularea formării fructelor
♦ evitarea căderii fiziologice a fructelor
şi frunzelor
● GIBERELINELE

Kurosawa - 1926 - "bakane" - Gibberella


fujikuroi

Iabuta - 1935 - substanţă activă – giberelină

Până în anul 1990 - 84 gibereline:


- 73 la plantele superioare
- 25 la ciuperca Gibberella fujikuroi
- 14 în ambele grupe
 Prezenţa în plante:
 vârful tulpinii şi rădăcinii
 muguri
 flori
 seminţe în curs de germinare
Biosinteza - precursor - acid mevalonic
acid giberelic
Circulaţia - ţesuturile conducătoare
lemnos şi liberian
- viteză de 5 cm/oră
Acţiuni fiziologice
Sporirea conţinutului de auxine
Stimularea biosintezei acizilor nucleici
Stimularea:
- alungirii internodurilor
- activităţii cambiului
- morfogenezei ţesutului conducător
lemnos
Rol în:
Întreruperea stării de repaus mugural şi
seminal

Stimularea creşterii tulpinilor şi învingerea


nanismului fiziologic

Stimularea creşterii frunzelor


Stimularea înfloririi
●CITOCHININELE
Sintetizate pe cale chimică – substanţe cu rol
în stimularea diviziunii celulare

Miller - 1955 - aminopurina – stimulat


diviziunea celulară în ţesuturile calusului din
măduva tulpinii de tutun

Letham - 1963 - zeatină - citochinina


naturală din boabe nemature de porumb
zaharat
Prezenţa în plantă:
seminţe germinate
rădăcini
lăstarii
fructele tinere
Biosinteza - baza degradării
acizilor nucleici - precursor - acid
mevalonic
Sinteza - rădăcini transportate
ascendent, odată cu seva brută, prin
ţesutul conducător lemnos
Acţiuni fiziologice:
- stimularea diviziunii celulare

- diferenţierea şi formarea organelor


vegetative

- stimularea germinării seminţelor

- stimularea creşterii tulpinilor


Acţiuni fiziologice:
Stimularea formării:
- fructelor
- tuberculilor
- rădăcinilor

Stimularea
- fecundării
- dezvoltării ovarelor
- creşterii fructelor
HORMONI INHIBITORI DE CREŞTERE
ACIDUL ABSCISIC

Addicott - 1963 - abscisină II –


accelerează abscisia fructelor de bumbac
Wareing – 1964 - dormină – induce
repausul (dormanţa) mugurilor

1967 - Acid abscisic (ABA)


Prezenţa în plante:
Conţinut ridicat de ABA - în seminţe şi
muguri în timpul stării de repaus

ABA - acumulează în plantele anuale în


perioada de îmbătrânire sau senescenţă

Oprirea creşterii lăstarului la


plantele perene
Biosinteza
În frunze - având ca precursor - acidul
mevalonic

Circulaţia
Ţesutul conducător liberian
Ţesutul conducător lemnos
Acţiuni fiziologice
La nivel celular manifestă o acţiune
competitivă stimulatorilor:
- • inhibă diviziunea şi extensia
celulelor
- • favorizează diferenţierea celulară
Inhibă sinteza: auxinelor,
giberelinelor, citochininelor şi
acizilor nucleici
La grâu şi porumb - măreşte
rezistenţa la secetă, prin micşorarea
conductanţei stomatale

La grâu - induce rezistenţa la îngheţ


favorizând acumularea de zaharuri,
proteine solubile şi substanţă uscată

La porumb - protejează plantulele de


degradarea provocată de răcire
La grâu – acumularea ABA :

Redus efectele salinităţii solului asupra:

♦ producerii de substanţă uscată


♥ intensităţii transpiraţiei
♦ conţinutului de clorofilă a şi b
La pomii fructiferi - controlează
rezistenţa la secetă:

la piersic – prin micşorarea conductanţei


stomatale

la măr - prin reducerea fotosintezei şi


transpiraţiei

La viţa de vie - reduce fotosinteza şi


transpiraţia prin micşorarea
conductanţei stomatale
Etilenul - hormonul maturării fructelor

Etilenul favorizează:
deschiderea florilor

coacerea fructelor

măreşte suculenţa fructelor

intensifică culoarea fructelor


SUBSTANŢE BIOACTIVE SINTETICE

După modul de acţiune sunt:

 Stimulatori

 Inhibitori

Retardanţi

retarder = a întârzia
Auxinele sintetice - derivaţi ai: indolului,
naftalenului, acidului fenoxiacetic

•acidul beta-indolilbutiric (AIB)


•acidul beta-indolilpropionic (AIP)
•acid alfa-naftoxiacetic (ANA)
•acid alfa-fenoxiacetic (AFA)
•acid 2,4-diclorfenoxiacetic (2,4-D)
•acid 2,4,5-triclorfenoxiacetic (2,4,5-T)
Giberelinele sintetice
1 schelet comun - giban + diferite grupari
laterale

Diferenţele dintre diferitele forme de


gibereline constau în:
- amploarea grupărilor hidroxilice, metilice
şi carboxilice laterale
- prezenţa unor duble legături
- prezenţa radicalului lactonic
GA3 – acid giberelic
Citochininele sintetice

Identificate la plante : - zeatină


- izopentenil-amino-purină

Compuşi sintetici
1-benzil-adenina (BA)
6-benzilaminopurina (BAP)
6-fenilaminopurina (FAP)
8-azochinetina
Inhibitori sintetici
Acidul abscisic (ABA) – sintetizat pe cale
chimică

Compuşi chimici cu rol de inhibitori


metabolici:
- hidrazida maleică
- actinomicina D
- puromicina
- cloramfenicolul
Retardanţi
CCC
Alar
Ethrel
Produşi triazolici:
Uniconazol
Paclobutrazol
Triacontanol
Acţiuni fiziologice:
Frânează creşterea în lungime a
tulpinii, mai ales prin reducerea
alungirii internodurilor
Stimulează înflorirea, fructificarea şi
maturarea fructelor
Măresc rezistenţa plantelor la condiţiile
nefavorabile
Uniconazol