DEZVOLTAREA PLANTELOR

Fotoperiodismul - reacţia plantelor la o

anumită lungime a perioadei de iluminare
din timpul zilei , numită fotoperioadă

Fotoperiodismul - fenomenul prin care

plantele înfloresc numai după ce au suferit
o anumită durată de timp acţiunea unei
anumite fotoperioade, respective o anumită
inducţie fotoperiodică
 Fotoperiodismul – caracteristic mai
ales pentru plantele ierboase

Tournois - 1912 – la plantele de cânepă

înflorirea se face numai după expunere
la o zi scurtă, cu o durată de iluminare
de 6 ore/zi
Termenul de fotoperiodism - creat de
Garner şi Allard - 1920
Heller şi colab. - 2000 - utilizează termenii :
•- fotoperioadă sau hemeroperioadă - pentru
perioada de lumină a zilei

•- scotoperioadă sau nictoperioadă - pentru

perioada de întuneric

•Succesiunea acestora, constituie ciclul

fotoperiodic - defineşte alternanţa de lumină
şi întuneric în cursul unui nictimer (24 ore)
Durata de lumină a zilei - fotoperioadă

F: acţiunea lor asupra înfloririi,

fotoperioadele sunt:

Inductive – determină înflorirea

Neinductive - menţin starea

vegetativă
F: reacţia fotoperiodică - 5 grupe de
plante:
I. Plante de zi scurtă – înfloresc numai după o
expunere la fotoperioadă scurtă - 6-12
ore/zi

Specii din zone sudice: porumb, orez, sorg,

soia, fasole, alune de pământ, trestie de
zahăr, cânepa

Plante cu înflorire autumnală: Dahlia,

Chrysanthemum
 II.Plante de zi lungă - înfloresc numai
după o expunere la fotoperioadă lungă -
14-18 ore/zi
Plante de cultură: grâu, orz, ovăz, secară,
hrişcă, mazăre, linte, sfeclă de zahăr, ricin,
in, hamei
Legume: spanac, muştar alb, mărar,
ridiche, ceapă, morcov, salată
Specii floricole - plante cu înflorire
estivală: Phlox, Petunia, Dianthus
III. Plante neutre sau indiferente -
înfloresc independent de lungimea
fotoperioadei, dacă aceasta permite o
fotosinteză suficientă

Minim trofic – 4-5 ore

Plante de cultură: floarea soarelui,

bumbac, tutun

Legume: tomate, castraveţi, mazăre

III. Plante neutre sau indiferente

- Specii exotice - Aloe bulbifera

- Plantele cu înflorire vernală :
Scilla bifolia, Narcissus
pseudonarcissus
• Aceste plante:
- deşi înfloresc în condiţii de zi scurtă
la începutul primăverii
- sunt indiferente din punct de vedere
fotoperiodic, deoarece în condiţii
artificiale înfloresc şi în zi lungă

Înflorirea lor - este condiţionată numai

de acţiunea temperaturilor scăzute
IV. Plantele de zi lungă - zi scurtă - specii care
necesită pentru a înflori fotoperioade lungi,
urmate de fotoperioade scurte
V. Plantele de zi scurtă - zi lungă - specii care
necesită pentru a înflori fotoperioade scurte
urmate de fotoperioade lungi: Campanula
medium, Cineraria
 Reacţia fotoperiodică a plantelor poate fi:

- calitativă - când plantele nu înfloresc

deloc în fotoperioada neinductivă

- cantitativă - când plantele înfloresc şi în

fotoperioade neinductive, dar cu mare
întârziere şi prezintă numeroase modificări
morfologice
Perceperea excitaţiei fotoperiodice - realizată
de către frunze – unde ia naştere un stimul
fotoperiodic, care este transportat în vârful
vegetativ inducţia şi iniţierea florală

Stimulul fotoperiodic - un mediator chimic -

iniţiator floral endogen sau florigen

Cerinţele de mediu pentru înflorire - legate

de condiţiile de mediu în care plantele de
cultură: - au evoluat
- la care s-au adaptat
 Roberts şi Summerfield – 1985 – arată că:

- plantele de cultură originare din

climatul temperat - sunt de zi lungă sau
indiferente, cu sau fără cerinţe de
vernalizare

- plantele de origine tropicală - sunt de zi

scurtă sau indiferente, fără cerinţe de
vernalizare
 Cercetări recente arată că
Acţiunea fotoperioadei asupra înfloririi
este percepută de anumiţi fotoreceptori:

- fitocromul - receptor de lumină roşie

- criptocromul - receptor de lumină

albastră
  CALITATEA LUMINII
Fotoperiodismul controlat de energia
-
luminoasă din zona de roşu sau infraroşu

Efectul cel mai puternic-lumina roşie (660nm)

Lumina roşie - la fel de eficientă ca cea albă:

- inhibă înflorirea la plante de zi scurtă

- stimulează înflorirea la plante de zi lungă
Aceste efecte sunt anulate dacă:
- imediat după lumina roşie - este dată o
iluminare de câteva minute de lumină
infraroşie sau roşu îndepărtat (730 nm)

Fenomen explicat prin participarea

pigmentului fitocrom - care controlează
înflorirea, atât la plantele de zi scurtă, cât şi
la cele de zi lungă
Fitocromul – acţionează ca un mediator
în transmiterea influenţei
luminii asupra reglării
genelor

Lumina roşie - măreşte conţinutul de

gibereline în frunze
  INTENSITATEA LUMINII
Combes – 1910 - a arătat că
La intensitate luminoasă ridicată:
- se formează cele mai multe flori
- înflorirea este grăbită
La intensitate luminoasă scăzută: -
înflorirea este redusă
- este împiedicată formarea
polenului, ovulelor şi gametogeneza
La plantele floricole - scăderea
intensităţii luminii produce:
- avortarea
- căderea florilor

Plantele pomicole - intensitatea luminii

favorizează înflorirea ca sursă de
energie
INFLUENŢA FACTORILOR INTERNI
ASUPRA ÎNFLORIRII

Înflorirea plantelor are:

- determinism trofic

- determinism hormonal
DETERMINISMUL TROFIC

Este reprezentat de:

- nutriţia minerală

- conţinutul de glucide

- conţinutul de apă
  NUTRIŢIA MINERALĂ

Rolul azotului
Klebs – 1903 - Teoria raportului C/N:

- predominarea glucidelor – favorizează

înflorirea
- predominarea compuşilor cu N:
- favorizează creşterea vegetativă
- împiedică înflorirea
Azotul - aplicat în doze şi la momente
potrivite - favorizează formarea
organelor vegetative - aparatul
fotosintetic
Fotosinteza - sursa de compuşi cu C
necesari iniţierii florale
La grâu şi orez - dozele moderate de N
măresc numărul de spiculeţe şi flori
Efectul formelor de azot este diferit:
La plantele lemnoase:
Azotul nitric - stimulează înflorirea prin
mărirea conţinutului de aminoacizi: arginină
şi lizină

Azotul amoniacal - inhibă înflorirea prin

mărirea conţinutului de proteine
La pomii fructiferi
Iniţierea florală – este asociată cu
creşterea de N solubil (aminoacizii):
- arginina
- lizină
- acid asparagic
- acid glutamic
- glutamina
Rolul fosforului
Datorită acţiunii morfogenetice fosforul
stimulează:

- morfogeneza organelor vegetative:

- frunze
- rădăcini
- iniţierea florală
La pomii fructiferi - acumularea
fosforului în perioada premergătoare
diferenţierii florale, este mai intensă în
mugurii floriferi

Fenomenul - corelat cu:

- metabolismul acizilor nucleici

- metabolismul glucidelor
 Rolul potasiului
Potasiul – are un rol stimulator al
înfloririi

Inducţia şi iniţierea florală depind de:

- raportul ridicat K/N în frunze

Valoarea ridicată a K/N - intensifică

diferenţierea florală la măr
 Rolul calciului
Valoarea conţinutului de calciu - creşte în
plante în legătură cu iniţierea florală
Formarea mugurilor de rod la măr - strâns
legată de prezenţa Ca în lăstar

Ca – este prezent în cantitate mai mare:

- la începutul diferenţierii - în frunze
- în timpul iernii - în muguri
  CONŢINUTUL DE GLUCIDE
Înflorirea plantelor - stimulată de creşterea
raportului C/N

Efectul fertilizării minerale de stimulare a:

- morfogenezei aparatului foliar
- procesului de fotosinteză
- transportului asimilatelor

Stimularea înfloririi
După Grochowska – 1973 - formele de glucide
sunt un indicator al direcţiei proceselor
metabolice
La măr:
În timpul inducţiei florale - în microblastele
florifere şi muguri - are loc o activitate
anabolică, de depunere a amidonului
În timpul iniţierii florale are loc :
- activitate catabolică - de hidroliză a
amidonului în zaharuri solubile
  CONŢINUTUL DE APĂ
Inducţia şi iniţierea florală - favorizate de
reducerea aprovizionării cu apă a plantelor

oprirea creşterii vegetative

Jackson şi Sweet – 1972 – arată că:

- efectul aprovizionării cu apă - asemănător
celui al formelor de N
  CONŢINUTUL DE APĂ
Lipsa apei – ca şi N nitric :
- stimulează iniţierea florală
- mărind conţinutul de aminoacizi liberi

Aprovizionarea cu apă – ca şi N
amoniacal:
- inhibă iniţierea florală
- măreşte conţinutul de proteine
După Chaudler- reducerea aprovizionării
cu apă determină:
- încetarea creşterii
- mărirea raportului C/N

Alte cercetări – relevă rolul apei în balanţa

hormonală:
- o bună aprovizionare cu apă favorizează
acţiunea stimulatorilor de creştere
- lipsa apei determină - apariţia inhibitorilor
de creştere
 DETERMINISMUL HORMONAL
A fost studiat în special în legătură cu
necesitatea elucidării mecanismului reacţiei
fotoperiodice a plantelor

Sub acţiunea fotoperioadei inductive, în

plante se formează un stimul al înfloririi,
care activează genele înfloririi
Stimulul înfloririi - Ceailahian – 1936
florigen
Experienţele cu Chrysanthemum morifolium -
au demonstrat că :
- frunzele - reprezintă zona de percepere a
acţiunii fotoperiodice

- vârful vegetativ - reprezintă zona de reacţie

a acţiunii fotoperiodice
Sub acţiunea fotoperioadei specifice,
frunzele sintetizează florigenul
Florigenul - transportat în apex unde
stimulează inducţia şi iniţierea florală
Florigenul - transportat prin ţesuturile:
liberian, lemnos, parenchimatic
- se poate transmite prin altoire

Natura chimică a florigenului - nu a fost

identificată
Ceailahian - 1958 presupune că:
florigenul - are 2 componente:
● giberelina
● antezina

- Înflorirea - controlată de schimbările

cantitative ale acestor
componente
 Plantele de zi lungă produc:
• Antezine în toate fotoperioadele
dar

• Giberelină numai în zi lungă

Plantele de zi scurtă produc:

• Giberelină în toate fotopeperioadele
dar
• Antezine numai în zi scurtă
Lumina - induce formarea unui compus,
poate giberelina - care:
-stimulează înflorirea la plante de zi lung
-inhibă înflorirea la plante de zi scurtă
În timpul nopţii- se sintetizează un alt
compus, poate acidul abscisic, care:
-inhibă înflorirea la plantele de zi lungă
-stimulează înflorirea la plantele de zi
scurtă
La plantele lemnoase - tratamentul cu
giberelină inhibă iniţierea florală
Auxinele endogene:
- pot influenţa înflorirea
- nu o pot controla
Stimularea înfloririi – utilizarea auxinelor
sintetice: - ANA
- 2,4 D
 Inhibitorii endogeni - acidul abscisic:
- inhibă creşterea vegetativă
- stimulează iniţierea florală
• Acţiunea AAB - condiţionată de reacţia
fotoperiodică:

- stimulează înflorirea la plantele de zi

scurtă
- inhibă înflorirea la plantele de zi lungă