PROCESUL TEHNOLOGIC DE

FABRICARE A TUTUNULUI PENTRU

TIGARETE
PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A TUTUNULUI PENTRU TIGARETE

In industrializarea tutunului se deosebesc urmatoarele etape ale procesului de obtinere a

tutunului pentru tigarete:

1. Recoltarea tutunului
Frunzele de tutun se recolteaza la maturitatea tehnica (industriala), maturitate ce reprezinta o faza din
viata plantei, caracterizata prin dezvoltarea maxima a foilor si printr-o cantitate maxima de substante organice
si minerale acumulate. Foile de pe aceeasi planta nu ajung la maturitatea tehnica in acelasi timp, ci treptat, de
la baza la varf. Diferenta de maturare intre foile de la baza si foile de la varf este de 20-25 zile.
La tutunurile cu un numar mai mare de frunze, cum sunt si tutunurile cultivate in tara noastra, se
deosebesc pe tulpina cinci grupe de foi sau cinci etaje. Frunzele de pe un etaj ajung, in linii mari, la maturitatea
tehnologica in acelasi timp.
Culoarea deschisa a frunzelor, pierderea luciului, aparitia de pete galbui spre varf si margini, caderea
perisorilor, rasfrangerea usoara a marginilor in jos constitue semne exterioare ale maturitatii tehnice. Tot ca
semne ale maturitatii tehnice se mentioneaza ruperea cu usurinta a frunzelor de pe tulpina, un anumit grad de
lipiciozitate a acestora si uneori basicarea limbului.

Din foile recoltate crude se obtine dupa uscare un produs inferior, de culoare verde sau bruna, cu
capacitate mare de absortie pentru apa, fapt ce determina degradarea lui in timpul fermentarii si pastrarii.
Intarzierea recoltatului peste maturitatea tehnica determina obtinerea unui produs sarac in substanta organica,
dupa uscare sec, sfaramicios, cu valoare fumativa inferioara.
Recoltatul se face manual, rupand foaie cu foaie in directia laterala si in jos, pentru a nu vatama
tulpina. Foile se aseaza cu grija pe pamant, la marginea plantatiei, in acelasi sens, unde se lasa cateva ore
pentru o usoara vestejire, astfel ca sa se poata umbla cu ele fara sa se rupa. Se pun apoi in cosuri sau lazi, cate
30-40 kg, cu petiolul catre pereti si se transporta pe platforme, cosurile sau lazile asezandu-se intr-un singur
rand.
De mentionat ca pentru recoltarea mecanizata sunt avizate numai tutunurile cu foaie mare, in conditiile
tarii noastre Virginia, Burley si tutunurile de mare consum. Tutunurile orientale, din cauza foilor mici si din
cauza densitatii mari a culturii, nu pot fi recoltate mecanizat, pana in prezent, nici partial.

2. Insiratul frunzelor
Insiratul manual este general la noi, ca si in multe alte tari. Tutunul adus la uscatorii se va descarca
imediat, ca sa nu se incalzeasca. Manunchiurile de foi se aseaza in magazie pe dusumele, intr-un singur strat,
aproape vertical, cu varful in sus si cotoarele in jos. Se fac fasii de 1,5 m latime, cu spatii de 30-40 cm intre
ele, pentru a putea remania tutunul in caz ca nu se insira in aceasi zi. Pe 1 m 2 de magazie se pot aseza 40-100
kg tutun, in functie de marimea foilor.
La insirat foile se impart dupa marime. In cadrul fiecarei marimi se aleg in trei categorii, dupa gradul
de maturitate: coapte, necoapte si trecute din copt. Oricata atentie s-ar depune la recoltat, totdeauna se
deosebesc intre foile recoltate aceste trei categorii. Foile astfel alese se insira pe sfoara sau sarma, separat
pentru fiecare categorie. Aceasta alegere este necesara pentru ca, in procesul de dospire-uscare, foile primesc
tratamente in functie de gradul lor de maturitate.
Insiratul manual se face cu o andrea de otel de 30-60 cm lungime si 3,3-1,5 cm latime, in functie de
dimensiunile foilor. Andreaua se trece prin capatul nervurii principale, iar foile se trec apoi pe o sfoara de 2-4
m lungime, formand un sir de foi de tutun.
Insiratul mecanic al foilor de tutun se bazeaza pe patru principii sau operatii: insirarea, coaserea,
legarea si agatarea foilor de tutun. Pe unul sau pe altul din aceste principii se bazeaza masinile: Vavit, Racord,
Universal, Nazionale etc.
Mecanizarea insiratului se pune la tipurile de tutun oriental, semioriental, mare consum si mai rar la
Virginia si alte tipuri. La Virginia se insira pe sipci sau se usuca in casete metalice la bulk curing sau chiar in
vrac la alte sisteme de uscare. Problema mecanizarii insiratului foilor varzi se pune deci la celelalte tipuri
amintite. Insiratul manual cere multa forta de munca si este neeconomic.

3. Dospirea

Dospirea unei frunze normale de tutun din punct de vedere biologic si tehnologic poate trece prin
urmatoarele faze de culori: verde, verde-galbui, galben verzui, galben lamaie, galben portocaliu, rosu, brun
deschis, castaniu si brun inchis. Intre aceste culori pot fi diferite nuante intermediare.
Acesta succesiune de culori se produce numai la frunze ajunse la maturitate tehnologica normala cu
un continut normal de apa si in conditii de mediu cu parametri determinati de temperatura si umiditate relativa
a aerului, precum si cu durate de timp corespunzatoare pentru fiecare faza de dospire.
Durata dospirii variaza cu numerosi factori biologici, privind frunzele verzi, si tehnici, privind
parametrii mediului.
Dospirea decurge mai bine la temperaturi variind in medie intre 27 si 32 C si umiditati relative ale
aerului ridicate, 70 pana la 95%, dupa starea frunzelor ce sunt supuse dospirii.
Procesul de dospire este condus dupa caracteristicile fizice externe ale foilor de tutun, care insa sunt in
corelatie stransa cu transformarile biochimice ce au loc in tutun. Ingalbenirea foilor constitue, deci, un indice
extern al vietii latente si reprezinta, deci, o limita care separa doua faze apropiate si succesive. In prima faza,
in foile de culoare galben-verzui, deci vitala, se produc transformari de natura biochimica, cand eliminarea
apei se produce prin procese fiziologice, prin transpiratie. Dupa distrugerea biostructurii in urma producerii
unui deficit apos, transformarile din foi au un caracter autolitic si sunt de natura fizico-chimica, eliminarea
apei fiind un proces fizic. Colorarea foilor, dupa galben, in rosu si apoi in brun poate avea loc spre sfarsitul
procesului vital, dar inca vital, al foilor.
In timpul dospirii, foile de tutun in stare vitala sufera cele mai profunde transformari fiziologice si
biochimice dintre toate procesele tehnologice prin care trece tutunul.
Dospitul tutunului se face in siruri, pe gherghefuri, asezate in incaperi cu un mediu optim de caldura si
umiditate sau in nasada, inainte de insirare, in solarii. Gherghefurile nu sunt altceva decat niste rame asezate
vertical, intre marginile carora se intind sirele de foi de tutun in mod paralel. Distanta intre siruri va fi mai
mare sau mai mica, in functie de gradul de coacere si marimea foilor, iar distanta intre gherghefuri mai mica pe
timp uscat si cu vant si mai mare pe timp umed. Dospitul se poate grabi prin scoaterea gherghefurilor la soare
3-4 ore pe zi. Pe timp racoros si cu ceata, gherghefurile pot ramane tot timpul afara.

4. Uscarea
In continuarea procesului de dospire urmeaza uscarea propriu-zisa a foilor, proces prin care se asigura,
pe de o parte, fixarea culorii, iar pe de alta parte eliminarea apei, astfel incat produsul sa fie ferit de orice
proces care ar duce la alterarea lui.
Dupa uscare, continutul de apa in foi coboara la 6-7%. Pentru a fi manipulate, foile trebuie umezite pana la un
continut de umiditatede 15-16%. Se practica doua metode de uscare: uscarea pe cale naturala si uscarea cu
ajutorul caldurii artificiale.

Uscarea se face in uscatorii speciale, care cuprind sistemul de incalzire si uscatoria propriu-zisa. Aici
producerea materiei prime si conducerea procesului tehnologic de dospire-uscare trebuiesc cunoscute si
dirijate competent, pentru a se obtine rezultate bune.

5. Fermentarea
Fermentarea naturala sau industriala a tutunului se face dupa un anumit proces tehnologic, a carui
parametrii variaza foarte mult in functie de tipul de tutun, de culoare, de consistenta si de alte caracteristici
fizice, de compozitia lui chimica, precum si dupa destinatia lui in fabricatie.
Din acelasi tip de tutun, foile de anumite clase, etaje, calitati pot fi supuse unor procese tehnologice
diferite de fermentare, la parametri mult diferentiati.
Tinand seama de acestea, o clasificare a procedeelor de fermentare naturala (ca si industriala de altfel)
se poate face dupa mai multe criterii. In primul rand, procedeele de fermentare naturala pot varia cu tipul de
tutun, dar mai pot varia cu intensitatea fermentarii si deci profunzimea transformarilor ce au loc in tutun in
timpul acestui proces.
Fermentarea naturala
Se deosebesc trei procedee principale de fermentare naturala a tutunului:

fermentarea activa sau intensa;

fermentarea lenta, de maturizare sau invechire;
fermentarea moderata aplicata tutunurilor orientale.

Fermentarea naturala se poate aplica mai bine in zonele cu clima mai calda. In zonele cu clima
continentala, procesul tehnologic de fermentare naturala poate incepe numai in lunile de primavara, cand
conditiile de mediu sunt favorabile.~
Fermentarea industriala
Tutunul uscat nu este un produs conservabil. Tutunul fumat direct dupa uscare da un gust aspru,
intepator si amarui. Aceste caracteristici negative sunt mai accentuate la tutunurile verzi si brune, care mai
contin cantitati importante de clorofila, amidon si substante proteice cu greutate moleculara mare.
Pentru a se obtine un produs conservabil de lunga durata (5 6 ani) si cu insusiri calitative
imbunatatite in timpul fumatului, tutunul este supus fermentarii sau unor tratamente termice, cu ajutorul
instalatiilor Redrying, urmate de maturizare.
Prima metoda de fermentare folosita a fost metoda naturala, la care fermentarea tutunului se produce
in functie de conditiile naturale ale mediului exterior. Aceasta metoda de fermentare provoaca adesea pierderi
mari de materie prima, datorita mucegairii tutunului, si reclama in acelasi timp un mare volum de munca.

In vederea eliminarii acestor greutati s-a elaborat metoda de fermentare industriala, la care parametrii
procesului de fermentare pot fi mentinuti la valorile optime cu ajutorul instalatiilor termice si de ventilatie cu
care sunt dotate camerele de fermentare.

6. Maturare
Maturarea se poate realiza natural sau artificial. Cutiile speciale in care este asezat tutunul pentru
fabricarea tigaretelor se introduce la o maturizare naturala, care se face la o temperatura a aerului de 28 - 32 C
si o umiditate relativa de 65 85%, pe o perioada de 4 6 luni.
Maturarea artificiala a tutunului uscat la foc indirect, inlocuieste maturarea naturala de lunga durata
printr-o conditionare artificiala a mediului, reducand durata de maturizare de la 4 6 luni, la 20 21 de zile.

INSIRATUL, FERMENTAREA SI USCREA FRUNZELOR

Posted on February 4, 2012by tutunvrac

Dupa recoltare frunzele de tutun sunt supuse unor operatiuni fizice si

biochimice care determina calitatea fumativa a lor, nsusire ce se pune n
evidenta n fabricile care le prelucreaza.
nsiratul frunzelor este prima operatiune cu care ncepe acest lung
proces de pregatire si consta n introducerea manuala sau mecanizata a
unor srme sau sfori prin nervurile lor (fig. 8.4). Cu ocazia nsirarii frunzele
se sorteaza dupa marime, grad de maturare, integritate, atac de boli sau
daunatori etc.
Dupa marime, frunzele se sorteaza n: mari, mijlocii si mici, iar cele atacate,
de boli si daunatori se nsira separat. nsiratul pe sfoara sau pe srma,
manual, se face cu ajutorul unui ac special (andrea), iar mecanizat cu
ajutorul unei masini de nsirat (MTS-2), care lucreaza pe principiul masinii
de cusut.
Lungimea sforilor sau a srmelor este de 4 m, din care 3,5 m, prezinta
lungimea de nsirare, iar 0,5 m, partea cu care sirele se leaga pe gherghefuri,
pe carucioare sau pe alti suporti.

Frunzele mari se nsira fata la fata lasnd circa l cm ntre nervuri pentru
aerare ct mai buna, iar frunzele mici se nsira cu fata la partea dorsala.
Astfel pregatite, frunzele ncep procesul de dospire (fermentarea n verde) si
de uscare. Prin dospit si uscare se mbunatatesc si se fixeaza n frunzele de
tutun nsusirile de calitate specifice soiului si dezvoltate n timpul perioadei
de vegetatie n cmp, n raport cu conditiile de clima si sol.
Prin conducerea rationala a acestor procese tehnologice se pot corecta
multe din defectele pe care le poseda tutunul recoltat din cmp.
Dospirea (sau fermentatia n verde) reprezinta un complex de procese
si reactii din frunzele de tutun care determina ngalbenirea si mbunatatirea
calitatii lor. Factorii care determina transformarile sunt: temperatura si
umiditatea.
Temperatura optima n timpul dospirii este cuprinsa ntre 25 36C, iar
umiditatea relativa a aerului ntre 75 si 85%.
La recoltare frunzele contin 80 85% apa, iar n timpul dospirii trebuie sa
se elimine 30 45% din aceasta apa.
n zonele unde nu exista conditii naturale de dospire, acestea se creeaza
prin adaposturi adecvate.
Durata procesului de dospire este de 2 4 zile la soiurile pentru tigarete
superioare si ajunge la 21 zile la soiurile de tipul pentru tigari de foi n
functie de gradul de maturitate, temperatura si umiditate.
n timpul procesului de dospire frunzele si continua procesele, de respiratie
si transpiratie. Se nregistreaza transformarea substantelor organice
complexe n substante simple. Amidonul se hidrolizeaza, se degradeaza
substantele albuminoide si clorofila, mbunatatindu-se continuu calitatea
tutunului. Nicotina nu sufera schimbari importante, dar creste n schimb,
proportia de acizi organici (citric si acetic).

Prin degradarea clorofilei se obtine ngalbenirea frunzelor, proces

important pentru cresterea calitatii acestora.
La sfrsitul dospirii frunzele sunt de culoare galbena, urmnd fixarea
acestei culori la soiurile pentru tigarete sau transformarea culorii n maro la
soiurile pentru tigari de foi.
La capatul acestui proces frunzele de tutun mai contin 40 50% apa, care
trebuie eliminata ct mai repede, mai ales la soiurile pentru tigarete
superioare si la soiurile tipului Virginia a caror culoare trebuie sa ramna
galbena-deschisa.
Tutunul pentru tigari de foi este supus procesului de dospire un timp mai
ndelungat, ntr-un mediu mai umed si apoi, prin fixarea culorii, prin
pierderea rapida a apei, i se determina o culoare specifica.
Dospirea tutunului se face n siruri, pe gherghefuri asezate n ncaperi cu un
mediu optim de caldura si umiditate sau n nasada (frunzele se aseaza cu
cotorul n jos n straturi de 20 cm grosime) nainte de nsirare, n solarii sau
n camere speciale.
Gherghefurile sunt rame asezate vertical, ntre marginile carora se ntind
sirurile de frunze, legate paralel.
Dospirea se poate grabi daca se scot gherghefurile la soare 2-3
ore pe zi.
Fixarea culorii se face prin expunerea frunzelor direct la soare sau cu
ajutorul curentilor de aer, iar n cazul uscarii la caldura artificiala, prin
ridicarea treptata a temperaturii pna la 40C si coborrea umiditatii
relative sub 50%.
Depasirea temperaturii de 50C slabeste activitatea fermentilor si provoaca
coagularea complexului fermentativ, pierzndu-se capacitatea de
fermentare a tutunului, proces care urmeaza dupa uscare.

Uscarea frunzelor dupa dospire asigura fixarea culorii si eliminarea apei,

prevenind procesele de alterare. Prin uscare, umiditatea n frunze trebuie sa
scada la 20 25%. Se practica uscarea pe cale naturala si uscarea cu
ajutorul caldurii artificiale (la soiurile tipului Virginia).
Tutunul destinat pentru pipa sau tigari de foi se usuca la umbra, sub
actiunea curentilor de aer, ntr-o perioada de timp mai lunga (4-6
saptamni).
Uscarea la soare. Pentru aceasta, sirurile cu frunze se fixeaza pe gherghefuri
mobile, afara, cu posibilitati de a fi adapostite pe timp de ploaie sau
noaptea.
Gherghefurile se tin afara la soare, distantate, pentru a asigura circulatia
aerului, iar noaptea sau pe timp de ploaie se adapostesc n soproane, pentru
a le feri de picaturile de roua sau ploaie care nnegresc frunzele.
n vederea dospirii si uscarii tutunului din tipurile orientale, semiorientale
si de mare consum se pot folosi solarii acoperite cu folie de polietilena.
Durata uscarii la soare a frunzelor de tutun depinde de soi si conditiile
privind temperatura si umiditatea relativa din timpul uscarii.
Uscarea tutunului Burley se realizeaza la umbra si la curenti de aer, n
magazii construite, soproane, solarii acoperite cu folie de polietilena de
culoare nchisa. Durata de uscare a acestui tip de tutun este, de regula, 30
40 zile n uscatorii la umbra si 21 23 zile n solarii acoperite cu folie.
Uscarea cu ajutorul caldurii artificiale se practica la tutunul de tip
Virginia asigurndu-se o culoare deschisa frunzelor si caracteristici
calitative deosebite.
Avantajele acestei metode de uscare constau n obtinerea unui produs de
calitate buna, reducerea volumului de munca, reducerea spatiului necesar
uscarii si reducerea duratei uscarii.

Reducerea brusca a proceselor vitale din frunzele de tutun n momentul

ngalbenirii (trecerea la fixarea culorii) asigura un continut mai ridicat n
hidrati de carbon solubili.
Uscarea se face n uscatorii speciale n care se realizeaza att dospirea, ct si
fixarea culorii.
n timpul dospirii si uscarii, n frunzele de tutun se petrec o serie de
transformari biochimice care duc la mbunatatirea calitativa a lor.
Astfel, n timpul dospirii si uscarii la tutunurile de culoare deschisa se pierd
11 18% din substanta organica, datorita procesului de respiratie, n special
hidrati de carbon, si creste procentul de substante minerale.
Hidratii de carbon sufera transformari nsemnate. Amidonul se transforma
aproape n ntregime n cursul procesului de dospire si uscare n hidrati de
carbon solubili, sub actiunea enzimelor .
Substantele proteice, sub actiunea enzimelor proteolitice, se scindeaza n
substante cu molecula mai mica, ajungnd pna la aminoacizi.
Continutul n nicotina scade iar cel de acizi organici creste, mai ales de acid
citric si acetic si scade cel de acid malic, oxalic si formic, marindu-se
elasticitatea frunzelor, nsusire importanta la tutunul pentru tigari de foi.
Modificarile culorii se datoreaza, procesului de degradare a pigmentului
verde, ce intra n compozitia clorofilei, ceea ce face sa iasa n relief xantofila.
Culoarea galbena este un indicator foarte pretios pentru aprecierea
diferitelor faze prin care trece frunza de la dospire si pna la uscare.
Pastrarea tutunului uscat. Dupa ce recolta de frunze a fost dospita si uscata,
se pregateste pentru predare la centrele de receptie. Sirurile sunt scoase de
pe gherghefuri, se ndoaie n patru si se fac legaturi de cte 3-5 siruri
(evenghiuri), evitndu-se sfarmarea frunzelor n timpul manipularii lor. Se
verifica ca toate frunzele sa fie bine uscate, n special nervura principala.

Pastrarea tutunului se poate face si n baschii, care sunt poduri

confectionate din scnduri, dispuse la 15 20 cm de pardoseala magaziei.
Pe aceste poduri se aseaza evenghiurile sau sirele de tutun ordonate, cu folie
ndreptate n acelasi sens. Cu grosimea stratului de tutun se poate ajunge la
80 100 cm, dupa care se acopera cu pnza de sac.
Pastrarea se face n camere uscate, ce pot fi ventilate la nevoie, fara mirosuri
neplacute care se pot imprima n frunzele de tutun. Urmeaza clasarea
tutunului, alesul si papusitul.
Alesul si papusitul tutunului sunt operatii pregatitoare n vederea predarii
recoltei la centrele de colectare.
Ele ncep, de regula n luna octombrie. Se aleg frunzele dupa marime,
culoare, consistenta, se netezesc si se aseaza n manunchiuri de cte 20 25
care se leaga cu un fir de rafie, de panusi de porumb, de sfoara, tei topit etc.,
n apropiere de cotor, aceste manunchiuri numindu-se papusi. Sunt
asezate n papusi frunzele soiurilor pentru tigarete superioare si cele de
mare consum.
Frunzele se pot aseza n stos, cnd se grupeaza ca si n cazul papusii, dar
nu se leaga Ia baza. La soiurile cu frunze mari se folosesc pachete de 10 12
frunze, iar ia cele cu frunze mici, de 25 30 frunze.
Asezarea frunzelor n fascicule consta n formarea de pachete a 8 10
frunze, la soiurile din tipul pentru tigari de foi, fara netezirea limbului si
care se leaga la baza cu o frunza de tutun.
Asezarea frunzelor n tonga (vrac) se face dupa alegerea lor pe calitati.
Frunzele asezate ntr-o ncapere, cu cotorul n jos, n straturi de 20 cm
grosime, formeaza nasada.
La soiurile orientale de cea mai buna calitate, frunzele se ntind cu grija si se
aseaza cu regularitate una peste alta, modul de asezare fiind n pastaie.

Fermentarea tutunului este ultima faza a prelucrarii lui, premergatoare

transformarii industriale n produse consumabile (fumabile). Fermentarea
are loc n depozitele si fabricile de fermentare.
Tutunul, imediat dupa uscare, este lipsit de nsusiri fumatice: miros
neplacut, fumul este aspru, ntepator, amarui, lipsit de gust; se poate
conserva, nefiind un produs stabil, n el continund unele procese
biochimice.
Transformarea tutunului ntr-un produs ameliorat, conservabil cu o
compozitie chimica stabila se face prin procesele de fermentare.
Fermentarea tutunului este sezonala si extrasezonala sau industriala.
Fermentarea sezonala se face n timpul primaverii, cnd vremea se
ncalzeste, folosindu-se procedeul fermentarii n baloturi,, n butoaie sau
lazi, pe mese si pe stelaje.
Fermentarea industriala (sau extrasezonala este metoda cea mai buna,
ntruct procesul poate fi dirijat, indiferent de conditiile anterioare, potrivit
cerintelor diferitelor tipuri si categorii de tutun. Temperatura si umiditatea
din camere este controlata; fermentarea dureaza 12 21 zile, produsul
avnd umiditatea de pastrare.
Dupa fermentare tutunul se alege din nou pe calitati, apoi este asezat n
baloturi de diferite forme si marimi si expediat la fabrica unde este
transformat n produse de fumat.
Productia de frunze de tutun este destul de variabila, n functie de tip si
conditiile de cultura. Soiurile de tip oriental asigura productii medii de
1.000 -1.500 kg/ha, iar cele de tip Virginia si de mare consum pna la
2.500 3.000 kg/ha frunze uscate.

Dospitul si uscarea foilor de tutun

15/8/2013
0 Comments

Prin dospit i uscare se mbuntesc i se fixeaz n foile de tutun

nsuirile de calitate specifice soiului i dezvoltate n timpul perioadei de
vegetaie n cmp, n raport cu condiiile de clim i sol. Printr-o conducere
raional a acestor procese tehnologice, dup cum prezint Gh. Blteanu i
V. Brnaure (1979), se pot corecta multe dintre defectele pe care le posed
tutunul cnd este adus de la cmp. n urma procesului de uscare, calitatea
potenial a recoltei poate fi dezvoltat la maximum sau, din contr, recolta
obinut se poate degrada ntr-o proporie nsemnat (I. Trifu i D. Gavriliu,
1950). Iat de ce primele procese la care este supus tutunul trebuie s
primeasc o atenie deosebit.

n vederea unei manipulri uoare i pentru a se nlesni desfurarea

proceselor tehnologice care urmeaz dup recoltare, foile de tutun se nir
pe sfoar manual sau mecanizat, trecnd sfoara cu un ac mai mare
(undrea) prin captul nervurii mediane. Lungimea unui ir variaz ntre 2 i
6 metri. n timp ce se face niratul, se realizeaz i sortarea foilor dup
mrime, grad de maturitate, omogenizndu-se n acest fel tutunul n
vederea asigurrii unui dospit i a unei uscri uniforme.
Dospitul reprezint un complex de procese i reacii din frunzele de tutun,
procese i reacii care determin n cele din urm nglbenirea frunzelor i
mbuntirea calitii lor. Factorii care determin transformrile ce se
petrec n frunze n timpul dospirii sunt temperatura i umiditatea. Din
cercetrile i practica de pn n prezent, temperatura optim n timpul
dospirii este cuprins ntre 25 i 35 de grade Celsius, iar umiditatea relativ
a aerului, ntre 75 i 85%. La recoltare, frunzele de tutun conin 80-85%
ap, din care n timpul procesului de dospire trebuie s elimine 30-45% din
greutatea iniial. n regiunile unde nu exist condiii de dospire n mod
natural, acestea trebuie create prin adposturi adecvate. Durata procesului

de dospire este de 2-4 zile la tutunurile pentru igarete superioare i ajunge

la 21 de zile la tutunurile pentru igri de foi. Durata dospirii variaz n
funcie de gradul de coacere al foilor, dar ea mai variaz i n funcie de
temperatur i umiditate. Recoltarea mai trzie a frunzelor, temperatura i
umiditatea relativ mai ridicate scurteaz durata procesului de dospire.
n timpul procesului dospirii, frunzele de tutun i continu procesul
respiraiei i al transpiraiei, iar n ele au loc reacii n care se nregistreaz
transformarea substanelor organice complexe n substane mult mai
simple. n primul rnd, se manifest o hidroliz puternic a amidonului i o
degradare a substanelor albuminoide, precum i degradarea clorofilei.
Aceste transformri se continu i n procesul de uscare, transformri ce
mbuntesc continuu calitatea tutunului, mai ales prin degradarea
substanelor albuminoide. n timpul dospirii, nicotina nu sufer schimbri
importante, dar proporia de acizi organici (citric i acetic) crete destul de
nsemnat.
Tot n timpul procesului dospirii, prin degradarea clorofilei, se obine
nglbenirea foilor, proces care se petrece independent de descompunerea
altor substane i care prezint o importan deosebit pentru calitatea
tutunului. n general, procesul dospirii se consider terminat la obinerea
culorii galbene, dup care urmeaz fixarea acestei culori la tutunurile pentru
igarete sau transformarea culorii n maro, la tutunurile pentru igri. La
sfritul procesului de dospire, frunzele de tutun conin nc o mare
cantitate de ap, 40-50%, care, dac nu se elimin rapid, determin
schimbarea culorii galbene n rou i apoi n brun-nchis.
Eliminarea rapid a apei din esuturi trebuie s se realizeze, n primul rnd,
la tutunurile pentru igarete superioare i la tutunurile Virginia, a cror
culoare trebuie s rmn galben-deschis. O mic ntrziere n eliminarea
apei atrage dup sine nchiderea culorii i n multe cazuri nnegrirea i
oprirea foilor. Fixarea culorii se face prin expunerea tutunurilor direct la
soare sau cu ajutorul curenilor de aer, iar n cazul uscrii la cldur
artificial, prin ridicarea treptat a temperaturii pn la 40 de grade Celsius

i coborrea n acelai timp a umiditii relative, cu ajutorul ventilaiei, sub

50%. O temperatur mai mare de 50 de grade Celsius slbete activitatea
fermenilor i provoac coagularea complexului fermentativ. Prin aceasta se
pierde capacitatea de fermentare a tutunurilor, proces care urmeaz dup
uscare.
Culoarea nchis a tutunurilor pentru igri de foi se obine prin prelungirea
procesului de dospire ntr-un mediu umed i apoi prin fixarea culorii, care se
realizeaz i aici prin pierderea rapid a apei. Pentru aceasta se deschid
obloanele, n cazul uscrii la cldur arificial, cobornd n acelai timp
umiditatea la 50%. Momentul cnd se trece la fixarea culorii este dat de
culoarea galben-verzuie a foilor. Dup ce a sczut proporia de ap din foi,
umiditatea aerului se ridic din nou i se menine ridicat pn ce foile se
coloreaz n brun. Dospitul tutunului se face n iruri, pe gherghefuri,
aezate n ncperi cu un mediu optim de cldur i umiditate sau n
nsad, nainte de nirare, n solarii. Gherghefurile nu sunt altceva dect
nite rame aezate vertical, ntre marginile crora se ntind irurile de foi de
tutun n mod paralel. Distana ntre iruri va fi mai mare sau mai mic, n
funcie de gradul de coacere i de mrimea foilor, iar distana ntre
gherghefuri mai mic pe timp uscat i cu vnt i mai mare pe timp umed.
Dospitul se poate grbi prin scoaterea gherghefurilor la soare 2-3 ore pe zi.
Pe timp rcoros i cu cea, gherghefurile pot rmne tot timpul afar. Prin
aceast metod dospitul dureaz 1-3 zile.
Uscarea recoltei dup dospire asigur, pe de o parte, fixarea culorii, iar pe
de alt parte, eliminarea apei, astfel nct frunzele, prin operaiile ulterioare,
s fie ferite de orice proces care ar duce la alterarea lor. Prin uscare,
umiditatea n frunze trebuie s ajung la 20-25%. Se practic dou metode
de uscare: uscarea pe cale natural i uscarea cu ajutorul cldurii artificiale.
Pentru tutunurile deschise, cu foaia mic (orientale), destinate fabricrii
igaretelor, se aplic sistemul de uscare la soare, iar pentru cele cu foaia
mare (Virginia), sistemul de uscare la cldur artificial. Pentru tutunurile cu
foaia mare, destinate pentru pip sau igri de foi, se aplic i sistemul
uscrii la umbr, sub aciunea curenilor de aer.

Pentru uscarea la soare, irurile de tutun se fixeaz de prjini, procedeu

greoi, sau pe gherghefuri mobile, care solicit munc mai puin i spaiu
pentru adpostire mai restrns. Gherghefurile se in afar la soare, la
distane mai mari ntre ele, pentru a asigura circulaia aerului. Peste noapte
sau pe timp de ploaie, gherghefurile se introduc sub oproane. Altfel, din
cauza picturilor de rou sau de ploaie, foile se nnegresc. n vederea
dospirii i uscrii tutunului, se construiesc solarii mbrcate n folie de
polietilen, pentru tutunurile orientale, semiorientale i de mare consum.
Durata uscrii la soare a foilor de tutun depinde de soi i de condiiile de
temperatur i umiditate din timpul uscrii. Uscarea tutunurilor pentru
nveli sau umplutur se face la umbr, n magazii construite special, i
dureaz 5-6 sptmni. n regiuni mai umede, durata se prelungete pn
la 2-3 luni. Magaziile sunt construcii de zid sau de lemn, mprite n
compartimente i cu posibiliti de ventilaie din toate prile. Usctoriile
prevzute cu tipul de ventilaie indirect sunt cele mai indicate. Pentru a
reduce durata uscrii, magaziile sunt prevzute cu instalaii de nclzire
pentru timpul nefavorabil. Magaziile se utilizeaz att pentru dospire, ct i
pentru uscare.
Uscarea cu ajutorul caldurii artificiale
se practic la tutunurile de tip Virginia, prin aceast metod asigurndu-se
un produs de culoare deschis, cu caracteristici fumative deosebite. Foile
provenite de la tutunurile cultivate n condiii climatice normale, n terenuri
srace i uoare sunt cele mai potrivite pentru uscare la foc indirect.
n comparaie cu uscatul la soare, uscatul la foc indirect prezint o serie de
avantaje, dintre care menionm: obinerea unui produs de calitate mai
bun, reducerea la jumtate a volumului de munc, reducerea spaiului
necesar uscrii i reducerea duratei uscrii de 3-4 ori. Reducerea brusc a
proceselor vitale din frunza de tutun n momentul nglbenirii (trecerea la
fixarea culorii) asigur pstrarea n frunze a unor cantiti mai mari de
hidrai de carbon solubili, fapt deosebit de important pentru calitatea
tutunului. Uscarea se face n usctorii speciale, care cuprind sistemul de

nclzire i usctoria propriu-zis. Usctorile sunt prevzute cu dispozitive

de ventilaie i cu instalaii de control i de meninere a factorilor la nivelul
dorit (termometre, termohigrografe etc.). n usctoriile de acest tip se fac
att nglbenirea (dospirea), ct i fixarea culorii.
Temperatura, umiditatea i aeraia (ventilaia) din timpul dospirii i uscrii
asigur ntr-o perioad de 4,5-5,5 zile 70% produs de calitate superioar i
calitatea I. Exist o diagram care cuprinde mersul condiiilor de mediu
(temperatur, umiditate relativ i aeraie) pentru toate fazele uscrii
(dospire, fixarea culorii i uscarea propriu-zis). Pentru prima faz a uscrii
(dospirea) se ridic temperatura n usctorie la 32 de grade Celsius,
meninndu-se la acest nivel timp de 30-36 de ore. Dup acest interval de
timp se deschid puin ventilatoarele, pentru evacuarea excesului de ap
rezultat din reaciile biochimice i din transpiraia foilor, umiditatea relativ a
aerului reducndu-se la 75-80%.
Dup ce frunzele devin galben-verzui, se ridic n continuare treptat
temperatura i se dirijeaz procesul de ventilaie, astfel ca la sfritul
procesului de uscare foile s ntruneasc condiiile unui tutun de calitate
superioar. n decursul procesului dospirii i uscrii, factorii se dirijeaz cu
mai mult sau mai puin intensitate, n funcie de gradul de coacere a
foilor, de condiiile de clim i de agrotehnica n care a crescut planta.
Pstrarea tutunului uscat pn la predare se face n ncperi lipsite de
igrasie i umiditate i cu posibiliti de aerisire. irurile uscate se scot de pe
gherghefuri sau din solarii, se ndoaie n patru i se las cte 3-5 la un loc,
n aa-numitele legturi (evenghiuri). irurile astfel legate se reaaz
suspendate n magaziile sau ncperile destinate pstrrii. n timpul
pstrrii sunt necesare controale repetate, pentru a se putea preveni orice
mucegire a foilor. De altfel, o dat cu aezarea n depozite, irurile se
verific, observndu-se ca frunzele, n special nervura median, s fie bine
uscate.
Predarea recoltei - pentru predare, foile de tutun se sorteaz, dup

aspectul exterior, pe caliti, inndu-se seama la sortare de culoare, esut,

etaj, de starea sntii, de gradul de deteriorare a foilor etc. Pentru a nu se
sfrma foile n timpul alegerii, tutunul se umezete, prin deschiderea
uilor magaziilor sau, pe timp uscat, prin inerea lui n subsoluri.
Foile alese pe caliti se aranjeaz apoi n stos, procedeu simplu i
economic de aezare a tutunului pe clase. Acest procedeu const n
suprapunerea foilor, n acelai sens, dup ce au fost sortate i netezite.
Popular, se mai practic aezarea foilor n ppui (5-20 foi) sau n
fascicule (8-10 foi). Tutunul n stos, cu o zi nainte de livrare, se ambaleaz
n teancuri legate n pnz sau baloturi ncadrate ntre ipci de lemn i se
pred industriei, care supune mai departe foile procesului de fermentaie.

Fermentarea si uscarea frunzelor de tutun

Posted: septembrie 22, 2012 in Uncategorized
Etichete:pall mall, tigari kent, tigari LM, tigari pall mall, tuburi injectat
tutun, Tutun, tutun de fabrica, tutun de vanzare, tutun dunhill, tutun ieftin, tutun
ieftin de vanzare, tutun injectat,tutun kent, tutun LM, tutun marlboro, tutun pall
mall, tutun pentru injectat, tutun rulat

0
INSIRATUL, FERMENTAREA SI USCREA FRUNZELOR
WWW.TUBURIAPARATE.RO
Dup recoltare frunzele de tutun sunt supuse unor operaiuni fizice i biochimice care
determin calitatea fumativ a lor, nsuire ce se pune n eviden n fabricile care le
prelucreaz.
niratul frunzelor este prima operaiune cu care ncepe acest lung proces de
pregtire i const n introducerea manual sau mecanizat a unor srme sau sfori
prin nervurile lor ). Cu ocazia nirrii frunzele se sorteaz dup mrime, grad de
maturare, integritate, atac de boli sau duntori etc.
Dup mrime, frunzele se sorteaz n: mari, mijlocii i mici, iar cele atacate, de boli i
duntori se nir separat. niratul pe sfoar sau pe srm, manual, se face cu

ajutorul unui ac special (andreea), iar mecanizat cu ajutorul unei maini de nirat
(MTS-2), care lucreaz pe principiul mainii de cusut.
Lungimea sforilor sau a srmelor este de 4 m, din care 3,5 m, prezint lungimea de
nirare, iar 0,5 m, partea cu care irele se leag pe gherghefuri, pe crucioare sau pe
ali supori.
Frunzele mari se nir fa la fa lsnd circa l cm ntre nervuri pentru aerare ct
mai bun, iar frunzele mici se nir cu faa la partea dorsal.
Astfel pregtite, frunzele ncep procesul de dospire (fermentarea n verde) i de
uscare. Prin dospit i uscare se mbuntesc i se fixeaz n frunzele de tutun
nsuirile de calitate specifice soiului i dezvoltate n timpul perioadei de vegetaie n
cmp, n raport cu condiiile de clim i sol.
Prin conducerea raional a acestor procese tehnologice se pot corecta multe din
defectele pe care le posed tutunul recoltat din cmp.
Dospirea (sau fermentaia n verde) reprezint un complex de procese i reacii din
frunzele de tutun care determin nglbenirea i mbuntirea calitii lor. Factorii
care determin transformrile sunt: temperatura i umiditatea.
Temperatura optim n timpul dospirii este cuprins ntre 25 36C, iar umiditatea
relativ a aerului ntre 75 i 85%.
La recoltare frunzele conin 80 85% ap, iar n timpul dospirii trebuie s se elimine
30 45% din aceasta ap. n zonele unde nu exist condiii naturale de dospire,
acestea se creeaz prin adposturi adecvate.
Durata procesului de dospire este de 2 4 zile la soiurile pentru igarete superioare i
ajunge la 21 zile la soiurile de tipul pentru igri de foi n funcie de gradul de
maturitate, temperatur i umiditate.
n timpul procesului de dospire frunzele i continu procesele, de respiraie i
transpiraie. Se nregistreaz transformarea substanelor organice complexe n
substane simple. Amidonul se hidrolizeaz, se degradeaz substanele albuminoide
i clorofila, mbuntindu-se continuu calitatea tutunului. Nicotin nu sufer
schimbri importante, dar crete n schimb, proporia de acizi organici (citric i
acetic). Prin degradarea clorofilei se obine nglbenirea frunzelor, proces important
pentru creterea calitii acestora.
La sfritul dospirii frunzele sunt de culoare galben, urmnd fixarea acestei culori la

soiurile pentru igarete sau transformarea culorii n maro la soiurile pentru igri de
foi. La captul acestui proces frunzele de tutun mai conin 40 50% ap, care trebuie
eliminat ct mai repede, mai ales la soiurile pentru igarete superioare i la soiurile
tipului Virginia a cror culoare trebuie s rmn galben-deschis.
Tutunul pentru igri de foi este supus procesului de dospire un timp mai ndelungat,
ntr-un mediu mai umed i apoi, prin fixarea culorii, prin pierderea rapid a apei, i se
determin o culoare specific.
Dospirea tutunului se face n iruri, pe gherghefuri aezate n ncperi cu un mediu
optim de cldur i umiditate sau n nsad (frunzele se aeaz cu cotorul n jos n
straturi de 20 cm grosime) nainte de nirare, n solarii sau n camere speciale.
Gherghefurile sunt rame aezate vertical, ntre marginile crora se ntind irurile de
frunze, legate paralel. Dospirea se poate grbi dac se scot gherghefurile la soare 2-3
ore pe zi.
Fixarea culorii se face prin expunerea frunzelor direct la soare sau cu ajutorul
curenilor de aer, iar n cazul uscrii la cldur artificial, prin ridicarea treptat a
temperaturii pn la 40C i coborrea umiditii relative sub 50%.
Depirea temperaturii de 50C slbete activitatea fermenilor i provoac
coagularea complexului fermentativ, pierzndu-se capacitatea de fermentare a
tutunului, proces care urmeaz dup uscare.
Uscarea frunzelor dup dospire asigur fixarea culorii i eliminarea apei, prevenind
procesele de alterare. Prin uscare, umiditatea n frunze trebuie s scad la 20 25%.
Se practic uscarea pe cale natural i uscarea cu ajutorul cldurii artificiale (la
soiurile tipului Virginia). Tutunul destinat pentru pip sau igri de foi se usuc la
umbr, sub aciunea curenilor de aer, ntr-o perioad de timp mai lung (4-6
sptmni).
Uscarea la soare. Pentru aceasta, irurile cu frunze se fixeaz pe gherghefuri mobile,
afar, cu posibiliti de a fi adpostite pe timp de ploaie sau noaptea. Gherghefurile
se in afar la soare, distanate, pentru a asigura circulaia aerului, iar noaptea sau
pe timp de ploaie se adpostesc n oproane, pentru a le feri de picturile de rou
sau ploaie care nnegresc frunzele.
n vederea dospirii i uscrii tutunului din tipurile orientale, semiorientale i de mare
consum se pot folosi solarii acoperite cu folie de polietilen. Durata uscrii la soare a

frunzelor de tutun depinde de soi i condiiile privind temperatura i umiditatea

relativa din timpul uscrii.
Uscarea tutunului Burley se realizeaz la umbr i la cureni de aer, n magazii
construite, oproane, solarii acoperite cu folie de polietilen de culoare nchis.
Durata de uscare a acestui tip de tutun este, de regul, 30 40 zile n usctorii la
umbr i 21 23 zile n solarii acoperite cu folie.
Uscarea cu ajutorul cldurii artificiale se practic la tutunul de tip Virginia asigurnduse o culoare deschis frunzelor si caracteristici calitative deosebite.
Avantajele acestei metode de uscare constau n obinerea unui produs de calitate
bun, reducerea volumului de munc, reducerea spaiului necesar uscrii i
reducerea duratei uscrii.
Reducerea brusc a proceselor vitale din frunzele de tutun n momentul nglbenirii
(trecerea la fixarea culorii) asigur un coninut mai ridicat n hidrai de carbon
solubili.
Uscarea se face n usctorii speciale n care se realizeaz att dospirea, ct i fixarea
culorii.
n timpul dospirii i uscrii, n frunzele de tutun se petrec o serie de transformri
biochimice care duc la mbuntirea calitativ a lor. Astfel, n timpul dospirii i
uscrii la tutunurile de culoare deschis se pierd 11 18% din substana organic,
datorit procesului de respiraie, n special hidrai de carbon, i crete procentul de
substane minerale.
Hidraii de carbon sufer transformri nsemnate. Amidonul se transform aproape n
ntregime n cursul procesului de dospire i uscare n hidrai de carbon solubili, sub
aciunea enzimelor (TRIFU, 1953).
Substanele proteice, sub aciunea enzimelor proteolitice, se scindeaz n substane
cu molecul mai mic, ajungnd pn la aminoacizi. Coninutul n nicotin scade iar
cel de acizi organici crete, mai ales de acid citric i acetic i scade cel de acid malic,
oxalic i formic, mrindu-se elasticitatea frunzelor, nsuire important la tutunul
pentru igri de foi.
Modificrile culorii se datoreaz, procesului de degradare a pigmentului verde, ce
intr n compoziia clorofilei, ceea ce face s ias n relief xantofila. Culoarea galben
este un indicator foarte preios pentru aprecierea diferitelor faze prin care trece

frunza de la dospire i pn la uscare.

Pstrarea tutunului uscat. Dup ce recolta de frunze a fost dospit i uscat, se
pregtete pentru predare la centrele de recepie. irurile sunt scoase de pe
gherghefuri, se ndoaie n patru i se fac legturi de cte 3-5 iruri (evenghiuri),
evitndu-se sfrmarea frunzelor n timpul manipulrii lor. Se verific ca toate
frunzele s fie bine uscate, n special nervura principal.
Pstrarea tutunului se poate face i n baschii, care sunt poduri confecionate din
scnduri, dispuse la 15 20 cm de pardoseala magaziei. Pe aceste poduri se aeaz
evenghiurile sau irele de tutun ordonate, cu folie ndreptate n acelai sens. Cu
grosimea stratului de tutun se poate ajunge la 80 100 cm, dup care se acoper cu
pnz de sac.
Pstrarea se face n camere uscate, ce pot fi ventilate la nevoie, fr mirosuri
neplcute care se pot imprima n frunzele de tutun. Urmeaz clasarea tutunului,
alesul i ppuitul.
Alesul i ppuitul tutunului sunt operaii pregtitoare n vederea predrii recoltei la
centrele de colectare. Ele ncep, de regul n luna octombrie. Se aleg frunzele dup
mrime, culoare, consisten, se netezesc i se aeaz n mnunchiuri de cte 20
25 care se leag cu un fir de rafie, de pnui de porumb, de sfoar, tei topit etc., n
apropiere de cotor, aceste mnunchiuri numindu-se ppui. Sunt aezate n ppui
frunzele soiurilor pentru igarete superioare i cele de mare consum.
Frunzele se pot aeza n stos, cnd se grupeaz ca i n cazul ppuii, dar nu se
leag Ia baz. La soiurile cu frunze mari se folosesc pachete de 10 12 frunze, iar ia
cele cu frunze mici, de 25 30 frunze.
Aezarea frunzelor n fascicule const n formarea de pachete a 8 10 frunze, la
soiurile din tipul pentru igri de foi, fr netezirea limbului i care se leag la baz cu
o frunz de tutun.
Aezarea frunzelor n tonga (vrac) se face dup alegerea lor pe caliti.
Frunzele aezate ntr-o ncpere, cu cotorul n jos, n straturi de 20 cm grosime,
formeaz nsada.
La soiurile orientale de cea mai bun calitate, frunzele se ntind cu grij i se aeaz
cu regularitate una peste alta, modul de aezare fiind n pstaie.
Fermentarea tutunului este ultima faz a prelucrrii lui, premergtoare transformrii

industriale n produse consumabile (fumabile). Fermentarea are loc n depozitele i

fabricile de fermentare.
Tutunul, imediat dup uscare, este lipsit de nsuiri fumatice: miros neplcut, fumul
este aspru, neptor, amrui, lipsit de gust; se poate conserva, nefiind un produs
stabil, n el continund unele procese biochimice.
Transformarea tutunului ntr-un produs ameliorat, conservabil cu o compoziie
chimic stabil se face prin procesele de fermentare. Fermentarea tutunului este
sezonal i extrasezonal sau industrial.
Fermentarea sezonal se face n timpul primverii, cnd vremea se nclzete,
folosindu-se procedeul fermentrii n baloturi,, n butoaie sau lzi, pe mese i pe
stelaje.
Fermentarea industrial (sau extrasezonal este metoda cea mai bun, ntruct
procesul poate fi dirijat, indiferent de condiiile anterioare, potrivit cerinelor
diferitelor tipuri i categorii de tutun. Temperatura i umiditatea din camere este
controlat; fermentarea dureaz 12 21 zile, produsul avnd umiditatea de pstrare.
Dup fermentare tutunul se alege din nou pe caliti, apoi este aezat n baloturi de
diferite forme i mrimi i expediat la fabric unde este transformat n produse de
fumat.
Producia de frunze de tutun este destul de variabil, n funcie de tip i condiiile de
cultur. Soiurile de tip oriental asigur producii medii de 1.000 -1.500 kg/ha, iar cele
de tip Virginia i de mare consum pn la 2.500 3.000 kg/ha frunze uscate.