DEZVOLTAREA PLANTELOR

INFLUENŢA FACTORILOR EXTERNI

ASUPRA ÎNFLORIRII

LUMINA
Influenţează înflorirea prin:

durata de iluminare (fotoperiodismul)

calitate
intensitate
Fotoperiodismul - reacţia plantelor la o
anumită lungime a perioadei de iluminare
din timpul zilei , numită fotoperioadă

Fotoperiodismul- fenomenul prin care

plantele înfloresc numai după ce au
suferit o anumită durată de timp acţiunea
unei anumite fotoperioade - inducţie
fotoperiodică
Fotoperiodismul – caracteristic mai
ales pentru plantele
ierboase

Tournois - 1912 – la plantele de cânepă -

înflorirea se face numai după expunere
la o zi scurtă, cu o durată de iluminare
de 6 ore/zi
Durata de lumină a zilei - fotoperioadă

F: acţiunea lor asupra înfloririi,

fotoperioadele sunt:

Inductive – determină înflorirea

Neinductive - menţin starea

vegetativă
 Acţiunea fotoperioadei asupra înfloririi
F: reacţia fotoperiodică plantele se
împart în:
I.Plante de zi scurtă – înfloresc numai
după expunere la fotoperioadă scurtă
- 6-12 ore/zi
Plante cu înflorire autumnală: Dahlia,
Chrysanthemum
Specii originare din zone sudice
II. Plante de zi lungă - înfloresc
numai după expunere la
fotoperioadă lungă - 14-18 ore/zi
Legume: spanac, muştar alb, mărar,
ridiche, ceapă, morcov, salată

Specii floricole - plante cu înflorire

estivală: Phlox, Petunia, Dianthus

Alte specii originare din zona temperată

La Petunia hybrida - iluminarea
suplimentară la 24 ore/zi a scăzut
timpul de înflorire faţă de tratamentul
cu fotoperioadă scurtă de la 105 la 66
zile

La Rosa cultivată în seră - iradierea

suplimentară la 20 ore/zi a stimulat
pornirea mugurilor şi a crescut
numărul de flori
 III. Plante neutre sau indiferente
Înfloresc independent de lungimea
fotoperioadei, dacă aceasta
permite o fotosinteză suficientă
Minim trofic – 4-5 ore

Legume: tomate, castraveţi, mazăre

III. Plante neutre sau indiferente

- Specii exotice - Aloe bulbifera

- Plantele cu înflorire vernală :
Scilla bifolia, Narcissus
pseudonarcissus
Abou – Dahab – 1967 arată că
Garoafa – este la origine o plantă de zi
lungă, înflorind numai vara
Astăzi - garoafa este considerată insensibilă
sau indiferentă la fotoperioadă
Ameliorarea garoafei - posibilă deoarece:
- fotoperioada nu influenţează iniţierea
florală
- intensitatea ridicată a luminii în timpul
verii, stimulează însă dezvoltarea
IV. Plantele de zi lungă - zi scurtă - specii care
necesită pentru a înflori fotoperioade lungi,
urmate de fotoperioade scurte
V. Plantele de zi scurtă - zi lungă - specii care
necesită pentru a înflori fotoperioade scurte
urmate de fotoperioade lungi: Campanula
medium, Cineraria
  CALITATEA LUMINII

Fotoperiodismul - controlat de energia

luminoasă din zona de roşu sau infraroşu

Efectul cel mai puternic - lumina roşie -

660 nm

- inhibă înflorirea la plante de zi scurtă

- stimulează înflorirea la plante de zi lungă
Aceste efecte sunt anulate dacă:
imediat după lumina roşie - este dată o
iluminare de câteva minute de lumină
infraroşie sau roşu îndepărtat (730 nm)

Fenomen explicat prin participarea

pigmentului fitocrom - care controlează
înflorirea, atât la plantele de zi scurtă, cât
şi la cele de zi lungă
Fitocromul – acţionează ca un mediator în
transmiterea influenţei luminii asupra
reglării genelor
Lumina roşie - măreşte conţinutul de
gibereline în frunze
Cercetările la măr - au arătat că
diferenţierea florilor este:
- favorizată de lumina roşie
- inhibată de lumina albastră
  INTENSITATEA LUMINII
Combes – 1910 - a arătat că
La intensitate luminoasă ridicată:
- se formează cele mai multe flori
- înflorirea este grăbită
La intensitate luminoasă scăzută: -
înflorirea este redusă
- este împiedicată formarea
polenului, ovulelor şi gametogeneza
La plantele floricole scăderea intensităţii
luminii avortarea și căderea florilor
La Rosa hybrida - umbrirea în timpul
zilei a scăzut numărul de muguri florali
şi de inflorescenţe
La Rhododendron:
-umbrirea cu 30% - a redus înflorirea la
69,6%
-umbrirea cu 60% - a redus înflorirea la 12%
La plantele pomicole - intensitatea
luminii favorizează înflorirea ca sursă
de energie
La merii tineri
- umbrirea până la 37 %, 25 % şi 11%
din intensitatea luminii solare - a redus
înflorirea cu 40 %, 56 % , respectiv 79%,
comparativ cu pomii neumbriţi
INFLUENŢA FACTORILOR INTERNI
ASUPRA ÎNFLORIRII

Înflorirea plantelor are:

- determinism trofic

- determinism hormonal
 DETERMINISMUL TROFIC

Este reprezentat de:

- nutriţia minerală

- conţinutul de glucide

- conţinutul de apă
 NUTRIŢIA MINERALĂ
Rolul azotului
Klebs – 1903 - Teoria raportului C/N:

Predominarea glucidelor – favorizează

înflorirea
Predominarea compuşilor cu N:
- favorizează creşterea vegetativă
- împiedică înflorirea
N - aplicat în doze şi momente potrivite
favorizează formarea organelor
vegetative, în special a aparatului
fotosintetic

Fotosinteza - sursa de compuşi cu

carbon, în special glucide, necesare
iniţierii florale
La diferite specii – este o corelaţie pozitivă
între gradul de dezvoltare a aparatului
foliar şi înflorire

Fertilizarea cu azot a sporit:

numărul de frunze şi calitatea florilor la
Dahlia variabilis
producerea de inflorescenţe la gladiole

Favorizat înflorirea la pomii fructiferi

Efectul formelor de azot este diferit
La plantele lemnoase:
Azotul nitric - stimulează înflorirea prin
mărirea conţinutului de aminoacizi:
arginină şi lizină
Azotul amoniacal - inhibă înflorirea prin
mărirea conţinutului de proteine
 La pomii fructiferi:
Iniţierea florală – este asociată cu
creşterea de N solubil (aminoacizii):
- arginina
- lizină
- acid asparagic
- acid glutamic
- glutamina
Rolul fosforului
Datorită acţiunii morfogenetice fosforul
stimulează:

- morfogeneza organelor vegetative:

- frunze
- rădăcini
- iniţierea florală
Fertilizarea cu fosfor a stimulat la:
lalele - morfogeneza foliară şi florală

trandafiri - formarea rădăcinilor şi

diferenţierea florală

gladiole - înflorirea
- a sporit cantitatea şi calitatea
producţiei de flori
La pomii fructiferi - acumularea
fosforului în perioada premergătoare
diferenţierii florale - mai intensă în
mugurii floriferi

Fenomenul - corelat cu metabolismul

- acizilor nucleici
- glucidelor
 Rolul potasiului
Potasiul – are un rol stimulator al
înfloririi

Inducţia şi iniţierea florală depind de:

- raportul ridicat K/N în frunze

Valoarea ridicată a K/N - intensifică

diferenţierea florală la măr
 Rolul calciului
Valoarea conţinutului de calciu - creşte
în plante în legătură cu iniţierea florală
Formarea mugurilor de rod la măr -
strâns legată de prezenţa Ca în lăstar

Ca – prezent în cantitate mai mare la:

- începutul diferenţierii - în frunze
- în timpul iernii - în muguri
  CONŢINUTUL DE GLUCIDE
Înflorirea plantelor – este stimulată de
creşterea raportului C/N
Efectul fertilizării minerale de stimulare a:
- morfogenezei aparatului foliar
- procesului de fotosinteză
- transportului asimilatelor

Stimularea înfloririi
La plantele lemnoase - demonstrată corelaţia
pozitivă dintre conţinutul de glucide şi
înflorire
Conţinutul de glucide - creşte în axul
lăstarului florifer, paralel cu scăderea
acestuia în frunze
Rolul frunzelor în iniţierea florală la pomi -
demonstrat cu C14O2
După tratament - radioactivitatea a fost
depistată în cantitate mare în muguri
După Grochowska – 1973 - formele de glucide
sunt un indicator al direcţiei proceselor
metabolice
La măr:
În timpul inducţiei florale - în microblastele
florifere şi muguri - are loc o activitate
anabolică depunerea amidonului
În timpul iniţierii florale are loc :
- activitate catabolică hidroliza
midonului în zaharuri solubile
  CONŢINUTUL DE APĂ

Inducţia şi iniţierea florală - favorizate de

reducerea aprovizionării cu apă a plantelor

oprirea creşterii vegetative

Jackson şi Sweet – 1972 – arată că:
efectul aprovizionării cu apă - asemănător
celui al formelor de N
  CONŢINUTUL DE APĂ
Lipsa apei – ca şi N nitric :
- stimulează iniţierea florală
- mărind conţinutul de aminoacizi liberi

Aprovizionarea cu apă – ca şi N
amoniacal:
- inhibă iniţierea florală
- mărind conţinutul de proteine
După Chaudler:

Reducerea aprovizionării cu apă

- încetarea creşterii

- mărirea raportului C/N

Alte cercetări relevă rolul apei în
balanţa hormonală:
O bună aprovizionare cu apă
favorizează:
- acţiunea stimulatorilor de creştere

Lipsa apei determină:

- apariţia inhibitorilor de creştere

DETERMINISMUL HORMONAL
A fost studiat în special în legătură cu
necesitatea elucidării mecanismului
reacţiei fotoperiodice a plantelor

Sub acţiunea fotoperioadei inductive, în

plante se formează un stimul al
înfloririi, care activează genele
înfloririi
  DETERMINISMUL HORMONAL
Stimulul înfloririi - Ceailahian – 1936
florigen
Experienţele cu Chrysanthemum morifolium -
au demonstrat că :
- frunzele - zona de percepere a acţiunii
fotoperiodice
- vârful vegetativ - zona de reacţie a acţiunii
fotoperiodice
Sub acţiunea fotoperioadei specifice, frunzele
sintetizează florigenul - hormonul stimulator
al înfloririi
Florigenul - transportat în apex unde
stimulează inducţia şi iniţierea florală
Florigenul - transportat prin ţesutrile:
liberian, lemnos, parenchimatic
- se poate transmite prin altoire
Natura chimică a florigenului - nu a fost
identificată
Ceailahian - 1958 presupune că:
- florigenul - are 2 componente:

● giberelina
● antezina

Înflorirea - controlată de schimbările

cantitative ale acestor componente
 Plantele de zi lungă produc:
• antezine în toate fotoperioadele
dar

• giberelină numai în zi lungă

Plantele de zi scurtă produc:

• giberelină în toate fotoperioadele
dar

• antezine numai în zi scurtă

Lumina - induce formarea unui compus,
poate giberelina - care:
-stimulează înflorirea la plante de zi lung
-inhibă înflorirea la plante de zi scurtă

În timpul nopţii- se sintetizează un alt

compus, poate acidul abscisic, care:
-inhibă înflorirea la plantele de zi lungă
-stimulează înflorirea la plantele de zi
scurtă
La plantele lemnoase - tratamentul cu
giberelină inhibă iniţierea florală
Auxinele endogene:
- pot influenţa înflorirea
- nu o pot controla
Stimularea înfloririi – utilizarea auxinelor
sintetice: - ANA
- 2,4 D
 Inhibitorii endogeni - acidul abscisic:
- inhibă creşterea vegetativă
- stimulează iniţierea florală

Acţiunea AAB - condiţionată de reacţia

fotoperiodică:
- stimulează înflorirea la plantele de zi
scurtă
- inhibă înflorirea la plantele de zi lungă
• Luckwill -1970 - rolul hormonilor
endogeni în iniţierea florală la măr
• Sub acţiunea citochininelor - auxina din
apexul lăstarului diferenţierea
continuă a frunzelor
• Frunzele tinere sintetizează gibereline, care
stimulează:
- producerea auxinelor în apex
- alungirea internodurilor
Iniţierea florală - ar fi corelată cu modul de
acţiune al giberelinelor
•Atâta timp cât frunzele tinere produc
gibereline mugurii sunt vegetativi
•Prin încetarea creşterii lăstarului
aprovizionarea cu gibereline încetează
•În prezenţa citochininelor provenite de la
rădăcină mugurii devin capabili de a
iniţia primordii florale