Sorgul zaharat

Sorgul zaharat este una din cele patru grupe majore de sorg
cultivate pentru tulpinile sale dulci.
Recolta de sorg a fost recunoscuta de catre Reteaua de Resursedin
Trestie de Africa de Sud (CARENSA), ca o posibila
alternativa sau complementara a culturilor pentru afurniza materie
prima pentru industria zaharului in Africa de Sud.
Argumentul stiintific – existenta unui numar mare de soiuri si mai ales
hibrizi, precum si existenta cadrului prielnic de cultivare a acestora atat
pentru producerea biocombustibilului (bioethanol, combustibil solid etc)
cat si pentru obtinerea produselor destinate industriei alimentare si
sectorului zootehnic.
Sorg (Sorghum bicolor (L.) Moench) este o specie cu o variabilitate
genetică remarcabilă, ceea ce il facegreu de clasificat. Importanta
sorgului este redata in studii ale structurii, continutului in compusi fenolici
si proteine antifungice din cariopsele acestuia (Ralph D Waniska, 2000).
Sorgul este o planta productiva, nepretentioasa la fertilitatea solului, la
seceta, implica cheltuieli minime pentru cultivare si prelucrare, e o planta
care nu produce pierderi, chiar si deseurile fiind rentabile. In acest sens,
sorgul a fost studiat din punctul de vedere al performantei prin
valorificarea terenurilor, profitabilitatea productiei, posibilitatea folosirii
acestuia pentru obtinerea de produse alimentare si non-alimentare,
pentru hrana animalelor si nu in ultimul rand pentru obtinerea si utilizarea
de bioetanol.
Argumentul ecologic sorgul zaharat, cultivat pe suprafete mari, ar putea
rezolva substantial problema poluarii aerului pe care-l respiram, 1 ha de
sorg zaharat absoarbe anual din atmosfera pana la 50-55 t debioxid de
carbon, in timp ce padurile foioase absorb 16 t/ha/an de bioxid, iar
cerealele 3-10 t/ha/an. In lumina Protocolului de la Kyoto, Romania si
Bulgaria au toate sansele sa castige sume solide numai din cultivarea pe
suprafete mari a sorgului zaharat, sau un ha de sorg zaharat absoarbe
anual 50-55 t de bioxid de carbon, eliminand cantitati uriase de oxigen.
In SUA, sorgul este utilizat ca ingrasamant verde sau pentru acoperirea
culturilor in vederea suprimarii buruienilor din culturile de pepiniera prin
actiunea alelochimica a exudatului radacinilor acestuia, care a fost
descris ca fiind un amestec de substante biologic active hidrofobe,
denumit „sorgoleone”.
Tehnologia de cultivare a sorgului zaharat
Sorgul zaharat (Sorghum saccharatum) este un gen de plante din
familia Poaceae, principala varietate cu continut ridicat de zahar (Miller,
F.R. and R.A. Creelman, 1980).
Reprezentatul principal, Sorghum bicolor, este principala cereala pentru
paine in Africa, Europa de Sud, America Centrala si Asia de Sud. Sorgul
isi are originea in Africa de Est, fiind o cereala adaptata la clima calda si
uscata. O specie de sorg utilizata ca planta energetica este iarba de
Sudan (S. sudanense).
Regn: Plantae
Increngatura: Magnoliophyta
Clasa: Liliopsida
Ordin: Poales
Familie: Poaceae
Gen: Sorghul
Conditiile climatice pentru plantatiile de succes ale sorgului
zaharat sunt: in timpul ciclului de dezvoltare al plantei (120 - 150 de
zile) temperaturile zilnice acumulate peste 10° C trebuie sa fie 2600 -
4600° C.
In unele regiuni, este posibil sa se obtina doua plantatii pe an, atingerea
maturitatii depline si o productie mare. Alte aspecte interesante relevante
pentru sorgul zaharat sunt:
• Cerintele reduse de apa 1/3 din cele ale trestiei de zahar, 1/2 din
ale porumbului, 1/4 din scurtarotatie forestiera.
• Capacitate mare de absorbtie a CO2 (~ 45 t CO2/ha pe ciclu).
Cerintele fata de temperatura
Sorgul este o specie termofila, cu cerinte foarte ridicate fata de
temperatura. Astfel,temperatura minima de germinatie a semintelor este
de 10-12° C, iar cea favorabila din timpul vegetatiei plantelor de 25-27°
C. Suma gradelor de temperatura necesara pentru intreaga perioada de
vegetatie este de 25-35° C. La temperaturi mai mici de 10-12° C, sorgul
isi inceteaza cresterea. Dintre plantele furajere anuale cultivate in tara
noastra, sorgul are rezistenta cea mai ridicata la seceta, datorita
sistemului radicular foarte dezvoltat si a reducerii cresterii in cazul
insuficientei apei. Aceasta explica si coeficientul de transpiratie redus al
sorgului (140-170). Sorgul este o planta productiva, nepretentioasa la
fertilitatea solului, la seceta, implica cheltuieli minime pentru cultivare si
prelucrare, e o planta care nu produce pierderi, deseuri sau, mai exact,
si deseurile-i sunt rentabile. Cerintele sorgului fata de sol sunt minime,
de aceea poate fi cultivat pe terenuri cu soluri al caror pH are valori
foarte largi, intre 4.5-8.5.
Pentru aprofundarea bioclimatologiei sorgului zaharat, s-au efectuat timp
de 8 ani experiente la statiile agrometeorologice de pe teritoriul tarii cu
soiuri si hibrizi creati la I.C.C.P.T. Fundulea.
In prima etapa a lucrarilor s-a cercetat indeosebi modul in care conditiile
agrometeorologice influenteaza durata fiecarei faze de vegetatie, ritmul
de crestere in inaltime al tulpinii, ritmul de aparitie al frunzelor, precum si
durata intregii perioade de vegetatie.
Interactiunea dintre factorul termic si durata diferitelor faze de vegetatie
a constituit unul din obiectivele principale propuse.
Pentru realizarea etapelor amintite s-a folosit metoda observatiilor pe
faze fenologice asupra cresterii si dezvoltarii plantelor in conditiile
campului de experienta.
In acest scop soiurile respective au fost insamantate la mai multe epoci,
esalonate astfel incat declansarea si desfasurarea fiecarei faze de
vegetatie sa poata fi urmarita de mai multe ori pentru acelasi soi in
conditii meteorologice cat mai variate in cursul aceluiasi an.
Observatiile fenologice si biometrice facute asupra plantelor au fost
corelate cu observatiile climatice din zona respectiva; observatii asupra
temperaturii aerului (minima, maxima, medie); durata de stralucire a
soarelui (in ore) umiditatea aerului (%), temperatura si umiditatea solului.
Se cunoaste ca pentru desavarsirea unei faze sau interfaze fenologice,
cat si pentru intreg ciclul de vegetatie, este necesara acumularea unui
anumit cuantum caloric exprimat in calorii sau in ore de stralucire a
soarelui. De asemenea, faza respectiva trebuie sa se desfasoare intr-un
anumit timp, o anumita durata exprimata in zile care au fost multa vreme
indicele dupa care se aprecia precocitatea soiurilor.
Din cercetarea zonarii resurselor climatice, este clar ca la acelasi numar
de zile cantitatea de caldura difera foarte mult mai ales intre zonele
nordice si sudice ale tarii ( T>0 intre 2800 C si 4300 C sud);
( T>10 C intre 800 C in nordul tarii si 1800 C in sudul tarii),
diferentieri ce apar atat din diversele zone geografice cat si din diferitele
perioade calendaristice.
Variatii mari in repartitia cantitatii de caldura se constata de la un an la
altul. Aceasta determina ca la acelasi numar de zile ritmul de
desfasurare a fazelor fenologice sa fie diferit.
De aceea majoritatea calculelor s-au axat pe folosirea indicilor termici
rezultati din insumarea temperaturilor medii zilnice globale ( T > 0 C)
si efective ( T > 10 C). Acestia in comparatie cu numarul de zile
prezinta o stabilitate mult mai mare.
Studiile efectuate in tara si peste hotare au aratat ca exista anumite
limite inferioare si maxime in cuprinsul carora intensitatea proceselor
biologice se afla in stransa corelatie cu valoarea temperaturii. In afara
acestor limite procesele respective scad considerabil.
Cerintele fata de umiditate. Sorgul are cerinte moderate fata de
umiditate, coeficientul de transpiratie este de 150 - 290. Umiditatea
ridicata din timpul vegetatiei determina cresterea proportiei de sus in
care se reduce continutul in zahar.
In anul 1988 la Hitias (zona caracteristica printr-un regim de precipitatii
mai bogat si cu umiditate relativa mai ridicata) proportia de suc a fost de
58.6 % in timp ce la Varias (zona secetoasa cu umiditate relativa
scazuta) proportia de suc a fost de 51.4% din masa tulpinilor proaspete.
In suc continutul de zahar a fost de 21.2 % la Varias si de numai 15.3 %
la Hitias.
Datorita sistemului radicular bine dezvoltat si a altor factori limitativ ai
transpiratiei (prezenta stratului de ceara pe tulpina si frunze precum si
rasucirea frunzelor pe timpul arsitelor), sorgul se comporta ca o planta cu
rezistenta superioara la seceta chiar daca aceasta se extinde pe
perioade mai lungi.
Lipsa apei si umiditatea relativa scazuta (sub 50 %) in fazele
premergatoare aparitiei panicolului duce la resorbirea acestuia. La unele
soiuri de sorg zaharat ca Timis si Birda, fenomenul este favorizat si de
densitatea mare a plantelor pe unitatea de suprafata (fenomenul s-a
semnalat la populatia de sorg zaharat "T" la Pecica, in judetul Arad, in
anul 1988).
Fazele critice pentru apa la sorg se situeaza in perioada de crestere
intensa a tulpinii, aparitia paniculului, inflorire, formarea si umplerea
boabelor. In zonele secetoase, irigarea aplicata in aceste faze determina
cresterea productiei de masa verde, de suc in tulpini si de boabe.

Cerintele fata de lumina. Fata de lumina, sorgul zaharat are cerinte mai
ridicate decat sfecla de zahar. Umbrirea in primele faze de vegetatie si
din perioada de crestere intensa a tulpinii, are efecte negative asupra
productiei de tulpini, suc si seminte. In conditii de umbrire sau intensitate
scazuta a luminii, plantele cresc in lungime, rezistenta la cadere scade si
se prelungeste perioada de vegetatie.
O cantitate suficienta de lumina, corelata si cu alti factori in cursul
perioadei de vegetatie determina acumularea unei cantitati mari de suc
in tulpina cu un continut ridicat in zahar si o rezistenta sporita la cadere.
Atat populatiile cat si hibrizii de sorg zaharat se comporta ca plante de zi
scurta.
Cerintele fata de sol. Fata de sol, sorgul are in general cerinte
moderate. Valorifica foarte bine terenurile mai slab fertile, acide,
saraturoase, nisipoase si erodate pe care asigura in conditii normale
productii superioare comparativ cu alte plante de cultura amplasate pe
aceste soluri. Referitor la reactia solului, sorgul poate fi cultivat pe soluri
cu limite de pH cuprinse intre 4.5 si 8.5. Cerintele mai reduse fata de sol
(in corelatie si cu alti factori biotici) explica de ce cultura sorgului este
extinsa in zone intinse ale globului cu soluri saraturoase sau nisipoase
(Africa de nord, est si vest, vestul Asiei, Mexic, sudul SUA si sud-vestul
Romaniei).
Sorgul zaharat destinat productiei de suc alimentar se amplaseaza cu
precadere pe soluri profunde cu fertilitate naturala ridicata care asigura
obtinerea unor productii mari de masa vegetala si suc la unitatea de
suprafata.
In general la amplasarea in teren a sorgului zaharat destinat obtinerii de
suc alimentar se are in vedere fertilitatea naturala a solului avandu-se in
vedere ca pentru aceasta cultura nu se aplica direct ingrasaminte
chimice si nici gunoi de grajd.
Se evita in toate cazurile amplasarea sorgului zaharat pe soluri
compacte, acide, reci cu apa freatica aproape de suprafata sau pe cele
cu predispozitie la stagnarea apei provenite din panza freatica sau din
precipitatii.
Amplasarea culturii
Zonele cele mai favorabile pentru cultura sorgului sunt in campiile din
sudul Munteniei si Olteniei, Campia Banatului si Campia Centrala a
Moldovei, avand, in mare parte, acelasi areal de raspandire ca si
porumbul.
Ca planta premergatoare se recomanda culturile care lasa terenul curat
de buruieni, deoarece exista pericolul imburuienarii puternice a sorgului,
in primele 2-3 saptamani dupa rasarire, datorita ritmului lent de crestere
in aceasta faza. Se face dupa premergatoare ca: cereale paioase.
porumb. floarea-soarelui, in, orez, mei. Dupa sorg se cultiva mazare,
porumb, floarea-soarelui, fasole, naut. Se evita solele infestate cu
costrei, solele tasate, sau cu resturi vegetale neincorporate si cu araturi
bolovanoase si solele unde la culturile premergatoare s-au folosit doze
mari pentru erbicidele: Glean, Pivot, Mistral, Targa, Eradicane, Treflan
care provoaca pierderi de peste 50 - 60% sau chiar compromiterea
culturii.
Monocultura de sorg se poate practica timp de 3-5 ani, dar nu este
indicata deoarece gradul de epuizare in apa si substante nutritive al
solului este foarte puternic.
Sorgul zaharat si sorgul de maturi se vor amplasa pe sole mai fertile
pentru a favoriza productia de zahar si respectiv de panicule de calitate
superioara. Pe terenurile in panta, in culturile asociate de porumb si
sorg, amplasate de preferat pe solele cu expozitie sudica sau vestica,
porumbului i se vor rezerva portiunile cu panta mai redusa, iar sorgului
cele cu panta mai mare.
Hibrizii Sorg x Sudan se vor repartiza pe solele cu pH mai mare de 8.0,
iar soiurile de iarba de Sudan pe sole cu pH sub 6.0, atunci cand
valorificam astfel de sole cu sorg.

Aplicarea ingrasamintelor
Sorgul consuma 24 kg azot, 9 kg fosfor si 8 kg potasiu pentru 1 tona de
boabe sau 8 - 10 t de masa verde, si restituie solului prin resturile
vegetale si sistemul radicular 10.6 kg azot, 2.5 kg fosfor si 6.8 kg potasiu
pentru aceeasi cantitate de boabe sau de masa verde. Azotul, fosforul si
potasiul din ingrasamintele aplicate sunt folosite de plantele de sorg in
proportie de 70 - 75%, 60% si respectiv 80% pana la inflorit, ceea ce
impune ca aplicarea ingrasamintelor, inclusiv fertilizarea foliara sa fie
incheiata in faza de 8 frunze si nu mai tarziu de prasila a II-a mecanica.
Hibrizii Sorg x Sudan vor primi 40 - 50% din doza de azot la pregatirea
patului germinativ, urmand ca la coasele a II-a si a III-a sa se aplice cate
25 - 30% din doza.
Pe soluri alcaline se va folosi azotat de amoniu, iar pe soluri acide se va
folosi nitrocalcar. Pe soluri nisipoase ingrasamintele cu azot se aplica
fractionat: 1/2 la pregatirea patului germinativ si 1/2 la prasila a II-a
mecanica.
Pentru reducerea pericolului intoxicarii cu acid cianhidric, in cazul
pasunarii pe Sorg x Sudan sau iarba de Sudan se fertilizeaza foliar cu
fertilizanti lichizi care asigura completarea dozei.
Fertilizarea organica se va face cat mai uniform, in doza de 15 - 20 t/ha
pe soluri zonale, 20 - 30 t/ha pe soluri saraturate si 15 - 20 t/ha pe soluri
nisipoase, folosind gunoiul de grajd bine compostat, ce se incorporeaza
sub aratura de toamna. Pe solele fertilizate cu gunoi de grajd, se
completeaza doza de azot si fosfor cu 40 - 60 kg s.a./ha si respectiv, 30 -
40 kg s.a./ha de preferinta prin fertilizarea faziala.
In primaveri secetoase, doza de azot se reduce la 50% pentru sorgul de
boabe, hibrizii sorg x sudan si sorgul de maturi, urmand a se completa la
prasila a II-a mecanica, daca regimul umiditatii din sol se restabileste,
sau prin fertilizarea foliara (2 - 3 stropiri a 8 - 10 l de F - 231/ha in
concentratie de 0.5 – 1.0% ). Fertilizantul foliar se poate asocia cu
erbicide sau insecticide. Pe solurile saraturate, fertilizarea foliara (ce
inlocuieste 30% pana la 50% din doza aplicabila la sol in anii secetosi)
este preferabila pentru a evita imobilizarea fosforului aplicat la sol.
Fertilizarea cu potasiu favorizeaza acumularea zaharului in tulpinile de
sorg zaharat si amelioreaza calitatea ramificatiilor si a celulozei din
tulpinile de sorg pentru maturi.
Solurile alcalice se amendeaza cu fosfogips 4 - 5 l/ha o data la 5 ani.
Solurile acide se amendeaza cu piatra de var (5 - 6 t/ha) o data la 5 ani.
Lucrarile solului si pregatirea patului germinativ

Prin lucrarile solului se urmareste afanarea acestuia pentru

imbunatatirea regimului apei, aerului si substantelor nutritive,
incorporarea resturilor vegetale, nivelarea terenului, combaterea
buruienilor si asigurarea rasaririi plantelor.
Lucrarea de baza a solului este aratura, care se executa imediat dupa
eliberarea terenului. Inaintea executarii acesteia, solul se lucreaza
superficial cu grapa cu discuri in vederea maruntirii resturilor vegetale si
pentru a reduce pierderile de apa prin evaporare. Adancimea araturii
pentru sorg se stabileste intre 20 - 30 cm, pe solurile zonale si 15 - 18
cm pe solurile saraturate si pe cele nisipoase, lucrarea mai adanca fiind
necesara pe terenurile puternic imburuienate sau pe cele cu cantitati
mari de resturi vegetale si pe solurile compacte. Pe solurile superficiale,
adancimea araturii se limiteaza la grosimea stratului de humus. Pe
terenurile in panta, aratura se executa pe directia curbelor de nivel. Pe
solurile saraturate se recomanda inlocuirea araturii cu lucrarea fara
rasturnarea brazdei cu cizelul.
Dupa recoltarea plantelor premergatoare se efectueaza aratura adanca,
cu plugurile echipate cu scormonitori si in agregat cu grapa stelata. Daca
terenul este acoperit cu resturi vegetale, inainte de arat se executa o
lucrare cu grapa cu discuri, la adancimea de 10 - 12 cm. Patul germinativ
trebuie sa fie bine maruntit pentru a asigura o buna rasarire a plantelor si
curat de buruieni. Semanatul se face primavara, cand temperatura
solului ajunge la 10 - 12° C, folosind 10-15 kg samanta/ha. Distanta
dintre randurile de plante este de 70 cm, pentru semanat folosindu-se
aceleasi semanatori ca si in cazul porumbului. Adancimea de semanat
este de 3 - 4 cm, iar semanatorile vor fi prevazute cu limitatoare de
adancime. Diametrul orificiilor discurilor va fi cuprins intre 1.5 - 1.7 mm.
Numarul de orificii pe disc variaza in functie de densitatea la semanat,
fiind intre 40 si 68. Lucrarile de ingrijire sunt simple si constau in
tavalugitul semanaturii pentru a asigura o buna rasarire a plantelor, in 2-
3 prasile mecanice si 1-2 prasile manuale pentru afanarea solului si
combaterea buruienilor, 1-3 tratamente chimice pentru combaterea
paduchelui verde al cerealelor (Schizaphis graminum).
- 20-25 cm aratura de vara; 25-30 cm aratura de toamna;
- Aratura se intretine toamna prin discuitura;
- Primavara se lucreaza cu combinatorul in preziua semanatului la
adancimea de semanat plus 1-2 cm.
Stabilirea densitatii plantelor
- 20-30 boabe la metru patrat;
- 4-16 cm intre boabe pe rand (la 50 cm intre randuri); 3-11 cm
intre boabe pe rand (la 70 cm intre randuri);
- 10-35 g greutatea a 1000 boabe;
- 6-12 kg/ha norma de samanta (neirigat); 10-15 kg/ha (irigat).

Pregatirea patului germinativ

Urmareste nivelarea terenului, distrugerea buruienilor si realizarea unui
strat de sol afanat si maruntit pe adancimea de semanat. In cazul
desprimavararii timpurii, se recomanda grapatul ogoarelor numai pe
terenurile bine zvantate.
Pe solele denivelate, cu grad de imburuienare ridicat si care prezinta
cantitati mari de resturi vegetale, la desprimavarare se impune
efectuarea unei lucrari cu grapa cu discuri in agregat cu lama nivelatoare
si grapa cu colti. Calitatea patului germinativ este asigurata de reglarea
corecta a agregatelor de lucru si evitarea executarii lucrarii cand solul
este prea umed. Pregatirea patului germinativ se realizeaza printr-un
numar redus de lucrari care sa rascoleasca solul cat mai putin, pentru a
reduce pierderile de apa prin evaporare.
Ultima lucrare de pregatire a patului germinativ se executa in ziua sau
preziua semanatului, cu combinatorul, pentru a nu favoriza
imburuienarea terenului inaintea rasaririi culturii.
Semanatul
Conform datelor din literatura o recolta buna poate fi considerate intre
100.000 – 120.000 plante/ha. Aceasta se poate realiza cu 8 kg
seminte/ha. Insamantarea se poate face in brazde sau pe creste, la o
distanta de 50-70 cm intre randuri si 15 cm in interiorul randului.
- Semanatul se face primavara, cand in sol este 10-12° C la
adancimea de 10 cm;
- Adancime medie este de 3-4 cm pe terenuri grele si de 5-7cm pe
terenuri usoare.
Samanta si calitatea ei pentru semanat
Notiunea de samanta se refera la acele parti ale plantelor prin care ele
se produc, se inmultesc.
Samanta constituie un factor biologic deosebit de important pentru
sporirea productiei la plantele cultivate. Ea cuprinde in embrionul sau
toate insusirile valoroase ale soiului sau hibridului.
In cazul cerealelor fructul este de tip cariopsa si se caracterizeaza prin
faptul ca invelisul semintei este concrescut cu tesutul de deasupra lui. La
unele specii de cereale (orz, ovaz) cariopsa este imbracata in pleve
(palei) care nu se desprind la treierat.
Semintele sunt alcatuite din trei parti principale si anume:
- invelisul sau coaja, alcatuit din ambele tesuturi concrescute care la
randul lor, pot fi sau nu imbracate in pleve;
- endospermul, care reprezinta tesutul de acumulare a substantelor
de rezerva;
- embrionul, care cuprinde organele viitoarei plante in miniatura, fiind
format din: radacinita, tulpinita si muguras dedesubtul caruia se gaseste
una sau doua cotiledoane.
Raporturile cantitative dintre aceste parti componente ale semintei sunt
diferite de la specie la specie, iar in cadrul acestora de la soi la soi.
Inainte de a fi acceptata pentru semanat samanta este supusa unui
control riguros de calitate. Calitatea semintelor destinate insamantarilor
se stabileste in doua etape distincte care privesc valoarea biologica si
valoarea lor culturala.
Valoarea biologica se stabileste prin actiunea de recunoastere in camp a
loturilor semincere, cand se analizeaza puritatea biologica si starea
sanitara a culturii respective, date care se inscriu intr-un act de
recunoastere, iar in final, se elibereaza certificate de autenticitate de
catre persoanele autorizate in acest scop.
Valoarea culturala se stabileste prin analize efectuate de laboratoarele
de control al semintelor care executa o serie de determinari privind
insusirile fizice si fiziologice ale semintelor. In urma analizelor de
laborator, pentru fiecare lot de samanta, se elibereaza buletine de
analiza (rosii si negre). Daca semintele indeplinesc toate conditiile
prevazute de standardele in vigoare rezultatele se inscriu in buletine
rosii, ceea ce inseamna ca pot fi folosite la insamantare. Inscrierea in
buletine negre inseamna respingerea semintelor si reconditionarea lor
daca este posibil.
Principalele insusiri fizice determinate sunt:
- puritatea fizica “P” – insusirea semintelor de a fi curate, lipsite de
impuritati (semintele altor plante de cultura, seminte de buruieni, pleava,
pietricele). Se exprima in procente din greutatea semintelor.
- masa a 1000 boabe MMB care da indicatii asupra marimii
semintelor si densitatii acestora. Masa semintelor este strans legata de
rezerva de substante nutritive din bob, iar dezvoltarea culturii dupa
rasarire depinde de marimea semintelor, fiind mult mai buna in situatia
folosirii semintelor mari. Este dependenta de specie, soi (hibrid),
conditiile climatice, agrotehnica aplicata, atacul de boli sau daunatori si
alti factori. Serveste la calculul cantitatii de samanta la hectar.
- masa specifica (densitatea reala), se masoara in g/cm3 si este data
de raportul dintre masa si volumul semintelor, fiind un parametru de baza
pentru utilajele de sortat si conditionat;
- masa hectolitrica MH, (kg/hl) este masa unui hectolitru de seminte.
Se poate calcula si functie de densitatea aparenta (da) a semintelor
astfel:

Densitatea aparenta da (g/cm3) este data de raportul dintre masa

semintelor si volumul total ocupat de masa respectiva.
Cunoasterea masei hectolitrice are o serie de implicatii, printre care,
calculul volumului cosurilor semanatorilor, calculul si normarea volumului
de transporturi pentru seminte, organizarea procesului de lucru la
semanat, etc.
- viteza de plutire (m/s) este viteza curentului de aer care circula
printr-o conducta de jos in sus, la care boabele lasate sa cada in curent,
plutesc. Este direct proportionala cu marimea semintelor si densitatea si
depinde de forma semintelor (mai mare la semintele sferice decat la cele
alungite) si de felul acestora (mai mica la suprafetele netede si lucioase).
- culoarea si luciul sunt indicatii de importanta secundara, care dau
indicatii asupra prospetimii semintelor. Impreuna cu mirosul se
analizeaza organoleptic, inaintea tuturor celorlalte insusiri.
Principalele insusiri fiziologice care asigura trecerea de la viata latenta la
viata activa, in momentul asigurarii conditiilor de mediu corespunzatoare
sunt:
- capacitatea de germinatie Cg, arata procentul numeric de seminte
pure capabile sa germineze, in conditii de mediu corespunzatoare
fiecarei specii si intr-un interval de timp stabilit pentru fiecare din
acestea. In conditii de laborator asigurand temperatura si umiditate
optima, Cg se determina dupa 7 zile la cerealele paioase. Este
influentata de gradul de maturitate, de vechime, grosimea tegumentului
semintei, de repausul seminal, etc.
- energia germinativa este data de viteza de germinare a semintelor.
Ea se exprima in procente seminte germinate intr-un interval de 2 - 3 ori
mai scurt decat cel necesar pentru stabilirea capacitatii germinative.
Daca semintele au energie germinativa mare rasarirea este mai rapida si
mai uniforma cu consecinte pozitive pentru dezvoltarea plantelor si
rezistenta acestora fata de mediu.
Capacitatea germinativa si energia germinativa sunt doua valori ce nu se
separa si evidentiaza amandoua calitatea semintelor pentru semanat.
- puterea de strabatere se exprima prin numarul de seminte
germinate care au strabatut un strat poros (solul, nisip) care le acopera,
respectiv numarul de plante rasarite din 100 seminte. Se determina
numai atunci cand semintele au energie si capacitate germinativa
redusa.
- samanta utila (valoarea reala a semintelor) este un indice care
arata proportia de seminte din proba respectiva care da germeni normali.
Cu cat samanta utila are valori mai mari, cu atat scade cantitatea de
samanta la hectar, se reduc cheltuielile cu samanta, transportul, iar
precizia insamantarii poate fi mai mare.
Se cunosc mai multe metode de semanat, care difera intre ele dupa
cum se face repartizarea semintelor pe suprafata solului, precum si dupa
forma profilului suprafetei solului in care se seamana.
In functie de spatiul de nutritie ce trebuie asigurat fiecarei plante si
corelat cu necesitatea realizarii unei densitati pe unitatea de suprafata, in
practica, pentru semanatul cerealelor paioase, se folosesc mai multe
metode de semanat si anume:
- semanatul in randuri normale (10 - 15 cm) este aproape generalizat
la noi in tara pentru culturile cu densitati mari si foarte mari. Se seamana
curent la 12.5 cm intre randuri folosind semanatorile universale;
- semanatul in randuri apropiate (dese) 7.5 - 8 cm intre randuri si 1 -
7 cm intre plante pe rand. Reprezinta metoda optima de semanat pentru
culturile care se seamana in momentul de fata in randuri obisnuite, mai
ales pentru cele cu densitati foarte mari (peste 1000 boabe
germinabile/m2). In acest caz semanatorile universale se echipeaza cu
brazdare duble. Terenul trebuie sa fie bine nivelat, fara resturi vegetale
sau bulgari;
- semanatul in randuri indepartate echidistante la 25 - 100 cm intre
randuri, ce se practica pentru culturile cu desime mijlocie (80 - 100
boabe/m2) si mica (3 - 10 boabe/m2), se realizeaza practic fie cu
semanatori universale, care repartizeaza uniform samanta de-a lungul
randului, fie cu semanatorile de precizie, care distribuie semintele la locul
definitiv, in cuiburi, de-a lungul randului.
Lucrarile de intretinere
Mentinerea culturii de sorg curata in primele 45 - 50 zile de la rasarire
reprezinta conditia exprimarii potentialului de productie si de calitate a
hibrizilor si soiurilor ca urmare a efectului favorabil al eliminarii
competitiei pentru substantele nutritive si apa provocata de buruieni si a
stimularii activitatii microbiologice favorabile din orizontul activ al solului
prin afanarea acestuia. Combaterea integrata a buruienilor se realizeaza
prin metode agrotehnice nechimice si prin utilizarea erbicidelor.
Dupa rasarirea plantelor in faza de 3 - 4 frunzulite se aplica prima prasila
manuala sau prima prasila mecanica. A doua prasila manuala sau
mecanica se aplica in faza de 6 - 7 frunze, la adancimea de 6 - 8 cm
(lasand in cazul prasilei mecanice 12 cm intre randul de plante si cutitul
marginal al cultivatorului), iar a treia prasila manuala sau mecanica se
aplica in faza de 9 - 10 frunze (pastrand la prasila mecanica o distanta
de 12 - 15 cm intre rand si cutitul marginal al cultivatorului). Costreiul,
palamida si pirul se vor indeparta prin taierea din radacina si prin
scoaterea si arderea rizomilor dupa uscare.
Irigarea culturii
 Se justifica pe soluri nisipoase sau in anii secetosi pentru culturile de
samanta sau de furaje, pentru sporirea eficacitatii erbicidelor in primaveri
secetoase si pentru eficienta ridicata a apei de irigatie la cultura sorgului.
Necesarul de apa al sorgului este 3000 - 3800 m3/ha din care
precipitatiile acopera cca 55 - 70% in zona de cultura a sorgului, in
perioada critica pentru apa (burduf - maturitate in lapte) consumul zilnic
se ridica la 24 - 48 m3/ha/zi. 10 m3 apa de irigare aduc in medie 51.7 –
64.2 kg boabe pe solurile zonale, 40 - 50 kg boabe pe solurile nisipoase,
35 - 45 kg boabe pe solurile saraturate la sorgul pentru boabe sau 0.3 -
0.6 t/ha masa verde la hibrizii Sorg x Sudan si de sorg zaharat. Fazele
critice pentru apa sunt faza diferentierii primordiilor florale (6 - 8 frunze),
faza preburduf - inflorit si faza de maturitate in lapte. Seceta accentuata
in aceste faze determina diminuarea productiilor cu 17%, 34% si
respectiv 10%. Cand nu putem aplica mai mult de doua udari, acestea
se rezerva fazelor de 6 - 8 frunze si de preburduf - inflorit, iar cand putem
asigura o singura udare, aceasta se face cu prioritate in faza de
preburduf-inflorit, exceptie facand cazul cand umiditatea solului scade la
sau sub coeficientul de ofilire in faza de diferentiere a primordiilor florale
(6 - 8 frunze) sau concentratia in saruri a solutiei solului creste peste
0.6% in aceeasi faza de 6 - 8 frunze, pe solurile saraturate.
Norma de irigare este de 100 - 200 m3/ha, norma de udare de 300 - 400
m3/ha (cifrele mai mari pentru solurile nisipoase sau saraturate), in cazul
a doua udari sau de 600 - 800 m3 in cazul a trei udari. O data cu apa de
irigare in faza de 6 - 8 frunze se pot aplica si ingrasamintele lichide.

Combaterea buruienilor
Avand in vedere infestarea cu buruieni anuale si perene similara cu a
celorlalte culturi prasitoare, (porumb, floarea-soarelui, soia) se
recomanda aplicarea urmatoarelor tratamente cu erbicide (doze in
functie de sol. gradul de infestare, precum si dominanta speciilor de
buruieni). Astfel:
A. Cultura de sorg infestata cu buruieni monocotiledonate anuale si
dicotiledonate anuale si perene, si dupa care urmeaza culturi sensibile la
atrazin
1. Aplicarea erbicidelor pe baza de atrazin in terestrele iernii (pe araturi
grapate fara incorporare sau primavara la pregatirea patului germinativ)
a urmatoarelor erbicide: Onezin 50, Romazin 500 SC, Sanazin 50 SC,
Satecid, in doze de 2 – 5.0 kg, l/ha (functie de tipul de sol).
2. Aplicarea in vegetatie (postemergent) in faza de 10 - 20 cm inaltime a
plantelor de sorg si buruienile dicotiledonate la 2 - 4 frunze, a unuia
dintre erbicide: Sardem – 0.8 l/ha, DMA6 – 1.0 l/ha (la infestare cu
dicotiledonate sensibile la 2.4
D, Sinapis, Raphanus, Chenopodium, Cirsium) sau Oltisan M, Icedin
super, Sanrom 375. Sanolt combi 1.0 l/ ha, la infestarea cu
dicotiledonate anuale si perene
(Amaranthus, Chenopodium, Sinapis, Solanum, Polygonum
convolvulus, Xanthium, Abutilon, Cirsium,Sonchus, Convolvulus).
B. Culturile de sorg infestate cu buruieni monocotiledonate anuale si
dicotiledonate anuale
sensibile(Amaranthus, Chenopodium, Hibiscus, Portulaca, Matricaria).
In aceasta situatie se impune aplicarea tratamentelor preemergente
(imediat dupa semanat) cu unul din erbicidele combinate (doza in functie
de tipul de sol): Primextra Gold 2 – 3.5 l/ha, Alazine 4 - 6 l/ha,
Tazastomp 4 - 6 kg/ha. In cazul aparitiei unor dicotiledonate anuale
rezistente (Solanum, Xanthium) sau perene
(Cirsium, Convolvulus, Sonchus) se recomanda al 2-lea tratament pe
vegetatie (postemergent) cu unul din erbicidele: Icedin super, Oltisan si
Sansac 1.0 l/ha.
Cercetarile efectuate pana in prezent la Fundulea si Braila au
demonstrat ca cele mai bune rezultate in combaterea buruienilor din
cultura de sorg se obtin prin aplicarea tratamentelor cu erbicidele de la
punctul B.
Specia Sorghum halepense (costrei) din rizomi nu poate fi combatuta
chimic datorita neselectivitatii erbicidelor anticostreice aplicate la cultura
porumbului (Tell, Titus, Mistral). Reducerea infestarii cu aceasta specie
se poate realiza prin utilizarea metodelor mecanice si a unei rotatii
rationale.
Combaterea bolilor si daunatorilor
Prevenirea atacului de boli si daunatori se obtine prin evitarea amplasarii
culturii de sorg dupa premergatoare care au boli sau daunatori comuni
cu sorgul, cum sunt: porumbul (putrezirea radacinilor,Periconia circinita,
tacitinele inflorescentei - Sphaceloteca reiliana, fuzariile, mozaicul
dungat al porumbului etc. si daunatorii Tanymecus sp., Ostrinia
nubilatis - sfredelitorul porumbului siRhopalosimphum maydis - afidele
negre), graul atacat de Giberela fujikoroi sau de viermi sarma, floarea-
soarelui atacata de Sclerotium bataticola sau premergatoare infestate
puternic de costrei (Sorghum halepense) care transmite numeroase boli
sorgului (patarea sorgului -
Hadothrichum sp.,Helminthosporium sp., Cercospora sp., Gleocercospo
ra sp., taciunele zburator etc.).
Un mod mai eficace, dar mai costisitor de prevenire a bolilor si
daunatorilor il constituie tratamentul la samanta sau la sol.
Tratamentul la samanta
Previne atacul daunatorilor din sol (viermii sarma "Agriotes sp., larvele
carabusului de stepa Anoxia vilosa, adultii de Tanymecus sp. si buha
semanaturilor "Agrotis segetum). Se recomanda Furadan 35 ST,
Carbodan 35 ST, Carbofuran 350 la doza de 25 l/t samanta.
Tratamentul la sol
Se aplica atunci cand nu s-a efectuat tratamentul la samanta. Se
foloseste Sinolintox 10 G (20 kg/ha), prin aplicarea o data cu semanatul,
la avertizare sau la depistarea unei densitati pe metrul patrat a
daunatorilor care depaseste pragul economic de daunare (15 - 25
buc/m2 de viermi sarma).
Tratamente curative in vegetatie
Sunt necesare pentru atacul de boli si daunatori ce survin in decursul
perioadei de vegetatie. Frecvent se inregistreaza atacuri de ratisoara
porumbului a carei populatie se acumuleaza treptat peste limita pragului
de daunare prin migrare din satele invecinate, netratate si atacul afidelor
(Schizaphis gramibum) ce apare dupa 2 - 3 saptamani de la rasarire,
cand eficacitatea tratamentului cu Furadan, inceteaza. O gama larga de
insecticide sistemice sunt de recomandat - Sinoratax 35 CE (1.5 l/ha)
sau diferiti piretroizi 0.1 – 0.2% care se dilueaza in 250 - 300 1 apa/ha si
se aplica cand numarul de afide depaseste 50 buc/planta in faza de 3 - 4
frunze sau 100 - 150 buc./planta in faza de 5 - 10 frunze. Se vor folosi
duze tee-jet, pentru a dirija solutia pe ambele fele ale limbului frunzei si
in conul de crestere al plantei si se va asigura etansarea bazinului si
furtunelor de conducere a solutiei la duze. Tratamentul se va efectua pe
vreme uscata, pe plantele lipsite de roua.
Afidele galbene. Spre deosebire de multe alte specii de afide, acestea
prefera frunzele vechi dar si frunzele tinere si capetele in faza de
inflorire. Atat in faza adulta cat si larvara sug seva si pot impiedica
cresterea plantelor, prejudiciul fiind cand planta este sub stres hidric.
Larva de Microplitis demolitor se hraneste stand pe suprafata abaxiala a
frunzei, unde ramane timp de 4-5 zile. Dupa 10 zile aceasta capata o
culoare maronie si trece de la o planta la cealalta.
Combaterea – colectarea si distrugerea maselor de oua prin aratul din
timpul verii; reducerea populatiei prin cules manual de larve.

Larva de Microplitis demolitor

Sursa: www.dpi.qld.gov.au

Gandacul rosu al fainarii. Gandacii adulti pot fi usor observati in tuneluri

construite atunci cand se misca prin faina sau alte produse granulare.
Cand atacul este sever grauntele de sorg devin gri-galbui si mucegaiesc,
avand un miros intepator.
Combatere. Depozitarea produselor in containere sigilate, ofera un
control eficient. Fumigenele sunt de asemenea eficiente.
Sfredelitorul tulpinii. Acesta infesteaza cultura din a doua saptamana de
cultura pana la sfarsit. Prima indicatie ca sorgul este infestat este aparitia
unor gauri mici in frunzele tinere. Apoi, planta poate deveni foarte
zdrentuita daca atacul devine sever. Larvele raman in portiunea centrala
a tulpinii.
Combatere – sfredelitorul traieste si in exrasezon ramanand in tunelurile
tulpinii mancate, mai ales in cazul tulpinilor utilizate ca furaj. Un numar
mare de animale cad asttfel prada acestuia. Chimic, pot fi utilizate spray-
uri functie de nivelul de infestare. Este necesara o aplicatie cu 3G
carbofuran sau Gabaril 3G la 20 si 30 zile dupa aparitia in cultura la 8 si
12 kg/ha.
Musculita sorgului (Stenodiplosis sorghicola) este de 1-1.5 mm
lungime. Abdomenul este portocaliu -rosu in culori cu aripi transparente.
Femela depune pana la 50 de oua inainte si in timpul infloririi, atunci
cand anterele galbene sunt expuse.
Perioada sensibila poate dura doar 5-7 zile pe cap de locuitor. In cazul in
care inflorirea culturilor este inegala, perioada de extindere poate dura
cateva saptamani.

Efectul atacului Stenodiplosis sorghicola

Sursa: www.dpi.qld.gov.au

Recoltarea si conservarea

Calitatea sorgului zaharat depinde in mare parte de momentul recoltarii.

Culturile de sorg destinate obtinerii sucului si zaharului trebuie sa fie
recoltate in momentul cand in planta se gaseste cantitatea maxima de
zaharuri, avand procentul cel mai ridicat de zaharoza. Pe masura ce
planta avanseaza in maturitate, calitatea sucului se imbunatateste, prin
cresterea procentului de zaharoza si scaderea celui de glucoza.
Cresterea procentului de zaharoza ofera posibilitatea ca din aceasta
planta, pe langa sirop sa se obtina si zahar.
Recoltarea in cazul sorgului pentru boabe se face la maturitatea deplina
a boabelor, folosind combinele de cereale. Sorgul pentru boabe se
recolteaza la maturitatea deplina a semintelor, cand umiditatea boabelor
este mica, deoarece nu exista pericolul de scuturare. Cultura pentru siloz
se recolteaza in faza de lapte-ceara sau ceara a boabelor, iar la
amestecul cu soia, la sfarsitul infloritului sorgului. Sorgul pentru furaj
verde se recolteaza cand plantele au inaltimea de 40 – 50 cm, iar pentru
fan la aparitia paniculului.
Inaltimea fata de sol este de 8 - 10 cm, pentru a stimula refacerea
plantelor si obtinerea unei productii de otava. Conservarea sub forma de
siloz a sorgului se realizeaza, ca si la porumb, in conditii optime datorita
continutului ridicat de zaharuri solubile (peste 22%), care potenteaza
fermentatia lactica. Siropul de cea mai buna calitate si randament ridicat
se obtine inainte de stadiul de maturitate. Pentru obtinerea unui sirop de
inalta calitate si randament ridicat, cele mai multe dintre soiuri trebuie
recoltate cand semintele sunt in faza de aluat moale. Altele, dau un sirop
de calitate superioara cand sunt recoltate inainte de aluat greu. Sorgul
zaharat poate fi recoltat manual sau cu sapa atunci cand suprafata este
mica. Sirop de calitate superioara poate fi obtinut si fara a indeparta
frunzele, tulpinile ramanand intregi. Este necesara o intarziere de 3-5 zile
pentru uscare, tulpinile pierd din apa, iar enzimele naturale pot inversa o
parte din zaharoza.
Productivitatea sorgului zaharat depinde de multi parametri: conditii
climatice (temperatura, precipitatii), calitatea solului, varietatile de sorg
zaharat, practicile agricole.
Recoltarea incepe la umiditatea boabelor de 15% in toamna uscata si la
16 - 18% in toamna umeda, in vederea grabirii uscarii boabelor in
toamna previzibil umeda se recurge la tratamente cu desicantul
Roundup (6 l produs comercial dizo1vat in 150 l apa/ha, aplicat cand
boabele au 30 - 35% umiditate) pentru recoltare la 14 - 16 zile dupa
tratament. Se folosesc aceleasi combine ca pentru cereale paioase cu
urmatoarele reglaje: turatia tobei de 600 - 800 rot/min., deschiderea
contrabatatorului va fi de 4 - 5 ture de manivela de la pozitia inchis
complet, deschiderea sitei reglabile, moderata sau maxima, ventilatia
semideschisa, sita fixa va avea orificii de 7 - 8 mm. Intrarea in lan se va
face dupa ce se ridica roua. Viteza de inaintare in lan a combinei va fi
reglata in functie de densitatea lanului. In prima faza se recolteaza
paniculele cu seminte, pentru ca in cea de-a doua faza sa se recolteze
tulpinile. Materialul rezultat (tulpinile) este depozitat intr-un buncar de
unde vor fi apoi transportate spre locul de depozitare sau instalatia
pentru zdrobit si presat in vederea obtinerii sucului.
In general, se pot folosi toate componentele sorgului: boabele, crupele si
faina de soriz, care nu cedeaza la gust si calitatii orezului, dar care vor fi
de cateva ori mai ieftine, sucul (siropul) din tulpini, care are calitatile
mierii de albine. Putem obtine si zahar, cu mult mai mult, mai ieftin si mai
sanatos decat cel din sfecla de zahar, putem obtine amidon cautat in
toata lumea, bere excelenta, alcool alimentar (cu 20 - 40 de litri din tona
de boabe mai mult in comparatie cu graul), furaj, nutreturi combinate
pentru animale si pasari, combustibil lichid (bioetanol) si solid (brichete
care pot inlocui lemnul si carbunele). Inclusiv radacinile au un rol
extraordinar. De la 1 ha de sorg zaharat raman in sol pana la 18 t masa
uscata de radacini. Daca la cantitatea de carbon care se gaseste in
radacini adaugam fosfor si potasiu, alte elemente, in urma putrezirii,
ajungem anual la 3-4 t de humus la 1 ha. Prin comparatie, majoritatea
culturilor de camp nu au balanta pozitiva a humusului, iar livezile si viile,
din contra, sunt in minus, distrug in fiecare an aproximativ 2 t de humus.
Deosebit de importante sunt soiurile dezvoltate in China, incepand cu
anul 1970 cand au aratat un echilibru al randamentelor de zahat, amidon
si lignoceluloza: boabe ~ 5 t/ha, zahar ~7.5 t/ha, lignocelulozice ~ 14.5
t/ha.
Pentru Germania la o
latitudine mare (Braunschweig: 52° 17' 35'' Nord) soiurile de sorg
zaharat Korall,din anul 1982 au fost in masura sa produca 20 t/ha, cu
o radiatie solara acumulat de 500 MJ/m2 (ca inGrignon, Franta). Se
estimeaza ca pe viitor sa de obtina un randament de 80 t masa
verde/ha si o productie de zahar de ~ 7 tone/ha.
Plantatiile Statelor Unite ale Americii intre 21° si 47° latitudine dau
randamente intre 50
la 90 t masa verde/ha, cu randamente de zahar de la 4 la 17 t/ha.
In Romania, in ce priveste productia de biomasa si componentele
acesteia, datele din tabelul atesta capacitatea superioara de productie a
hibrizilor simpli Roza, Doina, Prut si F.135 ST fata de
soiul Carmen(martor), atat in ce priveste productia de substanta
proaspata (sporuri de 13.8 t/ha la Roza), 32.7 t/ha la F.135 ST, cat si de
substanta uscata (sporuri de 5.5 t/ha la Roza, de 9.1 t/ha la Doina, de
13.6 t/ha la Prut si de 17.2 t/ha la F.135 ST). Productia de tulpini
tehnologice este cuprinsa intre 48.1 t s.p./ha (Carmen) si 73.9 t s.p./ha la
F.135 ST si, respectiv, 9.6 t s.u./ha la soiul Carmen si 18.5 t s.u./ha la
hibridul F.135 ST . Productiile medii de zahar din tulpini sunt cuprinse
intre 4.6-6.3 t/ha la soiul Carmen si 6.8-8.5 la hibridul simplu Doina.
Productiile medii de boabe (15.5 % umiditate) sunt de 3.5-6.2 t/ha la
soiul Carmen si 6.8-9.5 t/ha la hibridul Doina.
Sorgul zaharat are caracteristicile plantelor mari, cu frunze exuberante si
cantitate de biomasa ridicata per planta. Cand densitatea dintre plante
este mai mare, randamentul de crestere este redus, mai ales ca in
stadiul incipient acesta are o crestere foarte lenta. Astfel, din necesitatea
utilizarii spatiului, luminii si caldurii s-a propus intercalarea cu unele
culturi timpurii, cu tulpina scurta, pentru marirea randamentului de
utilizare a energiei luminoase si a caldurii. Prin urmare, au fost studiate
culturile de cartof dulce si sorg zaharat, mazare si sorg zaharat. S-au
analizat curbele de crestere a zaharului in cazul monoculturii si a celei
intercalate, varfurile de crestere aratand similar. Rezultatele au aratat ca
intercalarea culturilor de cartofi dulci sau mazare cu tulpina scurta cu
sorg zaharat ar putea majora randamentul economic si biomasa, prin
acumularile de substanta uscata si zahar in tulpina.
De exemplu, in China au fost studiati hibridul de sorg
zaharat Shennong nr.2 (dezvoltat in Universitatea Agrara
Shenyang) si soiul de cartof Dongnog 303 (dezvoltat in nord-
estul Facultatii Agricole). Au fost amenajate loturi experimentale intr-un
design complet fiecare bloc randomizat cu trei repetitii. Fiecareparcela a
constat din doisprezece randuri a cate 10 m la distanta de 0.60
m. Sorgul zaharat si cartofii au fost plantati intr-un raport de 2:1 pe rand.
Ca si martor, sorgul a fost cultivat in monocultura. Cartofii au fost
semanati la 15 aprilie, la 23 de cm distanta; sorgul a fost semanat pe 5
mai. S-a aplicat 150 kg/ha fosfat de amoniu dihidrogenat la plantare ca
ingrasamant pentru seminte. Experimentul s-a realizat in conditii de
neirigare.
Distanta dintre rasadurile de sorg a fost de 25 cm pentru monocultura
16.5 cm pentru cultura intercalatal, ambele avand aceesi densitate de
plante.
Cu scopul de a evalua modificarile de biomasa, continutul in zahar,
randament in zahar si etanol precum si utilizarea eficienta apei au fost
efectuate o serie de experimente in regiunea de teren arid marginal din
Coridorul Hexi in nord-vestul Chinei, cu precipitatii medii de 116.8 mm,
pe trei tipuri de teren, terenuri lutoase, salin - alcaline si nisipoase. S-a
ajuns la concluzia ca, productia de biomasa si eficienta utilizarii apei a
fost relevanta in cazul cultivarii pe terenuri lutoase, iar randamentul mare
in zahar si etanol a fost obtinut pe terenurile nisipoase si salin-alcaline.
Tinandu-se cont de concurenta intre culturile pentru produse alimentare
si cele energergetice s-a ajuns la concluzia ca este indicata folosirea
solurilor nisipoase si salin-alcaline pentru imbunatatirea solului si
valorificarea rationala a apei.
Sorgul zaharat este potrivit pentru culturile intercalate cu cele
timpurii scadente pentru caracteristicile sale de crestere. Datorita
dezvoltarii lente in faza incipienta, sorgul zaharat poate fi intercalat cu
cartofi, porumb grau, etc.
Prin utilizarea sistemului de cultivare a tutunului (in pat plutitor),
transplantatul sorgului zaharat a devenit o metoda importanta de
crestere a acestei culturi. In comparatie
cu insamantarea directa,transplantatul are
doua avantaje principale: (1) permite obtinerea timpurie a unor culturi pe
soluri umede si reci si (2) plantele se vor maturiza, de obicei,
cu aproximativ 3 saptamani mai devreme decat in mod normal. Conform
cercetarilor, cultivarea a cate 4 plante per celula da randamentul cel mai
mare in suc dulce.
Efectul mulciului de plastic asupra dezvoltarii plantelor - tratamentele cu
mulci de plastic au condus la o rasarire rapida si maturitate timpurie a
sorgului zaharat. Folosirea mulciului de plastic a condus la marirea
suprafetei foliare si mentinerea acesteia mai mult decat in caz normal.
Utilizarea acestuia a condus la obtinerea unei cantitati mari de subtanta
uscata, randament mare de tulpini proaspete pe hectar, respectiv
productie de boabe si biomasa mare la hectar. Stadiile de aparitie si
inaintare a fost cu 17 zile mai devreme decat cele in caz normal.
Rezultatul a indicat ca prin folosirea mulciului de plastic planta de interes
a fost de 100 cm, grosimea tulpinii de 1.6 cm, numarul de frunze a fost
de 2.5 ori mai mult decat martorul, elongatia fiind destul de mare. Rolul
de promovare in dezvoltarea timpurie, elongatie, frunze, pozitie si
maturitate a fost mai clar prin folosirea mulciului de plastic decat in cazul
martorului.