Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM

STUDII PRIVIND INFLUENTA BICARBONATULUI DE SODIU ASUPRA GERMINARII

CASTRAVETILOR
(Cucumis sativus)

*Waldhutter Anisoara-Olimpia

*Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecția Mediului, Master-Siguranță și Securitate

Agroalimentară, anul I, Promoția 2022-2023

Rezumat
A fost realizat un experiment pentru a evalua efectul concentratiilor de bicarbonat de sodiu
asupra germinarii si cresterii plantelor de castravete ( Mf1 ,Cucumis sativus) . Tratamentul
aplicat a constat in 4 concentratii de bicarbonat de sodiu diferite (2, 4, 6% NaCHO3) , cu
interval de stropire la fiecare 24 de ore , pana la finalul experimentului. Au fost inregistrate
procente de germinare, crestere a radacinilor, tulpinilor , frunzelor , dar nu in ultimul rand, a
fost analizat continutul de clorofila si carotenoizi , Dpph si polifenoli.
In urma rezultatelor, am dedus ca in urma stropirii plantelor cu solutie de bicarbonat de sodiu,
la un interval de 24 de ore , a fost redusa germinarea si cresterea la probele cu concetratie mai
ridicata( 4,6%) comparativ cu proba martor

Introducere

Bicarbonatul de sodiu
Bicarbonatul de sodiu (NaHCO3) este un compus chimic anorganic care face parte din
categoria sărurilor. Denumirea științifică este hidrogenocarbonat de sodiu.[1]
Denumirea de bicarbonat de sodiu trebuie considerată o denumire uzuală, fără pretenții
științifiice.
Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM
Bicarbonatul de sodiu este un amestec de carbon, sodiu, hidrogen și oxigen. O moleculă conține
un atom de carbon, un atom de sodiu, un atom de hidrogen și trei atomi de oxigen, având
formula moleculară NaHCO3 sau CHNaO3. Pe baza greutăților moleculare, bicarbonatul de
sodiu este compus din 57,1% sodiu, 27,4%oxigen, 14,3% carbon și 1,2% hidrogen.

[ https://ro.wikipedia.org/wiki/Bicarbonat_de_sodiu]
Bicarbonatul de sodiu are formula NaHCO3
1.1 Propiretatile bicarbonatului de sodiu
Masa moleculara: 84.007
Punct de topire: la 50℃ devine carbonat de sodiu. Punctul de topire a carbonatului de sodiu este
de 853℃.
Densitate: 2,3 g/cm3
Bicarbonatul de sodiu este solubil in apa
[https://ro.wikipedia.org/wiki/Bicarbonat_de_sodiu]

Fig 1 .Bicarbonat de sodiu

Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM
O soluție molară de bicarbonat de sodiu de 1% în apă la temperatura camerei are un pH de 8,3.
Acest număr indică faptul că bicarbonatul de sodiu este alcalin, ceea ce explică gustul său amar.
Descompunerea este procesul care utilizează căldura pentru a descompune o substanță în
componente mai simple, care sunt diferite de substanțele inițiale. Atunci când este încălzit la o
temperatură de peste 50℃ (122 grade F), bicarbonatul de sodiu se descompune sau se desparte
pentru a forma în principal apă (H2O) și dioxid de carbon (CO2) cu urme de carbonat de sodiu
(NaCO3).
[https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/Sodium-Bicarbonate]
1. Castravete- generalitati

Castravetele (Cucumis sativus) face parte din familia Cucurbitaceae și este o plantă
legumicolă ce poate fi cultivată atât în câmp, cât și în sere și solarii. Planta își are
originea în sudul Asiei, iar acum se cultivă în toate județele din România, preponderent în
zonele din sud și vest, deoarece acestea oferă cele mai bune condiții de mediu.
Castravetele este o plantă erbacee care are un sistem radicular slab dezvoltat și o tendință
de a crește spre suprafața solului. Tulpina este târâtoare sau urcătoare, fragilă la tinerețe,
devenind lemnificată când planta ajunge la maturitate.
[https://www.medicalnewstoday.com/articles/283006]

1.1 Caracteristici botanice ale castravetelui

Castravetele este o plantă anuală, cu un sistem radicular slab dezvoltat şi cu tendinţa de
creştere spre suprafaţa solului, având cerinţe deosebite faţă de aer. Masa mare de rădăcini
se dezvoltă la 20-30 cm adâncime în sol, astfel explicând cerinţele mari ale speciei faţă de
umiditate şi aer în stratul superficial, pe întreaga durată de vegetaţie. Rădăcinile se refac
greu dacă sunt rănite, plantele suportând mai greu transplantarea.

Tulpina este târâtoare sau urcătoare, fistuloasă, foarte fragilă când este tânără, devenind
viguroasă şi parţial lemnificată pe măsură ce se maturează. Are o lungime de 2,5-3,0 m,
este pubescentă şi prevăzută cu cârcei ce ajută la agăţare. În contact cu solul, tulpina
emite uşor rădăcini adventive, aspect important pentru formele de cultură cu dirijarea
tulpinilor pe orizontală (câmp, răsadniţe), dând posibilitatea plantelor de a se aproviziona
suplimentar cu apă şi săruri minerale. Rădăcinile şi tulpinile nu trebuie deranjate în
timpul efectuării lucrărilor de îngrijire, deoarece se diminuează cantitatea şi calitatea
producţiilor. Lăstarii apar după 20-30 zile de la semănat, iar prin ciupirea repetată a
vârfurilor de creştere apar ramificaţii de ordin superior, pe care sc formează mai multe
flori femele.

Frunzele sunt mari, trilobate sau pentalobate, dispuse altern şi acoperite cu perişori
glandulari, aspri. Rănirea frunzelor, strivirea şi răsucirea lor, precum şi a lăstarilor tineri
determină apariţia gustului amar în fructe, prin sintetizarea şi migrarea cucurbitacinei.
Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM
Florile sunt unisexuat monoice, dispuse câte 3-5 la un loc, la subsuoara frunzelor, sunt
gamopetale, cu corola de culoare galbenă şi în formă de pâlnie. Florile femele au ovarul
inferior cc are forma viitorului fruct, iar cele mascule sunt pedunculate, cu corola mai
marc, apar întotdeauna înaintea celor femele şi în număr mai mare pe tulpina principală.
Raportul dintre florile femele şi cele mascule variază în funcţie de mai mulţi factori.
Fructul este o melonidă, alungită, de forme, dimensiuni şi culori diferite în funcţie de
cultivar, prevăzut cu ridicături semisferice (broboane) care uneori au perişori. Fructele au
3-5 loji ce conţin seminţe. De la înflorire la maturitate tehnică, fructele se dezvoltă în 4-
12 zile în cazul soiurilor şi hibrizilor tip cornichon şi în 12-32 zile la hibrizii cu fructe
lungi, iar până la maturitatea fiziologică durează 35-45 zile.
Seminţele sunt turtite, alungit ovoide, înguste spre ambele extremităţi, de culoare albă-
gălbuie şi sunt mai bine dezvoltate la baza fructului. Facultatea germinativă este de 70-
90% şi se păstrează 5-6 ani. În cultură rezultate bune se obţin prin folosirea seminţelor
după 2-3 ani, dar prin tratare timp de 2-3 ore, cu temperaturi de 60-70°C se pot utiliza cu
bune rezultate şi în primul an după producerea lor. O metodă ecologică de stimulare a
germinării seminţelor este expunerea acestora în atmosferă aeroionizată artificial.
Aplicarea tratamentului cu ioni negativi (18.000-20.000 ioni/cm3) timp de 3 ore poate
determina creşterea cu 30% a emergenţe.
[https://www.botanistii.ro/blog/castraveti-cum-sa-plantezi-si-sa-ingrijesti-aceasta-leguma/]
1.2 Factori care pot influenta germinarea castravetilor
Căldura – este unul din factorii de primă condiţie pentru desfăşurarea normală a
proceselor metabolice şi obţinerea de producţii la nivelul potenţialului productiv
al cultivarelor. Temperatura optimă de vegetaţie este de 25-28°C, cu o medie în 24
ore (zi şi noapte) mai mare de 15°C pe întreaga perioadă de vegetaţie (în culturile
din câmp). În funcţie de faza de vegetaţie, temperatura optimă se situează la
nivelul valorii de 25± 7°C. Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de
15-16°C
Lumina cu o intensitate de 12.000-15.000 lucşi, influenţează favorabil procesele
fiziologice, castraveţii fiind plante de zi scurtă (12 ore lumină) dar de intensitate
ridicată. O intensitate şi durată mare de iluminare grăbesc procesul de îmbătrânire
şi slăbesc potenţialul de rodire
Umiditatea, atât din sol cât şi cea din aer trebuie menţinută la nivelurile cerute de
plante, pe faze de vegetaţie, insuficienţa ducând la oprirea creşterii, apariţia unui
număr mai mare de flori mascule, deformarea fructelor şi apariţia gustului amar al
acestora. Nivelul optim în sol trebuie menţinut la 75-80 % din I.U.A. şi de 85- 90
% în aer. La o umiditate mai mare în sol, asociată cu o temperatură ce scade sub
10°C, absorbţia la nivelul sistemului radicular nu are loc şi apare seceta
fiziologică.
Aerul prezintă o importanţă deosebită pentru castraveţi, atât în sol cât şi în
atmosferă, fapt pentru care culturile din câmp şi, în special, cele timpurii se
recomandă a se efectua între perdele de plante cu port înalt. Prin mişcarea şi
Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM
deranjarea vrejurilor plantelor de către curenţii puternici de aer este încetinită
creşterea acestora, fructele se deformează şi apare gustul amar.
Solurile pe care se cultivă castraveţii trebuie să fie uşoare, afânate, permeabile,
bogate în humus, cu reacţie neutră sau slab acidă (pH = 6,5-7,5), cu o textură luto-
nisipoasă şi structură granulată. Cele cu exces de umiditate, grele, impermeabile,
precum şi cele nisipoase, cu capacitate redusă de menţinere a apei sunt
contraindicate.
Elementele nutritive trebuie să fie prezente în sol în cantităţi mari şi în forme uşor
asimilabile, deşi nevoile plantelor de castraveţi sunt mai reduse.

3.Obiectivele studiului si planul experimental

In continutul acestui proiect, cu titlul " STUDII PRIVIND INFLUENTA BICARBONATULUI
DE SODIU ASUPRA GERMINARII CASTRAVETILOR” obiectivele au fost urmatoarele:
Observarea influentei a trei concetratii de bicarbonat de sodiu( 2,4 si 6 g/100 ml) asupra
procesului de germinare al castravetilor (cucumis sativus)
Monitorizarea dezvoltarii semintelor de castravete prim masuratorile biometrice
( lungimea radacinei, tulpinei si plantei intregii).
Determinarea substantei uscate .
Influenta bicarbonatului de sodiu asupra continutului in pigmenti verzi (clorofila a si b) ,
capacitatea antioxidanta ( DPPH) , compusi carotenoidici , polifenoli

Planul experimental a fost urmatorul:

Seminte de castraveti Metex F1, de la producatorul Agrosel home gardening, care au fost
selectate fara urma de mucegai sau daunatori.
Am impartit lotul ( 20 seminte/lot) , iar la fiecare 24 de ore au fost stropite cu solutia creeata, la
concentratii diferite. Semintele de castravete au fost urmarite timp de 288 de ore (12 zile) .
Perioada in care au fost efectuate masuratori a frunzei si radacinei, din momentul inceperii
dezvolarii acestora
Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM

Fig 2. Castraveti Mf1 Agrosel

Proba martor Proba 1

Proba 2 Proba 3
Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM

4 .Materiale folosite
Seminte de castravete(Agrosel)
Solutie de bicarbonat de sodiu( a fost procurat de la magazin). Concentratiile utlizate , de
2, 4, 6 % au fost preparate individual, acasa.
Apa potabila pentru udarea semintelor
Recipiente din plastic
Caserola , sevetel din hartie, vata.

4.1 Prepararea solutiei

Pentru prepararea solutiei , am folosit pe rand cate 2,4,6 grame de bicarbonat de sodiu ,
pe care le-am dizolvat, pe fiecare in parte in 100 de ml de apa .
Astfel, am obtinut concentratii de 2%, 4% si 6% solutie de bicarbonat de sodiu.

4.2 Selectarea semintelor

Pentru realizarea acestui proiect, au fost utilizate seminte de castravete MF 1, marca

agrosel , fara mucegai sau imperfectiuni.
Cele 80 de seminte, au fost impartite in 4 loturi, astfel:
Proba Martor- 20 seminte de castravete stropite cu apa.
Proba 1 – 20 seminte de castravete stropite cu solutie de 2% bicarbonat de sodiu
Proba 2 - 20 seminte de castravete stropite cu solutie de 4% bicarbonat de sodiu
Proba 3 - 20 seminte de castravete stropite cu solutie de 6% bicarbonat de sodiu.

5. Determinarea germinarii

PROCENTUL DE GERMINARE
15%
37%
22%

26%

Martor P1 P2 P3
Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM

Procesul de crestere al probei ( lungime totala)

Procesul de crestere al probelor

3
Axis Title

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

NaHCO3 6% NaHCO3 4% NaHCO3 2% Martor

Diferente de crestere intre radacinile castravetilor stropite cu diferite concentratii

2.5

1.5

0.5

0
Martor NaHCO3 2% NaHCO3 4% NaHCO3 6%
Series1 Series2 Series3 Series4
Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM

Diferente de crestere la dintre probe la diferite concentratii ( tulpini)

5.1 Determinarea clorofilei din frunzele de castraveti

Rolul clorofilei
In frunze, clorofila se gaseste legata de proteina, plastina cu care formeaza o cromoproteida
denumita cloropastina, cu o mare sensibilitate comparativ cu o clorofila pura. Clorofila se
gaseste in membrana tilacoidelor din plante, unde fomreaza fotosisteme.

Intr-o eprubeta s-au cantarit pe rand cantitati din proba, in ordinea urmatoare
Proba martor: 0,2084 g + 5 ml etanol 70%
Proba 1 : 0,1623 g+ 5 ml etanol 70%
Proba 2 : 0,1648 g+ 5 ml etanol 70%
Proba 3 : 0,1623 g+ 5 ml etanol 70%

Mod de lucru
Într-o eprubetă, se vor cântări, cu ajutorul balanței analitice, cantitati din probe conform datelor
specificate mai sus , 5 ml metanol (MeOH) și se vor omogeniza împreună. Pentru omogenizarea
probelor vom utiliza omogenizatorul Heidolph, Silent Crusher M, la o viteză de 10-12 rpm , timp
Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM
de un minut. Dupa omogenizare, se vor centrifuga (Centrifuga NÜVE NF 200) la 5000 rpm, timp
de 10 min, urmând apoi separarea supernatantului de reziduu. Se va determina conţinutul în
pigmenţi asimilatori la 0, 24 respectiv 48 de ore din extractul metanolic obținut (supernatantul
colectat), prin spectrofotometrie, utilizând un spectrofotometru UV-VIS (UVmini-1240,
Shimadzu).

a) b) c) d)

Figura 3. a. Balanța analitică; b. Omogenizatorul Heidolph, Silent Crusher M;

c. Centrifuga NÜVE NF 200; d. Spectrofotometru Shimadzu mini UV-Vis.

Citirile extincţiilor se vor efectua la lungimi de undă diferite, pentru fiecare tip de pigment
determinat, astfel:

 la o lungime de undă de 665.2 nm pentru clorofila a,

 la 652 nm pentru clorofila b,

 la 470 nm pentru pigmenţii carotenoidici totali.

Pentru fiecare probă şi fiecare pigment se vor efectua câte 3 citiri. Datele obţinute vor fi
prelucrate matematic, cu ajutorul formulelor:
Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM

Fig 4. Clorofila
Calculul clorofilei
Clorofila A λ 665, 2 nm
Clorofila B λ 652 nm

Clorofila A – λ 665,2 nm
Proba martor Proba 1 Proba 2 Proba 3
6,95 11,06 12,01 10,58

Clorofila B – λ 652 nm
Proba martor Proba 1 Proba 2 Proba 3
12,5 20,06 21,93 19,19
Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM

5.2 Calculul carotenoizilor λ 470 nm

Proba martor Proba 1 Proba 2 Proba 3
0,0071 0,0011 0,0114 0,0112

5.3 Calculul DPPH si al polifenolilor

Proba DPPH( moli TE/100g) Polifenoli (mg GAE/100g)
Martor Media 3380,04 SD 107,713 Media 200,320 SD 0
P1 1980,8 238,622 242,114 0
P2 2828,57 306,8 233,373 0
P3 3740,43 205,53 108,349 0
LEGENDA : TE- ECHIVALENTI TROLOX; GAE-ECHIVALENTI ACIDGALIC; SD-
DEVIATIA STANDARD

Comparatie finala intre probe

Comparatie Finala intre Probe

25 20.0621.9319.19
20 12.5
11.0612.0110.58
15 6.95
10
5 0.0071 0.0114
0.0011 0.0112
0
Clorofila A Clorofila B Carotenoizi

PM Proba 1 Proba 2 Proba 3

Factori de impact asupra materilor prime

UO-FPM

Comparatie DPPH SI POLIFENOLI

4000 3740.43
3380.04
3500
3000 2828.57
2500 1980.8
2000
1500
1000
500 200.32 242.114 233.373 108.349
0
DPPH POLIFENOLI

PM P1 P2 P3